DUALISMUL ÎN TRANSILVANIA

- tratativele din 1865, între liderii politici maghiari şi cei austrieci, negpocierile cu împăratul s-au
încheiat prin compromisul din 1867, care a pus bazele statului dualist austro-ungar.

Cauze instaurării dualismului:

- dificultăţile pe plan intern ale Imperiului Habsburgic datorită mişcărilor naţionalităţilor din
imperiu, în special a ungurilor.

- înfrângerea suferită în cadrul războiului cu Prusia.

Scop: salvarea unităţii şi integrităţii imperiului

Trăsături:

- crearea a două entităţi politice distincte: Austria şi Ungaria. Era recunoscută existenţa Ungariei
ca entitate politică de sine stătătoare, care avea un conducător, un Guvern şi un Parlament
propriu.

-puncte comune: afacerile externe, armata, şi finanţele.

Transilvania (măsuri adoptate):

- încorporare treptată în structurile politice şi administrative ale Ungariei

- iniţial s-a menţinut Guberniu şi a fost adoptată o lege specială în 1868

- după promulgarea legii uniunii, Transilvania a dispărut ca entitate politică. Guberniul a fost
suprimat în aprilie 1869, iar Dieta a fost lichidată.

- comitele şi juzi regali erau menţinuţi, dar erau numiţi pe baza propunerilor guvernului de la
Pesta.

-Universitatea săsească a fost deposedată de jurisdicţia sa autonomă.

- au fost păstrate o serie de norme juridice: Codul austriac şi legea minelor.

- în 1868 a fost adoptată legea naţionalităţilor prin care se recunoştea existenţa unei singure
naţiuni politice, cea maghiară, şi consacra limba maghiară ca limbă de stat.

-legea din 1868 a menţinut sisteme electorale diferite( în Transilvania,censul a fost fixat dublu
faţă de Ungaria).

-în 1871 a fost introdus controlul politic al Guvernului asupra comunelor

- în 1879 a fost promulgată legea Trefort prin care se introducea limba maghiară ca materie
obligatorie în şcoli.

- prin legea din 1870, oraşele erau împărţite în municipii, oraşe cu consilii, magistrate

- integrarea Transilvaniei în structurile politice ale Ungariei a dus la dispariţia organizaţiilor

politice autonome proprii ale Transilvaniei. Noul regim politic a lichidat forma politico-statală
liberală şi a diminuat procesul de liberalizarea a vieţii politice.

Agricultura:

- în ceea ce priveşte agricultura, conjunctura favorabilă pe plan intern şi internaţional pentru

produsele agricole a determinat o creştere notabilă a suprafeţei agricole.

Industria:

- în domeniul industrial are loc o creştere şi modernizare după anul 1867, susţinută de către stat.
O mare creştere a înregistrat sidelurgia şi industria extractivă.

Creditul:

- a avut loc o deschidere economică după anul 1867. Banca Austro-Ungară avea filiere în toată
monarhia, în Transilvania şi teritoriile vestice (Arad, Oradea, Cluj, Timişoara). Primele institute
de credit româneşti au fost create după model săsesc (Institutul de credit funciar, Societatea de
împrumut şi păstrare). Legea comercială din 1875 a favorizat crearea sistemului de credit
românesc după modelul băncii ,,Albina”.

Naţionalităţile şi regimul dualist:

- pentru români dualismul a însemnat în primul rând pierderea autonomiei Transilvaniei, dar şi a
egalităţii cu celelalte naţiuni, fiind consideraţi o naţiune tolerată.

- mişcarea de rezistenţă a românilor s-a desfăşurat în mod treptat, manifestându-se atât prin
activitatea parlamentară, cât şi prin formarea partidelor politice moderne.

Documente privind lupta românilor din Transilvania- Pronunciamentul de la Blaj:

- a fost redactat de I. Raţiu şi G. Bariţiu ca un prostest împotriva dualismului, cu ocazia împlinirii

a 20 de ani de la Revoluţia din 1848.

- a fost creat să denunţe situaţia creată prin instaurarea dualismului

- textul a fost difuzat prin intermediul presei în opinia românească şi cea internaţională

- prin documentul semnat la 3- 15 mai în cadrul unei adunări de la Blaj, s-au solidarizat românii
din toată Transilvania

.poziţia românilor din Transilvania a fost susţinută de cercurile politice şi de opinia din România
( ziarul ,,Românul” a condus o campanie de presă împotriva dualismului).

. publicarea memoriului înaintat de G. Bariţiu, Curţii de la Viena a atras comentarii în presa

austriacă şi ungară

Pronunciamentul sublinia:

- menţinerea obiectivelor programatice formulate în 1848

- autonomia Transilvaniei

- recunoaşterea legilor votate de dieta sibiană

- redeschiderea Dietei din Transilvania

Partide politice:

- la iniţiativa lui Alexandru Mocioni s-a organizat un partid naţional al românilor, în ianuarie
1869, în apropierea alegerilor pentru Parlamentul Ungariei. A fost organizată o întrunire la
Timişoara, unde s-a aprobat organizarea unui partid şi programul acestuia, adoptându-se tactica
activistă. Partidul Naţional Român din Banat a intrat în lupta electorală şi a trimis 10 deputaţi în
Parlamentul Ungariei, ce au desfăşurat o intensă activitate parlamentară: au susţinut
democratizarea aparatului de stat, au denunţat abuzurile autorităţilor, au combătut legislaţia
dualistă.

- s-a trecut la organizarea politică şi în Transilvania. În cadrul întrunirii de la Miercurea, din

ianuarie 1869, românii s-au pronunţat pentru pasivitate politică şi au decis să nu trimită niciun
deputat în cadrul Parlamentului. În feb- martie 1869 , are loc o Conferinţă la Miercurea, ce a
hotărânt formarea Partidului Naţional Român din Transilvania. Programul partidului a susţinut
prevederile programelor din 1848, mai puţin cele de natură socială. A fost ales un Comitet
Central Electoral în frunt cu Elie Măcelariu. Conferinţa de asemenea a consacrat emanciparea
mişcării naţionale de sub tutela ierarhiei bisericeşti şi laicizarea acţiunii politice româneşti.

- PNR din Banat s-a confruntat la finalul anului 1869 cu o primă dizidenţă, generată de
nemulţumirea tinerilor din partid faţă de modul de organizarea a structurilor locale ale partidului.
La conferinţa din aprile-mai 1872, sub presiunea grupului arădean s-a realizat modificarea
programului conform propunerilor tinerilor.

- datorită atitudinii Guvernului faţă de naţionalităţi, A. Mocioni şi V. Babeş şi-au dat demisia din
Parlament şi s-au apropiat de gruparea pasivistă.

- PNR din Transilvania nu a reuşit să evolueze datorită lipsei de unitate din interiorul partidului
şi a divergenţelor existente între pasivişti şi activişti.

- în iunie 1872, pasiviştii au organizat o conferinţă la Alba Iulia, la care au invitat şi reprezentanţi
ai grupării activiste. În ciuda eforturilor de apropiere a celor două curente, conferinţa a votat
pasivitatea generală, neparticiparea românilor la alegeri.

- cele două partide au fost unificate abia în anul 1881, în cadrul unei conferinţe, după lungi
eforturi de apropiere programatică şi după modifarea contextului politic din Ungaria începând cu
anul 1875.