CRONOLOGIE – CAP. 5-6: Statul român modern (sfârșitul sec.

XVIII - 1918)

A) Proiecte politice vizând modernizarea societății românești

(sfârșitul sec. XVIII – mijlocul sec. XIX)
- în Transilvania
1. Proiecte politice – secolul al XVIII-lea  1744: Supplex Libellus
 1791: Supplex Libellus
1772 – Memoriul de la Focșani Valachorum
1773 – Memoriul de la București  1868: Pronunciamentul
1791 – Memoriul de la Șiștov de la Blaj
 1892: Memorandumul

2. Proiecte politice – secolul al XIX-lea

1817 - 1818 – Iordache Rosetti Rosnovanu - 8 proiecte

1821 – ”Cererile norodului românesc” - Revoluția lui Tudor Vladimirescu ȚR
1822 – ”Constituția cărvunarilor” - Ionică Tăutul M
1838 – ”Act de unire și independență” - Ion Cîmpineanu, Partida Națională ȚR
1848 – anul a fost numit ”Primăvara Popoarelor”:
”Petițiunea proclamațiune” – Vasile Alecsandri - 27 martie - Iași, Moldova
”Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” – C. Negri, V. Alecsandri –
documente 12/24 mai – Brașov – Moldova
din exil
”Dorințele Partidei Naționale în Moldova” – M. Kogălniceanu - august –
Cernăuți - Moldova
”Petiția națională” – S. Bărnuțiu – 3-5 mai - Blaj, Transilvania
”Proclamația de la Islaz” – I. H. Rădulescu – 9 iunie - Islaz, Țara Românească
în Banat:
”Petiția de la Lugoj”
(iunie 1848)
- în Bucovina:
”Petiția țării” (mai
1848, Cernăuți)
 declanșarea și desfășurarea mișcării lui Tudor Vladimirescu (1821)
ianuarie 1821 – moare ultimul domn fanariot din Țara Românească, la București se
formează un comitet de boieri care își asumă conducerea țării; boierii îl
trimit pe Tudor Vladimirescu în Oltenia, pentru a declanșa acolo o revoltă
populară
23 ianuarie 1821 – Tudor dă ”Proclamația de la Padeș” (primul program revoluționar)
februarie 1821 – eteriștii pătrund în Moldova și înaintează apoi spre București; Tudor
pornește și el spre capitală; țarul Rusiei dezaprobă mișcarea eteristă și pe
cea a lui Tudor
februarie 1821 – ”Cererile norodului românesc”
martie – mai 1821 – Tudor conduce Țara Românească alături de o parte din boieri
mai 1821 – armata otomană pătrunde în Țara Românească; Tudor încearcă să se retragă
în Oltenia pentru a organiza rezistența, însă va fi capturat pe drum de către
eteriști, acuzat de înțelegere cu turcii și asasinat (:((()
27 mai 1821 – sfârșitul mișcării, rezistența eteriștilor este zdrobită de otomani

C) Unirea Principatelor; domnia lui Al. I. Cuza (1859 - 1866)

1853-1856 – Războiul Crimeii
18/30 martie 1856 – Tratatul/Congresul de Pace de la Paris
1857 – Adunările Ad-hoc
7/19 august 1858 – Convenția de la Paris
5 & 24 ianuarie 1859 – dubla alegere lui Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
a) etapa realizării unificării depline (1859-1862)
22 ianuarie 1862 – primul guvern unic
24 ianuarie – primul Adunare unică

b) etapa marilor reforme (1862-1865)

decembrie 1863 – secularizarea averilor mânăstirești (25,6% din suprafața agricolă a țării)
14/26 august 1864 – Legea Rurală / Reforma agrară
decembrie 1864 – Legea instrucțiunii publice / Reforma școlară
(1860 și 1864 – sunt înființate Universitatea din Iași,
respectiv Universitatea din București)

sfârșitul și însemnătatea domniei

11 februarie 1866 – Cuza este obligat să abdice în urma unui complot al
”Monstruoasei coaliții”

C) Domnia lui Carol I (1866-1914); cucerirea independenței (1877-1878);

evoluții interne și externe

începutul domniei lui Carol I

aprilie 1866 – în România se organizează un plebiscit, iar poporul acceptă
candidatura lui Carol I; în aceeași lună au loc alegeri pentru
Adunarea Constituantă
10 mai 1866 – Carol depune jurământul la București
1/13 iulie 1866 – este promulgată prima Constituție
octombrie 1866 – Carol va face o vizită la Constantinopol, fiind recunoscut ca
domn de sultan
 obținerea independenței (1877-1878)
1875 - 1878 – redeschiderea crizei orientale
1875 – populațiile din Bosnia și Herțegovina, bulgarii se revoltă; în ajutorul lor
vor veni Serbia și Muntenegru
iulie 1876 – guvernul României trimite un memoriu Imperiului Otoman și
celorlalte Mari Puteri, prin care cere recunoașterea individualității
statului român și numele de România;

Convenția de trecere a armatelor ruse pe teritoriul românesc, 4/16 aprilie 1877

 se stabilea traseul deplasării armatei ruse, cu ocolirea capitalei
 cheltuielile deplasării erau suportate de Rusia
 Rusia se angaja să respecte integritatea statului român

9/21 mai 1877 – proclamarea independenței

M. Kogălniceanu: ”În stare de rezbel, cu legaturile rupte, ce
suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!”

Războiul de independență (august 1877 – februarie 1878)

Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano, 19 februarie/3 martie 1878

 se recunoaște independența României, Serbiei și Muntenegrului, precum
și autonomia Bosniei și Herțegovinei
 Rusia ia României cele trei județe din sudul Basarabiei, cedându-i la
schimb Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor  schimbul nu se face cu
acordul României ceea ce va duce la răcirea accentuată a relațiilor româno-ruse

- Marile Puteri nu sunt însă de acord cu prevederile tratatului, care sporeau foarte
mult puterea Rusiei
Tratatul de pace Berlin, 1/13 iulie 1878
 se recunoaște independența României (condiționată de eliminarea art.7
din Constituție), Serbiei și Muntenegrului; Bosnia și Herțegovina intră sub
administrația Austro-Ungariei
 este consfințit schimbul teritorial între România și Rusia stabilit prin
tratatul de la San Stefano

1878-1880 – Marile Puteri recunosc pe rând independența României

martie 1881 – Parlamentul proclama România regat
10 mai 1881 – Carol I și soția sa, Elisabeta, sunt încoronați ca rege și regină al României

evoluții interne și externe (domnia lui Carol I - continuare)

aspecte politice
mai 1881 – se încheie ”Pactul de familie”, prin care Ferdinand, nepotul lui Carol I,
este desemnat ca moștenitor al tronului
1875 – Partidul Național Liberal; lideri: Ion C. Brătianu, Ion I. C. Brătianu
1880 – Partidul Conservator; lideri: Titu Maiorescu, Petre P. Carp
1895 – este introdusă ”rotativa guvernamentală”

aspecte economice
1880 – este creată BNR (Banca Națională a României)
cu dreptul de a emite moneda - leul
1895 – podul de la Cernavodă (podul Anghel Saligny) este dat în folosință

aspecte culturale
1863 – apare Junimea; (nu grupul de pe facebook)
1879 – se constituie Academia Română;
1886-1888 – se construiește Ateneul Român;
 (reorientarea politicii externe a lui Mircea)
Tratatul de la Brașov, 7 martie 1395 – dintre Mircea și Sigismund de Luxemburg,
regele Ungariei
 caracterul tratatului: reorientarea în politica externă se datorează
creșterii rapide a pericolului otoman, prima alianță antiotomană din sud-estul
Europei, încheiată de pe poziții de egalitate
 conținutul tratatului: Mircea renunță la înțelegerea cu Vladislav Jagello;
Mircea și Sigismund își promit ajutor reciproc împotriva turcilor etc.

cruciada de la Nicopole, 25 septembrie 1396 (dezastru pentru creștini)

bătălia de la Ankara, 1402 (Baiazid e învins și capturat de hanul mongol Timur Lenk)

(apogeul politicii externe a lui Mircea)

1417 – are loc o expediție otomană în Țara Românească  Mircea e nevoit să încheie țara
(plătind tribut), pierde Dobrogea și cetățile de la Dunăre, Turnu și Giurgiu
este menținută, însă, autonomia țării

Alexandru cel Bun (1400-1432)

1402 – închină țara Poloniei  ca vasal, îl sprijină pe regele polon în două lupe împotriva teutonilor
1420 – este primul domn moldovean angrenat în lupta antiotomană; el reușește să apere cetățile
de la Marea Neagră (Chilia, Cetatea Albă), atacate de Imperiul Otoman

Iancu de Hunedoara (1441-1456, voievod al Transilvaniei //

1446-1453, guvernator general al Ungariei)
Campania cea lungă: 1443-1444 (expediție de mare succes)
pacea de la Seghedin, iulie 1444 (favorabilă pentru creștini, sultanul renunță la război pt. 10 ani,
să se retragă din unele teritorii cucerite etc.)
(pacea e ruptă de regele Ungariei, Vladislav, la presiunile
papalității) (prost)
 cruciada de la Varna, 10 noiembrie 1444 (eșec pentru creștini, moare în luptă regele maghiar)
1446 – Iancu devine guvernator al Ungariei, dovadă a prestigiului de care se bucura; încearcă să
creeze un bloc antiotoman zonal, format din români, sârbi și albanezi

1453 – Mahomed al II-lea cucerește Constantinopolul, plănuind apoi o ofensivă puternică spre
centrul Europei, vizând mai ales Belgradul (“cheia Europei Centrale”); Iancu își asumă
apărarea Belgradului, disproporția de forțe fiind însă foarte mare

apărarea Belgradului, 22 iulie 1456 (Iancu declanșează ofensiva și eliberează Belgradul)

august 1456 – Iancu moare de ciumă în tabăra de la Zemun (“A căzut coroana regeului, s-a
stins lumina lumii”)

1521 – Belgradul este cucerit

Vlad Țepeș (1448; 1456-1462; 1476)

1459 – încetează să plătească tribut Imperiului Otoman
1460 – încheie o alianță antiotomană cu Matei Corvin, regele Ungariei și fiul lui Iancu de
Hunedoara; Mahomed al II-lea încearcă, fără succes, să-l elimine pe Țepeș prin vicleșug
iarna 1461-1462 – ca răspuns, Vlad trece la ofensivă la sud de Dunăre; campania stârnește
groază în rândurile populației
1462 – Mahomed al II-lea trece Dunărea în fruntea armatei sale;
Vlad Țepeș aplică tactica hărțuirii;
16/17 iunie 1462 – Țepeș organizează celebrul „atac de noapte”; deși reușește să provoace mari
pierderi otomanilor, nu izbutește să-l omoare pe sultan

1476 – Țepeș este eliberat la cererea lui Ștefan cel Mare, care dorea un domn antiotoman
(în Țara Românească), și își reia tronul; conduce însă doar câteva săptămâni, fiind asasinat
Ștefan cel Mare (1457-1504)

prima etapă (1459-1470: sunt predominante conflictele cu Ungaria)

Tratatul moldo-polon de la Overchelăuți, 4 aprilie 1459 – dintre Ștefan și Cazimir IV,
regele Poloniei
 Ștefan recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea și îî
cedează cetatea Hotin;
 regele polon îl recunoaște pe Ștefan ca domn, pretendentul Petru Aron
fiind alungat din Polonia;
 cele două se angajau să-și acorde sprijin militar la nevoie;
 tratatul va fi reînnoit în 1462, când Polonia înapoiază Moldovei Hotinul
și îî recunoaște drepturile asupra Chiliei (controlată atunci de maghiari)

1465 – Ștefan atacă și recuperează Chilia

1467 – în replică, maghiarii pătrund în Moldova, conduși de regele Matei Corvin
(40.000 soldați)

Bătălia de la Baia, 14-15 decembrie 1467

 Ștefan câștigă în mod strălucit, bătălia este “un uriaș dezastru” pentru
maghiari (după expresia cronicarului polon Jan Dlugosz);
 regele a fost rănit și evacuat în mare grabă, mii de oșteni unguri cad pe
câmpul de luptă

a doua etapă (1470-1487: sunt predominante conflictele cu Imperiul Otoman)

- premisele conflictului:
 1473 – Ștefan încetează plata tributului
 realizează alianțe cu dușmanii Imperiului Otoman – Veneția, cetățile genoveze
Caffa și Mangop, hanatul tătar din Crimeea, hanatul turcoman din Asia
 încearcă să impună în Țara Românească domni antiotomani

Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt), 10 ianuarie 1475

 25 ianuarie 1475 – Ștefan trimite o scrisoare circulară principilor occidentali, prin care solicită
ajutor militar, fiind îngrijorat de perspectiva unei noi campanii otomane în Moldova
(în vara aceluiași an) (primește elogii, nu însă și ajutor militar)
iulie 1475 – Ștefan încheie alianță cu Ungaria, urmând să primească astfel ajutor împotriva otomanilor
1475 – Turcii îî anihilează pe aliații lui Ștefan, cuceresc Caffa și Mangop, subordonează hanatul tătar
din Crimeea
vara 1476 – Otomanii atacă, însuși Mahomed al II-lea aflându-se în fruntea armatei

Bătălia de la Războieni (Valea Albă), 25-26 iulie 1476

 25 iulie – au loc confruntări între cavaleria moldoveană și avangarda
armatei otomane;
 26 iulie – atacă grosul armatei otomane, în luptă intervenind chiar
sultanul;
 artileria moldoveană ripostează, dar în final Ștefan e învins (:((()
“Moldovenii n-au fost biruiți de arme, ci stroșiți de mulțimea păgânilor” (G. Ureche)

1484 – Baiazid II cucerește Chilia și Cetatea Albă (“plămânii Moldovei”), transformând

Marea Neagră într-un ”lac turcesc”

Tratatul de la Colomeea, 15 septembrie 1485 – dintre Ștefan și Cazimir IV, regele Poloniei
 Ștefan merge să prezinte personal (”cu sufletul frânt”), în fruntea unei
suite impresionante de boieri, omagiul vasalic regelui Poloniei;
 regele polon se angajează sa apere Moldova ”în granițele ei vechi, așa
cum erau ... din toate părțile”, implicit să-l ajute pe Ștefan să recupereze
cetățile pierdute; (din păcate, nu vor mai fi recuperate :((()
 regele polon se angajează să nu încheie vreo pace care să privească
Moldova ”...fără știrea domnului ei, Ștefan”;

după alte lupte, devine evident că lupta antiotomană nu mai poate continua
1485 – Cătlăbuga: victorie antiotomană;
1486 – Șcheia: Ștefan îî respinge cu greutate pe otomani (și e gata să-și piardă viața);
1487 – Ștefan încheie pace cu otomanii, acceptând plata tributului
a treia etapă (după 1497: sunt predominante conflictele cu Polonia)
1497 – o armată polonă intră sub pretextul de a-l ajuta pe Ștefan să recupereze cetățile de la
Marea Neagră, însă în realitate noul rege, Ioan Albert, dorea să impună pe tronul
Moldovei pe unii din frații săi
Codrii Cosminului, octombrie 1497 – Ștefan reușește să apere Suceava, apoi urmărește și
zdrobește armată polonă
Tratatul de la Hârlău, 1499 – dintre Moldova și Polonia
 între cele două țări se proclamă ”liniște și pace veșnică”;
 suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei e înlăturată;
 se prevede continuarea în comun a luptei antiotomane: Ștefan urma să-i
informeze pe polonezi despre mișcările otomanilor și să participe, în
funcție de împrejurări, la acțiunile antiotomane ale Poloniei și Ungariei

2 iulie 1504 – Ștefan moare, fiind îngropat la Putna, ctitoria sa;