”În vremea aceasta, se pregătea să intre insă în Muntenia o mare armată turcă, in frunte cu Soliman care avea

poruncă strașnică de la sultan să aducă Moldova din nou sub ascultarea Porții. Sultanul Mahomed al II-lea avea,
intr-adevăr, motive puternice să se teamă de acțiunea lui Ștefan. Acesta, odată tronul consolidat, nu numai că
refuzase să mai plătească tribut, dar, prin campanile sale repetate in Țara Românească, arăta că vrea să scoată și
această țară din zona de influență otomană. Apoi, nu se putea uita nici faptul că domnul Moldovei cucerise Chilia,
această cetate pe care Mahomed al II-lea ar fi vrut-o pentru sine. In august 1474, Soliman era la Sofia; după ce își
strânse toată oastea și făcu pregătirile necesare, porni inspre Dunăre. Abia la sf lui decembrie sau in primele zile ale
lui ianuarie 1475 pătrunse în Moldova. După obiceiul cel vechi, Ștefan porunci să se facă pustiu in fața dușmanului.
Locuitorii satelor de pe dumul pe care inainta Soliman si-au părăsit locuințele, ascunzând vite, grîne. Ce nu s-a
putut ascunde, a trebuit ars, fiecare si-a ars propira casă, spune un izvor contemporan. In curând foametea a inceput
să se simtă in armata turcească.Pe de altă parte, Ștefan a căutat un loc potrivit de luptă care să nu permită
desfășurarea tuturor forțelor lui Soliman, mult superioare ca număr, și in același timp, să favorizeze miscările
proprii. Un asemenea loc era in fața orașului Vaslui. Terenul mlăștinos, mărginit de păduri, corespundea de minune
intențiilor lui Ștefan. Aici s-a dat lupta. In ziua de 10 ianuarie 1475, intr-o marți, se lăsase o negură deasă care
favoriza in gradul cel mai inalt atacul pentru cei care știau locurile si, dimpotrivă, încurca pe străinii necunoscători.
Profitând de acest fapt, Ștefan a inceput lupta. Ștefan s-a aruncat el însuși in mijlocul bătăliei-cum va face la
Călugăreni Mihai Viteazul-și-a determinat retragerea turcilor. Totodată s-a produs și un atac din spate, care a
transformat retragerea lui soliman in derută și panică. Urmărirea a durat aproape patru zile. Unii dintre fugari s-au
înecat in apa Siretului, alții in Dunăre; pe mulți i-a luat prizonier.
(C.C.Giurescu, Istoria Romînilor)

Pornind de la această sursă, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți bătălia la care participă Mihai Viteazul, precizată în sursa dată.
2. Precizați pe baza sursei date, o informație referitoare la acțiunile desfășurate de săteni.
3. Menționați, din sursa dată, cele două state medievale romînești
4. Menționați, din sursa dată, douăă informații referitoar la sultanul Mahomed al II-lea
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul lui Ștefan cel Mare in desfășurarea
luptei de la Vaslui, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia un domnitor, ca reprezentant al
instituției centrale, se implică in relațiile internaționale din sec XV-XVI, prin actiuni diplomatice.

Ed. Booklet, pag. 32

”Progresele expansiunii turcești au sporit presiunea otomană la Dunăre și au creat o amenințare directă pentru
independența Țării Românești. In confruntarea militară care se anunța, Vlad s-a decis să preia
inițiativa.Declanșarea războiului antiotoman a fost precedată de o amplă actiune politcă destinată să asigure
consolidarea autorității domnești, prin limitarea forței politice și militare a marii boierimi, prin crearea unei
puternice armate și prin sprijinirea negustorilor locanici. Conflictul dintre domn si marea boierime a imbracat
forme violente, domnul suprimând o mare parte a adverasilor săi. In 1459, Vlad a refuzat plata tributului, iar in
iarna anului 1461-1462 a atacat și nimicit garnizoanele otomane de pe ambele maluri ale Dunării, de la
Zimnicea până la gurile fluviului.Riposta otomană s-a manifestat prin organizarea unei expediții conduse de
însuși sultanul Mahomed al II-lea, aflat in fruntea celor mai puternice oștiri de la cucerirea Constantinopolului.
Vlad a aplicat tactica clasică a domnitorilor români:retragerea, pustiirea teritoriului care urna să fi străbătut de
inamic și lupta de hărțuială. Astfel, in noaptea de 16 iunie 1462, Vlad a săvârșit un atac nocturn asupra taberei
sultanului. Ocuparea capitalei-orașul Târgoviște-abandonată de domn, nu a adus decizia politică si militară
așteptată de sultan, astfel că in iunie a inceput retragerea armatei otomane, care sub lovitura forțelor românești
a intrat in debandadă. Victoria lui Vlad Țepeș nu putea fi definitivă atât timp cât efortului militar românesc nu i
se asociau forțele coalizate ale statelor creștine.”

( A.Oțetea, Istoria poporului român)

Pornind de la această sursă, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți capitala statului românesc, precizată în sursa dată.
 2. Precizați pe baza sursei date, o informație referitoare la cauzele organizării expediției otomane in
spațiul românesc.
3. Menționați, statul medieval românesc și domnitorul acestuia, la care se referă suras dată.
4. Menționați, din sursa dată, douăă informații referitoare la măsurile adoptate pe plan intern prin care
domnitorul si-a consolidat autoritatea politică.
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la consecințele declansășării expediției
otomane din anul 1462, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia statele române s-au implicat prin
diplomație, in relațiile internaționale de la inceputul epocii moderne.

Ed. Booklet, pag. 34

”Constituită in principat autonom sub suzeranitate turcească, pe măsura consolidării și extinderii dominației
otomane in Ungaria, Transilvania s-a bucurat deun statut superior față de cel al Țării Românești și al Moldovei.
Deosebirea de statut se explică in primul rând prin poziția principatului;presiunea habsurgică mult mai directă
și mai amenințătoare in Tansilvania i-a silit pe turco să-și modernizeze pretențiile fată de această țară. In
același sens a acționat și puterea mai mare a principatului, care cuprindea nu numai Transilvania propriu-zisă
dar și Banatul, până in 1552, și un șir de comitate la apus si nord, denumite Partium. Autonomia principatului
s-a manifestat, in primul rând, prin dreptul Dietei de a-l alege pe principe, care era doar confirmat și învestit
cu însemnele puteii de către Poarta Otomană. Împreună cu instituția supremă a puterii, țara isi conservă și
intregul ei sistem tradițional de guvernământ. Ca si domnii Țării Românești si ai Moldovei, principii
Transilvaniei intrețineau reprezentanți permanenți la Istanbul. Și sub raportul obligațiilor materiale, statutul
principatului Transilvaniei era superior fata de cel al Țării Românești și Moldovei Tributul impus principatului,
inițial de 10.000 florini, a sporit in 1575, la suma de 15.000 florini. Mult mai reduse erau și peșcheșurile și
prestațiile in produse ale principatului. Desi ingrădiți de supravegherea Portii Otomane, principii Transilvaniei
au inițiative de politică externă si in afra sistemului otoman de interese. Contactele politice repetate ale
principilor cu habsburgii și legăturile lor cu Polonia au limitat simțitor dependența principatului de Poarta
Otomană, sub raportul politicii externe.”

Cerinte sub II, Booklet, pag. 34

1. Numiți principatul la care se referă sursa dată.
2. Precizați, pe baza sursei date, o informație referitoare la alegerea principelui.
3. Menționați cele două state conduse de domnitori, la care se referă sursa dată.
4. Menționați, din sursa dată, două in formații referioare la obligațiile economice ale principatului.
5. Formulati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul principelui in relațiile
internaționale, sustinându-l cu două infromații din sursă.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un domnitor ,ca reprezentant al
instiutiei centrale se implică in relațiile internaționale din sec XIV-XV.

Ed. Booklet, pag. 40

”Victoria lui Ștefan il obligă pe sultanul Mahomed al II-lea să deplaseze centrul de greutate al efortului
militar otoman la Dunărea de Jos și in nordul bazinului pontic. In iulie 1475, flota otomană cucerește Caffa și
aduce hantul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Porții, transformându-l, timp de trei secole in cel mai
eficient instrument de interventie militară in Europa răsăriteană. Strategic, pozitia Moldovei se agreavează,
tătarii fiind forța războinică de temut care va pune mereu in pericol hotarele răsăritene ale Moldovei si
Vlahiei. In vara anului 1476, cei care ataca primii pe Ștefan sunt tătarii obligandu-l pe domnitor sa-si rupă
oastea in două pentru a putea face față deopotriva acestora și inaintării otomane. Mehmet al II-lea insuși
pătrunde in Moldova și-l infinge pe Stefan la Războieni in iulie 1476. Turcii nu pot supune, insă Moldova.
Cetățile ei rezistă asediilor otomane, iar teama de o intervențiea Ungariei il sileste pe Mehmet al II-lea să se
retragă. Ștefan urmărește indeaproape armata otomană, pătrunde la rându-i in Țara Românească și o readuce
in tabara antiotomană. Trimite apoi soli la Veneția si la Roma, incercând să reanime coaliția antiotomană. O
nouă invazie a turcilor in Moldova in 1484, se incheie cu ocuparea cetților Chilia și Cetatea Albă, de la
Marea Neagră, două dintre bastioanele de rezistențî ale Moldovei si cheile drumurilor comerciale dinspre
Marea Neagră spre Ungaria si Polonia. De acum inainte, Marea Neagră devine un lac turcesc, iar Moldova
este expusa direct atacurilor otomane. Din 1487, Moldova reincepe sa plătească tribut Porții otomane,
asteptând timpuri mai bune pentru reluarea ostilităților.”
(I.Bulei, O istorie a românilor)

1. Numiți domnitorul român precizat in sursă dată.

2. Precizati, pe baza sursei date, o informație referitoare la hanatul tătăr al Crimeii.
3. Menționați cele două state medievale românești la care se referă sursa dată.
4. Menționați, din sursadată, două informații referitoare la cetățile de la Marea Neagră.
5. Formulați, un punct de vedere referitor la desfășurarea luptei de la Războieni, sustinându-l cu două
informații din sursa.
6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia spațiul românesc se implică prin
diplomație in relatiile internaționale de la sf Evului Mediu și inceputurile modernității.

Ed. Booklet, pag. 40

”După mărturia adversarilor, care aveau tot interesul să exagereze cifra celor invinsi, Ștefan a avut circa
20.000 de oameni. Totusi, el a fost cel care a atacat primul, in după-amiaza zilei de 26 iulie, izbutind, la un
moment dat să respingă avangarda condusă de Soliman. A urmat, apoi atacul turcilor condus de insuși
sultanul Mahomed și siliră pe Ștefan să se retragă. Au căzut cu spada in mână in acest loc, care de atunci s-a
numit Războieni, multi dintre dregătorii si curtenii Moldovei.După biruință, sultanul se indreaptă spre
Suceava. Orașul fu ars, dar cetatea a rezistat.Nici Hotinul, nici Neamțul n-au putut fi luate.Cat despre Chilia
si Cetatea Albă, se pare că turcii nici n-au mai indrăznit un asediu, deoarece puternica flotă pregătită in acest
scop a fost distrusă de o furtună pe Marea Neagră. Prin urmare, niciuna din cetățile insemnate ale Moldovei
nu putuseră fi cucerite. Sultanul fara sa fi realizat unul macar din scopurile ce-si fixase, adică inșăturarea
domitorului, supunerea tarii si anexarea Chilie si Cetății Albe, fu nevoit sa dea semnul retragerii. Care
retragere a semănat mai mult o fugă, deoarece distanța până la Dunăre a fost parcursă in trei zile, iar o suma
de tunuri au fost abandonate, după cum ne arată o mărturie contemporană: o altă mărturie-cronica moldo-
germană, afirma că Ștefan a izbutit, după Războieni să-și refacă oastea ca la 16.000 de oameni și că armata
lui Mahomed a pirdut in timpul retragerii multi luptători. După retragerea armatei turcesti, Ștefan, pe de o
parte, oastea ungară, care ajunsese prea târziu spre a se mai lupta cu Mahomed, pe de altă parte, intrară in
Muntenia si izgoniră pe Laiotă, punând in locul lui pe Vlad Țepeș, in noiembrie 1476 .”
(C.C.Giurescu, Istoria românilor)
1. Numiți domnitorul Moldovei precizat in sursă dată.
2. Precizati, pe baza sursei date, o informație referitoare la actiunile domnitorului in bătălia de la
Războieni.
3. Menționați două cetăți ale Moldovei la care se referă sursa dată.
4. Menționați, din sursadată, două informații referitoare la situația din Muntenia.
5. Formulați, un punct de vedere referitor la actiunile desfășurate de otomani după bătălia de la
Războieni, sustinându-l cu două informații din sursa.
6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant afirmația conform căreia o instituie centrală a fost
necesară pentru functionarea Moldovei, in sec XVII-XVIII

Ed. Booklet, pag. 70

”La scurt timp după preluarea puterii, Stefan a revenit la orientarea traditională a politicii externe a
Moldovei, alianța cu Polonia. După câteva incursiuni pe teritoriul acesteia, unde se adăpostea rivalul său
inlăturat din domnie, Ștefan incheie in aprilie 1459, o conventie cu regele Cazimir prin care l-a recunoscut
suzeran unic, anularea implicită a angajamentelor asumate anterior fata de Ungaria.Ca gaj al fidelității sale,
Ștefan a lăsat stăpânirea regelui polon cetatea Hotin pe Nistru, ocupată anterior de o garnizoană polonă, si s-a
angajat să respecte bunurile boierilor moldoveni refugiați in Polonia. Contravaloarea acestor concesii a fost
indepărtarea de la hotarul Moldovei a rivalului său, Petru Aron, primejdia cea mai imediată pentru puterea
incă neconsolidată a noului domn. Restabilirea legăturii cu Polonia insemna implicit si indepărtarea de
Ungaria si Tara Românească. Indiciile timpurii ale acestei evolutii au luat proprotiile unui antagonism direct
in 1462, in conjunctura favorabila creata de atacul lui Mehmet al II-lea impotriva domnitorului Vlad Tepes,
cand Stefan a incercat fara succes sa cucerească Chilia. Trei ani mai tarziu, in 1465, in urma unui atac prin
surprindere, domnul Moldovei a reusit sa aduca in stapânirea sa cetatea mult râvnită de la gurile Dunării,
subminând grav intersele comerciale ale Ungariei și Țării Românești. Pentru a restabili situația, Matias
Corvin a intrat in campanie la sf anului 1467, inaintând in fruntea unei mari armate spre Suceava, capitala
Moldovei, unde nădăjduia sa-l instaleze pe candidatul său la domnie. In drum insa, la Baia, unde regele se
oprise pentru pregătirea asaltului final, Stefan dezlanțuie contraatacul; trădat insă de unii boieri el nu a reusit
sa nimicească, asa cum plănuiese, oastea ungară. Lupta a rămas nedecisă, dar avântul ofensivei regale a fost
oprit. Incapabil sa-si continue inaintarea, Matias Corvin a părăsit Moldova fără sa-si realizat obiectivul.”
(M.Bărbulescu, Istoria României)
1. Numiti capitala Moldovei, precizata in sursa data.
2. Precizati secolul la care se refera sursa data.
3. Mentionati doi domnitori din spatiul românesc, la care se referă sursa dată.
4. Mentionați, din sursa dată, două informații referitoare la cucerirea Chiliei de cătrre domnitorul
Moldovei.
5. Formuati, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relatiile politice dintre Moldova si
Polonia, sustinându-l cu două informații din sursa data.
6. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant afirmatia conform careia, spatiul românesc participa la
relatiile internaționale de la sf Evului Mediu si inceputurile modernității.