Sunteți pe pagina 1din 43

Rezolvare Varianta 1 Istoria Romnilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

y y y y

a. cucerirea independentei de stat a Romaniei b. activitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania, in timpul regimului comunist d. activitatea Romaniei in cadrul Micii intelegeri

adcb Subiectul 2 Cititi cu atentie textul de mai jos: "Acum cateva zile a venit asupra noastra regele unguresc Mateias [Matei Corvin] cu putere mare si cu felurita oaste (.). Si au inaintat [in Moldova], si au ars Neamtul si atata pamant de folos, de unde aveam hrana si de unde plateam bir turcilor, si pe urma au ajuns drept sub munte, la un targ care se chiama Baia (.). Si au cazut acolo de sabie multe capete de dregatori, de capitani ai ostii, de mari viteji ale caror nume nici sa le scriem nu putem. Si le-am prins toate carele si corturile si fel de fel de tunuri, de unelte si de pusti (.). Si tot targul Baii e ars." (Scrisoarea lui Stefan cel Mare catre regele Poloniei) Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:
y

1. Mentionati, pe baza textului, doua consecinte ale luptei de la Baia. si au cazut acolo de sabie multe capete de dregatori, de capitani ai ostii, de mari viteji si le-am prins toate carele si corturile si fel de fel de tunuri, de unelte si de pusti

2. Mentionati, pe baza textului, obligatia economica a Moldovei conduse de Stefan cel Mare fata de Imperiul Otoman. bir 3. Precizati anul preluarii conducerii Moldovei de catre Stefan cel Mare. 1457 4. Prezentati un fapt istoric, din secolul al XlV-lea, care a contribuit la constituirea statului medieval Moldova. n cazul Moldovei teoria descalecatului poate fi demonstrata. Mai nti avem descalecatul lui Dragos, trimis al regalitatii maghiare, care la mijlocul secolului al XIV-lea, (1345- 1354), ntemeiaza n nordul Moldovei o marca de aparare. Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate maghiara si sub urmasii lui Dragos, Sas si Balc. n a doua jumatate a secolului al XIV-lea, Bogdan din Cuhea, voievod al Maramuresului, intra n conflict cu regalitatea maghiara care ncerca sa lichideze autonomiile romnesti. Acesta se revolta, trece n Moldova si cu sprijinul boierimii moldovene l nlatura pe Balc, punnd bazele unui stat independent. Izvorul istoric ce ne ofera informatii despre acest eveniment este Cronica lui Ioan de Trnave. Descalecatul lui Bogdan este urmat de proclamarea Moldovei ca stat independent. n perioada 1364-1365, regele Ungariei este obligat de mprejurarile internationale sa recunoasca independenta celui deal doilea stat romnesc cu capitala la Baia. 5. Prezentati o actiune politico-militara cu caracter antiotoman intreprinsa de un alt voievod roman din secolul al XV-lea Dupa moartea lui Iancu de Hunedoara, rolul de aparator al crestinatatii la Dunarea de jos si l-a asumat Vlad epes, domn al arii Romnesti. n 1459 acesta refuza plata tributului. Dupa ce ncheie o alianta cu Matei Corvin regele Ungariei, organizeaza n iarna anului 1461-1462 o incursiune fulgeratoare pe malul drept al Dunarii, distrugnd dispozitivul militar turcesc din zona. Consecinta a acestei actiuni este campania ntreprinsa de Mahomed al II-lea n vara anului 1462. Cu forte net inferioare Vlad epes aplica tactica pamntului prjolit si ntreprinde n apropiere de Trgoviste atacul de noapte . Victoria obtinuta nu poate fi fructificata, marea boierime l tradeaza iar ajutorul promis de Matei Corvin nu mai vine.

Subiectul 3 Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii

termeni referitori la istoria romanilor: Epoca medievala, secolul al XVIII-lea, criza orientala, politica hegemonica, domnie, europenizare, stat modern, ara Romaneasca, statut international. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata. n spatiul romnesc sfrsitul epocii medievale coincide, n linii mari , cu momentul n care regimul turco-fanariot este nlaturat din Principate. n secolul al XVIII-lea, centrul si sud estul Europei au fost confruntate cu doua mari probleme : criza politica din Polonia, respectiv criza orientala legata de mentinerea sau mpartirea Imperiului Otoman. Austria si Rusia au trecut la ofensiva, avnd drept scop cucerirea teritoriilor stapnite de turcii otomani. Politica hegemonica a Marilor Puteri a avut grave repercusiuni asupra Moldovei si arii Romnesti. Acestea s-au transformat n principalul teatru de confruntari militare ntre imperiile vecine, cu grave consecinte pe plan economic, social, politic, diplomatic si teritorial. Razboiaiele ruso-austro-turce se vor desfasura n cea mai mare parte pe teritoriul Principatelor, aducnd grave prejudicii dezvoltarii lor normale. n urma razboiului austro-otoman ncheiat cu pacea de la Passarowitz Banatul si Oltenia trec sub stapnirea Imperiului Habsburgic. Oltenia va fi restituita arii Romnesti n 1739 dupa pacea de la Belgrad. Bucovina revine Ausriei n 1775 iar teritoriul dintre Prut si Nistru va fi cedat Rusiei n 1812. Satutul international al Moldovei si al arii Romnesti ramne acela de state vasale Imperiului Otoman. Mentionam nsa ca dominatia otomana asupra Principatelor se accentueaza n acest secol. Expresia acestei situatii este regimul turco-fanariot instaurat n 1711 n Moldova, respectiv n 1716 n ara Romneasca. Domniile fanariote au fost marcate de aceasta dominatie apasatoare nsa cei mai multi dintre domni, influentati de ideile iluministe, au ntreprins n Principate reforme menite sa modernizeze starea napoiata n care acestea se aflau. n acest context, boierii munteni si moldoveni au ncercat, prin memorii adresate Marilor Puteri, sa obtina cresterea autonomiei tarilor lor si chiar independenta acestora sub protectia Marilor Puteri. Tendintele reformiste ale acestora s-au concretizat si n proiecte de constitutii, vezi Constitutia carvunarilor, actiuni integrate n procesul de europenizare a mentalitatilor desprinse de gndirea si sistemul turco-fanariot. Acestea vizau constituirea unui stat modern, condus de domni pamnteni care sa aiba la baza idei si

principii europene. Reinstalarea domniilor pamntene, n 1822, nu a nsemnat nsa ncetarea amestecului extern n problemele Principatelor Romne. n 1826 la Adrianopol se va oficializa protectoratul rus, instalndu-se asadar o dubla dominatie, apoi n 1856 la Paris, protectoratul rus va fi nlocuit cu garantia colectiva a Marilor Puteri. Subiectul 4 Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre situatia Romaniei, in prima jumatate a secolului al XX-lea, avand in vedere: - mentionarea unui eveniment politico-militar la care a participat Romania, in 1916-1917 si numirea unei personalitati implicate in evenimentul respectiv; - prezentarea unui fapt istoric, din anul 1918, la care au participat romanii din Basarabia, din Bucovina sau din Transilvania; 23123m121x - mentionarea a doua masuri care au vizat unificarea politica si administrativa, in perioada 19191928; - prezentarea unei caracteristici a regimului politic din Romania, in perioada 1938-1940; - mentionarea unei consecinte a pierderilor teritoriale impuse Romaniei, in anul 1940. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata. Prima parte a secolului XX a stat sub semnul Marelui Razboi , conflict mondial ce a antrenat resurse uriase si a avut drept consecinte pierderi umane si materiale considerabile dar si schimbari politice si teritoriale. Criza economica si politica instalata dupa razboi, a favorizat ascensiunea unor regimuri autoritare sau totalitare si a determinat n cele din urma izbucnirea unei conflagratii si mai distrugatoare ale carei consecinte se resimt si astazi. Romnia, din dorinta de a-i elibera pe romnii aflati sub stapnirea AustroUngariei si pentru a nfaptui ntregirea nationala, a luptat n Primul Razboi

Mondial alaturi de Antanta. Clasa politica romneasca dupa ndelungi dezbateri, decide , dupa doi ani de neutralitate (1914-1916), sa semneze Conventia politica si militara cu Antanta pe 4 august 1916. Mentionam ca din septembrie 1914 rege al Romniei era Ferdinand I. n urma presiunilor Antanei, Romnia a intrat n razboi ntr-un moment dificil, fara a dispune de o pregatire si de o tehnica militara adecvata. Acesti factori, ca si disproportia fronturilor si nendeplinirea obligatiilor asumate de Antanta au cauzat nfrngerile din anul 1916. ncercarile grele prin care a trecut tara n timpul ocupatiei precum si eroismul ostasilor romni n marile batalii din anul 1917 au dovedit durabilitatea sentimentului national, acesta constituind factorul decisiv al victoriei finale. Victoria Anantei asupra Puterilor Centrale a creat un cadru extern favorabil luptei pentru unirea tuturor romnilor ntr-un singur stat. Destramarea imperiilor multinationale si afirmarea principiului auodeterminarii au fost, de asemenea, premise favorabile acestui act. Basarabia a fost primul teritoriu romnesc cu care a nceput procesul ntregirii nationale. n timpul agitatiilor produse de revolutia rusa, la Chisinau s-au constituit organisme care sustineau democratizarea si apararea intereselor locuitorilor. n fruntea miscarii pentru autonomie s-a aflat Partidul National moldovenesc, creat n martie 1917. n vara anului 1917, n conditiile n care Ucraina si manifesta tendinta de a-si extinde stapnirea asupra acestei provincii, miscarea pentru autonomia Basarabiei se intensifica. n octombrie 1917, Congresul ostasilor moldoveni , ntrunit la Chisinau, a proclamat autonomia Basarabiei si a hotart alegerea Sfatului arii ca organ reprezentativ. Conducerea executiva a acestui organ era asigurata de Ion Inculet. Realizarea deplina a autonomiei si-a gasit expresia n proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti, pe 2 decembrie 1917. Situatia de anarhie creata de destramarea armatei ruse si de agitatiile bolsevice, determina Consiliul de directori sa ceara sprijinul guvernului romn pentru a restabili ordinea. n consecinta pe 13 ianuarie 1918, guvernul Rusiei sovietice ntrerupe relatiile diplomatice cu Romnia si sechestreaza tezaurul. n noile conditii Sfatul arii a hotart independenta Republicii Democratice Moldovenesti (24 ianuarie 1918). Ultima etapa a autodeterminarii Basarabiei s-a realizat prin actul din 27 martie 1918. Sfatul arii a hotart cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu Romnia. Unirea Bucovinei si a Transilvaniei cu Romnia s-a realizat tot pe cale democratica pe 15/28 noiembrie 1918 respectiv 18 noiembrie /1 decembrie 1918.

Marea Unire a determinat modificari n ceea ce priveste suprafata si structura demografica a Romniei. Reformele adoptate n primul deceniu dupa unire au schimbat sensibil structurile sociale si politice. n toamna anului 1920 a fost realizata unificarea monetara. n iulie 1921, Nicolae Titulescu, ministru de finante, a initiat reforma financiara. Aceasta stabilea un sistem unitar de impozite. Legile de reforma agrara adoptate n 1920-1921 aveau si ele un caracter unitar. Reforma agrara legiferata n 1921 a fost cea mai ampla reforma de acest fel din Europa acelei perioade. La 16 noiembrie 1918 a fost publicat decretul-lege care stabilea regimul electoral n Romnia. Era introdus votul universal pentru toti cetatenii romni majori . Unificarea administartiva s-a realizat prin legea din 14 iunie 1925. Constitutia din 1923, cu un profund caracter democratic, a stat la baza regimului politic din Romnia interbelica. Principala problema n viata politica romneasca n aceasta perioada a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism. Institutia monarhica a fost elementul - cheie al sistemului politic din Romnia interbelica. Viata politica s-a desfasurat pna n 1938 n cadrul unui sistem democratic si pluripartit, bazat pe principiul votului universal. Principalele curente de idei au fost liberalismul taranismul. Sistemul democratic a avut totusi unele carente, fapt ce a declansat deseori crize politice majore. Una din aceste crize avea sa-i permita regelui Carol al II-lea instaurarea unui regim autoritar ncepnd cu anul 1938. Constitutia din februarie 1938 a stat la baza acestui regim. Noua lege fundamentala acorda prioritate puterii executive (Regelui) n detrimentul celei legislative( Parlamentul). Guvernul era numit de Rege si raspundea doar n fata lui. Parlamentul a fost lipsit de principalele sale atributii. n martie 1938 au fost dizolvate partidele politice iar n decembrie 1938 se infiinta Frontul Renasterii Nationale ca partid unic. Orice alta activitate politica era socotita clandestina. Izbucnirea celui de-Al Doilea Razboi Mondial a dus la gravele pierderi teritoriale din vara anului 1940. Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, nord-vestul Transilvaniei si Cadrilaterul erau smulse din trupul tarii. n total aproximativ 100 000 km2 cu o populatie de 6 800 000 de locuitori. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au accentuat criza regimului instaurat de Carol al II-lea. Pe 4 septembrie acesta l numeste pe generalul Ion Antonescu prim-ministru iar pe 5 septembrie l nvesteste cu puteri depline. Pe 6 septembrie 1940 Carol al II-lea abdica si paraseste tara. Venirea lui Antonescu la putere a orientat decisiv politica externa a Romniei spre Germania.

Asadar n prima jumatate a secolului XX, Romnia a trecut prin evenimente care i-au schimbat destinul istoric. Regimul politic s-a deplasat de la monarhia constitutionala la monarhia autoritara ajungnd n cele din urma la dictatura. Orientarea Romniei n politica externa a fost dictata de interesul national atunci cnd sistemul politic era unul democratic sau de ambitii si socoteli nepotrivite atunci cnd regimul era unul personal sau dictatorial. Consecintele acestor evenimente se resimt si astazi. Rezolvare Varianta 2 Istoria Romnilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:
y y y y

a. colectivizarea agriculturii romanesti dupa al Doilea Razboi Mondial b. prabusirea regimului comunist din Romania c. activitatea Romaniei in cadrul Societatii Natiunilor d. modernizarea statului national roman prin reformele lui Al. I. Cuza

d -> c -> a -> b Subiectul 2 Cititi cu atentie textul de mai jos: "imparatul Traian a dat porunca [astfel incat armata romana] a inceput sa urce pe inaltimi, ocupand cu mari primejdii colina dupa colina. (.) in acest timp, Decebal a trimis 20 dintre soli si se ruga la imparat, prin mijlocirea lor: nimic mai mult decat ca este gata sa incheie pace in conditiile impuse. Decebal era gata sa primeasca orice conditii i s-ar fi impus, nu fiindca ar fi avut de gand sa le respecte, ci ca sa-si refaca fortele dupa pierderile suferite atunci: anume sa dea inapoi armele, masinile de razboi si pe constructorii acestor masini, sa predea pe dezertori, sa distruga intariturile si sa se retraga din teritoriul cucerit, ba inca sa-i socoteasca dusmani sau prieteni ai sai

pe cei ai romanilor (.). Despre toate acestea, [Traian] trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul sa intareasca pacea." (Cassius Dio, istoria romana, LXVIII) Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:
y

1. Mentionati, pe baza textului, un motiv pentru care Decebal era de acord sa accepte conditiile romanilor. ca sa-si refaca fortele dupa pierderile suferite 2. Mentionati, pe baza textului, actiunea prin care Traian a anuntat oficial modalitatea incheierii conflictului daco-roman. [Traian] trimise solie Senatului, pentru ca si Senatul sa ntareasca pacea 3. Mentionati, pe baza textului, o conditie, impusa de romani, referitoare la politica externa a statului dac. sa-i socoteasca dusmani sau prieteni ai sai pe cei ai romanilor 4. Precizati anii desfasurarii celui de al doilea razboi dintre daci si romani din secolul al ll-lea d.Hr. 105-106 d. Hr. 5. Prezentati o caracteristica a civilizatiei daco-getice in secolele I..Hr. -1 d.Hr. Evolutia societatii geto-dacilor ajunge la maxima dezvoltare n secolele I. .Hr.-I d. Hr., perioada denumita si clasica. Descoperirile arheologice si izvoarele antice scrise dovedesc unitatea si bogatia culturii materiale si spirituale a acestora. Ocupatiile principale ale comunitatilor geto-dacice erau agricultura si cresterea animalelor. Folosirea brazdarului din fier si a animalelor la tractiunea plugului au determinat cresterea suprafetelor cultivate. Descoperirile arheologice au atestat un bogat inventar agricol. Mestesugurile la geto-daci constituiau o alta ocupatie importanta. Metalurgia fierului atinge maxima dezvoltare, fapt dovedit de numeroasele unelte agricole, arme, vase. Dintre mestesuguri cea mai mare dezvoltare a avut-o ceramica. Vasele, de o mare varietate a formelor si dimensiunilor, erau lucrate cu mna sau la roata. A crescut numarul vaselor de import, mai ales grecesti. Totodata, geto-dacii au produs ceramica de factura greceasca n atelierele proprii. Societatea geto-dacilor a ntretinut relatii de schimb cu statele si comunitatile vecine. n primul rnd, se mentin legaturile cu coloniile grecesti de la Marea Neagra, incluse pentru o vreme stapnirii lui Burebista. Vase, unelte, podoabe

grecesti si din perioada elenistica au fost descoperite n ntreg spatiul locuit de geto-daci. nca de la sfrsitul secolului al II-lea .Hr. ncep legaturile cu romanii. Ceramica fina romana, vase din bronz, arme, podoabe romane ajung si n teritoriul nord-dunarean. n perioada secolelor I.Hr.-I d. Hr. monedele romane(denarii) circulau mult n zona dobrogeana si nord-dunareana. 6. Prezentati un factor de romanizare care a actionat asupra dacilor pana la retragerea aureliana. Urbanismul reprezinta o trasatura a noului mod superior de organizare a societatilor din spatiile incluse n sistemul administrativ al Romei. Aceasta trasatura este evidenta si n spatiul daco-moesic. Romanii au acordat o importanta deosebita oraselor, care aveau rol administrativ, militar, economic si cultural. Exista o diferenta ntre provinciile Dacia si Moesia. n Moesia traditia urbana este anterioara stapnirii romane. n Dacia civilizatia orasului ncepe numai datorita cuceritorilor. Orasele din provincia Dacia erau mpartite n municipii (Napoca, Drobeta) si colonii( Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum). Coloniile aveau cel mai nalt rang n ierarhia citadina romana si se bucurau de toate drepturile poporului roman. Municipiile aveau mai putine drepturi dect coloniile, iar locuitorii lor aveau o situatie juridica intermediara ntre peregrini (straini) si colonisti. Fiecare colonie sau municipiu era condus de un Consiliu orasenesc din care se alegeau, pe timp de un an, magistratii cu atributii administrative si judecatoresti. Alaturi de orase existau asezari rurale numite canabae (situate pe lnga castre) sau asezari mai mari (pagus) sau mai mici (vicus), conduse si ele de un consiliu si de magistrati. Cercetarile arheologice atesta existenta a peste 300 de asezari n perioada romana, multe dintre ele ridicate pe locul celor vechi, dacice.

Subiectul 3 Redactati, n aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Evul Mediu, secolul al XV-lea, autonomie, vasalitate, suzeranitate, "politica de cruciada", independenta, principat, domnie. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea

succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata. n Evul Mediu, domnii din arile Romne se bucurau de privilegiul de a coordona politica externa, uneori dupa consultari cu Sfatul domnesc. Directia principala n politica externa a reprezentat-o lupta pentru mentinerea autonomiei si a independentei politice a arilor Romne, a statutului lor juridic n raport cu Marile Puteri (Ungaria, Imperiul Otoman, Polonia), apararea teritoriului si a hotarelor tarii. nca de la ntemeiere, arile Romne si-au manifestat n mod deschis spiritul de cruciada si vointa de a fi un bastion avansat al crestinatatii n fata Portii. Dupa expansiunea vertiginoasa n Peninsula Balcanica, turcii au atins, n ultimul deceniu al secolului al XIV-lea, linia Dunarii si au intrat n contact direct cu arile Romne. Astfel, s-a deschis indelungata epoca a confruntarii cu Poarta. Primul domn romn care a promovat o politica de cruciada a fost Mircea cel Batrn (1386-1418). Implicndu-se n lupta antiotomana l nvinge pe Baiazid la Rovine - 1395 si participa la cruciada de la Nicopole 1396. La moartea lui Mircea, n 1418, ofensiva otomana a fost oprita la Dunare, lupta mpotriva turcilor devenind un element obisnuit n Evul Mediu. La jumatatea secolului al XV-lea steagul luptei antiotomane a fost preluat de Vlad epes- domn al arii Romnesti. Acesta refuza plata tributului si dupa ce ncheie o alianta cu Matei Corvin, se confrunta cu Mahomed al IIlea obtinnd o stralucita biruinta n lupta de lnga Trgoviste- 16/17 iunie 1462. Victoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar ajutorul promis de Matei Corvin nu a mai venit. n Moldova medievala, apogeul luptei mpotriva expansiunii otomane l-a marcat domnia lui stefan cel Mare(1457-1504). Cea mai stralucita biruinta mpotriva otomanilor a obtinut-o la Vaslui- 10 ianuarie 1475. Lipsit nsa de ajutorul puterilor crestine se vede nevoit sa accepte suzeranitatea otomana n 1487 si sa plateasca tribut Portii. n ultima etapa a domniei si reglementeaza relatiile cu Polonia. Dupa victoria de la Codrii Cosminului1497- Moldova iese de sub suzeranitatea acesteia. La moartea sa, pe 2 iulie 1504, stefan cel Mare lasa o tara bogata si prospera, libera si cu un prestigiu recunoscut. Prima jumatate a secolului al XVI-lea a adus, nsa, modificarea raportului de forte pe continent n favoarea otomanilor. n 1541 partea centrala si sudica a Ungariei devine Pasalac. Transilvania, Banatul si Partium( Crisana si Maramures) sunt organizate ca principat autonom sub suzeranitate otomana. Relatia de vasalitate a Transilvaniei fata de Imperiul

Otoman a functionat pna la sfrsitul secolului al XVII-lea. Obligatiile tot mai apasatoare pe care arile Romne le aveau fata de Poarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acestora n pasalc lau determinat pe Mihai Viteazul sa reia lupta antiotomana si sa nfaptuiasca n cele din urma unirea celor trei tari romne. Chiar daca fapta sa a fost de scurta durata si a ntmpinat opozitia Marilor Puteri, ideea unirii romnilor ntr-un singur stat a strabatut veacurile istoriei ajungnd pna n 1918 cnd s-a mplinit din nou de data aceasta pe calea vointei poporului romn. Subiectul 4 Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre institutia monarhiei in Romania, in perioada 1866-1940, avand in vedere: - mentionarea a trei atributii ale monarhului, cuprinse in legea fundamentala a statului roman adoptata in anul 1866; - precizarea anului in care Parlamentul decide proclamarea Regatului; - prezentarea a doua evenimente internationale, desfasurate intre anii 1877-1918, in care au fost implicati si reprezentantii institutiei monarhice din Romania; mentionarea unei modificari produse in rolul institutiei monarhiei in cadrul statului roman, in anul 1938; - precizarea unui fapt istoric desfasurat in Romania, in anii 1939-1940, in care este implicat reprezentantul institutiei monarhice. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata. Sistemul politic al Romniei moderne a avut la baza Constitutia din 1866, care a creat fundamentul democratic al vietii politice. Romnia a intrat n rndul monarhiilor constitutionale, n cadrul carora suveranul era doar arbitru si factor de echilibru. Rolul principal l aveau partidele politice, care din 1895 au venit la putere prin mecanismul alternantei la guvernare. Rolul monarhiei n isoria Romniei moderne a fost fundamental.

Domnitorul, apoi regele si exercita atributiile n limitele actului din 1866, care i oferea largi prerogative politice, legislative militare si executive. Desi sistemul de guvernare era reprezentativ, n practica politica puterea executiva avea ntotdeauna un cuvnt de spus, deoarece domnitorul putea dizolva corpurile legiuitoare si putea numi si revoca ministri. Simbolul monarhiei constitutionale romnesti a fost Carol I de Hohenzollern- Sigmaringen. A domnit aproape jumatate de secol, timp n care s-au petrecut evenimente istorice majore n care s-a implicat din plin. Anii 1878-1881 au nsemnat consolidarea dinastiei: acordarea titlului de Alteta regala( septembrie 1878), proclamarea Regatului-14 martie 1881 si ncoronarea lui Carol ca rege al Romniei, ncheierea pactului de familie. Chemat pe tronul Romniei pentru a consolida pozitia tarii pe plan international, Carol I a desfasurat o intensa activitate n politica externa. nca de la nceputul domniei, principele Carol s-a dedicat obtinerii independentei. Redeschiderea problemei orientale n 1875-1876, o data cu conflictul din Balcani, a creat conditii favorabile pentru nlaturarea suzeranitatii otomane. Rascoala antiotiotomana din Bosnia si Hertegovina, apoi din Bulgaria, urmata de izbucnirea ostilitatilor dintre Serbia si Muntenegru de o parte si Turcia de alta, au creat un cadru prielnic pentru interventia Rusiei, al carei tar, Alexandru al II-lea, era hotart sa recupereze tot ce pierduse tara sa n urma tratatului de la Paris(1856). Guvernul rus privea cu ngrijorare desfasurarea evenimentelor din Balcani. Desi se declara neutru, el era atras tot mai mult n conflictul din Balcani. La 15 ianuarie 1877, Rusia si Austro-Ungaria au semnat o conventie secreta prin care aceasta din urma se angaja sa ramna neutra n cazul unui conflict ruso-turc . n schimb, Austro- Ungaria obtinea dreptul de a ocupa cu trupele sale Bosnia si Hertegovina si de a la anexa. Dupa cum se stie n conjunctura problemei orientale, Romnia detinea o pozitie cheie, prin asezarea sa geografica. ncheierea unei conventii cu Romnia era vitala pentru Rusia. Acest fapt se va petrece la 4 aprilie 1877. n primul articol al Conventiei se preciza ca toate cheltuielile privind trecerea armatei ruse cad n sarcina guvernului imperial. Rusia se obliga sa respecte drepturile politice ale statului romn si sa mentina integritatea teritoriala a Romniei. Guvernul romn punea la dispozitia armatei ruse caile ferate, comunicatiile fluviale, posta, telegraful, resursele materiale ale tarii. n urma ncheierii acestei conventii, guvernul romn, prin masurile luate si posibilitatile create armatei ruse, s-a angajat efectiv n evenimentele din Balcani, ajungnd n stare de razboi cu Imperiul otoman 29 aprilie 1877. Astfel Romnia a raspuns cu tunul la provocarile Turciei, n

timp ce Parlamentul tarii hotara, la 9 mai 1877, ruperea oricaror legaturi cu Poarta si proclamarea independentei de stat. Participarea armatei romne la operatiunile militare s-a produs n urma unei telegrame a marelui duce Nicolae, care solicita principelui Carol asistenta militara. Trupele romne au trecut Dunarea numai dupa ce, n urma unei ntrevederi ntre marele duce Nicolae, Alexandru al II-lea si Carol I, acestuia din urma i s-a ncredintat comanda trupelor de la Plevna. Supusa unui lung asediu, Plevna a capitulat n noiembrie 1877. Dupa caderea Plevnei, armata romna a primit misiunea sa neutralizeze cetatile Vidin si Belogradcic. Operatiunile din jurul Vidinului si mai ales asaltul redutelor de la Smardan constituie una din glorioasele fapte de arme romnesti din istoria razboiului de la 1877. La scurt timp dupa ce artileria romna a nceput bombardarea Vidinului, au fost initiate negocierile ruso-turce, ncheiate prin Tratatul semnat la SanStefano pe 19 februarie 1878. Acesta recunostea independenta Romniei; totodata Dobrogea era cedata Rusiei, care si rezerva dreptul de a o schimba cu sudul Basarabiei. Marile puteri au reactionat fata de cresterea exagerata a puterii Rusiei si, sub pretextul mentinerii echilibrului european, aceasta este nevoita sa accepte desfasurarea unui nou congres de pace la Berlin (1iunie-1 iulie 1878). Tratatul de la Berlin, din 1 iulie 1878, mentinea cu privire la Romnia -clauzele teritoriale stabilite la San-Stefano . Independenta Romniei era recunoscuta cu conditia modificarii Constitutiei n sensul acordarii de drepturi civile si politice tuturor locuitorilor tarii, indeferent de credinta lor religioasa. Obtinerea independentei a contribuit la cresterea prestigiului international al statului romn, a oferit posibilitatea afirmarii n relatiile internationale de pe pozitia unui stat de sine statator . Primul Razboi Mondial izbucnit n 1914 a implicat n desfasurarea lui resurse uriase si state numeroase. Dupa doi ani de neutralitate Romnia, condusa din septembrie 1914 de Ferdinand I, semneaza o conventie politica si militara cu Antanta pe 4 august 1916. n urma presiunilor Antantei, Romnia a intrat n razboi, pe 14 august 1916, ntr-un moment dificil, fara a dispune de o pregatire si de o tehnica militara adecvata. Acesti factori, ca si disproportia fronturilor si nendeplinirea obligatiilor asumate de Antanta au cauzat nfrngerile din anul 1916. Guvernul, autoritatile, armata si o parte a locuitorilor s-au retras n Moldova.

Refacuta si dotata cu armament modern, cu moralul ridicat armata romna reia razboiul obtinnd victoriile de la Marasti, Marasesti, Oituz. Succesul obtinut nu a putut fi fructificat. Conjunctura externa nefavorabila determina ncheierea pacii odioase de la Buftea-Bucuresti-24 aprilie 1918. Succesele Antantei determina reintrarea armatei romne n razboi-28 octombrie 1918. La 18 noiembrie Ferdinand I s-a ntors la Bucuresti n fruntea trupelor sale. ncercarile grele prin care a trecut tara n timpul ocupatiei precum si eroismul ostasilor romni n marile batalii din anul 1917 au dovedit durabilitatea sentimentului national, acesta constituind factorul decisiv al victoriei finale. Curnd dupa aceea se nastea Romnia Mare. Constitutia din 1923, cu un profund caracter democratic, a stat la baza regimului politic n Romnia interbelica. Principala problema n viata politica romneasca n aceasta perioada a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism. Institutia monarhica a fost elementul - cheie al sistemului politic din Romnia interbelic. Viata politica s-a desfasurat pna n 1938 n cadrul unui sistem democratic si pluripartit, bazat pe principiul votului universal. Sistemul democratic a avut totusi unele carente , fapt ce a declansat deseori crize politice majore. Una din aceste crize avea sa-i permita regelui Carol al II-lea instaurarea unui regim autoritar ncepand cu anul 1938. Constitutia din februarie 1938 a stat la baza acestui regim. Noua lege fundamentala acorda prioritate puterii executive (Regelui) n detrimentul celei legislative (Parlamentul). Guvernul era numit de Rege si raspundea doar n fata lui. Parlamentul a fost lipsit de principalele sale atributii. Izbucnirea celui de- Al Doilea Razboi Mondial a dus la gravele pierderi teritoriale din vara anului 1940. Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, nord-vestul Transilvaniei si Cadrilaterul erau smulse din trupul tarii. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au accentuat criza regimului instaurat de Carol al II-lea. Pe 4 septembrie Carol al II-lea l numeste pe generalul Ion Antonescu prim-ministru iar pe 5 septembrie l investeste cu puteri depline. Pe 6 septembrie 1940 Carol al II-lea abdica si paraseste tara. Asadar n perioada 1866-1938 institutia monarhiei a jucat un rol esential n Romnia. n functie de personalitatea si ambitiile monarhilor care s-au succedat pe tron, statul romn a evoluat consolidndu-se sau dimpotriva a fost marcat de evenimente negative ce i-au schimbat radical destinul. Rezolvare Varianta 3 Istoria Romnilor

Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:
y y y y

a. activitatea Romaniei in cadrul intelegerii Balcanice b. constituirea statului national unitar roman c. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania, in timpul regimului comunist d. activitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia

b -> a -> c -> d Subiectul 2 Cititi cu atentie textul de mai jos: "Carol al ll-lea a inaugurat la inceputul anului 1938, in chip fatis, politica sa de autoritate. (.) A parasit sistemul traditional de guvernare prin partide, ce se urmau la carma tarii, si [a numit] guverne ce nu se sprijineau pe majoritati parlamentare si nu erau indicate de vreun curent de opinie publica, prin alegeri. A lichidat vechile partide si a infiintat un partid nou, unic si oficial, patronat de el insusi: Frontul Renasterii Nationale. A inlocuit, in 1938; Constitutia din 1923 printr-o alta, care prevedea intarirea puterii executive, concentrate in mainile sale, facand din adunarile legislative niste fictiuni." (C. I. Kiritescu, Romania in al Doilea Razboi Mondial) Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:
y

1. Precizati, pe baza textului, o decizie a regelui Carol al ll-lea referitoare la sistemul partidelor politice. a lichidat vechile partide si a nfiintat un partid nou, unic si oficial, patronat de el nsusi : Frontul Renasterii Nationale 2. Mentionati, pe baza textului, o prevedere a Constitutiei din anul 1938. ntarirea puterii executive

y y

3. Precizati, pe baza textului, o caracteristica a guvernelor numite de Carol al ll-lea, incepand cu anul 1938. guverne ce nu se sprijineau pe majoritati parlamentare 4. Precizati un principiu inscris in Constitutia din 1923. separarea puterilor n stat 5. Prezentati o reforma economica adoptata in Romania, in anii 1918-1921. n domeniul economic, n toamna anului 1920, a fost nfaptuita unificarea monetara iar n iulie 1921 reforma financiara. Aceasta stabilea pe ntreg teritoriul Romniei un sistem de impozite n functie de venituri. Legea fixa un minim de venit neimpozabil si afecta veniturile ilicite obtinute n perioada razboiului. 6. Prezentati o lege adoptata in Romania, in plan politicoadministrativ, in perioada 1924-1928. n domeniul administrativ cea mai importanta lege adoptata n vederea unificarii a fost legea administrativa- 14 iunie 1925. Legea a pus capat provizoratului care domina administratia dupa 1918 si a prevazut norme unitare de organizare a statului romn.Unitatile administrativ teritoriale din Romnia erau : judetele(conduse de prefecti), plasile(conduse de pretori), comunele urbane si rurale (conduse de primari) si satele conduse si ele de asemenea de primari.

Subiectul 3 Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Etnogeneza romaneasca, secolul I .Hr, daci, civilizatie, Antichitate, romani, stat, razboi, romanizare. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata. n Antichitate, ncepnd cu secolul al VIII-lea .Hr. la nord si la sud de Dunare traia numeroasa populatie a tracilor, mentionata pentru prima data n izvoarele istorice de poemele homerice. Din acest neam numeros se vor desprinde geto-dacii, ramura nordica a tracilor. Geto-dacii sunt fauritorii civilizatiei fierului la nord de Dunare.

Etnonimul de geti este folosit pentru prima data de autorii greci : Sofocle, Herodot. Etnonimul de daci apare n opera lui Cezar - Comentarii de bello Gallico. Unitatea etno-lingvistica a geto-dacilor este confirmata de Strabon. Individualiatea geto-dacilor n cadrul populatiei tracice de la N de Balcani este raportata la cultura Basarabi din epoca bronzului si Hallstatt-ul timpuriu. Geto-dacilor le este atribuit cel mai important complex arheologic din Hallsttt-ul trziu : Brsesti-Ferigele. Civilizatia geto-dacilor ajunge la maxima dezvoltare n secolele I. .Hr.- I d.Hr., perioada denumita si clasica. Descoperirile arheologice si izvoarele antice scrise dovedesc unitatea si bogatia culturii materiale si spirituale a acestora. Pe plan politic, geto-dacii sunt puternic influentati de lumea elenistica si celtica. Ei se organizeaza n uniuni de triburi conduse de basilei . Sinteza politica a uniunilor de triburi geto-dace a fost realizata de Burebista (82-44 .Hr.). Statul lui Burebista era o monarhie militara. Acesta se dovedeste efemer deoarece dupa moartea conducatorului se destrama n patru apoi cinci formatiuni politice. Pe fondul agravarii pericolului roman se afirma Decebal (87-106 d. Hr.), care reface unitatea statului dac stabilind capitala la Sarmizegetusa. Noul stat este mai puternic si mai bine organizat. Domnia lui Decebal reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor. n urma celor doua razboaie purtate de Traian mpotriva lui Decebal (101-102 ; 105-106), Dacia este cucerita si transformata n provincie romana. Legaturile cu civilizatia romana, ncepute la jumatatea secolului II .Hr. se intensifica prin actiunea de romanizare oficiala, puternica si ireversibila a spatiului de la nord de Dunare. Sinteza dintre daci si romani a stat la baza formarii poporului romn, proces istoric complex, ncadrat n aparitia popoarelor romanice europene. A doua etapa a etnogenezei romnesti a reprezentat-o asimilarea elementului migrator, slav. Influenta slava nu a modificat caracterul fundamental romanic al limbii romne ci doar a mbogatit-o. Slavii au adus n vocabularul limbii romne termeni referitori la institutii, viata religioasa, hidronime, toponime, forme de habitat, viata economica. Rezultatul celor doua sinteze a fost formarea poporului romn, proces ncheiat n linii mari la sfrsitul secolului al VIII-lea. Subiectul 4 Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre ara Romaneasca in secolele al XIVlea - al XVI-lea, avand in vedere:

- mentionarea unui factor intern si a unui factor extern care au favorizat intemeierea arii Romanesti; - prezentarea unei actiuni politico-militare la care a participat Basarab, in anul 1330; - prezentarea institutiei politice centrale a arii Romanesti si numirea a doi reprezentanti ai acesteia, in secolul al XV-lea; - mentionarea unei actiuni politico-diplomatice si a unei actiuni militare intreprinse de ara Romaneasca, in secolul al XVI-lea. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata. Formarea statelor medievale romnesti este rezultatul evolutiei societatii romnesti din primele secole ale mileniului I. La baza alcatuiri primelor structuri politice romnesti au stat obstile teritoriale. Acestea se vor grupa n uniuni de obsti denumite de N. Iorga romanii populare . Ele vor constitui nucleul viitoarelor formatiuni politice mentionate n izvoarele externe si interne sub numele de tari romnesti . n general, obstile sunt dependente de un centru de putere strain direct sau indirect prin intermediul unei capetenii militare, voievod sau duce. ntemeierea statelor medievale romnesti a fost favorizata de factori interni si externi. Pe plan intern, cresterea demografica substantiala, viata economica prospera si accentuarea diferentierii sociale, au contribuit la acest proces. Conjunctura externa favorabila a fost situatia creata dupa marea invazie a cumanilor si tatarilor din 1241-1242. Aparitia unui nou centru de putere, Hanatul Hoardei de Aur a stopat expansiunea Ungariei la sud si est de Carpati. Stingerea dinastiei Arpadienilor si criza dinastica din Ungaria au nlesnit evolutia catre o structura politica statala n acest spatiu. Formarea statelor medievale romnesti s-a realizat n doua mari etape: unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala si crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale. Izvoarele istorice mentioneaza ca ntemeietor al arii Romnesti pe Basarab I. Acesta unifica formatiunile politice de la sud de Carpati. n 1324

un document maghiar l mentioneaza pe Basarab ca vasal al regelui Ungariei pentru Banatul de Severin - voievodul nostru transalpin . Regele Ungariei recunoaste unitatea statului condus de acesta. Nemultumiti de conditiile acordului, nobilii maghiari l conving pe rege sa suprime statul lui Basarab. Este organizata campania din toamna anului 1330. Batalia se da la Posada si este consemnata n Cronica pictata de la Viena. Victoria obtinuta de Basarab semnifica obtinerea independentei arii Romnesti fata de Ungaria. Urmasii lui Basarab au consolidat statul nou constituit crend institutiile interne. Institutia centrala, domnia, avea caracter electiv - ereditar. Domnul era ales de marea boierime din rndul familiei domnitoare, cea a Basarabilor. Domnia a aparut n mediul romnesc si s-a justificat prin originea sa divina. Titulatura domnului reflecta puterea acestuia, ntreaga autoritate de care se bucura. Domnul si-a asumat titlul de mare voievod (comandant suprem al armatei), care exprima functia primordiala, militara a conducatorului dar si ntietatea sa n raport cu ceilalti voievozi. Originea divina a puterii domnesti se reflecta n introducerea particulei Io dar si a titlului de domn (stapn). Tot n acest spirit seful statului era uns si ncoronat de mitropolit. Formula singur stapnitor sau autocrator reprezinta o afirmare de suveranitate externa dar si interna. Atributiile domniei vizeaza toate domeniile importante : de politica interna si externa, militare(comandant suprem al armatei), administrative(conduce ntreaga administratie), funciare( este stapnul ntregii tari), are drept de a bate moneda, instituie sistemul de impozite si este instanta suprema de judecata. nca de la constituire domnii arii Romnesti si-au manifestat atributiile de politica interna si externa n sensul pastrarii autoritatii lor dar si a neatrnarii tarii pe care o conduceau. n secolul al XV-lea aceasta institutie a avut reprezentanti de seama prin domniile lui Mircea cel Batrn (1386-1418) si Vlad epes(1448 ; 1456-1462 ; 1476). Mircea cel Batrn a fost cel dinti domn romn care a promovat o politica de cruciada. L-a nvins pe Baiazid la Rovine si a participat la Cruciada de la Nicopole. Perioada de apogeu a domniei lui Mircea a nceput dupa 1400. La nceputul secolului al XV-lea el va relua politica blocului romnesc profitnd de starea de criza a Imperiului Otoman dupa 1402. Va rennoi aliantele cu puterile crestine : Polonia si Ungaria si se va implica n luptele pentru putere din Imperiul Otoman. La jumatatea secolului al XV-lea steagul luptei antiotomane a fost preluat

de Vlad epes- domn al arii Romnesti. Acesta refuza plata tributului si dupa ce ncheie o alianta cu Matei Corvin, se confrunta cu Mahomed al IIlea obtinnd o stralucita biruinta n lupta de lnga Trgoviste- 16/17 iunie 1462. Victoria obtinuta nu a putut fi fructificata marea boierime l-a tradat iar ajutorul promis de Matei Corvin nu a mai venit. Obligatiile tot mai apasatoare pe care ara Romneasca le avea fata de Poarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acesteia n pasalac lau determinat pe Mihai Viteazul sa reia lupta antiotomana si sa nfaptuiasca n cele din urma unirea celor trei tari romne. Din proprie initiativa el va adera la Liga Sfnta , alianta antiotomana constituita la initiativa Papei. n iarna anului 1594-1595 Mihai initiaza rascoala antiotomana la Bucuresti, ucignd creditorii levantini si mica ostire otomana din capitala. Pe 20 mai 1595 Mihai Viteazul ncheie la Alba-Iulia, un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Prin acesta Mihai devine membru n alianta antiotomana si loctiitorul lui Sigismund. Puterea reala revine nsa sfatului domnesc. n august 1595, Mihai obtine o stralucita victorie la Calugareni iar n octombrie 1595 reuseste cu sprijinul lui Sigismun sa-i alunge pe otomani dincolo de Dunare. Prin campaniile din 1599-1600 arile Romne si Transilvania sunt reunite ntr-un sistem politic coordonat de Mihai Viteazul. Prima unire politica a romnilor desi de scurta durata a ramas ulterior un simbol n constiinta nationala. Asadar de-a lungul secolelor XIV-XVI, ara Romneasca a fost condusa de domni care prin fapta si personalitatea lor si-au pus amprenta pe evolutia statului pe care l-au condus dar si pe situatia politica a partii de rasarit a continentului european. n secolele urmatoare dominatia otomana se va accentua iar mijloacele militare, folosite cu precadere de domnii romni pentru pastrarea independentei, vor fi nlocuite de mijloacele diplomatice. Rezolvare Varianta 4 Istoria Romnilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:
y

a. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice din Romania

y y y

b. inlaturarea regimului comunist din Romania c. cucerirea independentei de stat a Romaniei d. activitatea Romaniei in cadrul Micii intelegeri

c -> d -> a -> b Subiectul 2 Cititi cu atentie textul de mai jos: "II. Unirea tarilor romane si moldave intr-un singur stat si sub un singur guvern. (.) IV. Guvern constitutional reprezentativ si, dupa datinile cele vechi ale tarei, o singura Adunare Obsteasca. intr-adevar, cum ar putea fi [garantata] puterea legilor daca voia si puterea guvernului nu va fi marginita si raspunzatoare inaintea unei Adunari Obstesti care sa faca si sa imbunatateasca legile tarii? Aceasta Adunare (.) va infatisa si sprijini (.) interesele obstesti, [fiind] compusa din persoane strans legate cu interesele cele mari ale tarei." (Proiectul Comitetului Central al Unirii din Bucuresti, 30 martie 1857) Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:
y y

1. Precizati, pe baza textului, o atributie a Adunarii Obstesti. sa faca si sa mbunatateasca legile tarii 2. Mentionati, pe baza textului, caracteristica membrilor Adunarii Obstesti. compusa din persoane strns legate cu interesele cele mari ale tarei 3. Mentionati, pe baza textului, o caracteristica a guvernului in statul care urma sa fie creat prin "unirea tarilor romane si moldave". guvern constitutional reprezentativ 4. Numiti o institutie care detinea puterea judecatoreasca in Principatele Unite ale Moldovei si arii Romanesti. Inalta Curte de Justitie si Casatie 5. Prezentati actiunea prin care s-a realizat unirea "tarilor romane si moldave intr-un singur stat", in anul 1859.

n anul 1856, n cadrul Congresului de pace de la Paris, problema romneasca(dorinta de unire) a devenit o problema europeana. Marile Puteri au decis ca n privinta unirii romnii sa fie consultati prin intermediul unor Adunari Ad-hoc. Acestea au exprimat dorinta de unire a romnilor.Rezolutiile acestor adunari au fost prezentate conferintei Marilor Puteri, organizata la Paris. n 1858 s-a semnat Conventia de la Paris. Conform acesteia se constituiau Principatele Unite ale Moldovei si arii Romnesti sub suzeranitate otomana si sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Principatele urmau a fi conduse de doi domni, doua guverne si doua Adunari. Se constituiau doua institutii comune : Comisia Centrala de la Focsani si nalta Curte de Justitie si Casatie. Conventia prevedea separarea puterilor n stat, drepturi si libertati cetatenesti. Domnul urma sa fie ales pe viata prin vot censitar. n acest sens s-au constituit comisii provizorii compuse din trei caimacami, care supravegheau si pregateau alegerile pentru Adunarile Elective. Adunarea din Moldova, cu o majoritate unionista, a ales n final drept candidat unic pe Alexandru Ioan Cuza, propunere la care au aderat si fortele conservatoare. Alegerea s-a produs pe 5 ianuarie 1859. Adunarea Electiva munteana era dominata de fortele conservatoare. n aceste mprejurari liberalii au facut apel la presiunea maselor pentru a contracara aceasta majoritate. Cele doua tabere au renuntat la candidatii proprii, acceptnd candidatura lui Cuza, care n 24 ianuarie 1859 a fost ales domn n unanimitate si n ara Romneasca. Acest act politic, dubla alegere a inaugurat politica faptului mplinit. 6. Prezentati o reforma adoptata in Principatele Unite ale Moldovei si arii Romanesti, in perioada 1862-1866. La 14 august 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a sanctionat legea agrara. Aceasta prevedea emanciparea taranilor clacasi prin despagubire platita n 15 ani. aranii erau mproprietariti n functie de numarul de vite. Cei care nu au facut claca deveneau proprietari numai pe locurile de casa si gradina. Pamntul nu putea fi nstrainat sau ipotecat timp de 30 de ani. Prin aceasta reforma au primit pamnt aproximativ 460 000 familii de tarani. Proprietatea taraneasca a ajuns la aproximativ 30% din suprafata arabila si pasuni. Existau nsa si numeroase limite : ntinderea mica a lotului si nemproprietarirea unui numar destul de mare de tarani.

Subiectul 3 Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Perioada interbelica, secolul al XX-lea, stat, monarhie autoritara, proces electoral, regim politic, structuri sociale, egalitate confesionala, democratizare. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata. n anul 1918, prin vointa natiunii romne s-a nfaptuit Romnia Mare. Noul stat se deosebea de cel existent nainte de razboi. Suprafata tarii crescuse iar din punct de vedere demografic alaturi de romni, n continuare majoritari, exista si un procent destul de important de alte nationalitati. Reformele adoptate n primul deceniu dupa unire, au schimbat sensibil structurile sociale si politice. Ca o consecinta a reformelor, creste rolul economic si politic al burgheziei dar si importanta taranimii si a muncitorilor industriali. Din punct de vedere institutional, noua Romnie era foarte diferita de cea veche. Viata politica se dinamizeaza. Dispare Partidul Conservator iar Partidul Liberal si consolideaza pozitiile. Se constituie noi formatiuni politice. Principalul partid de opozitie va fi Partidul National aranesc format n 1926. Principala problema a vietii politice romnesti n perioada interbelica a fost confruntarea dintre democratie si autoritarism. Constitutia din 1923 aduce o reala democratizare a vietii politice. mpreuna cu reformele ce au completat-o aceasta asigura egalitatea confesionala, politica si sociala a cetatenilor romni. Procesul electoral era cheia mentinerii unui regim politic democratic. Functionarea mecanismului democratic n perioada interbelica a fost destul de complexa si dificila. Votul universal oferea, teoretic, posibilitatea desfasurarii unui experiment politic democratic, bazat pe viata parlamentara si pluripartitism. n general, partidele si populatia au sustinut acest experiment, dar n anii '30 mai multi factori i-au grabit criza. Criza economica din anii 1929-1933 si ambitiile politice personale ale regelui Carol al II-lea duc la alterarea regimului politic democratic. Politica dusa de acesta n perioada 1930-1937 i-a oferit posibilitatea sa-si

realizeze obiectivul politic propus - preluarea efectiva a puterii si instaurarea monarhiei autoritare. Viata politica romneasca din prima jumatate a secolului al XX-lea s-a nscris perfect n evolutia politica a continentului european trecnd de la democratie la regim autoritar. Subiectul 4 Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre etnogeneza romaneasca, avand in vedere: - precizarea a doua caracteristici ale civilizatiei daco-getilor; - mentionarea unei actiuni politico-militare intreprinse in spatiul daco-get. in secolul I .Hr.; - mentionarea a doua actiuni politico-militare sau diplomatice desfasurate in nordul Dunarii, in secolele I - II d.Hr.; - prezentarea a doua caracteristici ale civilizatiei romane in Dacia; - mentionarea unui fapt istoric desfasurat in secolele al IV-lea - al Vlll-lea care a contribuit la etnogeneza romaneasca. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata. Aparitia poporului romn n spatiul romanitatii orientale debuteaza n momentul n care geto-dacii fauresc la nord de Dunare o civilizatie si o istorie originala. Geto-dacii reprezinta ramura nordica a tracilor. Ei sunt fauritorii civilizatiei fierului n spatiul carpato-dunarean. Locuitorii acestui spatiu sunt mentionati n izvoarele grecesti cu etnonimul de geti iar n cele latine cu cel de daci. Strabon mentioneaza unitatea etno-lingvistica a acestora. Individualizarea geto-dacilor n cadrul populatiei tracice de la N de Balcani este raportata la cultura Basarabi, datnd din epoca bronzului si Hallstatt-ul timpuriu. Geto-dacilor le este atribuit cel mai important complex arheologic din Hallstatt-ul tarziu : Brsesti -Ferigele. Pe plan politic, geto-dacii sunt puternic influentati de lumea elenistica si celtica. Ei se organizeaza n uniuni de triburi conduse de basilei .

Religia geto-dacilor se afla la baza unitatii spirituale a acestora. Caracteristica dominanta a vietii spirituale este politeismul. Este de remarcat si existenta sanctuarelor. Sinteza politica a uniunilor de triburi geto-dace a fost realizata de Burebista (82-44 .Hr.). n mprejurari externe favorabile, pe cale militara sau diplomatica, Burebista pune bazele unui stat cu granitele extinse dincolo de Dunare, o monarhie militara cu un caracter efemer nsa. Asadar dupa moartea conducatorului statul se destrama n patru apoi n cinci formatiuni politice. Cea mai importanta formatiune se afla n zona muntilor sureanu, unde exista o continuitate a conducerii confirmata de izvoarele narative si epigrafice. Pe fondul agravarii pericolului roman se afirma Decebal (87- 106 d. Hr.). Acesta reface unitatea statului dac si stabileste capitala la Sarmizegetusa. Noul stat este mai puternic si mai bine organizat. Domnia lui Decebal reprezinta perioada de apogeu a civilizatiei geto-dacilor. n urma celor doua razboaie purtate de Traian mpotriva lui Decebal (101102 ; 105-106) Dacia este cucerita si transformata n provincie romana. ncepe romanizarea oficiala la nord de Dunare. Prin acest proces civilizatia romana a patruns n toate compartimentele vietii provinciei Dacia. Componenta esentiala a romanizarii a fost cea lingvistica. Astfel autohtonii au nvatat limba latina si au uitat treptat propriul idiom. Procesul de romanizare s-a realizat prin mai multi factori. Dintre acestia actiune permanenta si caracter oficial au avut administratia si armata. n anul 106 d. Hr. Dacia devine provincie romana de rang consular (imperial). Capitala Daciei romane se afla la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Provincia era condusa de un guvernator de rang consular. Armata romana era organizata n legiuni si trupe auxiliare. n Dacia au fost aduse trupe numeroase stationate n castre. Legaturile dintre soldatii romani si autohtoni au fost esentiale pentru procesul de romanizare. Veteranii se bucurau de respect prin spiritul de disciplina, stiinta de carte si ordine. Ei erau latinofoni. Iesiti din armata ei primeau bani si ocupau diverse functii. Cei din trupele auxiliare primeau cetatenie romana, pamnt n proprietate, dreptul de a se casatori n provincia respectiva. Colonizarea masiva cu populatie latinofona adusa din toata lumea romana a avut o contributie semnificativa n procesul de romanizare. Urbanismul a reprezentat o trasatura a noului mod superior de organizare a societatilor din spatiile incluse n sistemul administrativ al Romei. n Dacia civilizatia orasului ncepe datorita cuceritorilor. Dupa retragerea armatei si a administratiei romane din provincia Dacia, la

nordul Dunarii ramne o numeroasa populatie romanizata, latinofona. Raspndirea crestinismului n limba latina sustine aceasta afirmatie. Asadar la baza formarii poporului romn a stat sinteza dintre daci si romani. Romnii s-au format pe un teritoriu vast care se ntindea la nordul si la sudul Dunarii, ngloband fostele provincii romane Dacia si Moesia. n perioada marilor migratii acestei populatii din spatiul daco-moesic i se adauga populatii germanice (sec III) si slave (secVI). A doua sinteza se produce la nordul si la sudul Dunarii, n decursul mai multor secole ntre populatia daco-romana si noii veniti. n 602 slavii trec masiv n Imperiul Roman de Rasarit unde se stabilesc. Anul 602 este o data importanta n evolutia romanitatii rasaritene si are drept consecinta separarea latinitatii din Peninsula Balcanica de cea norddunareana. La sud de Dunare majoritatea populatiei romanice este asimilata de slavi. La nord de Dunare populatia romanica, mai numeroasa, asimileaza elementele slave ramase. Concluzionnd putem spune ca la formarea limbii romne au concurat trei elemente : substratul daco-moesic, stratul latin si adstratul slav. Limba romna a evoluat latina populara (latina vulgaris) vorbita n Dacia dar si la sud de Dunare. Initial ea a integrat elemente ale limbii dacilor - cca 160 cuvinte referitoare la cadru natural si la vechile ocupatii. Ulterior influenta slava determina modificari fonetice si de vocabular. Caracterul fundamental romanic al limbii romne se pastreaza nsa. Acesta este demonstrat de fondul principal de cuvinte -latin 60% si de structura gramaticala -latina. Etnogeneza romneasca se ncheie n linii mari la sfrsitul secolului VIII. Acest proces a avut ca rezultat constituirea unui popor cu radacini romanice dar cu o istorie si o civilizatie originala strns legata de partea rasariteana a Imperiului roman si puternic influentata de modelul bizantin. Supravietuind ncercarilor de stapnire poporul romn si-a pastrat individualitatea de-a lungul istoriei, ajungnd la ora actuala, singurul reprezentant al ramurei rasaritene a latinitatii. Rezolvare Varianta 5 Istoria Romnilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:

y y y y

a. sfarsitul regimului parlamentar prin instaurarea monarhiei autoritare in Romania b. domnia lui Alexandru loan Cuza in statul national roman c. cucerirea independentei de stat a Romaniei d. unificarea administrativa infaptuita in Romania ca urmare a Marii Uniri

b -> c -> d -> a Subiectul 2 Cititi cu atentie textul de mai jos: "Politicienii romani considerau Franta si, intr-o masura mai mica, Marea Britanie. drept principalii garanti ai acordurilor de pace si se bazau pe ele pentru a contracara amenintarile la adresa statu-quo-ului teritorial din Europa de Est, impotriva (.) Germaniei si statelor revizioniste mai mici, Ungaria si Bulgaria. Guvernele romanesti au urmarit sa pastreze (.) securitatea colectiva si pentru aceasta au sprijinit eforturile de a transforma Liga Natiunilor [Societatea Natiunilor] in aparator de nadejde al pacii si stabilitatii in Europa si au promovat aliante regionale cum au fost Mica intelegere si intelegerea Balcanica, pentru a descuraja revizionismul din Europa de Est." (Keith Hitchins, Istoria Romaniei) Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:
y

1. Mentionati, pe baza textului, doua actiuni desfasurate de Romania pe plan international. au sprijinit eforturile de a transforma Liga Natiunilor[Societatea Natiunilor] n aparator de nadejde al pacii si stabilitatii n Europa si au promovat aliante regionale cum au fost Mica ntelegere si ntelegerea Balcanica 2. Precizati, pe baza textului, un obiectiv al politicii externe romanesti, in perioada interbelica. "Guvernele romnesti au urmarit sa pastreze(..) securitatea colectiva"

3. Precizati un conflict international la care participa Romania, intre anii 1916-1918. Primul Razboi Mondial 4. Prezentati un tratat international semnat in anii 1919-1920 referitor la Romania. La sfrsitul Primului Razboi Mondial, harta politica a Europei a suferit modificari nsemnate. La Conferinta de Pace de la Paris (1919-1920), Romnia a cautat sa obtina recunoasterea internationala a noilor sale granite, rezultate n urma unirii. Sub conducerea lui I.I. C. Bratianu diplomatia romna a luptat din rasputeri n cadrul Conferintei de pace de la Paris pentru a respinge interventia marilor puteri n afacerile Romniei. Acestea conditionau recunoasterea unirii de semnarea unui tratat separat privind statutul minoritatilor n Romnia. Prin tratatele de pace de la Paris s-a recunoscut n plan international unirea Transilvaniei si a Bucovinei cu Romnia. Frontiera romnobulgara ramnea cea prevazuta n 1913. La 28 octombrie 1920, prin Tratatul de la Paris, Franta, Marea Britanie, Italia si Japonia au recunoscut unirea Basarabiei cu Romnia. n 1933 s-au adaugat si SUA. 5. Prezentati un fapt istoric, desfasurat in anul 1940, care a agravat relatiile romano-sovietice. n vara anului 1940 Romnia a suferit grave pierderi teritoriale fiind astfel pusa n fata optiunii de a pieri sau de a ceda teritorii. La 26 iunie Viaceslav Molotov, ministru de externe sovietic, l-a convocat la Kremlin pe diplomatul romn Gheorghe Davidescu si i-a cerut n mod ultimativ predarea Basarabiei si a nordului Bucovinei. ncercarea guvernului romn de a negocia a esuat. Un nou ultimatum sovietic, dat n noaptea de 27/28 iunie 1940, a anuntat intentia trupelor sovietice de a intra n Basarabia a doua zi. Romnia era silita sa evacueze teritoriul n termen de 4 zile. n aceste conditii, Consiliul de Coroana de la Bucuresti a decis sa cedeze n speranta salvarii statului romn. Mentionam ca toate statele europene consultate au ndemnat la retinere si chiar la acceptarea cererilor sovietice

Subiectul 3 Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor:

Sfarsitul secolului al XX-lea, perioada postbelica, cenzura, rezistenta anticomunista, represiune politica, deportare, stat de drept, Parlament, pluralism politic. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata. n estul si centrul Europei, perioada postbelica a fost marcata de instaurarea regimurilor comuniste dupa modelul sovietic. Acestea vor supravietui pna catre sfrsitul secolului al XX-lea mai exact pna n anul 1989, an n care n aceasta parte a Europei se va ivi speranta eliberarii de comunism, speranta libertatii. Romnia se ncadreaza si ea n acest tipar. Dupa 1945 sub presiunea trupelor sovietice comunistii vor prelua treptat puterea. Controlnd guvernul, falsificnd alegerile si silind pe regele Mihai sa abdice, comunistii vor acapara definitiv puterea politica. Un instrument important n mentinerea acestui regim a fost cenzura practicata la toate nivelurile. Nu trebuie omisa nici activitatea Directiei Generale a Securitatii Poporului, viitoarea Securitate, institutie ce a practicat represiunea politica. Instaurarea acestui sistem politic totalitar a ntmpinat o puternica opozitie. Rezistenta anticomunista din Romnia a fost expresia unei nemultumiri generale si a avut un caracter national. Participantii au provenit din toate segmentele sociale: militari si tarani, functionari si studenti, preoti, femei, elevi si muncitori. Partizanii anticomunisti si-au facut aparitia n primavara lui 1944, n momentul n care trupele sovietice patrundeau n Bucovina si n nordul Moldovei. Dupa 23 august 1944 s-a extins miscarea de partizani. Centre de rezistenta existau n Muntii Apuseni, Muntii Fagaras, Banat, Gorj, Vrancea, padurile Dobrogei. Printre grupurile de rezistenta amintim: "Divizia Sumanele Negre", "Haiducii Muscelului"- ". unul din cele mai active, "Haiducii lui Avram Iancu". Activitatea acestora a fost lichidata pna n 1959. O puternica opozitie a venit si din partea taranilor n timpul campaniei de colectivizare silita. Rascoalele taranesti au fost nabusite cu brutalitate, guvernul comunist efectund arestari si deportari n Baragan sau Moldova. n vremea regimului Ceausescu teroarea directa a fost nlocuita cu teroarea difuza. Nu au lipsit nsa nici acum miscarile de protest: greva minerilor din Valea Jiului, revolta muncitorilor brasoveni, scrisoarea celor sase. Nimic din ceea ce este rau nu tine vesnic, astfel ca n anul 1989 regimul

comunist se va prabusi. Ceausescu va fi condamnat si executat iar monopolul politic al Partidului Comunist va fi nlaturat. Se va instaura statul de drept bazat pe : regim democratic, suprematia legii, pluralism politic. Regimul democratic se bazeaza pe existenta a trei puteri n stat- puterea legislativa (Parlamentul), puterea executiva (Guvernul) si puterea judecatoreasca. Fiecare dintre ele are prerogative proprii. Baza juridica a noului regim instaurat dupa 1989 este Constitutia din 1991 adoptata de parlament si supusa spre aprobare unui referendum. Asadar n secolul al XX-lea Romnia a trecut prin evenimente ce au influentat n mod decisiv tipul de regim politic . Trecnd de la democratie la autoritarism, apoi la dictatura si totalitarism, Romnia va reusi n cele din urma sa revina la acel tip de sistem politic bazat pe separarea puterilor n stat si pe respectarea drepturilor omului, adica la democratie. Subiectul 4 Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre evolutia Transilvaniei in secolele al IX-lea - al XVI-lea, avand in vedere: - mentionarea a trei formatiuni politice prestatale existente in Transilvania in secolele al IX-lea al Xl-lea; - mentionarea unei forme de organizare politica a Transilvaniei, in secolele al Xll-lea - al XV-lea; - prezentarea unui fapt istoric referitor la contributia romanilor din Transilvania la intemeierea arii Romanesti si/ sau a Moldovei; - prezentarea unei actiuni politico-militare cu caracter antiotoman la care a participat Transilvania in secolul al XV-lea; - precizarea unei modificari intervenite in statutul politico-juridic al Transilvaniei, in secolul al XVI-lea. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata. Cresterea demografica, viata economica prospera, accentuarea procesului de diferentiere sociala dar si contextul extern favorabil au favorizat

ntemeierea statelor medievale romnesti. Uniunile de obsti au stat la baza aparitiei formatiunilor politice prestatale. n Transilvania Gesta Hungarorum- cel mai important izvor istoricmentioneaza voievodatele conduse de Glad, Gelu si Menumorut. Ducatul lui Gelu- "un anumit roman"- era situat n S-V Transilvaniei si avea centrul la Dabca. Formatiunea condusa de Menumorut era situata n Crisana si avea centrul la Biharea iar cea condusa de Glad se afla n Banat si avea centrul la Cuvin. Anonymus relateaza despre interesul manifestat de ducele Arpad fata de aceste teritorii extrem de bogate. n urma confruntarilor militare cu maghiarii, formatiunile existente n secolele IX-X sunt anihilate. Voievodatul lui Gelu este cucerit de Tuhutum, care preia conducerea tarii pentru sine si urmasii sai. La nceputul secolului al XI-lea un urmas al lui Tuhutum-ducele Gyula sau Gylas- intra n conflict cu stefan cel Sfnt, regele Ungariei. Informatia este oferita de Legenda Sfntului Gerard. Izvorul mentioneaza formatiunea din Transilvania ca o "tara ntinsa si prospera", surprinznd astfel procesul de evolutie catre o structura politica statala. Aceasta evolutie va fi ntrerupta de cucerirea maghiara. Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa 1050 si dureaza pna la nceputul secolului al XIII-lea. Mijloacele folosite de maghiari au fost complexe: militare, politice,administrative, religioase, etnice. Din punct de vedere politic maghiarii au ncercat sa nlocuiasca forma de organizare specific romneasca- voievodatul- cu o forma specifica feudalismului apusean- principatul. ncercarea a esuat-n 1176 documentele l mentioneaza pe Leustachiu voievod. Voievodatul se va mentine pna n secolul al XVI-lea. Pe lnga faptul ca si-au constituit propriile formatiuni politice prestatale, romnii din Transilvania au contribuit la ntemeierea arii Romnesti si a Moldovei. n cazul arii Romnesti traditia istorica atribuie aceasta actiune voievodului din Fagaras, Radu Negru Voda, care a descalecat la Campulung n 1291, n contextul n care regalitatea maghiara ncerca sa-si impuna autoritatea n Transilvania si la sud de Carpati. Aici el pune bazele unei comunitati catolice formata din romni, sasi si unguri. Prosperitatea acestei comunitati este explicata prin situarea ei pe drumul comercial ce lega Transilvania de Dunarea de jos si Marea Neagra. Teoria descalecatului nu este sustinuta nsa de izvoare. Revenind la situatia din Transilvania putem spune ca "ocuparea tarii" de catre maghiari aduce schimbari pe toate planurile. Romnii, desi majoritari vor fi treptat exclusi de la viata politica. Deposedati de proprietatile funciare, retrasi spre zonele marginase ale Transilvaniei, n traditionalele "

tari", romnii si pastreaza unele institutii anterioare. Ct timp s-a aflat sub dominatia maghiara Transilvania a fost condusa de un voievod desemnat de regele Ungariei. Acesta avea atributii administrative, judiciare si militare. Desi dominatia maghiara era puternica au existat cazuri n care, profitnd de o conjunctura favorabila, anumiti voievozi au avut atribute de suveranitate- cazul lui Roland Bors si Ladislau Kan. n secolul al XV un reprezentant stralucit al acestei institutii- voievodatul- a fost Iancu de Hunedoara. Voievod al Transilvaniei ncepnd cu anul 1441, acesta promoveaza o politica de cruciada si sustine constituirea unui front comun antiotoman al tarilor romne. Participa la "Campania cea lunga"(sept-dec 1443), la cruciada de la Varna-1444. n 1453 ncepe o noua etapa a expansiunii otomane dupa cucerirea Constantinopolului. Imperiul Otoman denunza armistitiul ncheiat cu statele crestine n 1451 si asediaza Belgradul considerat o veritabila "cheie" a Ungariei. Iancu a organizat si a condus apararea Belgradului, obtinnd o victorie categorica n iulie 1456. Papa Calixt al III-lea considera ca victoria obtinuta de Iancu de Hunedoara a fost "evenimentul cel mai fericit al vietii sale". Secolul al XVI-lea este ncadrat n perioada de apogeu a Imperiului Otoman- marcata de domnia lui Soliman Magnificul. Acum este cucerit Belgradul, o parte a Ungariei e organizata ca pasalc cu capitala la Buda iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomanancepand cu anul 1541. Concluzionnd, putem spune ca pe tot parcursul Evului mediu, Transilvania si-a mentinut individualitatea reusind sa contracareze eforturile de ncorporare desfasurate de Ungaria si pastrndu-si autonomia n timpul n care s-a aflat sub suzeranitate otomana. Rezolvare Varianta 11 Istoria Romnilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:
y y y y

a. domnia lui Mihai Viteazul in ara Romaneasca b. represiunea politica in Romania comunista c. activitatea desfasurata de Romania la Societatea Natiunilor d. domnia lui Alexandru cel Bun in Moldova

dacb Subiectul 2 Cititi cu atentie textul de mai jos: "Reforma rurala din 1864 a avut importante consecinte pe plan social si economic, dand taranimii o motivatie cetateneasca si nationala si favorizand dezvoltarea economica moderna. Pamantul distribuit taranimii (.) nu a fost indestulator, iar cei improprietariti nu aveau sa fie ajutati sa se transforme in fermieri moderni. Puternicele rascoale care au avut loc in urmatoarea jumatate de veac aveau sa dezvaluie caracterul incomplet al reformei din 1864. (.) in vara anului 1864, [legea rurala] a fost intampinata cu satisfactie de tarani, mai ales datorita prevederilor relative la abolirea clacii." Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:
y y

1. Precizati, pe baza textului, o prevedere a legii rurale. "abolirea clacii" 2. Precizati, pe baza textului, o consecinta economica a legii rurale. a favorizat "dezvoltarea economica moderna" 3. Mentionati, pe baza textului, o consecinta sociala a adoptarii legii rurale. a dat "taranimii o motivatie cetateneasca si nationala" 4. Precizati o alta prevedere a legii rurale din anul 1864, in afara celor mentionate in text. suprafata de pamnt primita era stabilita n functie de numarul de vite detinute 5. Prezentati o alta lege adoptata in statul roman in anul 1864, in afara celei mentionate in text. Legea instructiunii publice, promulgata n decembrie 1864, organiza treptele de nvatamnt public sau privat si instituia laicizarea, egalitatea ntre sexe si pregatirea pedagogica a cadrelor didactice. Legea prevedea de asemenea obligativitatea si gratuitatea

nvatamntului primar. Tot prin aceasta lege se nfiinta Universitatea din Bucuresti, cea din Iasi exista nca din 1860. 6. Prezentati o lege care reglementa problema agrara, adoptata in perioada 1918-1921. Legislatia economica adoptata dupa Marea Unire a contribuit la consolidarea statului national unitar romn. Una din cele mai importante masuri adoptate n aceasta perioada a fost reforma agrara. n decembrie 1918 au fost publicate decretul-lege privind exproprierea marilor proprietati rurale din Vechiul Regat si cel care stabilea conditiile exproprierii. n perioada ianuarie- septembrie tot prin decret- lege se nfaptuia reforma agrara n Basarabia, Transilvania si Bucovina. Legile de reforma agrara adoptate n 19201921 sintetizau legislatia agrara din anii anteriori. Ele aveau un caracter unitar, mentinnd totusi unele elemente particulare pentru fiecare provincie istorica. Reforma agrara legiferata n 1921 a fost cea mai ampla reforma de acest fel din Europa acelei perioade.

Subiectul 3 Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Secolul al XlV-lea, Evul Mediu, "politica de cruciada", suzeranitate, vasalitate, principat, independenta, statut international, autonomie. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata. n secolele XIV-XVI statutul international al arilor Romne a depins n mare masura de raporturile dintre marile puteri vecine si de obiectivele politicii externe romnesti. Mijloacele domnitorilor romni au fost, la nceputurile Evului Mediu, militare, iar apoi, cu precadere dupa 1600, diplomatice. Esentiale n raporturile internationale au fost relatiile dintre arile Romne si Poarta. Neavnd resursele necesare unei actiuni ofensive de durata n teritoriul inamic, strategia militara a domnilor era n principal defensiva si urmarea sa mpiedice Poarta sa instaureze la nord de Dunare regimul de pasalc.

Directia principala n politica externa a reprezentat-o lupta pentru mentinerea autonomiei si a independentei politice a arilor Romne, a statutului lor juridic n raport cu Marile Puteri (Ungaria, Imperiul Otoman, Polonia), apararea teritoriului si a hotarelor tarii. Primul domn romn care a promovat o politica de cruciada a fost Mircea cel Batrn, domn al arii Romnesti(1386-1418). n secolul al XV conducerea luptei antiotomane a fost preluata de Iancu de Hunedoaravoievod al Transilvaniei, Vlad Tepes domn al arii Romnesti si de marele domn al Moldovei- stefan cel Mare. La capatul unei ndelungate lupte stefan cel Mare a reusit sa nlocuiasca raporturile de vasalitate cu Ungaria si Polonia cu raporturi de egalitate, nlaturnd suzeranitatea acestora. De asemenea a impus Portii recunoasterea autonomiei Moldovei care se afla la apogeul prestigiului si puterii sale. Prima jumatate a secolului al XVI-lea a adus, nsa, modificarea raportului de forte pe continent n favoarea otomanilor. n 1541 partea centrala si sudica a Ungariei devine pasalac. Transilvania, Banatul si Partium( Crisana si Maramures) sunt organizate ca principat autonom sub suzeranitate otomana. Relatia de vasalitate a Transilvaniei fata de Imperiul Otoman a functionat pna la sfrsitul secolului al XVII-lea. Obligatiile tot mai apasatoare pe care arile Romne le aveau fata de Poarta, stirbirea autonomiei si pericolul transformarii acestora n pasalc lau determinat pe Mihai Viteazul sa reia lupta antiotomana si sa nfaptuiasca n cele din urma unirea celor trei tari romne. Subiectul 4 Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre contributia institutiei monarhice la consolidarea statului roman modern, intre 1866-1916, avand in vedere: - precizarea a doua actiuni politice desfasurate in anul 1866, in statul roman, anterior instaurarii monarhiei; - numirea monarhului care a ocupat tronul statului roman in 1866 si mentionarea a doua prerogative pe care acesta le exercita, conform Constitutiei; - prezentarea unei actiuni politico-militare prin care monarhul a contribuit la modificarea statutului international al Romaniei, in a doua jumatate a secolului al XlXlea; - precizarea anului in care Romania a fost proclamata regat;

- prezentarea unui fapt istoric, desfasurat in Romania, in anii 1914-1916, in care se implica monarhia. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata. Schita eseului. Considerente generale. ntruct eseul este o creatie personala, avnd la baza faptele istorice, mi-am propus ca n cele ce urmeaza sa schitez etapele ce trebuie parcurse. Aceasta schita contribuie la o mai buna ntelegere a modului n care am redactat eseurile. Structurarea prezentarii trebuie sa tina cont de cele trei repere: introducere, cuprins si ncheiere. Prezentarea faptelor istorice trebuie sa evidentieze relatia cauza-efect. Folosirea limbajului istoric, respectarea succesiunii logice a faptelor nu trebuie neglijata. si nu n ultimul rnd respectarea limitei de spatiu. n istoria Romniei moderne, rolul monarhiei a fost fundamental. Domnitorul, apoi regele si exercita atributiile n limitele actului din 1866, care i oferea largi prerogative politice, legislative militare si executive. - 11 februarie 1866- Al. I. Cuza a fost silit sa abdice. S-a format o locotenenta domneasca , compusa din Lascar Catargiu, generalul Nicolae Golescu, colonelul Nicolae Haralambie. Guvernul provizoriu a nceput demersurile pentru a gasi un domnitor. O solutie eficienta si sigura pentru stabilitatea politica, a fost aducerea unui print strain. - Prin intermediul Frantei a fost adus Carol de Hohenzollern - Sigmaringen nrudit cu regele Prusiei si var cu Napoleon al III lea. Conform Constitutiei de la 1866 domnitorul sanctioneaza si promulga legile, numeste si revoca ministrii, are drept de a bate moneda, conduce armata. - Prezentarea razboiului ruso-turc si obtinerea independentei Romniei n conjunctura favorabila creata n momentul redeschiderii "chestiunii orientale" prin rascoalele antiotomane din Bosnia si Hertegovina(1875), Bulgaria, Serbia si Muntenegru(1876) - Principalele momente ale razboiului ruso-turc: 4 aprilie 1877- conventia romano-rusa semnata la Bucuresti- prevedea trecerea trupelor rusesti pe teritoriul Romniei 29 aprilie 1877- Romnia ajunge n stare de razboi cu Imperiul Otoman. 9 mai 1877-la interpelarea lui Nicolae Fleva, ministru de externe Mihail

Kogalniceanu raspunde proclamnd independenta Romniei Telegrama marelui duce Nicolae, trecerea Dunarii de catre armata romna, numirea lui Carol comandant al trupelor romno-ruse Capitularea Plevnei dupa un lung asediu Operatiunea Vidinului, asaltul Smrdanului Armistitiul si Tratatul de pace de la San-Stefano- prevederi Efect- consolidarea pozitiei Rusiei n Balcani, convocarea unui Congres de pace la Berlin si recunoasterea suveranitatii Romniei. - Anul n care Romnia e proclamata regat- 1881 - Primul Razboi Mondial- perioada neutralitatii - Mentionarea conventiei secrete pe care Romnia o semnase cu Puterile Centrale si a motivului pentru care Romnia nu putea sa lupte alaturi de Austro-Ungaria- atitudinea acesteia fata de romnii din Transilvania - Mentionarea organismului care decide neutralitatea- Consiliul de coroana de la Sinaia-21 iulie 1914. Motivul Austro- Ungaria nu fusese atacata iar Romnia nu fusese prevenita de aliatul sau de izbucnirea razboiului. - Negocierile cu Antanta momente: preluarea tronului de catre Ferdinand din septembrie 1914 si atitudinea regelui ct si a primului ministru I. C. Bratianu de apropiere fata de Antanta. Prudenta cu care s-a negociat. - ntelegerea formala cu Italia si conventia cu Rusia-1914 - 4 august 1916 conventia militara si politica cu Antanta. - Implicarea Romniei n razboi, victoria Antantei, Congresul de pace de la Paris, recunoasterea statului national unitar romn. Concluzii- n perioada 1866-1916 institutia monarhiei a jucat un rol esential n consolidarea statului romn modern. Att Carol I ct si Ferdinand au domnit ca monarhi constitutionali si prin actiunile lor au contribuit la cresterea prestigiului institutiei monarhice. Rezolvare Varianta 12 Istoria Romnilor Subiectul 1 Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor fapte istorice, ordonandu-le cronologic:
y y

a. modernizarea statului national roman prin reformele infaptuite in timpul lui Al. I. Cuza b. constituirea statului national unitar roman

y y

c. alternanta la guvernare in Romania pana la Primul Razboi Mondial d. sfarsitul regimului parlamentar prin instaurarea monarhiei autoritare in Romania

acbd Subiectul 2 Cititi cu atentie textul de mai jos: "Fortele de securitate au reprezentat instrumentul nemijlocit al represiunii aplicate de Partidul Comunist. Ele au fost organizate dupa tiparul sovietic si sub coordonare sovietica. (.) in procesul de constituire a democratiei populare, fortelor de securitate li s-a cerut sa elimine anumite institutii politice si anumite structuri sociale existente. Constrangerea si amestecul politiei au ajuns sa fie parte din viata zilnica, trasaturi ale existentei care au instaurat teama generalizata, o stare de spirit ce a schimbat nu doar structura societatii, ci si comportamentul personal. Conversatia animata a lasat loc cuvintelor soptite pe fuga sau exprimarilor prin parabole, aluziile au inlocuit discutia deschisa, iar mesajele cele mai simple erau mascate." (D. Deletant, Teroarea comunista in Romania. Gheorghiu-Dej si statul politienesc, 1948-1965) Pornind de la textul dat, raspundeti urmatoarelor cerinte:
y

1. Precizati, pe baza textului, o misiune pe care trebuia s-o indeplineasca "fortele de securitate" in Romania. "li s-a cerut sa elimine anumite institutii politice" 2.Precizati, pe baza textului, modelul pe care l-au preluat "fortele de securitate" in Romania. "tiparul sovietic" 3. Precizati, pe baza textului, o consecinta a activitatii "politiei" in Romania. ."Constrngerea si amestecul politiei au ajuns sa fie parte din viata zilnica"

4.Mentionati o caracteristica a "revolutiei culturale" promovate de regimului comunist in Romania. "revolutia culturala" a impus asezarea ideilor comuniste la baza oricarei productii intelectuale, economice sau artistice. 5. Prezentati o masura economica impusa de regimul comunist in Romania. Pe 11 iunie 1948 a fost adoptata legea cu privire la nationalizarea principalelor mijloace de productie. Aceasta masura a avut ca efect trecerea ntreprinderilor industriale, bancare sau de comert, telecomunicatii etc. din proprietate privata n proprietatea statului. Potrivit acestei legi au fost confiscate peste 1000 de ntreprinderi industriale si miniere reprezentnd 90% din productia tarii. n Romnia nationalizarea s-a facut fara despagubirea fostilor proprietari. 6. Prezentati o actiune de politica externa a Romaniei in timpul regimului comunist. La nceputul guvernarii sale, Ceausescu a continuat procesul de destalinizare, initiat nca de Dej. Pe plan extern, a dus o politica de desovietizare, departndu-se de Moscova, pentru a a cstiga n acest fel simpatia romnilor si a statelor democratice occidentale, cu care a stabilit unele relatii diplomatice. Romnia a fost prima tara socialista care a stabilit relatii diplomatice cu Republica Federala Germania, n 1967. n august 1968, Ceausescu a criticat interventia trupelor Tratatului de la Varsovia n Cehoslovacia, refuznd participarea Romniei la nabusirea revoltei de aici, care viza reformarea regimului comunist. Ca uramare a acestei actiuni prestigiul lui Ceausescu a crescut imens. Totusi, deschiderea anilor 1965-1974 nu reprezenta dect o ncercare de iesire de sub tutela sovietica si nicidecum o abandonare a modelului sovietic.

Subiectul 3 Redactati, in aproximativ o pagina, un text cu caracter istoric, in care sa integrati urmatorii termeni referitori la istoria romanilor: Secolul al XVIII-lea, epoca istorica, drepturi cetatenesti, proiect liberal, criza orientala, politica hegemonica, constiinta nationala, emancipare politica, Mari Puteri. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea

succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea textului in limita de spatiu precizata. n secolul al XVIII-lea s-a accentuat criza orientala. Aceasta a evoluat cuprinznd ntreaga viata sociala, economica si politica din sud-estul Europei pna la Marea Mediterana. Rivalitatile dintre marile puteri, n special dintre Austria si Rusia, s-au rasfrnt si asupra Principatelor, state vasale Portii. Moldova si Valahia s-au transformat n principalul teatru de confruntari iar statutul politico-juridic al acestora a fost influentat si modificat . Principatele au suferit de asemenea pierderi teritoriale. Profitnd de decaderea statului otoman, Imperiul rus si impune tot mai mult prezenta n Balcani. Aliat sau rival al Rusiei, Imperiul habsburgic a ncercat sa limiteze puterea tarilor si politica hegemonica a acestora n Balcani. Pentru a-si asigura fidelitatea Principatelor, imperiul otoman a impus regimul turco-fanariot si a restrns autonomia acestora. Principala trasatura a acestei epoci istorice este noul caracter al regimului dominatiei otomane, mult mai apasator din punct de vedere politic si economic. Cu toate acestea, unii dintre domnii fanarioti influentati de ideile iluministe, au ntreprins n Principate reforme administrative si sociale si au contribuit la alcatuirea unor coduri de legi. n secolul fanariot politica interna a fost dominata de conflictul dintre domnia fanariota si boierimea pamnteana sau dintre boierii greci si cei romni. n contextul razboaielor ruso-austro-turce boierimea pamnteana, grupata n cadrul Partidei nationale, solicita prin memorii respectarea autonomiei, revenirea la domniile pamntene, eliminarea grecilor din administratie si biserica. Anul 1821 a provocat sfrsitul regimului fanariot n Principate. Din 1822 sau instaurat domniile pamntene. nca de la sfrsitul secolului al XVIII-lea, n paralel cu memoriile care expuneau problema recstigarii independentei sau a abolirii regimului turco-fanariot, au aparut proiecte de reforma care propuneau schimbari n economie si n sistemul de guvernare. Mentionam "republica aristodemocraticeasca" a lui Dimitrie Sturdza, Constitutia Carvunara alcatuita n 1822 de Ionica Tautu dar si proiectul liberal al Partidei Nationale din ara Romneasca redactat n 1838 si intitulat "Osabitul act de numire a suveranului". Acest ultim document sustinea ca ara Romneasca sa fie o monarhie constitutionala pusa sub garantia colectiva a Marilor Puteri. Documentul prevedea de asemenea ca toti romnii sa fie egali n fata legilor urmnd sa se bucure de drepturi cetatenesti.

Dezvoltarea constiintei nationale, politice si culturale a determinat aparitia ideii de renastere spirituala si politica realizabila printr-o modernizarea a structurilor societatii. Scopul final al acestor transformari era nlaturarea amestecului tot mai pregnant al Rusiei n treburile interne mergndu-se chiar pna la emanciparea politica, obtinerea neatrnarii Principatelor cu sprijinul Marilor Puteri. Subiectul 4 Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre civilizatia romaneasca in context european in secolele al XV-lea - al XVI-lea, avand in vedere: - mentionarea a doua aspecte ale lumii rurale in spatiul medieval romanesc; - prezentarea unei institutii implicate in consolidarea statelor medievale din spatiul romanesc; - numirea a doua personalitati care au preluat tronul Moldovei, in secolul al XV-lea; - prezentarea unei actiuni antiotomane la care participa ara Romaneasca, in secolul al XV-lea; - mentionarea unei modificari a statutului politico-juridic al Transilvaniei, in secolul al XVI-lea; - precizarea statutului politico-juridic al arii Romanesti fata de Imperiul Otoman, in anul 1593. Nota! Se puncteaza si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice si incadrarea eseului in limita de spatiu precizata. Civilizatia medievala a romnilor s-a nascut ca o sinteza, n care si-au dat ntlnire cultura romneasca, prin excelenta rurala, si influente externe inegale ca pondere, venite din Bizantul imperial si Occidentul catolic. Doua aspecte ale lumii rurale n spatiul medieval romnesc: Cei doi poli ai lumii rurale- boierii si taranii Boierii -stapni de pamnt; se diferentiaza n functie de marimea proprietatii. Acestia datorau domnului credinta si slujba. Pentru Evul mediu romnesc nu exista marturii privind desfasurarea unor ceremonii n care boierul depune omagiul sau domnitorului, dupa modelul clasic occidental.

Boierul datora ascultare voievodului din mila caruia primea pamnturi si dregatorii. aranii - munca taranilor reprezenta principalul izvor de bogatie. De precizat ca n spatiul romnesc se desfasoara treptata fenomenul de aservire a taranimii. aranii erau liberi si dependenti. aranii liberi erau numiti mosneni- n ara Romneasca si razesi n Moldova. aranii dependenti purtau denumirea de rumni n ara Romneasca si vecini n Moldova. Ansamblul obligatiilor taranimii fata de stapnul feudal purta numele de renta feudala. Formele sale principale erau: renta n muncarobota, n produse-dijma si n bani-censul. Principalele ocupatii n spatiul rural-cresterea animalelor si cultivarea pamntului. O institutie implicata n consolidarea statelor medievale romnestidomnia. Domnia-institutia centrala. Originea divina a puterii domnesti- exprimata n titlul domnului prin particula IO si prin expresia "din mila lui Dumnezeu". Succesiunea la conducerea tarii s-a facut pe cale electiv-ereditara. Domnul era stapnul ntregii tari-proprietarul ntregului pamnt, comandant suprem al armatei, conducator al administratiei, cel care batea moneda si stabilea impozite. Se bucura de o autoritate nelimitata si avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai. Doua personalitati care au preluat tronul Moldovei n secolul al XV-lea au fost Alexandru cel Bun(1400-1432) si stefan cel Mare(1457-1504) Actiune antiotomana la care participa ara Romneasca n secolul al XVlea- prezentarea confruntarilor lui Vlad Tepes cu Imperiul Otoman. mentionarea campaniei din dreapta Dunarii din iarna anului 1462 si efectul ei -campania lui Mahomed al II-lea n ara Romneasca. Vlad epes aplica tactica pamntului prjolit si organizeaza n noaptea de 16/17 iunie atacul de noapte de lnga Trgoviste- victoria obtinuta nu a putut fi fructificata deoarece ajutorul lui Matei Corvin nu a venit Vlad epes si va pierde chiar si tronul si va fi ntemnitat la Visegrad. n contextul cresterii puterii Imperiului Otoman -apogeul n vremea lui Soliman Magnificul - o parte a Ungariei medievale devine pasalc cu capitala la Buda iar Transilvania e organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomana. n anul 1593 ntre Imperiul otoman si ara Romneasca functionau relatii de vasalitate. Tributul crescuse ingrijorator, autonomia era stirbita exista pericolul transformarii n pasalc. n acest context Mihai Viteazul va adera din proprie initiativa la Liga Sfnta. Concluzii... n evolutia civilizatiei romnesti modelul bizantin a jucat un rol

esential. Institutia domniei se contureaza n acest spatiu tinnd cont de acest reper. n functie de momentul n care au domnit conducatorii arilor Romne s-au integrat prin actiunile lor n directia sustinuta de puterile crestine europene iar n Evul Mediu aceasta directie urmarea n principal oprirea naintarii otomanilor catre centrul Europei.