Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În secolul XVIII domnitorii pământeni au fost înlocuiți cu cei fanarioți din regiunea Fanar,
Constantinopol (membri ai familiilor aristocratice)
- Imperiul Otoman a susținut că a luat decizia din cauza lipsei de loialitate a domnitorilor
pământeni față de sultanat. De fapt, Turcia trecea printr-o criză politică și economică și
avea nevoie de resurse financiare.
- Imperiul Otoman a impus taxe prin intermediul fanarioților: mucarerul, tributul,
peșcheșurile
- Elitele românești au pierdut privilegiile dobândite. Nemulțumită, elita din Țara
Românească și Moldova a scris memorii și proiecte adresate Marilor Puteri.
Principalele idei susținute:
- revenirea la domniile pământene
- respectarea capitulațiilor
- menținerea autonomiei Țării Românești și Moldovei, etc.
MEMORIILE
1772 – elitele politice românești au prezentat Marilor Puteri prezente în Focșani (se aflau
acolo pentru semnarea tratatelor de pace în urma unui război ruso-austro-turc), cerințele:
- domnii pământene
- unirea Țării Românești cu Moldova sub un principe străin și cu garanția Marilor Puteri
1791-1792 (a doua jum. a sec. XVIII) – Reprezentanții Școlii Ardelene scriu “Supplex
Libellus Valachorum” prin care:
- cereau austriecilor să renunțe la noțiunea jignitoare de “tolerați” adresată poporului român
- cereau pt. români drepturi egale cu ale națiunilor privilegiate și dreptul de a fi reprezentați
politic
1802 – Dimitrie Sturdza – proiect în care propunea ca formă de guvernare a statului
Republica condusă de boierime
- Unirea Principatelor Române era dorită de elita politică + locuitorii principatelor de mult
timp.
Circumstanțele favorabile unirii au apărut în urma războiului ruso-turc din Peninsula
Crimeea (1853-1856)
Turcii și rușii se luptau pentru teritoriile din Europa de Est și pentru privilegiile vamale
din Marea Neagră.
- Turcia a avut ca aliați Anglia și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria lor.
Tratatele de pace au avut loc la Paris în 1856. În timpul discuțiilor, Franța a propus unirea
Principatelor Române: Țara Românească și Moldova.
Împăratul Napoleon al III-lea al Franței își dorea formarea unui nou stat în Europa de Est
pentru a opri expansiunea teritorială a Rusiei.
Partida Națională din Țara Românească și Moldova a început să promoveze unirea prin
intermediul: mass-mediei, preoților din parohii și al întâlnirilor organizate.
Astfel, în 24 ianuarie 1859 a avut loc dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.
- El și-a dorit în primul rând recunoașterea internațională a noului stat format cu numele
de ,,România”. Acesta a fost însă recunoscut doar 3 ani mai târziu, în 1862 .
Astfel, în 1877 - izbucnește un nou război ruso-turc în sudul Dunării, pe teritoriul Bulgariei
de astăzi.
1877 – Rusia și România semnează o convenție la București pentru tranzitarea teritoriului
românesc.
☆ rușii se angajau să respecte teritoriul românesc și să-și susțină financiar propria armată ☆
Rușii au ajuns în sudul Dunării unde aveau un sistem de fortificații bine organizat.
Turcii au bombardat în semn de protest litoralul românesc.
9 mai 1877 – M. Kogălniceanu și Carol I declară independența României.
Armatele rusești suferă înfrângeri, arhiducele Nicolae (comandantul trupelor rusești) cere
ajutorul armatei românești.
⇒ Carol I devine comandantul armatei românești
⇒ rușii și românii încheie tratate de alianță în iulie 1877
⇒ rușii și aliații săi ies învingători, au loc tratatele de pace de la San Stefano și Berlin