Tema 4 Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari.

(secolele XVIII-XX)

Regimul fanariot-Reformismul domnesc

-un regim politic, impus în Moldova 1711 și Țara Românească 1716, prin acest regim s-a urmărit
consolidarea dominației otomane asupra statelor extracarpatice, ce presupunea impunerea domnului de
către Poartă și controlul economic excesiv;

Cauze: Trăsături:
● 1699- Transilvania intră în componența ●autonomia este grav știrbită;
Imperiului Habsburgic; ●domnii proveneau din cartier Fanar al
● politica lui Dimitrie Cantemir; Constantinopolului;
● influența Imperiului Rus în S-E ●domniile erau pe bani; toate funcțiile în stat se vând;
Europei; ●domnul devine un funcționar al Porții;
●se anulează armata;
●cresc obligațiile economice față de Poartă;
Reforme
 Constantin Mavrocordat: domnește alternativ în Țara Românească și Moldova;
-a realizat reforme sociale: a desființat șerbia în 1746 in Țara Românească și în 1749 în Moldova
(țăranii șerbi devin țărani clăcași);
 Alexandru Ipsilanti: a domnit alternativ în Țara Românească și Moldova;
- -în 1780 înființează în Țara Românească primul cod de legi fanariot- ”Pravilniceasca Condică”;
- introducerea remunerației funcțiilor+se înființează instanțe de judecată;
 în 1818, în Țara Românească, domnitorul Ioan Voda Caragea înființeaza codul de legi “Legiunea
Caragea“, care înlocuiește “Pravilniceasca Condică”;
 1817-Codul Callimachi în Moldova de Scarlat Callimachi;
Regimul habsburgic din Transilvania
 -modernizarea relațiilor agrare, educației, administrației și bisericii;
 -situația românilor rămâne la fel;
 -mulți tineri din familii înstărite, merg la studii în străinătate;
1781-Edictul de toleranță- libertate religioasă credincioșilor necatolici;
1784 are loc o revoltă în rândul țăranilor, condusă de Horea Cloșca și Crișan;
 cauza: situația țăranilor -țăranii atacă moșiile nobililor și fac ravagii;
 -armata imperială intervine;
 -liderii sunt prinși și trași pe roată drept pedeapsă în piața centrală să fie arătați ca exemplu;
Proiecte politice boierești –de modernizare din secolul al XVIII-lea:

1772-Tratativele de pace de la 1791-Tratativele de pace de la 1791-Supplex Libellus

Focșani
-urma unui război ruso-turc;
-boierii moldoveni+munteni au
înaintat
Marilor Puteri Europene (Rusia,
Austria, Franta, Anglia) memorii
politice în care solicitau:
-revenirea la domnii pământene;
-respectarea autonomiei;
-Unirea Moldovei cu Țara Român.
sub garanția Rusiei, Austriei și
Prusiei;
Șistov
-boierii români din cele 2
Principate solicitau printr-un
memoriu către Marile Puteri:
-revenirea la domnii pământene;
-înlăturarea regimului fanariot;
-independența/neutralitatea Țării
Românești cu Moldova sub
protecția Rusiei și Austriei;
-autonomia;
Valachorum
-trimis împăratului Vienei, de
către Școala Ardeleană, prin care
românii solicitau:
-drepturi și libertăți egale cu
popoarele conlocuitoare;
-demonstrarea latinității și
continuității poporului român, în
arcul carpatic;
-din 1829 I.Rus va acționa oficial ca putere protectoare-fact. modernizator pt. spațiu românesc până
1856;

Revoluția lui Tudor Vladimirescu

în 1821 în contextul mișcării lui Tudor, cu scopul înlăturării regimului fanariot, sunt emise o
serie de documente considerate proiecte politice;
organizată în Țara Românească, susținută de o mișcare din Grecia antiotomană, numită
”Eteria”;
forme de acțiune: militară și prin redactarea de proiecte politice;

Cererile norodului românesc -adevărat proiect de reorganizare a țării, se solicită:

 numirea în funcții după merit;

 libertatea comerțului;
 înființarea unei armate naționale;
 limitarea la patru a numărului boierilor greci din Divan;
 plata impozitelor și de către categoriile sociale scutite;

-consecință: a mișcării de revoltă din 1821 a fost revenirea la domniile pământene, începând cu 1822;

Drumul spre modernitate

 -în 1822, Ionica Tăutu redactează proiectul de constituție ”Constituția cărvunarilor”, în care este
prevăzută limitarea puterii domnului prin crearea Sfatului Obștesc;
 -pentru prima data se preconizează, într-un act ce se dorea o Constituție, un început de separare a
puterilor în stat, prin distincția făcută între puterea legislativă și cea executivă+alegerea
domnitorilor dintre boierii pământeni;

Apropierea de Rusia

1826 - Tratatul de la Akkerman 1829 - Tratatul de la Adrianopol

-alegerea domnitorilor dintre boierii
pământeni;
-Poarta avea dreptul doar de
confirmare;
-libertatea comerțului;
Regulamentele Organice
- impunerea protectoratului Rusiei-Moldova și Ț.Român.(f.1856);
- garantarea autonomiei Principat. menținute sub suzeran.
otomană;
- eliminarea monopolului comercial otoman;
- libertatea comerțului pe Dunăre;
- restituirea raialelor (Turnu, Giurgiu și Brăila) Țării Românești;

 -în 1831 și 1832, pentru Țară Românească, respectiv Moldova, intră în vigoare Regulamentele
Organice -acte cu valoare de constituție;
 -au fost elaborate de boierii români, ținând cont de memoriile boierești, aprobate de puterea
protectoare rusă;

-trăsături;

 separația puterilor în stat;

 -organizare administrativă îmbunătățită cu remunerarea funcționarilor;
 -justiția era pentru prima dată organizată separat, pe baze noi, într-o ierarhie riguros stabilită;
 -instituirea corpului de avocați, judecători și procurori;
 -nouă organizare fiscală;
 -reglementări economice și sociale problemelor existente;
  -se mențin privilegiilor boierești, nu prevăd drepturi și libertăți cetățenești, aceste acte fiind
marcă a protectoratului rus și a suzeranitatii otomane;

-boierii din Țara Românească se organizează într-o mișcare contestatară, cunoscută sub numele de
Partida Națională condusă de Ion Câmpineanu, ei elaborează, în 1838, o serie de proiecte de reformă și
constituție:

- Act de unire și independentă ;

- Osăbitul act de numire a suveranului românilor;
 solicitau: înlăturarea suzeranității otomane+a protectoratului rusesc+ unirea principatelor
într-un singur stat;

Revoluția din 1848

-apare în contextul în care între anii 1848-1849, în Europa se desfășoară mișcări revoluționare în cadrul
Imperiilor Multinaționale, care urmăreau înlăturarea regimurilor politice autoritare, cât și absolute și
înlocuirea acestora cu regimuri politice liberale, mai e cunoscută în istorie ca Primăvara popoarelor;

-cauze naționale: -cauze politice: -cauze sociale:

-amestecul Rusiei în politica internă a
Principatelor Române;
-dominația străină (I. Otoman, Rus,
Habsburgic) asupra spațiului românesc;
-încălcarea autonomiei Principat. Române;
Obiective naționale:
-lipsa de drepturi și libertăți cetățenești; -lipsa pământului
-lipsa unor constituții în sens modern; pentru țărani;
-existența unor regimuri politice -menținerea vechilor
autoritare (cum a fost cazul în privilegii feudale;
Moldova, în timpul lui Mihail Sturdza);

 Unirea românilor într-un singur stat;

 Unirea Principatelor Române;
 înlăturarea dominației străine;

Petiția Petiția Națională Prințipiile noastre Proclamația de la Islaz Dorințele Partidei

Proclamațiune Blaj-mai pentru reformarea iunie Naționale din
-Iași Martie patriei- Brașov Moldova
mai Cernăuți -august
Caracter moderat Caracter radical Caracter radical Caracter moderat Caracter moderat
• egalitatea • egalitatea în drepturi • unirea Moldovei • întărirea autonomiei • unirea Moldovei
cetățenilor în a națiunii române cu cu Țara Țării Românești, cu Țara
fața legii; celelalte națiuni din Românească eliminarea amestecului Românească;
• desființarea Transilvania; într-un stat Rusiei și Imperiului • emanciparea și
cenzurii; • utilizarea limbii independent. Otoman în problemele împroprietărirea
• constituirea române în administrație, • emanciparea și interne ale țării. țăranilor prin
gărzii justiție, învatamânt; improprietarirea • înlăturarea privilegiilor despăgubire;
cetățenești; • înființarea gărzii țăranilor fără feudale; • egalitatea
îmbunătățirea naționale românești; despăgubire. • secularizarea averilor cetățenilor în fața
stării locuitorilor • desființarea iobăgiei •egalitatea mănăstirești; legii;
săteni." fără despăgubire; cetățenilor în fața • emanciparea
• noi vrem să ne unim cu legii; +împroprietărirea
țara țăranilor cu
despăgubire;
 Etapele formării statului român modern
-în 1853-1856 -Războiul Crimeei, nou moment al „crizei orientale", la sf. acestui război, Rusia este
înfrântă;

Congresul de pace de la Paris 1856 Adunările ad-hoc 1857Convenția de la Paris 1858

-prob. românească a unirii devine -rezoluțiile: - unirea Principatelor cu numele de
europ. și este dezbătută de marile -unirea Moldovei cu Principat. Unite ale Moldovei și Valahiei;
puteri; Țara Românească într-- alegeri separate pentru funcția de domn
-prevederi: un singur stat; și pentru Adunarea Electivă;
- desfiintarea protectoratului rus; -numele - instituții comune: Comisia Centrală de
- introducerea garantiei colective a celor statului:România; la Focșani și Înalta Curte de Casație și
7 mari puteri; Anglia Prusia Rusia -statul condus de un Justiție;
Franța, Sardinia Turcia Austria; prinț străin dintr-o - alte prevederi: domnul era ales de către
- mentinerea suzeranitatii otomane; familie puternică dinAdunarea Electivă, care era aleasă prin
- Rusia cedează Moldovei S.Basarabiei; Europa; vot
- convocarea unor adunări ad-hoc cu rol -respectarea cenzitar; desfiintarea privilegilor,
consultativ, pentru formularea unor autonomiei sub garanția
drepturi și libertăți cetățenești;
propuneri către puterile garante privind Marilor Puteri; -vot cenzitar-doar cei care aveau avere și
organizarea Principatelor. plăteau impozite aveau drept de vot,
marii
proprietari de pământ;
Dubla alegere -la 5 ianuarie 1859, Adunarea Electivă din Moldova îl alege domn, iar la 24 ianuarie în
Țară Româneascã, POLITICA FAPTULUI ÎMPLINIT;

Domnia lui Cuza 1859-1866- CONSTITUIREA

Perioada 1859-1861 Perioada 1862-1864 - 1862 au început să funcționeze la

-obiective:• recunoașterea dublei sale alegeri ca
domnitor de către cele 7 puteri garante;- fapt
îndeplinit în cadrul Conferinței puterilor garante de la
Paris (1859);
• consolidarea unirii: stabil. capitalei unice la Buc.;
- reunirea armatelor, a sistemului monetar, vamal și
al serviciului poștal din cele două Principate;
• acceptarea de către puterile garante a unificării
depline a Moldovei cu Ț.Românească;
-cele 7 puteri au acceptat unificarea deplină în 1861-
Conferința de la Constantinopol ( pe timpul domniei
Cuza), statul numindu-se România;
Reformele lui Cuza
București Parlamentul unic (Adunarea Obștească) și
guvern unic;
Perioada 1864-1866 • adoptarea reformelor care au
pus bazele statului român modern;
• formarea opoziției împotriva lui Cuza alc. din oam.
politici de orientare conservatoare și liberal radical;
-conservatorii erau marii proprietari de pământuri,
care se temeau că își vor pierde proprietățile din cauza
reformei rurale, dar și privilegiile politice;
- liberalii radicali erau dezamăgiți de ritmul
considerat de ei prea lent al reformelor și de
tendințele autoritare ale domnitorului;

Secularizării averilor Statutul Dezvoltător Legea instrucțiunii Legea rurală 1864 Codul Civil
mănăstirești 1863 al Convenției de la publice 1864 -desființarea și Penal
-se pun bazele reformei Paris 1864 -modernizarea sist. de obligațiilor țăranilor 1864
agrare; -doc. cu rol de învățământ; față de boieri; -după
-se confiscă o parte din constituție; -se înființează Univers. -împroprietărirea modelul lui
pământurile deținute de -a consolidat de la Iași; țăranilor în funcție Napoleon
mănăstiri, care trec în prerogativele domn; -învățământul primar de numărul de vite Bonaparte;
proprietatea statului -a introdus obligatoriu și gratuit; și membrii de fam; -
-a dus după sine o serie Parlament bicamer; -liceele de 7 clase; -se instituie modernizare
de mari nemulțumiri; - un regim autoritar; -egalit. între fete și băieți proprietatea privată a justiției;
-consecințe -o parte din dorințele exprimate de români în 1848, au fost îndeplinite de Cuza -cu toate că
reformele sale au dus modernitatea și au consolidat statul român modern, de asemenea au atras o serie
de antipatii care s-au cumulat în monstruoasa coaliție îndreptată împotriva lui Cuza reprezentând
eliminarea lui de la conducerea României;
 Carol I 1866-1914 - CONSOLIDAREA

-context: în urma abdicării în 1866 a lui Al.I.Cuza, se formează o Locotenență domnească până la
aducerea unui prinț străin, al unei familii germane, aprobat în urma unui plebiscit, la conducerea
României pentru a se asigura că unirea rămâne valabilă -la 10 mai 1866 depune jurământul de credință
față de țară;

Reforme și măsuri luate în timpul său

Constituția din 1866
1875 PNL
1877 part. la război ruso-
turc
1878 titlul de Alteță Regală
1880 Partidul Conservator
1880 Banca Naț. a României
1881 România devine regat
1883 aderă la Put. Centrale
1884 legea electorală
1895 rotativa guvernament.
-prima const. a României, care pune bazele modernizării prin monarhie const;
-se omite suzeranitatea otomană și garanția Marilor Puteri;
-se înființează primul partid politic, caracter democrat
-rol important familia Brătianu, C.A.Rosetti, Dimitrie A.Sturdza;
-promovau constituționalismul, pluripartidism-lib. de exprimare+egalitate;
-obține independența, care e recunoscută internațional în 1878;
-alcătuit din marii proprietari de pământ -propun o modernizare progresivă;
-lideri:Lascăr Catargiu, P.P.Carp, Titu Maiorescu;
-primul regele al României- devine o monarhie constituțională ereditară;
-face parte dintr-o alianță cu scopul de a păstra recunoașterea independenței;
-se lărgește baza electorală -oferă posibilitatea mai multora să voteze;
-alternanța la guvern a celor două partide politice;

-pe plan extern, Carol a acționat pentru cucerirea independenței de stat+ întărirea prestigiului
internațional al României—fapt realizat prin participarea României la război împotriva I.Otoman
1877-1878—independența a fost recunoscută international în cadrul Conferinței de pace de la Berlin-
1878;

Primul Război Mondial- Perioada dinainte de război

Aderarea la Puterile Centrale Războaiele balcanice 1912-1913

-în 1883, România semnează în secret un -în 1912 Serbia, Muntenegru, Grecia și Bulgaria
tratat de alianță cu: Austro-Ungaria, Germ și realizează sub protecția Rusiei o alianță antiotomană;
Italia; -în 1912, Turcia este înfrântă, iar statele balcanice își
-scop: ajutor militar reciproc, în caz de război; obțin independența;
-România aderă pentru a-și consolida -Bulgaria nemulțumită teritorial reia războiul în
independența și pentru că regele era german; 1913 împotriva celorlalte țări, este învinsă, iar
-inițial caracter defensiv; România primește pentru eforturile ei de a păstra
-începând cu 1890 capătă un caracter ofensiv; pacea, Cadrilaterul, un județ din Bulgaria;
-cauzele Primului Război Mondial: teritoriale; economice, politice;

-în iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo, pretextul declanșării Primului Război Mondial, în
urma căruia se declanșează întreaga conflagrație mondială;

Antanta Puterile Centrale

 Franța Germania
 Marea Britanie Austro-Ungaria
 Rusia Turcia
 Italia din 1915 Bulgaria
 România din 1916
 Grecia
  Japonia
 S.U.A. din 1917

Participarea României în Primul Război Mondial

-1914-1916-România este neutră

 Consiliului de Miniștri, I..C. Brătianu, care și-a asumat conducerea politicii externe românești;
 la 4 august 1916, România semnează, prin două documente: Tratatul de alianță și Convenția
militară, intrarea în război alături de Antanta;

-prevederi:

 România se obliga să declare război Austro-Ungariei și să deschidă conflict cu aceasta până la

data de 15 august 1916;
 puterile Antantei stipulează egalitatea de tratament a România la viitoare conferinței de pace;
 se recunoaște dreptul Ro asupra terit. rom. din Austro-Ungaria: Transilvania, Banat și
Bucovina;

-convenția militară:

 armata anglo-franceză inițiază o ofensivă la Bulgaria și Salonic pt a reține forțele bulgare în

sud;
 furnizarea de echipament militar necesar armatei române;

Anul 1916 Anul 1917 Anul 1918

-în anul 1916, armata -luptele s-au reluat pe frontul -în 1918, Rusia încheie pace separat cu Put.
română luptă în din Moldova în 1917; Centrale la Brest-Litovsk, astfel România
Transilvania și la Dunăre -regele Ferdinand promite semna la Bucureşti pacea cu Put. Centrale
împotriva trupelor țăranilor dacă se vor implica în separate, fiind lipsită de sprijin;
germano-austro-ungare și război următoarele:● vot -României i se impuneau condiţii grele: ceda
bulgare; universal; ● reforma agrară; Dobrogea (Bulgariei), culmile Carpaţilor
-consecință: armata =>Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz (Austro Ungariei), iar economia era
română este înfrântă; împotriva trupelor germane, subordonată Germaniei;
-înfrângerea de la oprind ofensiva Puterilor -în octombrie 1918, pe fondul victoriilor
Turtucaia, de la Dunăre, Centrale spre Moldova; Antantei împotriva Puterilor Centrale,
cât şi contraofensiva -aceste bătălii se încheie cu România a reintrat în război, declară război
Puterilor Centrale în victoria românilor, fiind astfel Germaniei, sfârşitul conflictului găsind-o în
Transilvania au dus la salvată existenţa statului român; tabăra învingătoare, Germania capitulează;
ocuparea de către inamic a -în urma izbucnirii Revoluţiei -consecințe: participarea la război a însemnat
2/3 din suprafaţa ţării; bolşevice, din 1917, care a dus la aproape 800.000 de morţi, răniţi, dispăruţi şi
=>clasa politică instaurarea guvernului bolșevic enorme distrugeri şi pierderi materiale;
românească, fam. regală, condus de Lenin, Rusia a ieşit -într-un context politic internaţional favorabil,
armata rom. se refugiază din război, astfel România nu în anul 1918, se formează România Mare prin
în Moldova, iar orașul Iaşi mai poate continua lupta unirea: -Basarabiei (27 mar), Bucovinei (15
devine capitala României; singură; noi) Transilvaniei (1dec) cu Regatul Rom.;
-idealul naţional era împlinit: unirea românilor într-un singur stat -Marea Unire a fost recunoscută la
nivel internațional în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920);
- Tratatul de la Saint-Germain încheiat cu Austria 1919 recunoștea Unirea Bucovinei cu
România;
- Tratatul de la Neuilly încheiat cu Bulgaria 1920 recunoștea Cadrilaterul ca aparținând
României;
- Tratatul de la Trianon încheiat cu Ungaria 1920 recunoștea Unirea Transilvaniei și cu România;
 - Tratatul de la Paris 1920 prin care Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia recunosc unirea
Basarabiei cu România;

Realizarea idealului national- ROMÂNIA MARE-Ferdinand I

-context: Marea Unire din 1918 a fost posibilă în contextul izbucnirii PRIMULUI RĂZBOI
MONDIAL, când România decide participarea la acest conflict cu scopul recunoașterii dreptului
asupra teritoriilor din afara Regatului;
-la nivel internațional este afirmat principiul autodeterminării popoarelor (fiecare națiune își decide
singură destinul) și se autodizolva/destramă Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus +sf. PRM, fapt care
a permis românilor aflați sub autoritatea acestora să se unească cu Regatul României;
-în 1918, Basarabia, Bucovina și Transilvania, teritorii care se unesc cu Regatul României, parcurg
etape asemănătoare precum: autonomia, independența, unirea;

Unirea Basarabiei 27 martie Bucovinei 15 noiembrie Unirea Transilvaniei 1 decembrie

-a fost primul teritoriu
românesc care s-a unit cu
Regatul României;
-1812 a intrat în componența
Rusiei;
-revol. Bolșevică-instaurarea
în 1917 a unui guvern
bolșevic-Lenin=proclamă
dreptul populației din
Imperiu la autoderminare;
-Ion Inculeț a coordonat
Sfatul Țării de la Chișinău-
autonomia;
-independența proclamată în
contextual pătrunderii
armatei românești la
solicitarea Sfatului Țării;
-astfel 27 martie 1918, Sfatul
Țării a decis în unanimitate
unirea cu Regatul României;
-din 1775 Bucovina a făcut parte
din Imperiul Habsburgic, iar din
1867 a intrat în componența
Imperiului Austro-Ungar;
-context: înfrângerile suferite pe
front de Puterile Centrale+
dorința popoarelor din I.
Austro-Ungar de a se elibera
=acordarea autonomiei pentru
a salva imperiul;
-autonomia: rol important în
constituirea org. de conducere
Iancu Flondor -Consiliul
Național Român de la Cernăuți;
-în contextual amenințării
Ucrainei de a anexa Bucovina-
în 15 noiembrie 1918 Congresul
General al Bucovinei decide
unirea în unanimitate cu
România;
-a fost ultimul teritoriu românesc aflat
sub dominație străină;
-din 1699 Transilvania a făcut parte din
Imperiul Habsburgic, iar din 1867 din
Imperiul Austro-Ungar;
- românii din Transilvania au adoptat
Declarația de la Oradea prin care
solicitau dreptul la autodeterminare
/independența, cât și autonomia Trans;
-în contextual refuzului guvernului
maghiar de a recunoaște independența
Transilvaniei, nu doar autonomia;
-unirea a fost votată în cadrul Marii
Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1
decembrie 1918 convocată de C.N.R.C.
(Consiliul Național Român Central);
-până la unirea efectivă conducerea a fost
asigurată: Marele Sfat Național-
legislativ, Consiliul Dirigent-executiv cu
Iuliu Maniu;

-la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la care au participat peste 100 000 de
persoane, hotărăște în unanimitate unirea Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și a Banatului cu
România;
-consecințe:
s-a mărit suprafața teritoriului țării;
a crescut demografia țării;
a fost îndeplinit idealul tuturor românilor și anume unirea într-un singur stat;
Marea Unire- recunoscută, la nivel internațional, în cadrul Conferinței de la Paris din 1919-
1920
România devine un stat național unitar;
Legea din 1918 introducea votul universal, egal, secret, obligatoriu=democratizarea vieții
politice;