II.

PROIECTE POLITICE SI REFORME DIN SECOLUL al XVIII-lea

II. 1. Reformismul domnesc și împărătesc
A. Reformismul domnesc ( Moldova şi Ţara Românească)
B. Reformismul împărătesc (Transilvania)

A.Reformismul domnesc ( Moldova şi Ţara Românească)

Reformismul domnesc a fost inițiat de domnitorii fanarioți precum Constantin Mavrocordat, Alexandru
Ipsilanti, Ioan Caragea, Scarlat Callimachi
a. Constantin Mavrocordat
- este un fanariot care a domnit alternativ în Moldova şi Ţara Românească
- politica sa de reforme a fost cuprinsă într-un proiect de constituţie
-prin reformele iniţiate modernizează statele româneşti extracarpatice și le organizează în mod asemănător
Reformele initiate de Constantin Mavrocordat:
▪ Reforma socială a fost aplicată în 1746 în Ţara Românească și în 1749 în Moldova. Se desfiinţa legarea
de glie (pământ) a ţăranilor, aceştia putând să se mute de pe o moşie pe alta în schimbul unei răscumpărări
(10 taleri). Se desfiinţa dependenţa juridică, ţăranii devenind liberi ca personae. Țăranii rămâneau
dependenţi din punct de vedere economic, neavând pământ în proprietate, de aceea primesc loturi în
folosinţă de la stăpânul unei moşii, datorând claca , lucrând12 zile pe an în Ţara Românească și 24 zile pe
an în Moldova
▪ Reforma fiscală desfiinţa dările multiple, introducându-se o dare fixă, plătită în patru rate anuale.
▪ Reforma administrativă hotăra că funcţionarii de stat primeau salarii iar judeţele să fie conduse de
ispravnici
▪ Reforma judiciară duce la crearea instanţelor judecătoreşti în judeţe şi ţinuturi şi extinde procedura
scrisă în locul celei orale
b.Alexandru Ipsilanti a fost domn fanariot în Ţara Românească. În 1780 a iniţiat redactarea culegerii de
legi Pravilniceasca condică în care se amestecă cutuma (obiceiul local) cu dispoziţii ale dreptului bizantin
c.Ioan Caragea a fost domn fanariot în Ţara Românească. În 1818 a iniţiat redactarea codului numit
Legiuirea lui Caragea
d. Scarlat Callimachi a fost domn fanariot în Moldova. În 1817 a iniţiat redactarea Codului lui Callimachi
Prin reformele asemănătoare făcute de fanarioți s-a realizat un proces de unificare treptată a condițiilor
politice și sociale din Moldova și Țara Românească care vor face mai ușoară unirea care va avea loc mai
târziu, la mijlocul secolului al XIX-lea.

B. Reformismul împărătesc
Transilvania se afla sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, de aceea politica de reforme este aplicată în
acest teritoriu de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780) şi de fiul acesteia, Iosif al II-lea (1780-1790).
▪Reforma religioasă(1759). În Transilvania, din raţiuni politice, Maria Tereza, prin Edictul din 1759, a
restaurat ortodoxia, înfiinţându-se Mitropolia ortodoxă pentru românii care nu acceptaseră unirea religioasă
cu Roma, adică nu trecuseră la Biserica Greco-catolică.
▪ Reforma învăţământului (1777) –Ratio Educationis din 1777 promova creşterea numărului şcolilor de
la sate şi a învăţământului confesional. Creştea astfel numărul ştiutorilor de carte, care-şi continuă studiile
şi s-a putut forma, în Transilvania, o elită intelectuală instruită în universităţile catolice de la Roma sau
Viena, care a răspândit ideea emancipării naţionale a românilor.
▪ Edictul de toleranţă (1781) asigura libertatea de exercitare a cultului şi pentru religiile necatolice, fără
a se prejudicia întâietatea catolicismului
▪ Patenta imperială (1785) iniția o reformă socială, ca urmare a răscoalei condusă de Horea, Cloşca şi
Crişan în 1784. Astfel, se desfiinţa servitutea personală şi legarea de glie a iobagilor (ţăranii dependenţi).