Legea nationalizarii a fost adoptata in vara acestui an si prevedea

trecerea intreprinderilor industriale de minerit, de transport, de asigurari

a bancilor din proprietatea individuala in proprietatea statului. Astfel,
1060 de intreprinderi si au schimbat proprietarul. Legea prevedea si
existenta unor desbagubiri, dar acestea n au fost acordate, ceea ce
inseamna ca a fost o confiscare a acestor proprietati de catre stat.
Întreprinderilor industriale de minerit, de transport, de asigurări a
băncilor din proprietatea individuală in proprietatea statului , astfel 1060
de întreprinderi si au schimbat proprietarul.
Legea prevedea si existența unor despăgubiri, dar acestea n au fost
acordate, ceea ce înseamnă ca a fost o confiscare a acestor proprietăți de
către stat.
-in 1949 a început procesul de colectivizare care s a încheiat in 1962.
Colectivizarea înseamnă trecerea pământului si a mijloacelor cu ajutorul
cărora acesta era lucrat din proprietate individuală proprietate colectivă,
dar si in proprietatea statului.
Se pot forma astfel: Gospodariile Agricole de Stat si Gospodariile Agricole
Colective. Procesul colectivizării a durat mai multi ani, deoarece țăranii n
au vrut sa si cedeze pământul; ei fost intimidați si brutalizați de forțele
societății, iar unii dintre ei ai ajuns la închisoare (aproximativ 80.000).
-in 1952 a fost adoptată o noua constituie a româniei care are o parte
introductiva care amintește de prietenia si alianța noastră cu URSS, dar si
cu celelalte state cu “Democrații Populare”. De asemenea, in partea
introductiva, se amintește de rolul jucat de URSS in eliberarea noastră.
Prevederile partii introductive arata supunerea noastră fata de URSS. Nici
in aceasta constituie nu exista ta principiul separării puterilor in stat
puterea fiind exercitata in mod ierarhizat. Marea Adunqre Naționala
(Parlamentul Unicameral) era organul suprem al puterii in stat sub
conducerea si controlul căruia se aflau celelalte organe ale statului. MAN-
ul iniția, discuta si vota legile, bugetul statului, numea miniștrii care
formau guvernul. MAN ul era format din deputați care proveneau din
Partidul Unic si numea miniștrii care proveneau tot din Partidil Unic, de
aceea putem spune ca Partdil Unic controla atât puterea executivă, cât si
cea legislativă. Deci principiul separării puterilor in stat a fost înlocuit cu
principiul Partidul- stat. In aceasta Constituie e prezent si Princiupiul
Partidului unic întrucât se precizează ca PMR ul este forța conducătoare a
întregii societăți. In constituția din 1952 apare si noțiunea de “proprietate
socialista” asupra mijloacelor de producție.
In 1952 Gheorghe Dej arata dorinta de a avea mai multă putere, de
aceea pe lângă funcția de secretar general al PMR ului, obține in 1952 si
funcția de premier. Prin asta încalcă statul partidului unic care interzicea
ocuparea in același timp a funcțiilor in partid si n stat.
El a acționat pt a înlătura concurenții politici. Astfel a actionat impotriva
gruparii comuniste locale din care facea parte Lucretiu Pastrascanu.
Acesta in 1948 a fost arestat, închis, judecat, si apoi condamnat la moarte
si executat in 1954. Dej a acționat si împotriva grupării moscovite din care
faceau parte Ana Poker, Vasile Luca, Teohari Georgescu. Aceștia in 1052 si
au pierdut funcțiile importante pe care le ocupau. Ana Pauker a fost
anchetata si are domiciliul supravegheat, Teohari G. a fost condamnat si a
facut câțiva ani de închisoare, iar Vasile Luca a fost condamnat la moarte
însă aceasta pedeapsa a fost transformată in închisoare pe viața.
Declarația PMR ului din aprilie 1964.
Este o consecință a planului Valev, care propunea specializarea statelor
comuniste pe anumite domenii ale economiei. Prin aceasta declarație
romanii cereau: egalitatea intre partidele comuniste, dreptul fiecărui
partid de a-și conduce țara in funcție de interesele naționale,
neamestecul in treburile interne, neutralitatea romanilor in conflictul
ideologic dintre chinezi si sovietici.
Putem considera ca aceasta declarație inaugurează național
comunismul din politica românească. Național C. înseamnă calea specific
românească de dezvoltare a socialismului, iar declarația din 1964
promova ideea ca fiecare partid politic are dreptul de a-și conduce țara
asa cum dorește.
In perioada stalinistă in România forțele de represiune adica Securitatea
si Miliția acționează in mod dur asupra populației existând arestări
arbitrare si brutalități nejustificate asupra celor care îndrăznesc sa se
opună măsurilor politice, economice sau sociale inițiate de autoritățile

2
comuniste. Deci putem spune ca aceasta perioada a fost o teroare directa
asupra populației folosindu-se mijloace preluate din URSS ul condus de
Stalin.
Politica externa din perioda Stalinistă
-In 1948 in România si URSS un încheiau un tratat de prietenie, colaborare
si ajutor reciproc.
-in 1949 România a devenit membra a CONSILIULUI DE AJUTOR
ECONOMIC, RECIPROC (C.A.E.R.) ;era format din URSS, Bulgaria, Ungaria,
Poloni, Cehoslovacia, RDG. Își propune colaborarea la nivel științific,
tehnologic si economic intre statele membre pentru a construi împreuna
șosele, cai ferate, poduri, fabrici, hidrocentrale, sisteme de irigații. Pe
lângă încurajarea colaborării interne a statelor membre CAER ul avea in
vedere si coordonarea contactelor cu statele occidentale. O consecință a
intrării României in CAER a fost construirea podului peste Dunăre intre
localitățile Giurgiu si Ruse de către romani si bulgari.
-in 1955 România a devenit membra ONU organizație care își propunea
menținerea păcii si a securității internaționale, își propunea sa rezolve
neînțelegerile dintre state pe calea diplomatica folosind negocierile. De
asemenea promova respectarea drepturilor omului si a libertăților
fundamentale ale acestuia.
*asemanare: in 1919 România devenise membra a societății națiunilor,
iar in 1955 Romnia devine membra ONU, ambele organizații își
propuneau menținerea păcii si a securității internaționale.
-in 1955 România devine membra a Tratatului de la Varșovia, organizație
politico-militară a statelor comuniste din Europa. Statele membre erau
URSS, Bulgaria, Albania, Ungaria, Polonia, Cehoslovia, RDG. Scopul era
apărarea membrilor in cazul unei agresiuni externe. Relațiile dintre
statele membre trebuiau sa se bazeze pe respectarea independentei si
suvernanitatii naționale pe neintervenția in afacerile interne ale statelor.
Tratatul rămânea deschis, putând intra noi membri indiferent de regimul
politic pe care îl aveau.
-in 1956 a avut loc Criza din Ungaria (revoluția din Ungaria) .In Ungaria
existaseră in perioada anterioară conducători duri care folosiseră metode
staliniste prin care au oprimat populația. După moartea lui Stalin o parte

3
a ungurilor ar fi dorit o destalinizare a țării. In 1956 la Budapesta au avut
loc demonstrații ale populației. In acest context a ajuns la guvernare
ImreNagy. Acesta la presiunea populației dorea sa scoată Ungaria din
tratul de la varșovia si sa i declare neutralitatea. Vechile partide politice își
reluasera activitatea, iar ImreNagy URSS ul e nemulțumit de
evenimentele din Ungaria de aceea dorește sa intervină. România a fost
cel mai activ sprijinitor al URSS ului pe plan politic si logistic. Pentru ca
armata roșie sa ajungă rapid in Ungaria in România s-au lărgit drumurile si
s au oprit circulația. De asemenea, comuniștii români au foat in vizita la
Budapesta. Trupele sovietice s au confruntat cu populația din Budapesta
rezultând victime. ImreNagy se refugiase in ambasada Iugoslaviei, dar a
fost convins sa vina in România. I s a oferit o locuința la Snagov, unde însă
era spionat de forțele securității. Noua conducere a Ungariei a cerut
extrădarea lui Nagy. România a răspuns pozitiv, astfel ca Nagy a fost
predat, ungurii judecandu-l si executându-l.
Consecința Atitudinii Obediente a României din 1956 e retragerea
armatei roșii de pe teritoriul României in 1958.
Planul Valev