II. 3.

Mişcarea de eliberare naţională din Transilvania

În Transilvania, în secolul al XVIII-lea, nu exista o nobilime română care să acționeze pentru obţinerea
drepturilor politice. De aceea, lupta de emancipare politică a românilor transilvăneni a fost condusă de
reprezentanţi ai clerului (Inochentie Klein) și de intelectuali,așa cum erau reprezentanţii Şcolii Ardelene
(Samuil Micu, Petru Maior, Gh. Şincai).
Principalele documente care reflectă lupta de emancipare a românilor transilvăneni sunt:
■ Supplex Libellus (1744) a fost redactat de episcopul greco-catolic Inochentie Klein și a fost trimis Curţii de
la Viena. În acest document se cerea:
–anularea legilor discriminatorii pentru români
-să nu se mai hotărască nimic în privinţa românilor fără consultarea lor
-să se desfiinţeze iobăgia pe pământurile împărăteşti
-egalitatea naţiunii române cu celelalte naţiuni din Transilvania (maghiarii, saşii, secuii)
-românii să fie reprezentaţi în Dietă, guvern şi în toate funcţiile din stat
■ Supplex Libellus Valachorum (1791) a fost redactat de reprezentanţii Şcolii Ardelene. Documentul a fosr
trimis împăratului Imperiului Habsburgic, Leopold al II-lea, dar acesta l-a trimis Dietei de la Cluj, care l-a
respins, pe motivul că „recunoaşterea drepturilorcerute de români ar fi răsturnat ordinea constituţională
a Transilvaniei”
Memoriul începea cu o lungă argumenţaţie istorică, prin care se dovedea întâietatea naţiunii române faţă de
celelalte naţiuni din Principat. Naţiunea română nu poate fi doar „tolerată” pentru că ea era mult mai veche decât
celelalte şi ca urmare ea le-a admis pe celelalte pe teritoriul ei.
Acest document cerea:
-desfiinţarea denumirii jignitoare de toleraţi pentru români
-egalitatea în drepturi a naţiunii române cu celelalte naţiuni din Transilvania
- românii să fie reprezentaţi în Dietă şi în funcţii proporţional cu numărul lor
-unităţile administrativ-teritoriale cu populaţie majoritară română să poarte şi denumiri româneşti
Ambele documente, Supplex Libellus și Supplex Libellus Valachorum, cereau drepturi pentru românii
transilvăneni, egalitatea românilor cu naţiunile privilegiate(maghiarii, saşii, secuii).
Ambele documente, Supplex Libellus și Supplex Libellus Valachorum, pornesc de la ideile iluministe de
libertate șți egalitate și au în vedere modernizarea, în sensul emancipării românilor transilvăneni, care ar fi
trebuit să obțină egalitatea în drepturi cu ceilalți locuitori ai provinciei.