Mişcarea de

emancipare din
Transilvania
1. Unirea cu Biserica Romei
2. Răscoala lui Horea, Cloşca şi
Crişan
3. Şcoala Ardeleană
 1. Unirea cu Biserica Romei
 Instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania a
fost însoţită de măsuri ce vizau integrarea provinciei în
Imperiu.
 Măsura adoptată – convertirea la catolicism (românii
erau majoritari, iar trecerea lor la catolicism ar fi
permis Bisericii Romei să controleze din nou
provincia).
 Printr-o patentă imperială din 1692 se promitea
clerului ortodox scutiri şi privilegii cu condiţia unirii
cu Biserica Romei.
 Confesiunea greco-catolică
(unită)
 În 1697, mitropolitul Teofil în fruntea unei părţi a
clerului ortodox, acceptă unirea religioasă, iar în
1698 mitropolitul Athanasie Anghel şi 38 de
protopopi aderă la noua confesiune greco-catolică,
în cadrul Sinodului de la Alba-Iulia.
 Concesiile făcute de ortodocşi:
 - acceptarea supremaţiei Papei de la Roma;
 - trei modificări dogmatice Mitropolitul
 Ritualul şi calendarul rămâneau cele ale Bisericii Athanasie Anghel
Ortodoxe.
 Consecinţele Unirii

 Negative:
 - ruptură religioasă între românii ortodocşi şi cei
greco-catolici;
 Pozitive:
 - greco-catolicii au devenit exponenţii mişcării de
emancipare naţională a românilor transilvăneni;
 - conducătorul acestei lupte – Ioan Inochentie Micu-
Klein.
 Ioan Inochentie Micu-Klein
 Episcop unit între anii 1729-1751, a adresat
numeroase memorii guvernatorului
Transilvaniei, Dietei şi împăratului. În ele
episcopul cerea:
 - recunoaşterea românilor ca naţiune politică
egală în drepturi cu celelalte naţiuni din
Transilvania,
 - reprezentarea românilor potrivit ponderii lor
în organele administrative, legislative şi
juridice ale principatului.
 Ioan Micu-Klein şi-a bazat cererile pe
argumentele romanităţii şi vechimii românilor
în acest teritoriu.
 Exilat în 1744, moare la Roma.
 2. Răscoala lui Horea, Cloşca şi
Crişan
 Situaţia românilor şi în special ţăranilor iobagi s-a agravat, prin sporirea
obligaţiilor faţă de nobilime şi împărat.
 În 1784, în zona Munţilor Apuseni a izbucnit o răscoală, condusă de
Horea, Cloşca şi Crişan.
 Horea a fost trimis la Viena, la împăratul Iosif al II-lea, pentru a cere
dreptate.
 La 28 oct. 1784, el declanşează răscoala.
 Momentul culminant l-a constituit atacul asupra cetăţii Devei.
 După câteva confruntări victorioase, răsculaţii sunt înfrânţi decisiv la
Mihăileni, la 7 decembrie 1784.
 Horea, Cloşca şi Crişan au fost întemniţaţi la Alba-Iulia.
 Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au fost executaţi
prin frângere cu roata.
 În 1785, iobăgia a fost desfiinţată printr-o patentă imperială.
 Conducătorii răscoalei

Horea
(Nicolae Ursu) Cloşca
(Ion Oargă)

Crişan
(Marcu Giurgiu)
Martiriul răsculaţilor
 Cuvinte - cheie
 iluminism – ideologie a secolului al XVIII-lea, care milita pentru triumful
raţiunii, modernizarea structurilor politice şi sociale;
 jalbă – plângere;
 mirean – laic;
 naţiune – formă istorică de comunitate umană, ai cărei membri au
conştiinţa că formează un corp politic comun;
 “principe luminat” – monarh, adept al unor idei iluministe care
promovează reforme;
 sinod – forul suprem al Bisericii Ortodoxe, care se întruneşte periodic sau
ocazional, pentru a găsi soluţii problemelor controversate legate de dogmă,
morală, administraţie;
 robotă – denumirea obligaţiei ţăranilor de a presta muncă pe domeniul
feudal (clacă);
 Patentă – act emis de împăratul austriac fără concursul parlamentului;
 3. Şcoala Ardeleană
Gheorghe
 Definiţie Şincai
 Curent cultural iluminism
transilvănean care a contribuit la
afirmarea conştiinţei şi luptei de
emancipare a românilor din
Transilvania.

 Reprezentanţi
 Samuil Micu, Petru Maior,
Gheorghe Şincai, Ion Budai-
Deleanu etc.

Petru Maior
Supplex Libellus Valachorum