Monarhia constituţională

Constituţia din 1866 – contribuie la consolidarea și modernizarea statului

Constituția din 1866 a fost adoptată în timpul domnitorului Carol I.
Forma de guvernământ era monarhia:
- monarhia ereditară, tronul se moştenea pe linie directă masculină, de primul băiat al familiei
princiare (art 82)
- monarhia constituțională rezultă din prevederea că „Domnul nu are alte puteri decât acelea date lui
prin Constitutiune ”
Fiind o lege fundamentală de factură liberală prevedea idei modernizatoare:
- principiul separării puterilor în stat
●puterea executivă era încredinţată domnului care o exercită prin intermediul miniştrilor;
orice act întocmit de domnitor trebuia contrasemnat de un ministru, care era responsabil
●puterea legislativă era exercitată în comun de domnitor, Adunarea Deputaţilor- cu membri
aleşi pe 4 ani, şi de Senat -cu membri de drept şi aleşi pe 8 ani;
●puterea judecătorească : exercitată de curţi (Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie) şi tribunale;
Domnitorul:
●Atribuţii executive:
Numeşte şi revocă miniştrii, numeşte şi confirmă în toate funcţiile publice, este comandantul
suprem al armatei, acordă grade militare, conferă ordine și decorații, are drept de amnistie
politică(poate anula anumite pedepse judecătorești), are drept de a iniţia baterea monedelor;
persoana regelui este inviolabilă, actele de stat vor fi contrasemnate de un ministru, care este
responsabil; reprezintă România în relațiile internaționale
● Atribuţii legislative:
avea drept de iniţiativă legislativă( propunea proiecte de legi Parlamentului), sancţiona şi
promulga legile (era de acord cu legea, semnând-o, și-i dădea un caracter executoriu trimițând-
o spre publicare), avea drept de veto absolut (se poate opune adoptării unei legi), convoacă,
amână şi dizolvă Parlamentul
- principiul suveranităţii poporului –toate puterile statului emană de la naţiune care le exercită prin
delegaţi aleși
- principiul reprezentativităţii –parlamentarii aleși reprezentă întreaga națiune
- responsabilitatea ministerială – miniștrii sunt responsabili, nu domnitorul
- drepturi şi libertăţi cetăţeneşti
▪libertatea conştiinţei (dreptul de a avea propriile idei, credinţe), a presei(era interzisă cenzura, existând
responsabilitatea celui care semna articolul), a învățământului (învăţământul primar era gratuit şi obligatoriu)
▪libertatea de asociere (dreptul de a alcătui organizaţii: ex. partide, sindicate
▪libertatea persoanei (nimeni nu poate fi urmărit sau arestat decât în cazuri prevăzute de lege)
▪ libertatea întrunirilor (dreptul de a organiza adunări publice)
▪ egalitate în faţa legii, nu exista în stat nicio deosebire de clasa
▪ secretul corespondenţei (scrisori şi telegrame)
▪ inviolabilitatea domiciliului, inviolabilitatea proprietăţii,
▪ proprietatea era sacră şi inviolabilă, dar se puteau face exproprieri pentru utilitate publică ( comunicaţii, salubritate publică,
lucrări de apărare a ţării), cu despăgubire;
■ discriminatoriu era articolul 7: numai creştinii puteau deveni cetăţeni români
▪ vot censitar, în funcţie de venituri şi de categoria socială se vota pe colegii:4 colegii pt Adunarea Deputaţilor şi
2 pentru Senat

În timpul lui Carol I statul român - își obține independența.

-devine regat (1881)
-se formează primele partide