Prenzentati principalele prevederi ale Constitutiei Romaniei din 1866 Sub.

4 SNSPA

Reformele infaptuite in timpul domniei lui Cuza au avut drept urmare crearea si dezvoltarea unor institutii statale si modernizarea statului roman. In conditiile istorice cunoscute ale anilor 1865 1866, Alexandru Ioan Cuza este obligat sa abdice 23 februarie/10 martie 1866 si se instituie o Locotenenta domneasca, care a pregatit aducerea pe tronul tarii a unui principe strain.Astfel ziua de 10 mai 1866 a marcat instaurarea in Romania a dinastiei prusace de Hohenzollern-Sigmaringen. Dupa dezbateri aprinse intre conservatori si liberali, noua Constitutie a fost votata in Adunarea Legislativa la 29 iunie 1866 si promulgata de Carol I la 1 iulie 1866. Adoptarea ei a reprezentat o necesitatea istorica pentru ca noua lege fundamentala trebuia: sa raspunda noilor realitati politice de dupa inlaturarea domniei autoritare a lui Cuza, sa reprezinte temeiul juridic al domniei si apoi al monarhiei constitutionale. Este prima constitutie romaneasca elaborata de reprezentati legitimi ai natiunii adica de Parlament.A avut la baza modelul constitutiei belgiene din 1831, una dintre cele mai liberale si echilibrate constitutii europene din perioada.Este preima lege fundamentala care proclama oficial numele tarii de Romania (art.1). A pus bazele domniei constitutionale (1866-1881) si apoi a monarhiei constitutionale (1881-1938). In privinta teritoriului tarii se introducea caracterul unitar al statului si numele de Romania (art.1): Principatele Unite Romane constituie un singur Stat indivizibil, sub numele de Romania..Teritoriul tarii avea un caracter nealienabil (art.2). In privinta puterilor in stat se introducea principiul suveranitatii nationale (poporul) inscris in art.31 : Toate puterile statului emana de la natiune.Principiul guvernarii reprezentative si responsabile potrivit caruia natiunea nu poate guverna decat prin reprezentanti.Principiul responsabilitatii ministeriale potrivit caruia ministrii erau raspunzatori de actele domnului (regelui) pe care le contrasemnau (art.92) si se faceau raspunzatori pentru deciziile luate in fata Parlamentului. Principiul monarhiei ereditare inscris in art.82 prin care puterile constitutionale ale domnului (regelui) sunt ereditre in linie directa si legitima in familia lui Carol I din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluderea perpetua a femeilor si a coboratorilor ei. Principiul separatiei puterilor in stat conforma caruia puterea executiva este exercitata de Domn si Guvern. Domnul conform art.35 exercita puterea executiva in mod regulat prin constitutie, art.92 prin care persoana domnului era inviolabila.Domnul era irevocabil, sef al statului, comandant superm al armatei, putea incheia tratate si conventii cu acordul Parlamentului, acorda decoratii si distinctii, avea dreptul de a numi si revoca ministri, numea premierul, avea dreptul de a bate moneda, avea drept de amnistie politica si de gratierie, numea si confirma in toate functiile publice, dispunea de dreptul de a dizolva Parlamentul sau de a -l convoca sau amana, putea declara razboi sau incheia pace. Guvernul era format din ministri numiti/revocati de domn (rege), condus de premier, numit de Domn.Potrivit art.92 ministrii erau raspunzatori de actele domnului, pentru ca e contrasemnau.Guvernul era raspunzator si in fata Parlamentului. Puterea leislativa se exercita colectiv de Domn si Parlament (Reprezentata Nationala) conform art.32:Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Domn si reprezentatiunea nationala si art.33 initierea legilor este data fiecaruia dintre cele 3 ramuri ale puterii legislative.

Domnul avea drept de a initia legi dar cu amendamentul de la art.92 nici un act al suveranului nu avea tarie daca nu era contrasemnat de un ministru.Avea drept de veto absolut adica de a se opune legilor inistiate si votate de Parlament (Carl I nu s-a folosit de acest drept niciodata).Domnul sanctiona si promulga legile. Parlamentul era numit si Adunare Legislativa sau Reprezentata Nationala si avea componenta bicamerala :Senat si Adunarea Deputatilor.Parlamentul avea drept de autoconducere, de a initia legi (art.33), vota, modifica sau a abroga legi,dadea motiuni de cenzura guvernului sau deschidea anchete si lucra in sesiuni ce se deschideau la 15 noiembrie, cu durata de 4-5 luni.Sedintele erau publice dar in unele situatii (la cererea presedintelui Camerei sau Senatului sau a minim 10 senatori/deputati deliberarile se puteau face in secret).O atributie ce apartinea numai Adunarii Deputatilor era aceea de a discuta si vota bugetul tarii. Puterea judecatoreasca era exercitata de instantele judecatoresti ( Curti de judecata si tribunale).Instanta superma de judecare era Curtea de Casatie.Hotararile si sentintele se pronuntau in virtutea legii si se executau in numele Domnului.Pentru prima data, Constitutia din 1866 introducea tribunalele cu jurati. In privinta puterilor in stat, Constitutia din 1866 acorda largi prerogative Domnului ( din 1881 Regelului) implicand instituia centrala in toate structurile de putere a statului. In privinta drepturilor si libertatiolor cetatenesti:art.5 libertatea constiintei, presei, invatamantului, intrunirilor si asocierilor.Art.7 conditia acordarea cetateniei romane de apartenenta la religia crestina (articol cu tema antisemita pentru ca lovea in evrei va fi abrogat in 1879).Art.10 egalitatea romanilor in fata legilor si obligatiilot, darilor si sarcinilor publice.Art.19 declara proprietatea de orice natura si toate creantele asupra statului sacre si neviolabile.Alte drepturi erau dretul de azil politic, libertatea absoluta a cuvantului si presei, libertatea individuala. In privinta sistemului electoral, Constitutia includea si o noua lege electorala bazata pe vot censitar, varsta minima a alegatorilor fiind de 21 de ani.Sistemul electoral cuprindea 6 colegii electorale dinrte care 4 pentru Adunarea Deputatilor si 2 pentru Senat. Adunare Deputatilor era aleasa de 4 colegii electorale dintre care colegiul I si II apartineau conservatorilor adica marilor proprietari funciari care aveau un venit de peste 300 de galbeni (colegiul I) sau intre 100-300 galbeni (colegiul II).Votul era direct. Colegiul III apartine burgheziei, liberi-profesionisti si ofiterilor in retragere, care plateau un impozit de cel putin 80 de galbeni.Votul era direct. Colegiul IV apartinea taranimii care platea un impozit cat de mic.Votul era indirect prin delegati, 1 delegat la 50 iar toti delagatii dintr-un judet alegeau un deputat.Deputatii erau alesi pentru un mandat de 4 ani si trebuiau sa aiba varsta implinita. Senatul era ales de 2 colegii unul al proprietarilor funciari si unul al proprietarilor de imobile.Senatorii se alegeau pe 8 ani dar pentru jumatate din locurile de senatori se efectuau prin tragere la sorti noi alegeri la 4 ani.Senatorii trebuiau sa aiba varsta de 40 de ani impliniti. Legea electorala a stat in vigoare din 1866 pana in 1918 cand a fost introdusa legea votului universal. Pe plan intern constitutia de la 1866 a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne ale statului, a reglementat statutul monarhiei din Romania punand bazele monarhiei constitutionale, a stat la baza vietii politice din perioada 1866-1923. A suferit trei modificari in: 1879 cand a fost abrogat art.7, in 1884 cand a fost modificata legea electorala prin reducerea de la 4 la 3 a colegiilor din Adunarea Deputatilor,1917 ultima modificare art.57 si art.67 pentru a se putea introduce legea votului universal si pentru a se putea infaptui reforma agrara (art.19). Pe plan extern constitutia din 1866 a fost perceputa de Marile Puteri ca o manifestare a dorintei de independenta a romanilor.