DE LA MONARHIA ABSOLUTISTĂ LA REPUBLICĂ – schema lecției p.

26

I.Revoluția politică
- Alegerea unei noi Adunări a Stărilor Generale la 5 Mai 1789;
- Opoziția dintre rege și deputații Stării a III-a în cadrul Adunării Stărilor;
-regele voia plata de noi împozite de către cei din Starea a III-a
Deputații Stării a III-a, majoritari în adunare, resping măsurile regelui;
-Deputații Stării a-III-a formează Adunarea Națională Constituantă și promit elaborarea unei Constituții
- Intenția regelui de a desființa Adunarea Națională Constituantă a dus la revolta cetățenilor din Paris;
- Locuitorii Parisului au format Garda Națională, care la 14 iulie a cucerit închisoarea Bastilia, simbolul absolutismului
monarhic.
II. Revoluția socială

Acțiunile antiabsolutiste de la Paris au avut ecou și în lumea rurală, unde s-a declanșat o mare răscoală țărănească.
Răsculații au distrus arhivele în care erau consemnate datorii și au incendiat castelele nobiliare.
La sate se dorea:
-împărțirea echitabilă a grânelor in detrimentul celor care le dețineau (nobili și preoți)
-ștergerea impozitelor către stat precum și a obligațiilor feudale;
După căderea Bastiliei Adunarea Constituantă a adoptat urmatoarele masuri:
- 4 Aug 1789 desfiintarea privilegiilor feudale;
- 27 Aug. 1789 adoptarea „Declaratiei drepturilor omului si cetateanului” care proclama:
- principiile revolutiei: libertate, egalitate, fraternitate, suveranitatea poporului;
- drepturile naturale ale omului: dreptul la viata, fericire, libertate, proprietate;
- libertati cetatenesti: libertatea cuvântului, a religiei, dreptul de asociere.
Nov 1789 confiscarea averilor mânăstiresti (vânzarea lor pentru iesirea din criză financiară )
Ludovic al XVI lea nu a acceptat Declarația drepturilor omului și cetățeanului a încercat să fugă dar a fost prins si
izolat la palatul Tuilleries la 10 Iun 1791.
III. Un nou regim politic 1789-1791. Constituția de la 1791
În rândurile burgheziei s-au conturat două grupari care urmăreau luarea puterii în Franța
-Clubul Iacobinilor (Societatea prietenilor constituției) dominat de Maximilian Robespierre, Saint Just;
-Clubul Cordelierilor (Societatea amicilor drepturilor omului și cetățeanului) frecventat de Danton și
Marat, grup apreciat de mica burghezie (meseriași și muncitori industriali).
Regele încearcă să fugă din Paris în scopul revenirii cu trupe care să restabilească absolutismul dar a fost
recunoscut și obligat să se întoarcă.
Sep.1791 Adunarea Constituanta adopta Constitutia care prevedea:
- principiul suveranitatii poporului – aveau drept de vot cetățenii activi (cu avere), săracii nu aveau drepturi
politice;
- principiul separarii puterilor in stat: puterea legislativă-Adunarea legislativă, puterea executivă-regele și
guvernul, puterea judecătorească – tribunalele
IV. Declanșarea războaielor revoluționare și proclamarea republicii

Apr.1792 Franta declară război Austriei şi Prusiei care vroiau salvarea regelui și reinstaurarea absolutismului (regina
era principesă austriacă).
În noaptea de 9-10 august, se instituie la Paris o conducere revoluționară numită „Comuna insurecțională”
10 Aug.1792 regele se opune legilor adoptate de Adunarea legislativă si provoaca revolta sanculotă (revolta celor
fără chiloți), fiind arestat în închisoarea Temple.
Adunarea legislativă a adoptat sub presiunea Comunei următoarele decizii împotriva dușmanilor revoluției:

- „Prima Teroare” împotriva clerului;

- Decretarea votului universal prin care să fie aleasă viitoarea adunare;
- Desființarea drepturilor feudale fără răscumpărare.

L a 20 august 1792, armata revoluționară obține prima victorie împotriva armatelor austriece și prusace, la Valmy
Noua putere în stat numită Convenția Națională, aleasă prin vot universal, a desființat monarhia și a proclamat
republica.