•menţinerea organizării medievale pe stări (-menţinerea privilegiilor numai pentru stările I şi a II-a; - criza economică – neintelegeri intre stari Cele 3 stări: • Starea I - clerul* • Starea a II-a - nobili • Starea a III-a - orăşenii şi ţăranii (cuprindea aproximativ 97% dintre locuitori)
*clerul = reprezentanţii Bisericii
- regele Ludovic al XVI-lea dorea sporirea veniturilor regale şi redresarea finanţelor - a convocat Adunarea Stărilor Generale la 5 mai 1789; Adunarea Stărilor Generale Convocarea Stărilor Generale - reprezentanţii stării a III-a, s-au separat de cele două stări şi au format o Adunare Naţională Constituantă - aceştia doreau drepturi egale şi redactarea unei Constituţii care să limiteze puterea monarhului - regele a încercat să dizolve această adunare; Separarea delegaţilor stării a III-a în Adunare Naţională Constituantă - la 14 iulie 1789 - poporul din Paris a luat cu asalt fortăreaţa Bastilia (simbolul absolutismului monarhic francez); - cucerirea închisorii a marcat - sfârşitul absolutismului în Franţa; 14 iulie 1789 – asaltul asupra închisorii Bastilia Închisoarea Bastilia – simbol al absolutismului monarhic - la 26 august 1789 - a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului - acest document - stabilea principiile organizării societăţii: • egalitatea în drepturi a oamenilor, • suveranitatea poporului • dreptul la proprietate • libertatea cuvântului etc.; Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului - Prin adoptarea Constituţiei din 1791 - Franţa a devenit - monarhie constituţională - statul era organizat pe principul separării puterilor în stat; - regele Ludovic al XVI-lea a păstrat dreptul de