Revoluția franceză.

De la supus la cetăţean (I)

Schița lecției

Cauzele revoluției
 Nemulțumirile față de modul în care era condusă și organizată societatea:
 existența monarhiei absolute;
 menţinerea organizării medievale pe stări (starea I – clerul, starea a II-a –
nobilimea, starea a III-a – burghezia, muncitorimea, ţărănimea);
 clerul şi nobilimea erau stări privilegiate, membrii lor erau scutiţi de taxe,
ocupau cele mai importante funcţii în stat şi armată;
 burghezia dorea să joace un rol mai mare în conducerea statului;
 ţăranii şi muncitorii de la oraşe erau nemulţumiţi de condiţiile de viaţă.
 înrăutățirea situației financiare a Franței.

De la supus la cetățean
 la 5 mai 1789 regele Ludovic al XVI-lea a decis convocarea Adunării Stărilor
Generale;
 deputații Stării a III-a s-au separat de cei ai Stărilor I și a II-a și au format o Adunare
Națională Constituantă (scopul acesteia era să elaboreze o constituție, ca să limiteze
puterea monarhului);
 la 14 iulie 1789, locuitorii Parisului au luat cu asalt și au cucerit Bastilia, închisoarea
care reprezenta simbolul puterii nelimitate a monarhului;
 Revolta s-a extins apoi în toate regiunile Franței;
 prin hotărârile adoptate de Adunarea Națională a fost înlăturat Vechiul regim:
 au fost desființate privilegiile de care se bucurau stările I și a II-a;
 la 26 august 1789 a fost adoptată Declarația drepturilor omului și ale
cetățeanului, document care a pus bazele noii societăți („toți oamenii se nasc și
rămân liberi și egali în drepturi”). Astfel, francezii au devenit, din supuși ai
monarhului, cetățeni cu drepturi egale, recunoscute prin legi.

Monarhia constituțională
 Prin adoptarea Constituției din anul 1791, Franța a devenit monarhie constituțională;
 Franța era organizată pe baza principiului separării puterilor în stat;
 Regele Ludovic al XVI-lea a păstrat dreptul de a exercita puterea executivă, iar cea
legislativă a revenit Adunării, aleasă prin vot cenzitar.