I.

RELIEFUL

Caracteristicile, formarea şi evoluţia reliefului

A. Armonia şi proporţionalitatea reliefului

Proporţionalitatea – 3 trepte de bază - câmpii, dealurile şi podişurile, munţi

(fiecare ocupă apox 1/3 din terit ţării)
- treapta câmpiilor – între 0-200 m
- dealuri şi podişuri joase, Lunca Dunării
- treapta dealurilor şi podişurilor – între 200-800 m
- dealuri joase (200-500 m)
- dealuri mai înalte, munti (500-800 m)
- treapta munţilor - peste 800 m
- munţi – mici – sub 1200 m
- mijlocii – 1200-1800 m
- înalţi – peste 1800 m
Dispunerea concentrică a reliefului
- treptele, formele si unităţile de relief sunt dispuse în trepte concentrice, astfel:
- în centru - Depresiunea Colinara a Transilvaniei, înconjurată de Munţii Carpaţi, - spre
exterior - dealuri şi podişuri (Dealurile de Vest,Subcarpatii, Pod Mehedinţi, Pod. Getic)
- câmpiile şi podişurile exterioare - ( Câmpia de V, Câmpia Română, Pod Moldovei,
Pod Dobrogei)
Varietatea: - sunt prezente aproape toate formele de relief: munti, dealuri, câmpii, vai,
depresiuni, delta, plaje

B. Formarea şi evoluţia reliefului

- cele mai vechi urme ale unui uscat continental – fundamentul Pod. Moldovei
- partea centrala a Pod Dobrogei (Pod. Casimcei) – şisturi verzi – cele mai vechi roci de pe terit
ţării
- Carpaţii – fac parte din sistemul muntos alpino- himalayan