Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari

(secolele XVIII-XX)

 proiectul politic de formare a statului modern a început să se contureze în secolul al

XVIII-lea devenind o realitate odată cu unirea din 1859
 procesul de naştere a statului român a cunoscut mai multe etape, reprezentate de:
Proiecte politice boiereşti (1711-1821)
 elaborate de boierimea pământeană mică şi mijlocie
 au apărut în condiţiile existenţei regimului fanariot în Principate
 cereau îndepărtarea regimului fanariot şi revenirea la domniile pământene şi unirea
Principatelor într-un stat, sub garanţia Marilor Puteri europene
Proiectul politic de la 1821
 a aparţinut lui Tudor Vladimirescu şi Comitetului de Oblăduire
 a urmărit: - înlăturarea regimului fanariot, revizuirea statutului juridic internaţional al
Principatelor şi autonomia în raport cu Imperiului Otoman
 principalul program „Cererile norodului românesc” - conţinea o serie de prevederi
privind organizarea internă a Principatelor şi revenirea la autonomie
 deşi mişcarea a fost înfrântă, principala sa urmare a fost înlăturarea regimului fanariot
şi restaurarea, în 1822, a domniilor pământene
Începuturile unui stat modern (1821-1848)
 în Moldova - Ionică Tăutu a elaborat în 1822 Constituţia Cărvunarilor
 aceasta prevedea: - drepturi cetăţeneşti, respectul pentru proprietate, libertatea
comerţulului şi a presei, egalitatea în faţa legii etc
 în Muntenia - „Partida Naţională” condusă de Ion Câmpineanu
- a elaborat două documente „Act de Unire şi Independenţă” şi
„Osăbitul act de numire a suveranilor români” care cereau: - înlăturarea suzeranităţii
otomane şi a protectoratului rus instaurat în 1829, Unirea Principatelor într-un Regat al
Daciei, alegerea unui domn ereditar
Proiectul politic paşoptist (1848)
 obiectivele proiectului s-au regăsit în conţinutul programelor revoluţionare (Petiţia
Proclamaţie - în Moldova, Petiţia Naţională - în Transilvania şi Proclamaţia de la
Islaz - în Ţara Românească)
  aceste programe cereau: - autonomia şi independenţa
- unirea românilor într-un singur stat
- reforma agrară
- modernizarea instituţiilor
Unirea din 1859 şi domnia lui Al.I. Cuza
 realizată într-o situaţie - externă favorabilă (Războiul din Crimeea 1853-1856)
- internă dificilă (îngrădirea autonomiei interne prin semnarea,
între Rusia şi Poartă, a Convenţiei de la Balta-Liman, 1849)
 la sfârşitul Războiului Crimeii - la Congresul de pace de la Paris (1856) se discută şi
problema românească
 hotărâri ce priveau Principatele: - acestea erau scoase de sub protectorat rusesc şi puse
sub garanţia colectivă a Marilor Puteri
- sudul Basarabiei revenea Moldovei
- Convocarea unor Adunări ad-hoc 1857
reprezentative care să-şi exprime poziţia cu privire la
unire
 adunările ad-hoc, convocate în 1857, erau formate din reprezentanţi ai tuturor
categoriilor sociale şi au adoptat proiecte politice importante, care cereau:
o unirea Principatelor într-un stat numit România
o aducerea unui prinţ străin dintr-o familie domnitoare a Europei
o autonomia statului român
 la Convenţia de la Paris (1858), Marile Puteri au stabilit:
 unirea formală Principate sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei şi
Valahiei”
 cele două ţări să fie conduse separat de doi domni, două guverne, două adunări
reprezentative
 erau înfiinţate la Focşani două instituţii comune celor două ţări: Comisia Centrală (cu
rol legislativ) şi Curtea de Casaţie
 la 5 ianuarie 1859 - Adunarea Electivă a Moldovei l-a ales domn pe Al.I Cuza
 la 24 ianuarie 1859 - Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a ales domn tot pe Al.I
Cuza - Unirea Principatelor Române - „Mica Unire”
Domnia lui Al. I. Cuza (1859-1866)
 la 24 ianuarie 1862 la Bucureşti, devenită capitala unică a statutului, s-a întrunit
primul parlament unic al României.
 numele de România - folosit în mod oficial, în documente de stat (1862-1866)
 reforme:
o legea secularizării averilor mănăstireşti (1863): trecerea în proprietatea statului
a averilor mănăstirilor
o legea rurală (1864): împroprietărirea ţăranilor cu pământ în funcţie de numărul
de vite
o legea electorală (1864): 2 categorii de alegători – delegaţi şi direcţi
o legea instrucţiunii publice (1864): învăţământul primar devenea gratuit şi
obligatoriu;
o legea pentru organizarea armatei (1864): toţi bărbaţii între 20-50 de ani
mobilizaţi în caz de război
o înfiinţarea Universităţilor din Iaşi (1860) şi Bucureşti (1864).-
o 2 mai 1864 - lovitura de stat - Cuza - dizolvă Adunarea, pentru că a refuzat să
adopte legea rurală
o politica autoritară a lui Cuza a stârnit nemulţumiri; “monstruoasa coaliţie” l-a
obligat pe Cuza să abdice îla 11 februarie 1866
Aducerea prinţului strain
 la 10 mai 1866 - Carol I ajunge la Bucureşti şi depune jurământul de credinţă
 la 1 iulie 1866 – adoptată prima constituţie a României
 9 mai 1877 - în Parlamentul României - Mihail Kogălniceanu a citit Declaraţia de
independenţă a României
 10 mai 1877 - Carol I a proclamat Independenţa României
 la 14 martie 1881 – România devine regat
 în 1883 România aderă la Tripala Alianţă (Puterile Centrale) – formată din Germania,
Austro-Ungaria și Italia
Realizarea României Mari
 favorizată de victoriile Antatntei şi dispariţia Imperiului Rus şi a Imperiului Austro-
Ungar
 la 27 martie 1918, Sfatul Ţării – hotărăşte unirea Basarabiei cu România
 la 28 noiembrie 1918, Congresul general al Bucovinei – hotărăşte unirea Bucovinei cu
România
 la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia- hotărăşte unirea
Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Sătmarului cu Regatul României.