Revolutia Franceza (1789)

La sfârşitul secolului al XVIII-lea vechiul regim din Franţa a intrat intr-o criza profunda.
Societatea vechiului regim se caracteriza prin împărţirea in cele trei stări sociale:
- Starea I- Clerul;
- Starea II- Nobilimea;
Aceste stări privilegiate erau scutite de la plata impozitelor, ai căror reprezentanţi ocupau
funcţii importante in stat si armata.
- Starea III - Nobilimea si Burghezia care doreau un rol mai important in conducerea statului
pentru a-şi promova propriile interese după modelul oferit de Anglia.

Atmosfera a devenit exploziva mai ales in anii in care, datorita vremii nefavorabile sau a
problemelor de valorificare, taranimea si muncitorii oraselor erau amenintati de
foamete. Acest lucru s-a intamplat si in anii 1788 si 1789, dar aceasta nu era inca destul
pentru izbucnirea revolutiei. Impulsul decisive l-a dat falimentul statului.

Cheltuielile curtii, care era cea mai somptuoasa din Europa se ridicau la cifre
astronomice. Pe langa aceasta, regii francezi tineau o armata uriasa, cu flota mare si purtau
adesea razboaie de cucerire scumpe. Toate acestea au epuizat rezervele statului, mai ales
fiidnca majoritatea oamenilor bogati nu plateau impozite. Datoriile curtii s-au acumulat de-a
lungul anilor, iar situatia a devenit critica sub domnia lui Ludovic al XVI-lea.

Pentru a scoate tara din impas regele Ludovic al XVI- lea (1774- 1799) a convocat la 5 Mai,
1789 Adunarea Stărilor Generale. Regele considera ca rolul Adunării era de a fixa impozitele
fara a pune in discuţie prerogativele regale. In fata acestei atitudini reprezentanţii stării a III-a
se constituie, la 17 Ianuarie 1789 intr-o Adunare Naţională.

Deoarece regele ameninţa cu dizolvarea Adunării Naţionale, populaţia Parisului a

cucerit si demolat fortăreaţa Bastilia la 14 Iulie 1789. La 4 august 1789 Adunarea Naţională a
decretat abolirea privilegiilor feudale iar la 26 august a adoptat "Declaraţia Drepturilor omului
si ale cetăţeanului".
Organizarea Franţei moderne a fost desăvârşita prin Constitutia din septembrie 1791 care
impunea suveranitatea naţiunii si principiul separării in stat din aceasta rezulta monarhia
constituţionala.

Revolutia Radicala
Declanşarea revoluţiei a trezit interesul oamenilor pentru dezbaterile politice. Acestea aveau
loc in cluburi, dintre cele mai importante erau: "Clubul iacobinilor - radical" si "Clubul
girondinilor - moderaţi". Prin declaraţia de război adresata Austriei la 20. aprilie. 1792 a
izbucnit conflictul cu monarhii feudali europeni, care vedeau in revoluţia franceza un pericol
pentru propria stăpânire absoluta. Armatele austrice si prusace au invadat teritoriul Franţei,
acesata fiind salvata de invazia străina in urma victoriei de la Valmy din 20. septembrie.
1792.

Ludovic al XVI-lea a trădat întrucât dorea să-şi recapete puterea ştirbita prin constituţia din
1791. Drept urmare a fost suspendat din funcţiile sale, judecat si condamnat la moarte de
Convenţia Naţională, Franţa fiind proclamata republica la 21. septembrie. 1792. Situaţia
Franţei revoluţionara rămânea in continuare dificila deoarece:
-întreaga Europa s-a coalizat împotriva Franţei după executarea regelui (1793);
- s-a declanşat o revolta ţărăneasca anterevoluţionara in regiunea Vandee.
- s-a acutizat criza economica.

In aceste condiţii girondinii - moderaţi, au fost înlăturaţi de la putere instaurându-se

guvernarea iacobina (1793- 1794) care:
- a impus teroarea revoluţionară;
- a decretat mobilizarea generala;
- a impus calendarul republican si sistemul metric;
- a desfiinţat sclavia in coloni;
- a înlocuit religia crestina cu cultul "Raţiunii si cel al Fiinţei Supreme";

In vara anului 1794 iacobinii au fost înlăturaţi de la putere, in Franţa instaurându-se

Directoratul (1795- 1799) care:
- a restrâns, prin Constituţia anului trei drepturile categoriilor sociale sărace;
- a stabilit ca putere executivaa sa fie deţinută de Consiliul Directorilor alcătuit din cinci
membri;
- a obţinut pe plan extern succese militare in Italia (1796- 1797) si Egipt 1798;

Revolutia Glorioasa din Anglia (1688)

La jumătatea secolului al XVII-lea Anglia a fost bulversata de o revoluţie burgheză ce a dus la
instaurarea Republici. După moartea lui Oliver Cromwell in 1658, monarhia va fi restabilita
având insa alături un parlament al cărui rol a crescut foarte mult.
Tensiunile intre rege si parlament au izbucnit in timpul regelui Iacob I (1603-1625) in ceea ce
priveşte taxele fixate de rege. Aceste tensiuni s-au accentuat in timpul domniei urmaşului sau
Carol I Stuart (1625 -1649).

Cauzele revoluţiei din Anglia :

1. Social-economice :
- obstacolele puse in calea dezvoltarii de tip capitalist
- incercările regelui Carol I de a colecta fonduri fara acordul parlamentului
- ascensiunea burgheziei-clasa moderna
- aparitia noii nobilimi-clasa interesata de dezvoltarea fermelor

2. Religioase :
- politica religioasa dusa de rege care avea simpatii pentru catolicism, in timp e membrii
parlamentului erau in mare parte puritani
- politica filo-franceza dusa de rege

3. Politice :
- la conducerea tarii vin regi de origine scotiana (Iacob si Carol I)din dinastia Stuart
- conduc in maniera absolutista
- intra in conflict cu Parlamentul dizolvandu-l
- parlamentul adopta 2 acte care critica regele:,,Petitia drepturilor” in 1628 si ,,Mustrarea cea
Mare”in 1641

In 1628, parlamentul i-a adresat regelui "Petiţia Dreptului" act care:

- stabilea ca este ilegala impunerea de taxe fara acordul parlamentului;
- ii atrăgea atenţia asupra limitelor puterii regale cat si asupra prerogativelor parlamentului.
Rezistenta parlamentului l-a determinat pe rege sa îl dizolve in 1629, urmând o perioada de
guvernare fara ajutorul acestuia. Nevoia de bani pentru a continua războiul cu Scoţia îl
determina pe Carol I sa convoace parlamentul in 1640. Profitând de situaţia in care se afla
regalitatea, parlamentul:
- a anulat taxele impuse anterior.
- i-a adresat regelui: “Mustrarea cea Mare”: care făcea bilanţul abuzurilor monarhiei.

Regele a încercat sa aresteze conducătorii opoziţiei din parlament, încercarea sa a eşuat si

părăseşte Londra, declanşându-se astfel războiul civil (1642- 1649). Victoria u finala a
aparţinut parlamentului care după condamnarea si executarea lui Carol I (30 .ianuarie. 1649)
a proclamat Republica. In cadrul noului sistem politic, puterea reala aparţinea armatei condusa
de Oliver Cromwell. Desele conflicte intre învingătorii războiului civil îl determina pe Cromwell
sa dizolve parlamentul (1653) si sa se proclame Lord - protector. Noul regim era de fapt o
dictatura militara. După are rol restauraţia Stewarzilor care cuprinde domniile regelui Carol al -
II-lea (1660-16685) si Iacob al II-lea (1685- 1688).
In 1689, după înlăturarea lui Iacob al II-lea, la tronul Angliei este adus Wilhelm de Orania care
a acceptat sa guverneze pe baza declaraţiei drepturilor.
Revolutia Americana (1763-1791)

In perioada 1607 -1733 Anglia a organizat pe ţărmul Estic al Americii de Nord 13 colonii cu
mod de organizare diferit de ceea ce a făcut ca relaţiile dintre ele sa fie superficiale.
Elementele care ii uneau pe colonişti erau religia protestanta si dorinţa de a-şi decide singuri
soarta. Aceste colonii au avut o evoluţie economica diferita: coloniile din Sud preponderent
agrare se bazau pe munca sclavilor negri si coloniile din Nord in plin proces de industrializare
concurau metropola însăşi.

Cauzele revoluţiei americane :

- Lupta coloniştilor pentru drepturi si libertate la care se simţeau îndreptăţiţi in calitate de

supuşi britanici.
- Adoptarea unor masuri restrictive de către parlamentul britanic in care coloniştii nu aveau
reprezentanţi:

a) A interzis colonizarea teritoriului de la Vest de munţii Alegani.

b) A impus coloniştilor sa plătească Londrei drepturi de vama pentru zaharul importat.
c) A votat legea timbrului care prevedea redactarea actelor oficiale pe hârtie timbrata.

Ruptura dintre colonii si metropola s-a produs in momentul in care parlamentul i-a obligat pe
colonişti prin "legea ceaiului", sa cumpere ceai doar de la Compania Indiilor Orientale. Drept
răspuns coloniştii organizează "vestita partida de ceai" de la Boston din 16. decembrie. 1773
când încărcătura de ceai de pe trei vase englezeşti a fost aruncata in mare. Anul următor 1774
la Philadelphia a fost organizat primul Congres Continental in cadrul căruia reprezentanţii celor
13 colonii au:
- hotărât boicotarea produselor englezeşti;
- anularea "legilor inadmisibile";
- au adoptat o declaraţie prin care recunoşteau dreptul parlamentului de a decide in
problemele generale ale Imperiului Britanic, dar i se negau competentele in ceea ce priveşte
problema afacerilor interne ale coloniilor.

Razboiul de Independenta

In 1775 au avut loc primele ciocniri armate englezi si americani. Congresul a făcut încercări de
a se ajunge la o înţelegere cu englezii, respinse insa de regele George al II-lea. In aceste
condiţii, se organizează al doilea Congres Continental care a adoptat la 4. iulie. 1776
"Declaraţia de Independenţă". Aceasta a fost urmata imediat la acţiunii militare. Un timp
armata condusa de George Washington s-a aflat in dificultate insa sortii războiului s-au
schimbat odată cu victoria de la Saratoga din 1777. Aceasta victorie a convins Franţa care
dorea să-şi recupereze teritoriile pierdute in fata englezilor, sa semneze in 1778 un tratat de
alianţă cu coloniile. Împotriva Angliei intra in război si Spania si Olanda. Victoria decisiva a fost
obţinută la Yorktown in 1781, Anglia fiind obligata sa recunoască Independenţă coloniilor prin
Pacea de la Paris din 1783. Constituţia noului stat, SUA a fost adoptata in 1787 si consacrata:
- existenta primei republici federale din istorie;
- separarea puterilor in stat;
- puterea legislativa exercitata de Congres, alcătuit din Senat si Camera Reprezentanţilor;
- puterea executiva era atribuita preşedintelui ales pentru patru ani care era comandantul
suprem al armatei, încheia tratate si informa naţiunea in legătura cu starea Uniunii;
- puterea judecătoreasca reprezentata de curtea suprema de Justiţie;
- consacra drepturi si libertăţi cetăţeneşti;
- autoritatea instituţiilor federale in ceea ce priveşte apărarea, politica externa si legislaţia de
interes naţional.