Sunteți pe pagina 1din 25

Dieu et mon droit

Anglia este cea mai mare i cea mai dens populat tar din regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord. Pn n anul 1707 Anglia a fost un regat independent. n 1707 acesta a fuzionat cu Scotia, dnd astfel nastere la Regatul Marii Britanii.

Revolutia Burgheza (1640 1688)


- eveniment major al epocii moderne dar si al istoriei Angliei - debutul su a fost marcat de convocarea parlamentului de ctre regele Carol I, n 1640

-Primul (1642-1646) si al II-lea (16481649) rzboi civil a avut la baz marile divergente dintre sustintorii regelui Carol I si sustintorii Parlamentului -Al III-lea (16491651) conflictul a constat n rivalitatea dintre sustintorii regelui Carol al II-lea si cei ai Parlamentului. Batalii importante: - Marston-Moor ( 2 iulie 1644) armata parlamentului victorioasa - Naseby (14 iunie 1645) armat parlamentului fiind iar victorioasa (ultima lupta din razboi)

Rzboiul civil a dus la: - procesul si executia lui Carol I - exilul fiului acestuia, Carol al II-lea - nlocuirea monarhiei engleze cu Commonwealthul Angliei (1649 1653), si cu Protectoratul lui Oliver Cromwell (16531659) - aparitia principiului conform cruia monarhul britanic nu poate guverna fr consimtmntul parlamentului

-A fost un lider militar si politic englez, cunoscut n special pentru contribuia sa la transformarea Angliei ntr-o republic federal (Commonwealth) si pentru rolul su posterior de Lord Protector al Angliei, Scotiei si Irlandei. -Armata sa a Noului Model i-a nfrnt pe regalisti n cadrul Rzboiului Civil Englez.

- la puin timp dup moartea lui Oliver Cromwell, se va produce restauraia Stuartilor (1660-1688). - restauratia Stuartilor a aprut ca o solutie acceptabil att pentru burghezie ct si pentru mare parte a nobilimii. - restauratia s-a produs datorit faptului c opozitia era ndreptat mpotriva absolutismului monarhic, nu asupra monarhiei, ca institutie. -Carol al II-lea a promis prin ,,Declaratia de la Breda (mai 1660) o amnistie general si garantarea liberttii de constiint. Regimul instaurat de Carol al II-lea evolua spre un echilibru politic n cadrul societii engleze. -A acceptat prin Actul de mrturisire a credinei (Test Act, 1673) excluderea catolicilor din toate funciile statului. Cel mai important document promulgat de rege a fost Habeas Corpus Act din 1679, care garanta libertatea individual si stabileste normele de arestare si judecarea detinutilor.

Instalarea pe tron al lui Wilhem de Orania fr nici un fel de incident, a intrat n istorie sub numele de ,,Revoluia glorioas. - in 1689 este elaborat Declaratia drepturilor" (Bill of Rights) care stabilea prerogativele regelui -suveranul nu putea impune impozite, nu putea s organizeze vreo armat fr avizul Parlamentului - Parlamentul trebuia convocat la intervale regulate - regele nu putea s suspende punerea n executie a legilor si nici s obstructioneze n vreun fel respectarea lor - procedurile judiciare se desfsoar prin intermediul juratilor; -cettenii au dreptul de a-si alege reprezentantii si.

Triennal Act (1694) fixa durata unei legislaturi la 3 ani, instituind obligativitatea alegerilor periodice i lund regelui posibilitatea de a convoca sau nu parlamentul dup bunul su plac. Se punea bazele primei monarhii parlamentare din lume

Actul de instalare (1701), prin care tronul putea fi oferit, n caz de lips de urmai direci, i pe linie colateral a dinastiei, cu condiia de apartenen la confesiunea protestant.

Actul de unire (1707) constituia Regatul Unit al marii Britanii, din unirea efectiv a Angliei cu Scoia. Ulterior, n 1801, prin uniunea cu Regatul Irlandei, se va

numi Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei.

Regimul politic al revoluiei glorioase este cuprins n trei texte: Actul de toleran Actul de unire Actul de instalare Principalele instiuii politice: - Monarhia - Parlamentul (bicameral - format din Camera lorzilor i Camera comunelor) - Cabinetul (condus de un prim ministru) Votul rmne i dup aceasta censitar.

Regimul politic al revoluiei glorioase este cuprins n trei texte: Actul de toleran Actul de unire Actul de instalare Principalele instiuii politice: - Monarhia - Parlamentul (bicameral - format din Camera lorzilor i Camera comunelor) - Cabinetul (condus de un prim ministru) Votul rmne i dup aceasta censitar.

-la sfarsitul secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea, in Marea Britanie s-a consolidat puterea Cabinetului, care se sprijinea pe Parlament - S-a statornicit astfel rolul principal al Parlamentului in stat si, prin aceasta, principiul ca puterea emana de la popor si se exercita prin reprezentantii alesi de el - rolul Camerei Comunelor va creste in detrimentul Camerei Lorzilor.

este un corp neales (numit) format din 2 arhiepiscopi, 24 episcopi ai Bisericii Anglicane (Lords Spiritual) i 692 de membri ai nobilimii britanice (Lords Temporal). Lorzii spirituali (Lords Spiritual) rmn n funcie att timp ct i pstreaz i funciile ecleziastice n timp ce membrii nobilimii (Lords Temporal) i pstreaz locul n Camer pe via
Palatul Westminster Casa Parlamentului Englez

Camera Lorzilor a fost nfiinat n secolul al XIV-lea i de atunci a funcionat nencetat cu excepia perioadei 1649-1660 cnd a fost desfiinat din cauza Rzboiului civil englezesc. n mod tradiional Camera Lorzilor deinea o putere mai mare dect camera inferioar dar ncepnd din secolul al XIX-lea puterile acesteia au fost reduse substanial. Conform legilor britanice actuale, Camera Lorzilor are dreptul de mpiedica timp de un an orice lege cu excepia celor legate de taxe sau buget. Dup ce aceast perioad de "veto temporar" expir, legea n cauz poate trece de Parlament chiar dac are doar aprobarea Camerei Comunelor. Camera Lorzilor este instana judiciar suprem din Marea Britanie.

Camera Comunelor are puteri mai mari dect cea a Lorzilor, i poate trece legi respinse de ctre cea din urm. Camera Comunelor este compus din 646 membri, fiecare n parte fiind ales dintr-o circumscripie electoral, prin sistemul de vot uninominal - candidatul cu cel mai mare numr de voturi ntr-o circumscripie ctig mandatul. Camera Lorzilor are 724 de membri, din rndurile aristocraiei britanice i ale clerului.

n anul 1714 Casa de Hanovra a urmat dinastiei Stuart pe tronul Regatul Marii Britanii

Blazonul Casei Stuart

Blazonul Casei Hanovra

A fost rege al Angliei, Scotiei si Irlandei din 27 martie 1625 pn la moarte. n prima faz a domniei sale, a dus o lupt dur pentru putere mpotriva Parlamentului, pe care de altfel l-a si suprimat pe 10 martie 1629. Tensiunile politice i religioase cumulate n decursul anilor, au explodat n rzboiul civil englez: mpotriva lui s-au ridicat fortele Parlamentului, care se opunea tentativelor sale de centralizare a puterii n sens absolut. Rzboiul s-a ncheiat cu nfrngerea regelui Carol I al Angliei, care a fost prins, judecat sub acuzatia de trdare, condamnat la moarte si executat la 30 ianuarie 1649.

Wilhelm de Orania, cel care fusese chemat de englezi, n anul 1688, pentru a pune capt tiraniei catolice a lui Iacob al II-lea, a promovat o politic de toleran religioas. n anul 1701, a fost emis un act prin care minitrii erau considerai responsabili pentru aciunile lor n faa Parlamentului i nu n faa regelui. Prin msurile luate n timpul ct a fost rege al Angliei (1689-1702), ara a fcut pai importani spre modernizarea i spre liberalizarea instituiilor statului.

A fost rege al Angliei, rege al Scotiei si rege al Irlandei, din 6 februarie 1685 pn pe 11decembrie 1688. A fost ultimul monarh catolic al celor trei regate. Multi dintre supusii si au pus la ndoial politica sa pe teme religioase si tendintele autocratice, astfel nct a fost obligat s abdice n urma Revoluiei Glorioase din 1688. Iacob este cunoscut n special pentru credina sa n monarhia absolutist, precum i pentru ncercrile sale de instaurare a libertii religioase.

Palatul Whitehall a fost principala reedin a monarhilor englezi din Londra, din 1530, pn n 1698, cnd a fost distrus de incendiu. nainte de incendiu, a fost cel mai mare palat din Europa, chiar mai mare dect Versailles-ul, avnd mai mult de 1500 de camere.

Cldirea a fost martora unor momente importante din istoria Marii Britanii si a Angliei, unele dintre ele cu caracter profund dramatic. Aici, in anul 1649, a fost executat Regele Charles I al Angliei.

- in secolul XVIII-lea prima revolutie industriala din lume ( Anglia devine un model din acest punct de vedere) -1780 industria engleza bazata pe bumbac, carbune, fier si masina cu abur obtinuse deja un avans de o jumatate de secol fata de tarile continentului -Anglia desfasoara o inversunata lupta diplomatica si militara cu Franta (1689-1815) ,, Al doilea razboi de 100 de ani`` -La sfarsitul secolului al XVIII-lea din imperiul sau colonial faceau parte: America (Antile si Canada), Asia( India) si incepe colonizarea Australiei - In centrul revolutii culturale se gaseau doua personaje majore: John Locke si Isaac Newton

Londra este capitala Angliei i a Regatului Unit. La origini, Londra a fost o aezare celt. n 43 d.Hr. romanii au fondat oraul Londinium, iar numele acestuia se pare c a dat i numele nativ al oraului, London. Iniial Westminster era un ora distinct, ns n cele din urm Londra i Westminster s-au integrat i au evoluat mpreun, devenind cel mai mare ora al Angliei, iar din secolul al XII-lea i capital a regatului.