Denis Diderot
Denis Diderot (5 octombrie 1713 n Langres (Champagne-Ardenne); 31 iulie 1784 n Paris) a fost un filosof i scriitor [Link] pasiuni nu exista nici sublimul,fie in moravuri,fie in creatie-artele frumoare s-ar intoarce inapoi la copilaria lor,iar varstele s-ar bagateliza. Nscut la Langres, Diderot a fost o figur complex a iluminismului francez, avnd o influen major asupra spiritului raionalist al secolului al XVIII-lea. Diderot a primit o educaie iezuit i a renunat la o carier n drept, dedicndu-se studiului i scrisului
n 1745, Diderot a nceput s editeze Encyclopdie, un proiect celebru, care i-a inclus aproape toi scriitorii francezi iluminiti importani. Una din piesele sale, Le Pre de famille (Tatl de familie, 1758), a fost considerat prototipul "dramei burgheze". Dintre celelalte opere ale sale, La Religieuse (Clugria, 1796) roman psihologic, Jacques le fataliste (Jacques fatalistul, 1796), precum i satira Le Neveu de Rameau (Nepotul lui Rameau) au devenit binecunoscute. De asemenea, Diderot este apreciat i pentru scrierile sale filozofice: Penses philosophiques (Cugetri filozofice, 1746) i Lettre sur les aveugles (Scrisoare despre orbi, 1749).
Diderot a avut o contribuie fundamental n domeniul criticii moderne de art, cu ale sale Salons (Saloane), articole pe care le-a publicat n ziare, ncepnd din anul 1759. Corespondena vast a lui Diderot descrie o imagine obiectiv a epocii sale. El a avut o influen semnificativ asupra generaiilor urmtoare de gnditori din Frana, Germania i Anglia.
Fragmente din volumul Scriitori francezi, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1978
n ciuda activitii sale ntinse i cuprinztoare, de filozof, romancier, dramaturg, teoretician i critic de art, de teatru, traductor i lexicograf, Diderot este unul dintre ultimii mari intrai n sacrul panteon al culturii franceze. XVIII: Diderot este, ca i epoca, inclasabil. Ori nou, francezilor, ne place nespus s clasificm scriitorii.
Manuscris Encyclopedie
Alte Opere
Lettre sur les sourds et muets (1751) Le rve de D'Alembert, eseu (1769) Voyage de Hollande (1773) Elments de physiologie (1773-1774)
Intelepciunea nu este altceva decat stiinta fericirii.
Coperta:Elements de physiologie Sensibilitatea extrema ii face pe actori mediocri;sensibilitatea mijlocie face puzderie de actori prosti,iar lipsa totala de sensibilitate ii pregateste pe actorii inegalabili.
La Religieuse
Citate,maxime,cugetari
Cand scrii despre femei, trebuie sa-ti inmoi penita pana in culorile curcubeului si sa presari randurile cu pulberea de pe aripile fluturilor. Tot ce este obisnuit este simplu, dar nu tot ce este simplu este obisnuit. Simplitatea este unul din principalele caractere ale frumusetii; ea este esentiala sublimului. Ignoranta este mai aproape de adevar decat prejudecata. Condamnam neincetat pasiunile;le imputam toate nefericirile omului si uitam ca ele sunt si izvorul tuturor placerilor sale.
Nu e de ajuns sa ai talent,mai trebuie sa-i adaugi si gust. Intre femei exista o conventie secreta ,ca intre preotii unui [Link] urasc,dar se apara intre ele. Faptele,de orice natura ar fi,sunt o adevarata bogatie a filosofului.
Acolo unde, pentru noi brbaii, este un zid de aram, pentru femei nu este adesea dect o pnz de pianjen. Omul nu va fi liber pn cnd ultimul rege va fi spnzurat cu intestinele ultimului preot. Cuvntul "durere" nu ncepe s nsemne ceva dect n momentul n care reamintete memoriei noastre o senzaie pe care am mai ncercat-o.
Bibliografie
[Link] [Link] derot [Link] citate_celebre_maxime_cugetari.html
