S-a nascut la 18 ianuarie 1689. S-a stins din viata in data de 10 februarie 1755, la vasta de 66 ani.

- baron de MONTESQUIEU si de BREDE; -filozof si jurist; - una din cele mai complexe si importante figuri ale Iluminismului francez; - celebru pentru opiniile sale cu privire la teoria separarii puterilor in stat;

-in 1714 a activat n calitate de consilier n Parlamentul de la Bordeaux, devenind apoi presedintele acestuia; -in 1734, in calitate de teoretician, a scris o disertatie istorica-stiintifica asupra infloririi si decaderii Romei: "Considrations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur dcadence" ; - in 1728 a devenit membru al Academiei Franceze;

In anul 1721, publica "Scrisori persane", opera care-i aduce celebritatea in lumea literara europeana.

In aceasta prima opera literara, Montesquieu critica lumea timpului sau, lucrarea reprezentand un eficace pamflet anti-feudal.
Aceasta contine, pe langa lucruri facile, usor de inteles, si pasaje ce vorbesc despre moravurile sclavilor, lucruri care ii permit autorului sa strecoare tot ce are de spus.

In 1748 a scris lucrarea sa de referinta: " Despre spiritul legilor" , masiva, in 31 de carti si 595 capitole. Aceasta opera este un studiu comparativ, focalizat asupra trei tipuri de guvern (republica, monarhie si despotism), intocmit sub influenta lui John Locke. Una dintre teoriile prezente in lucrare este aceea conform careia puterile guvernului trebuie separate si echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Carte este pusa la index, de catre Biserica, imediat de la aparitia sa, ramanand o opera de referinta pentru teoriile guvernarii.

O alta carte in care el a criticat moravurile si institutiile franceze este "Spiritul legilor" (1748).

Scopul deliberat a lui Montesquieu in aceasta carte este sa explice legile umane si legile sociale.
Cartea isi pastreaza si in prezent importanta istorica, fiind una dintre operele care au influentat decisiv elaborarea Constitutiei Statelor Unite ale Americii, care, la randul sau, a influentat esential scrierea a numeroase constitutii din multe state ale lumii.

Les causes de l'cho; Les glandes rnales; La cause de la pesanteur des corps; La damnation ternelle des paens (1711); Systme des Ides (1716); Lettres persanes (1721); Le temple de Gnide (1724), roman; Histoire vritable d'Arsace et Ismnie (1730), roman; Considrations sur les causes de la grandeur des Romains et de leur dcadence (1734); De l'esprit des lois (1748); La dfense de L'Esprit des lois (1750); Penses suivies de Spicilge;

Legile inutile slbesc puterea legilor necesare. Cnd fugi dup spirit, prinzi prostia.

Puterea absolut corupe absolut. Libertatea este un bun care permite omului s se bucure de toate celelalte bunuri ale sale. Prostul nu cunoate mai detepi dect el. Protii sunt ca hrile. Spun tot, dar la scar redus. Republica este mai uman i mai dreapt dect Monarhia .
Ceea ce face puterea legii e dreptatea pedepsei, mai degrab dect asprimea ei. Pentru ca s faci lucruri mari nu se cere s fii cine tie ce geniu. Nu trebuie s stai deasupra oamenilor, ci s fii alturi de ei. Un autor este un nerod care, nemulumit de a-i plictisi doar pe cei cu care triete, insist s plictiseasc i generaiile viitoare. Trebuie s-l plngi pe om la natere, nu la moarte.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Charles _de_Secondat,_baron_de_Monte squieu

http://www.compendium.ro/pers_ detalii.php?id_pers=2279

http://autori.citatepedia.ro/de.ph p?a=Montesquieu