Liceul Silvic Transilvania Năsăud

ISTORIE, clasa a XII-a

Test de evaluare
Spațiul românesc între diplomație și confruntare în Evul mediu și la începuturile modernității
Subiectul I (30 de puncte)
Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A.„După o tinerețe zbuciumată, care i-a permis în schimb acumularea unei foarte bogate de
viață și i-a grăbit maturizarea politică, Vlad Țepeș a avut parte de trei domnii în Țara
Românească, adică în toamna anului 1448, în perioada cuprinsă între anii 1456 și 1462,
precum și în noiembrie-decembrie 1476. (...) După suprimarea tatălui său (Vlad Dracul) de
către Iancu de Hunedoara, în toamna anului următor, 1448, Vlad Țepeș a reușit să ocupe
tronul Țării Românești cu ajutorul turcilor, doar pentru scurtă vreme, deoarece întoarcerea lui
Vladislav al II-lea din lupta de la Kossovo, el a fost silit să se refugieze în Moldova, unde
domnea Bogdan al II-lea. Aici s-a împrietenit cu viitorul domn Ștefan cel Mare, împreună cu
care a plecat apoi în pribegie în Transilvania, intrând amândoi în anturajul lui Iancu de
Hunedoara.
Înainte de a pleca la lupta pentru apărarea cetății Belgrad, Iancu i-a încredințat lui Țepeș
mijloacele necesare pentru a apăra sudul Transilvaniei în absența sa în această regiune.
Profitând de aceste mijloace, de împrejurările externe ce-i erau favorabile și având sprijinul
unei părți a boierimii muntene, Vlad Țepeș a reușit să ocupe din nou tronul Țării Românești,
în iulie sau august 1456 (înainte de 20 august, când Vladislav al II-lea a fost ucis).
Conștient că numai o domnie puternică în interiorul țării poate asigura cu succes lupta pentru
apărarea suveranității, Țepeș și-a exprimat acest program politic încă de la începutul acestei
domnii, când scria brașovenilor că numai un domn tare și puternic... poate să obțină pacea pe
care și-o dorește; când este fără putere, unul mai tare va veni asupra lui și va face cu el ce va
pofti”.
(Academia Română, Istoria Românilor)
B.„Ca și Ștefan cel Mare în Moldova, Vlad Țepeș a moștenit în Țara Românească obligațiile
asumate față de Imperiul Otoman de către domnii anteriori și pe care a trebuit să le respecte în
primii ani, când nu putea înfrunta puternicul imperiu fără o pregătire prealabilă. Principala
obligație era haraciul, care se cifra la 10.000 de galbeni anual.
Țepeș a rupt relațiile cu Poarta numai atunci când și-a considerat asigurate atât stabilitatea
domniei, cât și sprijinul lui Matia Corvin, devenit rege al Ungariei la 24 ianuarie 1458 și cu
care voievodul avea să se înrudească prin căsătorie (1462). (...)
Refuzul lui Țepeș de a plăti tributul în anul 1459 a stârnit mânia sultanului, care a încercat să-l
înlăture prin vicleșug. (...) Vlad Țepeș a aflat însă de cursa care i s-a întins, astfel încât în
momentul în care a fost atacat, având și el trupe așezate în ascuns, a reușit să-i învingă pe
turci, după o luptă în care i-a luat prizonieri pe cei mai mulți din tabăra turcească. (...)
Cucerind apoi cetatea Giurgiu, cel mai important cap de pod turcesc spre Țara Românească,
foarte probabil în prima lună a anului 1462, voievodul a întreprins apoi o campanie
fulgerătoare la sudul Dunării, menită a preîntâmpina ofensiva otomană care amenința Țara
Românească. (...) Scrisoarea adresată de voievod lui Matia Corvin dă cifra totală de 23.884 de
oameni uciși în timpul incursiunii. (...) În aceeași scrisoare din 11 februarie 1462, Vlad Țepeș
solicita în mod insistent ajutor, menționând că a încălcat pacea cu turcii nu pentru un interes
propriu al său, ci pentru păstrarea întregii creștinătăți, căci dacă vom ajunge, ferească
Dumnezeu, la sfârșit nefericit și va pieri țărișoara aceasta a noastră (...) va fi spre paguba
întregii creștinătăți”.
(Academia Română, Istoria Românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:
1) Numiți domnitorul muntean precizat în sursa A, a cărui domnie a fost precedată de cea
a lui Vladislav al II-lea.
Vlad Țepeș (2 puncte)
2) Precizați secolul la care se referă sursa B.
Secolul XV (2 puncte)
3) Numiți cele două state românești, menționate atât în sursa A, cât și în sursa B. (6
puncte)
Țara Românească și Moldova
4) Scrieți litera corespunzătoare sursei care susține că domnitorul român a refuzat să
îndeplinească obligațiile financiare ale țării față de Imperiul Otoman, fapt ce a
declanșat conflictul cu turcia.
Lupta de la Kossovo la ajutat pe Vadislav al II-lea sa preia tronul Tari
Românești.
(3 puncte)
5) Scrieți, din sursa A, două informații care se află în relație cauză-efect, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) (7 puncte
Lupta de la Kassovo a ajutat pe Vadislav al II-lea sa preia tronul Tari
Romanesti.
6) Precizați două acțiuni militare desfășurate în spațiul românesc în Evul Mediu și/sau la
începutul modernității.
Lupta de la Kossovo. Lupta pentru apărarea suveranității . (6 puncte)
7) Menționați o asemănare între conflictele militare în care au fost implicați domnii
români în perioada medievală.
(4 puncte)

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Citiți cu atenție sursa de mai jos:
„Pierderea Țării Românești și reconstituirea unui front antiotoman la Dunăre era o
primejdie prea gravă pentru dominația Porții în Peninsula Balcanică pentru a fi tolerată
de sultan. Pentru a scoate din luptă Moldova, Mehmed al II-lea a fost silit să
organizeze la începutul anului 1475 o mare expediție sub comanda beglerbegului
Rumeliei, Soliman Eunucul. Speranța sultanului a fost însă înșelată: la Vaslui, într-o
vale îngustă, unde superioritatea numerică otomană nu putea fi exploatată, Ștefan a
prins în cursă și a nimicit marea oaste trimisă de Mehmed împotriva sa (10 ianuarie
1475).
(...) Înțelegând inevitabilitatea unei noi ofensive otomane, Ștefan a început îndată după
victorie să pregătescă noua fază a luptei. Solii trimise în toate direcțiile, în Polonia și
Ungaria, la Veneția și la Roma, în Hanatul Crimeii și la Caffa, au încercat să lărgească
coaliția antiotomană pentru a da Moldovei posibilitatea să înfrunte în condiții mai
bune noul atac al lui Mahomed al II-lea. În iulie 1475, punând capăt conflictului lor,
Ștefan și Matias Corvin au încheiat un tratat de alianță antiotomană care punea pe baze
noi raporturile dintre cele două țări.
La rândul său, sultanul, pentru a da mai multe șanse de reușită noii confruntări în curs
de pregătire cu Moldova, a organizat în prealabil o mare expediție în Crimeea, în urma
căreia Caffa și întregul sistem de colonii genoveze din nordul Mării Negre au intrat
sub dominația otomană. Fapt mai grav, hanatul tătar din Crimeea se supune acum
sultanului, devenind un stat vasal Porții Otomane. Moldova era prinsă în cleștele
coaliției turco-tătare.
În iunie 1476, Mehmeed al II-lea a intrat în fruntea unei oști, imense pentru acea
vreme, care depășea 100.000 de oameni. Sosirea sa fusese precedată de raiduri
devastatoare ale tătarilor din Crimeea, reespinși de Ștefan, cu prețul unei mari
dispersiuni de forțe. Încercarea domnului de a opri înaintarea sultanului spre Suceava,
capitala țării a fost zdrobită de invadatori pe Valea Pârâului Alb, la locul numit
Războieni, unde a căzut în luptă o parte însemnată a elitei ostășești a țării (26 iulie
1476). Dar rezistența îndârjită a cetăților, dintre care niciuna nu a putut fi cucerită, l-a
împiedicat pe sultan să tragă beneficii politice din victoria sa”.
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți statul cu care Moldova a încheiat o alianță antiotomană în iulie 1475,
precizat în sursa dată.
Moldova sa aliniat cu turci. (2 puncte)
2. Precizați, pe baza sursei date, o acțiune întreprinsă de sultanul otoman înaintea
campaniei sale de represalii împotriva Moldovei.
O excepție cu Crimeea. (2 puncte)
3. Menționați cele două state românești la care se referă sursa dată. (6 puncte)
Moldova,Imperiul Otoman.
4. Menționați, din sursa dată două informații referitoare la demersurile diplomatice
întreprinse de domnul moldovean în vederea apărării țării sale în fața unui iminent
atac turcesc. (6 puncte)
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la expediția lui
Mahomed al II-lea în Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
(10 puncte)
Mahomed al II-Lea a atacat Crimeea și a făcut ca lucrurile sa fie în
avantajul lui. 

6. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, afirmația potrivit căreia un domnitor,

ca reprezentant al instituției centrale, se implică în relațiile internaționale din
 secolul al XVI-lea, prin acțiuni diplomatice. (4
puncte)
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini un eseu despre Țările Române între diplomație și
conflict în Evul Mediu, având în vedere:
- menționarea unei cauze a implicării Țărilor Române în conflicte medievale și
precizarea a doi domnitori români care au participat la aceste conflicte cu caracter
militar;
- menționarea a două modalități prin care Țările Române au luptat pentru menținerea
autonomiei în această perioadă și a unei tactici militare utilizată de domnitorii români;
- prezentarea unei inițiative internaționale antiotomane din secolul al XVI-lea la care au
aderat și Țările Române și precizarea unui domnitor din acest secol care a dus o
politică în acest sens;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul domnilor români în menținerea
autonomiei în raport cu Imperiul Otoman în perioada Evului Mediu și susținerea
acestuia printr-un argument istoric
La sfârşitul secolului al XIV-lea, Imperiul Otoman devine un real pericol
pentru zona balcanică, reprezentând o ameninţare şi pentru Țările
Române. De asemenea, Ungaria şi Polonia au reprezent în continuare o
ameninţare pentru români, manifestând tendinţe expansioniste. În
confruntările cu Poarta Otomană, voievozii români şi-au propus
menţinerea fiinţei statale şi a identităţii religioase. În vederea atingerii
acestui obiectiv, domnii români au combinat lupta armată cu diplomaţia.
Astfel, alături de celelalte mari puteri creştine ale Europei ( Ungaria,
Polonia, Statul Papal), Țările Române vor încerca să stopeze expansiunea
otomană şi pătrunderea turcilor în inima Europei, pe direcţia Belgrad-
Viena-Roma, dar şi să apere creştinătatea.