SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT

ÎN EVUL MEDIU ŞI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII.

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

SUBIECTUL I

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.”În acest timp răsculându-se [Ştefan cel Mare] faptele sale au fost arătate [sultanului. Lui
Soliman-paşa] i s-a trimis poruncă (…) să plece cu oastea sa împotriva [Moldovei] (…) pentru a
supune acele ţinuturi prin lovituri de sabie. Dar oastea lui Soliman-paşa era obosită de luptele
[ anterioare]. Duşmanul neieşind la iveală, ei au pornit în incursiune pentru devastarea satelor şi
oraşelor.(…) Pe când Soliman-paşa era ocupat cu prada, [Ştefan voievod] fortificându-şi atât pe
dinăuntru cât şi pe dinafară ţara şi adunându-şi la un loc călăreţii şi pedestraşii, a pornit în grabă
asupra oştirii [otomane] şi a împrăştiat acea oaste obosită, atacând-o prin surprindere, din locuri
ascunse, cu oastea sa. Cei mai mulţi dintre [otomani] au murit ca nişte martiri şi mulţi viteji au
pierit pe câmpul de bătălie [ de la Podu Înalt. Soliman-paşa], care se căia de această ciocnire, a
scăpat cu greu de la nenorocirea pierii.”
(Cronicarul otoman Sa’adeddin despre lupta din 1475)

B.” Iar [Ştefan cel Mare] le-a ieşit înainte turcilor de sus de Vaslui, la Podu Înalt, [în 1475],
pe care i-a biruit Ştefan-vodă, nu aşa cu vitejia, cum cu meşteşugul.(…) Deci ajutorind puterea
cea dumnezeiască, (…) aşa i-au cuprins pe turci negura, de nu se vedea unul cu altul. Şi Ştefan-
vodă tocmise puţini oameni preste lunca Bârladului, ca să-i amăgească cu buciume şi trâmbiţe,
dând semn de război; atunci oastea turcească, întorcându-se la glasul buciumelor şi
împiedicându-i şi apa şi lunca şi negura acoperindu-i, [au vrut să treacă prin luncă], la glasul
buciumelor. Iar Ştefan [cel Măreţ] cu oastea tocmită i-a lovit [ pe otomani], unde nici era loc
[ pentru aceştia] de a-şi tocmi oastea, nici de a se îndrepta, ci aşa ei în sine tăindu-se, mulţi
pieriră, mulţi prinşi de pedestrime au fost, ce şi pe aceia pe toţi i-a tăiat. (…) Şi puştile le-au
doborât şi steagurile [de luptă] mai mult de o sută au luat.”
(Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
2. Numiţi locul în care s-a desfăşurat bătălia dintre români şi otomani, la care se
referă atât sursa A cât şi sursa B.
3. Numiţi cei doi conducători de oşti menţionaţi în sursa A.
4. Precizaţi , din sursa A, obiectivul expediţiei iniţiate de sultan împotriva Moldovei.
5. Menţionaţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa A.
6. Prezentaţi două conflicte din spaţiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu şi la începutul
modernităţii, în afara celui prezentat în surse.
7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni diplomatice la care au participat românii în Evul
Mediu şi la începutul modernităţii.
SUBIECTUL II

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„ Ca domn al unei ţări situate în prima linie a confruntărilor dintre creştini şi otomani şi care
cunoştea pretenţiile tot mai împovărătoare ale Porţii otomane, Mihai Viteazul a înţeles că, faţă de
schimbările ce se manifestau în viaţa internaţională, nu poate fi indiferent şi nici neutru. Aceste
schimbări trebuiau folosite pentru a da un nou curs statutului politic al Ţării Româneşti. Înzestrat
cu simţ diplomatic, conturându-şi lucid planurile de acţiune, Mihai Viteazul (…) , odată ajuns la
cârma Ţării Româneşti, [a stabilit] legături cu voievozii Moldovei, cu principii Transilvaniei, cu
conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din Balcani şi cu organizatorii cruciadei
antiotomane, pentru a iniţia şi a duce, cu sorţi de izbândă , lupta împotriva turcilor.”
(Ştefan Ştefănescu, Camil Mureşan, Istoria Românilor, vol.I)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei, un obiectiv urmărit de Mihai Viteazul , în calitate de domnitor.
2. Precizaţi, pe baza sursei, o caracteristică a personalităţii lui Mihai Viteazul.
3. Precizaţi , pe baza sursei, două acţiuni, una pe plan intern şi una pe plan extern, întreprinse de
Mihai Viteazul după preluarea puterii.
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere conform căruia Mihai Viteazul a înţeles că
trebuie să se încadreze în „cruciada târzie” , selectând o informaţie în aceste sens.
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între politica externa a lui Mihai Viteazul şi
Ştefan cel Mare.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia Mihai Viteazul a
înfăptuit prima unire politică a românilor. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia.)

SUBIECTUL III

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica de cruciadă a domnitorilor

români în secolele XIV-XVI, având în vedere:
1.definirea noţiunii de „cruciadă târzie” şi prezentarea contextului internaţional în care a avut
ea loc;
2. prezentarea politicii de cruciadă dusă de doi domnitori ai Ţărilor Române din sec. XIV-XVI;
3. precizarea tacticii şi strategiei folosite de aceştia în “cruciada târzie”;
4. menţionarea a două consecinţe ale politicii de cruciadă dusă de domnitorii români;
5. formularea unui punct de vedere cu privire la politica de cruciadă a domnitorilor români în
secolele XIV-XVI şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice
a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.