MICA UNIRE – OAMENI, FAPTE ŞI LOCURI

1853 - 1856 - războiul ruso - franco/englezo/sardiniano/turc, (RĂZBOIUL CRIMEII) terminat prin:

1856 - CONGRESUL DE LA PARIS

- Înlocuirea Protectoratului Rusesc cu Garanţia Colectivă a Marilor Puteri
- Rusia cedează Moldovei S. Basarabiei (jud. Cahul, Ismail şi Bolgrad)
- Convocarea în Principate a unor ADUNĂRI AD-HOC reprezentative (formate din deputaţi din toate stările
sociale) şi consultative (fără drept de a lua sau impune decizii) care urmau să exprime voinţa românilor în
problema unirii Principatelor

1857 - ADUNĂRILE AD-HOC, convocate în 1857 adoptă: “Rezoluţiile Adunărilor Ad-Hoc”

 UNIRE, PRINŢ STRĂIN, AUTONOMIE
1858- CONFERINŢA DE LA PARIS- adoptă CONVENŢIA DE LA PARIS
- are rol de Constituţie (cuprinde statutul internaţional şi principiile de organizare a Principatelor)
- unirea Principatelor ( denumirea oficială a statului- Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti)
- instituţii comune: - Comisia Centrală de la Focşani (elaborează legi comune)
- Înalta Curte de Justiţie şi de Casaţie de la Focşani
- instituţii separate:- Doi domni. două Parlamente, două Guverne, două capitale/Iaşi+Bucureşti

DUBLA ALEGERE A LUI CUZA:

5 ian 1859 – Cuza este ales domn în Moldova + 24 ian 1859 - Cuza este ales domn în Ţara
Românească
APARE primul stat românesc ce poartă numele oficial: PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI ŞI ŢĂRII
ROMÂNEŞTI (un domn, un guvern, un parlament, o capitală)
24 ianuarie 1862 –Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti adoptă oficial numele ROMÂNIA
Provinciile României lui CUZA: MOLDOVA, MUNTENIA, OLTENIA

1866 – Cuza este obligat să abdice de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și MONSTRUOASA
COALIŢIE, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de
manifestările dictatoriale ale domnitorului.

ALEXANDRU IOAN CUZA (sau Alexandru Ioan I; Născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi
în România – decedat la mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite șI al
statului România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea
Principatelor. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea
unirii de către puterea suzerană și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe
calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și
Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial în 1862, numele de România, cu capitala la
București, cu o singură adunare și un singur guvern.

Cuza a aparținut clasei tradiționale de boieri din Moldova, fiind fiul ispravnicului Ioan Cuza (care a
fost de asemenea un proprietar de pământ în județul Fălciu) și al Sultanei (sau Soltana), membră a familiei
Cozadini de origini fanariote. Alexandru primește o educație europeană, devenind ofițer în armata
moldovenească și ajungând la rangul de colonel. S-a căsătorit cu Elena Rosetti în 1844. Deși soția sa nu a
avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii săi copii pe cei doi fii avuți de Cuza cu amanta lui, Maria Obrenovici:
Alexandru Cuza și Dimitrie Cuza

Revenind în Moldova în timpul domniei Prințului Grigore Alexandru Ghica, Cuza a devenit ministru de
război al Moldovei, în 1858, și a reprezentat Galațiul în divanul ad-hoc de la Iași. Cuza a fost un proeminent
politician și a susținut cu tărie uniunea Moldovei și Valahiei. A fost nominalizat în ambele țări de către Partida
Națională, care milita pentru unire, în defavoarea unui prinț străin.

1
 MIHAIL KOGĂLNICEANU (n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic,
gazetar și scriitor român. "N-aș schimba săraca Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville,
în Franța, Mihail Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al secolului al XIX
lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru și, mai târziu, ministru de externe. A jucat un rol
important în Revoluția de la 1848 și în lupta pentru Unirea Principatelor Române. Sfetnic al domnitorului
Al.I.Cuza, ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865, Kogălniceanu a avut un rol
hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca ministru de externe al țării în perioada 1877–1878, Mihai
Kogălniceanu și-a legat numele de actul proclamării independenței de stat a României.

ION ROATĂ (n. 1806, satul Câmpuri, județul Vrancea; d. 20 februarie 1882, satul Gura Văii, județul
Vrancea), cunoscut și sub numele de Moș Ion Roată, a fost un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc și
un susținător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Ţara Românească și al reformei agrare din
Principatele Unite Române

NAPOLEON al III-lea BONAPARTE – preşedinte al celei de-a II-a Republici Franceze, ales în 1848
(primul din istorie ales prin vot universal pentru bărbaţi). În anul 1851 dă o lovitură de stat şi se proclamă
împăratul celui de-al II-lea Imperiu Francez (1851-1871). Împăratul Napoleon ai III-lea Bonaparte este cel
mai important susţinător străin al cauzei Unirii Ţărilor Române. Sub influenţa lui, România va adopta
modelul francez şi va deveni „sora cea mică a Franţei” iar Bucureştiul – „Micul Paris”.

HORA UNIRII este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în Steaua
Dunării, revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și
Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Hai să dăm mână cu mână Măi muntene, măi vecine

Cei cu inima română, Vino să te prinzi cu mine
Să-nvârtim hora frăției Și la viată cu unire
Pe pământul României! Și la moarte cu-nfrățire!

Iarba rea din holde piară! Unde-i unul nu-i putere

Piară dușmănia-n țară! La nevoi și la durere
Între noi să nu mai fie Unde-s doi puterea creşte
Decât flori și omenie! Şi dușmanul nu sporește!

2
 ÎNTREBĂRI CONCURS

1. Numiţi trei prevederi din Rezoluţiile adoptate de Adunările Ad-Hoc in 1857

R. UNIRE, PRINŢ STRĂIN, AUTONOMIE
(3 X 5 P = 15 P)

2. Explicaţi de ce Convenţia de la Paris are rol de Constituţie

R. CUPRINDE STATUTUL INTERNAŢIONAL + PRINCIPIILE DE ORGANIZARE A PRINCIPATELOR
(2 X 5P = 10 P)

3. Precizaţi prima denumire oficială a statului român

R. PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI ŞI ŢĂRII ROMÂNEŞTI
(1 X 10 P = 10 P)
4. Numiţi cele două instituţii comune ce funcţionau la Focşani ;
R. COMISIA CENTRALĂ + ÎNALTA CURTE DE JUSTIŢIE ŞI DE CASAŢIE
(2 X 5P = 10 P)
5. Precizaţi semnificaţiile datelor istorice de 5 ian. 1859, 24 ian. 1859, 24 ian. 1862
R. 5 IAN 1859 – CUZA ESTE ALES DOMN ÎN MOLDOVA
24 IAN 1859 - CUZA ESTE ALES DOMN ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ
24 IAN. 1862 –PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI ŞI ŢĂRII ROMÂNEŞTI ADOPTĂ
OFICIAL NUMELE ROMÂNIA

(3 X 5 P = 15 P)
6. Numiţi cele trei provincii ale României lui Cuza
R. MOLDOVA, MUNTENIA, OLTENIA
(3 X 5 P = 15 P)
7. Daţi numele coaliţiei ce l-a detronat pe Cuza în 1866
R. MONSTRUOASA COALIȚIE

8. Precizaţi din ce clasă socială provenea Cuza

R: CLASEI TRADIȚIONALE DE BOIERI DIN MOLDOVA
(1 X 5P= 5P)

7. Numiţi-l pe principalul colaborator al lui Cuza (cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al
secolului al XIX lea”). Precizaţi actul istoric adoptat de el in 1877, pentru care a intrat in memoria ţării
R: MIHAIL KOGĂLNICEANU + ACTUL PROCLAMĂRII INDEPENDENțEI DE STAT A ROMÂNIEI
(2 X 5P = 10 P)

8. Precizaţi pentru ce anume a intrat in istorie Moş Ion Roată

R: ȚĂRAN ROMÂN, DEPUTAT ÎN DIVANUL AD-HOC ȘI UN SUSȚINĂTOR ÎNFLĂCĂRAT AL UNIRII
PRINCIPATELOR MOLDOVA șI ŢARA ROMÂNEASCĂ SI AL REFORMEI AGRARE DIN PRINCIPATELE
UNITE ROMÂNE
(1 X 5P= 5P)

9. Numiţi-l pe cel mai important susţinător străin al cauzei Unirii Ţărilor Române
R. NAPOLEON AL III-LEA BONAPARTE – preşedinte şi apoi împărat al Franţei
(1 X 5P= 5P)

10 . Scrieţi la alegere una din strofele „HOREI UNIRII”

(1 X 10 P = 10 P)