Constituirea României moderne

Fișa
-Clasa a X-a și a XII-a-
Folosind, schița lecției, manualul, explicațiile profesorului și internetul, răspundeți cerințelor:

1. Menționați obiectivele revoluționari români după 1849.

2. Precizați în ce context, problema românească devine o problemă
europeană/internațională?
3. Enumerați factorii care au determinat problema românească să devină o
problemă internașională.
4. Explică diferența dintre unirea formală (legislativă) și unirea deplină.
5. Apreciați rolul factorilor interni și externi în realizarea statului nașional
român în anul 1859.
6. Motivați din ce interese de moment sau din perspectivă, Rusia, Sardinia,
Prusia, Anglia, au sprijinit propunerea Franței de unire a Principatelor
Române sub conducerea unui principe străin, în timp ce Imperiul Otoman și
Austria u respins-o cu vehemență.
7. Aduceți argumente pentru a demonstra că întemeierea statului național
modern român s-a realizat pe cale plebiscitar-diplomatică.
8. Comparați calea unirii Moldovei cu Muntenia, într-un stat național, cu căile
folosite în unificarea germaniei și a Italiei.
9. Demonstrați cu argumente dacă Unirea Principatelor a fost un dar al Marilor
Puteri, sau rezultatul acțiunilor energice ale forțelor interne, care au pus
diplomația europeană în fața unui fapt împlinit.
10.Elaborați un discurs cu tema: Românii n-au încălcat la 1859 prevederile
Conveției de la Paris.
11.Ce importanță a avut organizarea învățământului primar obligatoriu și gratuit
în România?
12.Explicați poziția grupărilor politice românești în legătură cu reformarea
societății.
13.Menționați principalele reforme înfăptuite de domnitorul Cuza! Ce
importanță au avut ele pentru românia?
14.Ce consecințe/urmări au avut reformele lui Cuza?

1
 15.De ce fost necesară aducerea unui principe străin în România în locul lui
Cuza? Argumentați-vă răspunsul.
„Balcanul și carpatul, la Dunărea măreață,?Ca doi giganți năprasnici stau astăzi
față-n față/Ș-aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară,/Cu glasul s-amenință, cu
gândul se doboară,/Zicând: Nu pot să-ncapă doi paloși într-o teacă/E scris din noi
doi unul în pulbere să trecă”(Vasile Alecsandri, Balcanul și Carpatul).
1. Pe cine reprezintă Balcanul și respectiv Carpatul în viziunea poetului?
2. La ce confruntare dintre cei doi se referă poezia și care a fost deznodământul
ei?
„Când deci cele două mari grupe de 4 milioane și de 3 milioane și jumătate de
români se vor constitui unul alături de celălalt, cine îi va mai putea împiedica să se
unească? România noastră va exista deci. Am această convingere intimă. E orb
cine nu o vede. Ea poate exista sau nu în folosul său, al Turciei, sau al Austriei,
după aceea dintre ele care se va grăbi să o favorizeze. Ea poate exista în ciuda
amândurora și împotriva lor dacă vor pune piedici”. (Nicolae Bălcescu către
Alexandru G. Golescu).
1. Prezentați viziunea lui Bălcescu privitoare la unire.
„Întrunirea Principatelor nu are trebuință de explicație, de comentarii! Ea nu are
trebuință poate de a fi înțeleasă, căci ea e simțită. Întrunirea e o trebuință națională,
instinctivă, pe care un român o simte curgând împreună cu sângele prin vinele sale,
o suge cu laptele la sânul mamei sale, o respiră cu aerul țării sale (...)
Un român nu are nevoie să-și explice, să înțeleagă întrunirea; el trebuie să o
voteze cu ochii închiși, să o dorească ca pâinea din toate zilele, ca mana din ceruri.
Întrunirea! Dar iată tot românul poate dori! Întrunească-se Principatele Române și
viitorul e al nostru!”. (Gheorghe Medelon, Chestia cea mare pentru români, 20
iunie 1856).
1. Comentați citatul. De ce era necesară unirea Principatelor Române?
Apreciați importanța istorică a Unirii din anul 1859.
2. Interpretați afirmația lui Vasile Boerescu: Depinde de noi dacă vom ști să
înfăptuim Unirea. Europa ne-a ajutat, rămâne să ne ajutăm noi înșine.

2
„Art. 24. Majestatea sa Sultanul făgăduiește că va chema îndată, în fiecare din
aceste două țări, o adunare într-adins pentru aceasta (ad-hoc) alcătuită din
înfățișătorii tuturor intereselor și tuturor stărilor de oameni ale neamului. Aceste
adunări vor fi chemate pentru sfârșitul (scopul) de a da pe față dorințele poporului
asupra chipului de întocmire hotărâtor țării lor”. (Tratatul de pace de la Paris, 13/25
februarie-18/30 martie 1856).
1. Precizați rolul pe urma a-l îndeplini Adunările ad-hoc.
2. Precizați și explicați hotărârea/decizia adoptată de Congresul de Pace de
la Convenția de la Paris în 1856 privind unirea principatelor.
„Această convenție [Convenția de la Paris], este o lucrare foarte stranie, o silință
supremă a combinației diplomatice, care totdeauna a căutat să domine prin idei,
adeseori prin cuvinte, interesele reale și puternice ale vieții. Ea este un amestec
hibrid și nefiresc de unire și despărțire, cu care căuta să împace interesele deosebite
ale puterilor (europene), pe capul poporului român. Necontenit i se arătaunirea, dar
i se pun stavili pentru ca ea să nu realizeze”. (Florin Constantiniu, O istorie sinceră
a poporului român, București, 2002 despre aprecierile lui Alexandru Dimitrie
Xenopol date Convenției de la Paris).
1. Cum cataloga/eticheta Alexandru Dimitrie Xenopol, Convenția de la Paris și
de ce? Identificați argumentele sale.
„Tratatul de la Paris a hotărât că locuitorii Principatelor Române vor fi întrebați
asupra reorganizării patriei lor. Firmanul M. S. I. Sultanul care cheamă Adunările
menite a rosti dorințele țării s-a și publicat. În acest moment plin de atâtea
experiențe, datoria tuturor românilor este de a se întruni, de a se înțelege împreună
asupra principiilor pe care trebuie să se întemeieze rostirea dorințelor
țării”(Programul unioniștilor din Moldova, 13 martie 1857).
1. În ce an s-a încheiat tratatul de pace de la Paris?
2. Cum se numeau adunările menite a rosti dorințele țării?
3. Preluați din text cuvintele care se referă la datoria tuturor românilor.
4. Ce înțelegeți prin unioniști?
5. În ce an avea să se împlinească speranța de unire a Principatelor Române?
„1. Respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în
cuprinderea vechilor lor capitulații încheiate cu Înalta Poartă.....

3
2.Unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România......
4.Neutralitatea pământului Principatelor”. (Hotărârea Adunării Ad-hoc a Moldovei
cu privire la unirea Principatelor, octombrie 1857).
1. Cui îi erau adresate aceste cereri și de ce?
„(...) Cele mai mari, mai generale și mai naționale dorinți ale țării sunt:
1. Respectarea drepturilor principatelor și îndeosebi a autonomiei lor (...)
2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România.
3. Prinț strîin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare ale
Europei și a cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării.
4. Neutrlaitatea pământului Principatelor.
5. Puterea legiuitoare încredințată unei obștești Adunări, în care să fie
reprezentate toate interesele nației. Toate acestea sub garanția colectivă a
marilor puteri care au subscris tratatul de la Paris”. (Hotărârea Adunării ad-
hoc a Moldovei, 1857).
„Nația română, împedecată în dezvoltarea sa morală și materială de către
arbitrariul și ilegalitatea domnitorilor subt o constituție imperfectă și subt
amestecul influenței străine în treburile sale, simte de mult nevoia unei prefaceri
radicale a constituției și trebuia ca cele șapte puteri subsemnatare tractatului de la
Paris, într-o gândire binevoitoare și în interesul general al Europei, să chezășuiască
autonomia, care s-a asigurat acestei țări din vechime, prin tractate.
Ea este convinsă că acea chezășuire nu ar fi eficace dacă țara nu ar primi în același
timp o organizare care să cuprindă într-ânsa principiul de vitalitate; și ajunse a
recunoaște că această condiție nu s-ar găsi decât în unirea principatelor într-unul
singur și în instituirea principiului ereditării tronului.
Ea recunoaște deosebit de aceasta, că ereditatea nu ar fi cu putință decât prin
așezarea pe tron a unei persoane ramure a vreuneia din familiile domnitoare din
Europa.
De aceea românii sunt unanimi în dorința formulată în următoarele puncturi:
Chezășuirea autonomiei și a drepturilor noastre internaționale (...) și neutralitatea
teritoriului moldo-român”. (Hotărârea Adunării ad-hoc a Munteniei, 1857)

4
„1. Respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor.
1. Unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România.
2. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a
Europei.
3. Neutralitatea pământului Principatelor.
4. Putere legiuitoare încredințată unei obștești adunări, în care să fie
reprezentate toate interesele nației”(Revendicările Divanurilor ad-hoc,
1857).
1. Precizați obiectivele românești propuse marilor puteri. Comparați aceste
programe cu cele de la 1848
2. Menționați principalele revendicări exprimate de Divanurile ad-hoc.
3. În ce documente le-ați întâlnit?
„Art. 1. Principatele Moldovei și Valahiei, constituie de acum înainte sub
denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei rămân sub suzeranitatea
Măriei Sale sultanul. (...)
Art. 3. Puterile publice vor fi încredințate în fiecare Principat unui hospodar
(domn) și unei adunări elective acționând, în cazurile prevăzute de prezenta
convenție, cu concursul comisiei centrale comune celor două principate.
Art. 4. Puterea executivă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar.
Art. Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar, adunare
și comisia centrală”(Convenția de la Paris, august 1858).
1. Realizați o comparație între revendicările Adunărilor ad-hoc și rpevederile
Convenției de la Paris
„Puterile europene ne-au dat garanția lor, certitudinea că noi vom exista în
viitor,......însă restul nu depinde decât de noi. Depinde de noi, dacă vom ști să
păstrăm drepturile strămoșilor noștri, de a ști să ne dăm cele mai bune legi......în
sfârșit depinde de noi dacă vom ști să înfăptuim Unirea”(Vasile Boerescu,
Naționalul, 14/28 august 1858).
1. Ce tip de politică au dus românii pentru realizarea unirii?
2. Ce domenii au fost vizate pentru a fi supuse reformei și de ce? Argumentați-
vă răspunsul.

5
„....un om cinstit plin de dragoste pentru țara sa, sub nicio formă amețit de un
succes neașteptat, foarte hotărât să pună în practică Unirea și ideile sale de reformă
și de progres. Colonelul Cuza este vădit progresist, dar este, în același timp, foarte
devotat principiului de ordine.....”. (Consulul francez la București, Becland, 17
februarie 1859).
1. Precizați calitățile lui Cuza.
A. „Unirea, domnilor, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că-i actul său
individual, proprietatea sa exclusivă: Unirea este actul energic al întregii națiuni
române.....și de aceea, domnilor, nici chiar domnitorului, da încă unui singur
particular, nu-i recunosc și nici nu-i voi davreodată dreptul acesta de a zice că a el
a făcut singur unirea. Nu domnilor, Unirea națiunea a făcut-o”(Mihail
Kogălniceanu-Discurs în Adunarea generală a României, 9 februarie 1863).
B. „Linia noastră de purtare în oblăduirea Țării Românești nu o putem mai bine
arăta, decât întrebuințând aceleași cuvinte ce am rostit la suirea noastră pe tronul
Moldovei: vom fi domn constituțional, vom respecta toate drepturile Adunării
elective; și toate stăruințele noastre vor avea țel dezvoltarea noilor instituții ce ne-a
recunoscut Europa și adevărata și temeinica punere în lucrare a reformelor, ce sunt
menite de a introduce în societatea noastră marile principii ale staturilor
moderne”(Alexandru ioan Cuza, Proclamația către țară, 20 februarie 1859).
1. Identificați în documentul A ideea centrală exprimată de Kogălniceanu.
Identifică argumente care să ateste afirmația omului politic; recitește lecția
Revoluția de la 1848-1849 în Țările Române,. Identifică evenimente ale
contextului european care au favorizat evoluția politică a Principatelor
Române în perioada 1850-1860.
2. Identificați în documentul B argumente care probează afirmațiile
domnitorului Alaexandru Ioan Cuza. Identifică în evoluția vieții politice
românești din perioada 1859-1866 evenimente politice în contradicție cu
discursul lui Alexandru Ioan Cuza.
„Convenția încheiată la Paris, suscită de șeapte plenipotențiari, numai la Paris se
poate schimba, numai cele șeapte puteri împreunate, o pot modifica: să ne
esplicăm. Românii sunt autonomi: numai românn pot lua inițiativă, voi să zic, pot
proclama unirea țerilor prin domnitorul lor, prin corpurile lor legislative. Puterile

6
strine pot recunoaște acest fapt și această recunoaștere se poate face în Conferințe”.
(Dimitrie Bolintineanu, vizita domnitorului Principatelor Unite la
Constantinopole, 1860).
1. Explicați principiile pe care le afirmă Bolintineanu în acest text!

7
1. Descrieți stema!

8
 2. Unde se întâlnesc aceste simboluri?
Legea rurală
Categorii de țărani împroprietăriți
Fruntași Două perechi de boi Circa 6 hectare (Ha)
(circa 80 000 de țărani).
Mijlocași O pereche de boi (circa Circa 4 hectare (Ha)
216 000 de țărani).
Pălmași Fără vite de muncă (circa Circa 2,5 hectare (Ha).
150 000).
Prevederile legii rurale:
 Pământul primit nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani.
 Marea proprietate nu putea fi expriopriată ami mult de 2/3 (două
treimi).
 Desființarea obligațiilor feudale în schimbul unei despăgubiri.
Cerințe:
1. În ce împrejurări/situații s-a cerut împroprietărirea țăranilor cu pământ?
2. În baza cărui criteriu se realiza împropietărirea?
Alexandru Ioan Cuza despre rolul țărănimii

„De astăzi voi sunteți stăpâni pe brațele voastre, voi aveți o părticică de pământ,
proprietate și moșie a voastră; de astăzi voi aveți o patrie de iubit și de
apărat....Stăpâni liberi pe brațele și pe ogoarele voastre, nu uitați mai înainte de
toate că sunteți plugari, că sunteți muncitori pe pământ. Nu părăsiți această
frumoasă meserie, care face bogăția țării și dovediți și în România, ca
pretutindenea, că munca liberă produce îndoit decât munca silită. Departe de a vă
deda trândviei, sporiți încă hărnicia voastră și ogoarele voastre îndoit să fie mai
bine lucrate, căci de acum aceste ogoare sunt averea voastră și moșia copiiilor
voștri...”. (Proclamația lui Alexandru Ioan Cuza către țărani, din 2/14 august
1864, prin care le aduce la cunoștință Legea rurală).
1. Motivați discursul lui Cuza adresat țărănimii.
2. Ce valoare au îndemnurile adresate de domnitor țăranilor.

9
3. Analizați raportul/relația dintre eforturile depuse de români și
sprijinul/susținerea acordat(ă) de marile puteri chestiunii românești. Alegeți
un facot decisiv pentru înfăptuirea Unirii.
4. În cuvântarea rostită la înmormântarea lui Alexandru ioan Cuza, Mihail
Kogălniceanu arăta că „nu greșelile, ci faptele lui cele mari i-au adus
căderea”. Comenați această apreciere.

10