Dascălu Alexandru Costi

Clasa X-B

Fișe de lucru
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Tratatul de la Paris, [...] semnat la 30 martie 1856, a influențat în mod decisiv dezvoltarea
politică a Moldovei și a Țării Românești. Cu toate că au rămas sub suzeranitatea otomană,
țările beneficiau, de data aceasta, de protecția colectivă a Puterilor [...]. Toți semnatarii,
inclusiv Imperiul Otoman, au recunoscut independența administrativă a Principatelor, dreptul
fiecăruia de a deține o armată națională, de a emite legi și de a se angaja în mod liber în
comerțul cu alte state. Puterile [...] au creat o comisie specială de investigații și au dat
instrucțiuni ca aceasta să se ducă la București pentru a culege informații și a formula
recomandări cu privire la forma viitoare de guvernământ a Principatelor. Îndepărtându-se în
mod izbitor de la modul lor obișnuit de a trata Principatele, Puterile au prevăzut alegerea unei
adunări consultative speciale, o așa numită adunare ad-hoc, în fiecare Principat, menită să
facă cunoscută opinia publică cu privire la toate problemele importante. Toate informațiile
adunate în felul acesta urmau să fie prezentate unei conferințe a puterilor, la Paris [...].
Tratatul [...] a marcat un progres semnificativ în ambele direcții. Tratatul a redefinit relația
dintre Puteri și Imperiul Otoman prin abordarea problemelor românești ca distincte de alte
aspecte ale Chestiunii Orientale, ceea ce a subminat pretențiile că Principatele ar fi părți
integrante ale Imperiului Otoman.” (K. Hitchins, Românii 1774-1866)

B. „În 1858, cele șapte mari puteri s-au întrunit iarăși la Paris, într-o Conferință, pentru a lua
în discuție dorința de unire a românilor, exprimată prin adunările ad-hoc, dar nu a pus-o în
practică [...]. Totuși, puterile au adoptat o convenție, în care se exprimau următoarele decizii:
formarea din cele două țări a unei uniuni numite «Principatele Unite ale Moldovei și Țării
Românești», cu autonomie garantată în mod colectiv de cele șapte mari puteri, suzeranitatea
turcă rămânând doar formală, Principatele urmau să aibă fiecare câte un domn [...], câte o
adunare legislativă, câte un guvern și câte o capitală; două instituții centrale, una cu rolul de a
alcătui proiecte de legi comune și alta ca for judecătoresc suprem al ambelor țări, luau ființă
la Focșani [...]. Acest act nici nu înfăptuia unirea, dar nici nu o împiedica în mod expres. Noii
domni urmau să fie aleși de către adunări elective, întrunite la Iași și la București, în ianuarie
1859. [...] Primii au ales moldovenii la Iași, la 5 ianuarie 1859, anume pe colonelul
Alexandru Ioan Cuza, fruntaș de la 1848 [...]. Partida națională a stabilit că, pentru înfăptuirea
unirii, la București trebuia desemnat neapărat alesul Moldovei. La 24 ianuarie, [...] adunarea
l-a ales domn al Țării Românești, în unanimitate, tot pe Alexandru Ioan Cuza.” (I. A. Pop,
Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi domnul ales în Principate, precizat în sursa B. 2 puncte

Domnul ales în Principate este Alexandru Ioan Cuza.

2. Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la Imperiul Otoman. 2 puncte

„Toți semnatarii, inclusiv Imperiul Otoman, au recunoscut independența administrativă a
Principatelor, dreptul fiecăruia de a deține o armată națională, de a emite legi și de a se angaja
în mod liber în comerțul cu alte state.”

3. Menţionaţi cele două Principate Române, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6
Puncte
Cele două Principate Române prezentate în sursă sunt Țara Românească și Moldova
Dascălu Alexandru Costi
Clasa X-B

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că marile puteri au
hotărât alegerea câte unei adunări consultative speciale în fiecare Principat. 3 puncte
A

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
cauză:„ În 1858, cele șapte mari puteri s-au întrunit iarăși la Paris, într-o Conferință, pentru a lua
în discuție dorința de unire a românilor, exprimată prin adunările ad-hoc, dar nu a pus-o în
practică”

efect:„ Principatele urmau să aibă fiecare câte un domn [...], câte o adunare legislativă, câte un
guvern și câte o capitală; două instituții centrale, una cu rolul de a alcătui proiecte de legi
comune și alta ca for judecătoresc suprem al ambelor țări, luau ființă la Focșani”

6. Prezentaţi două măsuri adoptate în statul român modern, în primul deceniu după
evenimentele la care se referă sursa B. 6 puncte
Două măsuri adoptate în statul român modern după Conferința de la Paris sunt „Legea privind
secularizarea averilor mănăstirești” și „Legea Rurală

7. Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice realizate în prima jumătate a secolului
al XIX-lea. 4 puncte
„Proclamația de la Islaz” și „Petițiunea Națională” sunt două proiecte politice redactate în prima
jumătate a secolului XIX, amândouă având ca prevederi desființarea iobăgiei și împărțirea
pământurilor acestora a țăranilor clăcași fără ca aceștia să ofere dezbăgubire

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Din primăvara anului 1857, în Moldova, Costin Catargiu, ministrul de Interne al
caimacamului, a trecut la acţiuni dure împotriva mişcării unioniste [...]. Manifestaţiile erau
interzise, se efectuau nu numai destituiri de funcționari, dar şi arestări în rândul militanţilor
unionişti, exista o adevărată atmosferă de teroare [...], iar, în paralel cu blocarea activităţii
unioniştilor, se desfăşura o campanie de strângere silită a semnăturilor pe petiţii separatiste.
Pentru a pune capăt acestei stări de lucruri a fost trimisă la Bucureşti o delegaţie [...] care s-a
bucurat de o întâmpinare entuziastă din partea locuitorilor Țării Românești. Sosiţi la
Bucureşti, ei au determinat Comisia de informare a puterilor garante, ai cărei membrii îşi
începuseră activitatea în Principate, să delege o parte din membrii ei să viziteze Moldova.
Prezenţa comisarilor a dezvăluit forţa mişcării unioniste în Moldova, mii de oameni ieşindu-
le în întâmpinare. [...] Cu steaguri tricolore, manifestând entuziasm, [...] moldovenii şi-au
dezvăluit măsura în care erau susținătorii programului unionist. Sub această impresie şi
asaltaţi de reclamații, comisarii au cerut caimacamului Vogoridi să pună capăt acţiunilor
împotriva cărora protestele fuseseră unanime. ” (Istoria românilor)

B. „În Țara Românească caimacamul Alexandru Ghica a acceptat, deși nu cu plăcere,

înființarea de cluburi politice, ca în timpul revoluției din 1848 [...] Dorinţa de a participa la
consultarea electorală era unanimă, deoarece pe această cale putea fi demonstrată puterilor
garante adeziunea la cauza Unirii şi a constituirii statului modern. [...] În aceeaşi măsură cu
interesul general care se manifesta faţă de alegerile ce urmau să aibă loc, caimacamul Ghica
Dascălu Alexandru Costi
Clasa X-B

îşi dezvăluia anumite reticenţe faţă de radicalizarea atmosferei preelectorale. Era temător ca
iniţiativa să nu fie preluată de revoluţionarii de la 1848 şi din această cauză a căutat să
întârzie cât mai mult reîntoarcerea fruntaşilor exilaţi [...]. Dar, în acelaşi timp, Ghica a refuzat
să devină un instrument antiunionist al Imperiului Otoman. El era un sincer partizan al unirii
cu Moldova, sperând însă că, în condiţiile în care proiectul aducerii unui prinţ străin nu avea
sorţi de reuşită, el avea să fie beneficiarul situaţiei, devenind domn al ambelor ţări. [...] În
vara anului 1857, ultimii fruntaşi paşoptişti s-au reîntors în ţară [...]. Aceşti fruntaşi radicali
au preluat [...] conducerea mişcării unioniste din Ţara Românească [...].” (Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Numiţi marea putere precizată în sursa B. 2 puncte

Marea putere precizată în sursa B este Imperiul Otoman

2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la membrii Comisiei de informare a

puterilor garante. 2 puncte
Membrii Comisiei de informare își începuseră activitatea în Principate

3. Menţionaţi cele două țări române la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
Cele două țări române la care se referă sursa A și sursa B sunt Țara Românească și Moldova

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că manifestațiile

mișcării unioniste erau interzise. 3 puncte
A

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând
rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
cauză:„ deoarece pe această cale putea fi demonstrată puterilor garante adeziunea la cauza
Unirii şi a constituirii statului modern”
efect:„ Dorinţa de a participa la consultarea electorală era unanimă,”

6. Prezentaţi două proiecte politice pașoptiste . 6 puncte

Două proiecte politice pașoptiste sunt „Petițiunea Proclamațiune” și „Petițiunea Națională”

7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate de statul român în politica internă, în a
doua jumătate a secolului al XIX-lea. 4 puncte
Codul Penal și Codul Civil reprezintă două măsuri adoptate de statul român în politica internă,
asemănarea dintre acestea fiind că amândoua asigură libertatea personală și se garantează
egalitatea cetățenilor în fața legii.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Evenimentele care aveau loc în vestul Europei [...] i-au îndemnat pe intelectualii români să
treacă la acțiune. La începutul lunii aprilie, boierii și reprezentanții orășenilor au organizat la
Iași o întâlnire, în scopul de a denunța despotismul. [...] Erau hotărâți să limiteze puterile
domnului Moldovei, Mihail Sturdza [...] fără intenția de a răsturna structurile politice și
sociale existente [...]. Sturdza răspunse prin forță revendicării lor și, după scurte ciocniri,
mulți dintre revoluționarii de frunte au fost exilați. În Țara Românească, [...] în luna martie,
C. A. Rosetti [...] și Ion Ghica [...], printre alții, au format un comitet revoluționar însărcinat
cu organizarea unei revolte armate. Nicolae Bălcescu, exponent al spiritului revoluționar în
rândurile studențimii române de la Paris, s-a alăturat comitetului în aprilie. În data de 9/21
Dascălu Alexandru Costi
Clasa X-B

iunie 1848, la Islaz [...] membrii comitetului și-au pus planul în aplicare. [...] S-a dat citire
unei Proclamații în care se prezenta programul revoluției. [...] Comitetul revoluționar își
exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar nu-și putea
disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de
Regulamentele Organice. În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să
le promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor
cetățenilor, împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga
participare la viața politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor,
abolirea sistemului de clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional
printr-un învățământ gratuit și egal pentru toți cetățenii [...], desființarea tuturor rangurilor și
titlurilor nobiliare și alegerea domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale.
[...] Principalul teatru de acțiune a fost orașul București, unde revoluția a început la 11/23
iunie [...]. Străzile erau pline de oameni, cărora li se distribuiau copii ale Proclamației de la
Islaz. Domnitorul Gheorghe Bibescu nu a opus niciun fel de rezistență și a acceptat imediat să
semneze Proclamația ce urma să fie folosită, temporar, drept constituție; totodată, a
recunoscut noul cabinet ministerial. Dar, în realitate, el nu a simpatizat cu aceste reforme, iar
la 13/25 iunie a abdicat și a fugit la Brașov.” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins,
Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Numiţi un document cu rol de constituție, precizat în sursa dată. 2 puncte

„Regulamentele Organice” reprezintă un document cu rol de constituție prezentat în sursă.

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte

Secolul prezentat în sursa dată este secolul XIX.

3. Menţionaţi un membru al comitetului revoluționar și atitudinea acestui organism față de o

mare putere, la care se referă sursa dată. 6 puncte
Un membru al comitetului revoluționar este Nicolae Bălcescu, iar atitudinea organismului față de
Rusia este prezentată ca fiind ostilă.

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la acțiunile din Moldova. 6 puncte
Acțiunile din Moldova insinuau limitarea puterii domnului, fără a răsturna structurile politice și
sociale existente, iar revoluționarii acestor mișcări au fost exilați de către domnul Mihail Sturdza

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principiile propuse de

comitetul revoluționar din Țara Românească, susţinându-l cu două informaţii selectate din
sursă. 10 puncte

Un punct de vedere referitor la principiile propuse de comitetul revoluționar din Țara

Românească este că aceștia aveau în plan modernizarea pe plan social a societății românești
deoarece aceștia vizau egalitatea drepturilior cetățeanului, libertatea presei și despăgubirea
moșierilor.
În susținerea opiniei formulate precedent aduc următoarele informați selectate din sursa oferită:
„. În Țara Românească, [...] în luna martie,
C. A. Rosetti [...] și Ion Ghica [...], printre alții, au format un comitet revoluționar însărcinat
cu organizarea unei revolte armate. [...]Comitetul revoluționar își
exprima intenția de a respecta toate tratatele în vigoare cu Imperiul Otoman, dar nu-și putea
disimula ostilitatea față de Rusia, cerând să se pună capăt regimului instituit de
Regulamentele Organice.”
Dascălu Alexandru Costi
Clasa X-B

„În continuare, comitetul enumera principiile pe care își propunea să

le promoveze în așezarea principatului pe un nou făgaș: egalitatea în drepturi a tuturor
cetățenilor, împărțirea echitabilă a datoriilor publice prin impozit în raport cu veniturile, larga
participare la viața politică prin vot universal, libertatea presei, a cuvântului și a întrunirilor,
abolirea sistemului de clacă prin despăgubirea moșierilor, extinderea sistemului educațional
printr-un învățământ gratuit și egal pentru toți cetățenii [...], desființarea tuturor rangurilor și
titlurilor nobiliare și alegerea domnilor pe termen de cinci ani, din toate categoriile sociale.”

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia Marile Puteri au
susținut realizarea statului roman modern.. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

Argumentul conform căruia Marile Puteri au susținut realizarea statului român modern este susținut de
Convenția de la Paris deoarece acest document nu a jucat doar rol de constituție dar a și unit cele două
principate sub un singur nume.

După izbucnirea Războiului din Crimeia și a tratatului de pace de la Paris din 1856, Protectoratul Rus este
înlocut de o garanție colectivă a celor 7 Mari Puteri (Franța, Rusia, Anglia, Prusia, Sardinia, Austria și
Turcia) asupra Principatelor Române dar păstrând dominația Otomană.

În cadrul lucrărilor congresului, Franța v-a face propunerea de a unii Principatele Române prin
intermediul ministrului de esterne, Contele Waleski dar s-au opus acestei propuneri Imperiul Otoman,
Imperiul Habsburgic și Anglia cu pretextul că românii nu doresc unirea.

După formarea a mai multor adunări Ad-hoc în care s-a dovedid că de fapt uirea principatelor este
dorită, s-a organizat Convenția de la Paris în 1858 unde s-au adunat Marile Puteri.

Acest document a jucat rol de constituție ce are la bază principiul puterilor în stat dar și numeroase
prevederi printre care și schimbarea numelui de stat în „ Principatele Unite ale Moldoviei și Valachiei”
unde trebuia să existe 2 domnitori, 2guverne și 2 adunări legiuitoare dar decât o „Înaltă Curte de Casație
și Justiție” și o „Comisie Centrală” cu sediul la Foxani iar sistemul de vot devenea cenzitar.

Datorită faptului că nu era menționat ca cei doi domni să nu fie aceiași persoană, românii au luat
avantajul, Țara Românească și Moldova alegând același domnitor.

În concluzie, Marile Puteri au susținut crearea statului modern român prin formarea actului „Convenția
de la Paris” din 1858 ce a avut la bază principiul separării puterilor în stat dar în acelaș timp a pavat
drumul spre unriea Țării Române și a Moldovei