STATUL ROMÂN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI.

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „ Până în 1863, [Al.I.Cuza] s-a preocupat îndeosebi de problemele unificării şi centralizării

administraţiei, finanţelor, armatei, justiţiei (…). Din octombrie 1863, şi până în ianuarie 1865,
Cuza a încredinţat conducerea ţării unui guvern, condus de Mihail Kogălniceanu, adeptul unor
reforme interne radicale. În decembrie 1863, a fost adoptată legea secularizării averilor
mănăstireşti(…), prin care un sfert din teritoriul ţării reintra în circuitul economic naţional. Apoi,
în primăvara anului 1864, guvernul a adus în discuţie legea agrară, propunând împroprietărirea
clăcaşilor, cu despăgubire, pe loturile pe care le aveau în folosinţă. Lega rurală a fost promulgată
imediat fiind urmată de o nouă constituţie numită Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris,
din august 1858.”
(Vlad Georgescu, Istoria românilor.De la origini până în zilele noastre)

B. „Sătenilor! Îndelungata voastră aşteptare, marea făgăduinţă, dată vouă de înaltele puteri ale
Europei prin articolul 46 al Convenţiei, interesul patriei, asigurarea proprietăţii funciare şi
dorinţa cea mai vie s-au îndeplinit. Claca este desfiinţată pentru de-a pururi şi de astăzi voi
sunteţi proprietari pe locurile supuse stăpânirii voastre, în întinderea hotărâtă prin legile în
fiinţă(…). De astăzi, voi sunteţi stăpâni pe braţele voastre; voi aveţi o părticică de pământ,
proprietate şi moşie a voastră, de astăzi voi aveţi o patrie de iubit şi de apărat.
(Proclamaţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza către săteni )

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi , pe baza sursei A, consecinţa secularizării averilor mănăstireşti. 2 puncte

2. Precizaţi , pe baza sursei B, o consecinţă a aplicării legii rurale în domeniul proprietăţii.
2 puncte
3. Numiţi câte o prevederea a legii rurale din sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care menţionează cel mai important
prim-ministru din timpul domniei lui Al. I. Cuza. 3 puncte
5. Menţionaţi prevederile Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris. 7 puncte
6. Prezentaţi abordarea problemei agrare în două documente programatice paşoptiste . 6 puncte
7. Menţionaţi alte două reforme înfăptuite în timpul domniei lui Al.I.Cuza,
în afara celor precizate în cele două surse. 4 puncte
SUBIECTUL II 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„S-a convocat Adunarea Naţională la 1 decembrie 1918. (…) În mijlocul unui mare entuziasm,
românii din Transilvania, Banat şi alte districte au votat în unanimitate pentru unirea
necondiţionată cu regatul României. Ei au hotărât, de asemenea, să păstreze pentru aceste
teritorii o autonomie provizorie până când va fi ales parlamentul constituant al României Mari.
În cea de a doua zi a Adunării s-a alcătuit un Consiliu Executiv, format din 15 membri, pentru
organizarea administraţiei interne.”
(„The Times”, 25 februarie 1919)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei, scopul constituirii Consiliului Executiv. 2 puncte

2. Precizaţi localitatea în care s-a convocat Adunarea Naţională la 1 decembrie 1918. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza sursei, două decizii referitoare la statutul politico-juridic al
Transilvaniei, Banatului şi al altor districte, adoptate în Adunarea Naţională. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la modul în care s-a
hotărât unirea Transilvaniei cu România ,susţinându-l cu o explicaţie din text. 6 puncte
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri în procesul de unificare a
Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei la România . 8 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, semnificaţia şi importanţa făuririi
României Mari pentru istoria românilor.(Se punctează pertinenţa argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 6 puncte

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiecte politice româneşti şi realizarea
lor, având în vedere:
1. precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în secolul al XVIII-
lea sau în prima jumătate a secolului al XIX-lea, şi menţionarea a două idei susţinute de acesta;
2. prezentarea unui fapt istoric , desfăşurat pe plan intern, prin care s-a realizat statul român
modern, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
3. menţionarea unui fapt istoric, din secolul al XX-lea, care a contribuit la formarea României
Mari şi a unei consecinţe a constituirii acesteia;
4. formularea unui punct de vedere referitor la contribuţia proiectelor politice la făurirea statului
român modern şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice
a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.