Argumentul istoric

1. Formulaţi o frază prin care susţineţi afirmaţia din cerință şi faceţi referire la faptul istoric ce urmează a fi
prezentat
2. Prezentaţi faptul istoric:
– menţionaţi faptul istoric
– scrieţi cel puţin două informaţii despre faptul istoric, prin care demonstrați afirmația
3. Scrieţi o concluzie – o frază din care să rezulte că aţi demonstrat afirmaţia
* folosiţi conectori  de cauzalitate (din cauză că, deoarece) şi de efect (în concluzie, astfel, aşadar)

Exemplu:
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice democratice sunt
aplicate în statul român, în prima jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte
(1.)      Afirmația conform căreia practicile politice democratice sunt aplicate în statul român, în prima jumătate a
secolului al XX-lea este adevărată deoarece în această perioadă în România regăsim o practică caracteristică tuturor
statelor democratice – adoptarea unei constituții democratice.
(2.)      Astfel, în perioada interbelică, statul român a adoptat o nouă Constituție în anul 1923. Datorită schimbărilor
generate de Marea Unire din 1918, era necesară adoptarea unei noi legi fundamentale. Prin aceasta se integrau noile
provincii și se enunța caracterul unitar și indivizibil al statului român. De asemenea adoptarea votului universal în
1918 și reforma agrară din 1921 au produs schimbări sociale și politice care sunt reflectate de constituție.
            Principalele prevederi democratice ale Constituției din 1923 sunt legate de menționarea și respectarea
drepturilor și libertăților cetățenești și a principiului separării puterilor în stat. România este o monarhie
constituțională, regele exercitând puteri executive și legislative conform legilor. Puterea executivă este exercitată de
Guvern în numele regelui. Guvernul este răspunzător în fața puterii legislative reprezentată de un Parlament
bicameral – format din Senat și Camera Deputaților. Puterea judecătorească este independentă și controlează
celelalte puteri, instanța supremă fiind Curtea de casație și justiție.
            Adoptarea Constituției din 1923 a însemnat, pe lângă recunoașterea noilor realități social-politice de după
1918, și o evoluție a societății românești prin democratizarea sistemului de conducere.

(3.)      În concluzie, Constituţia din 1923 stă la baza aplicării practicilor politice care consolidează regimul
democratic din România în perioada interbelică.
Barem: 4 puncte pentru argumentarea afirmației date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că, astfel etc.) si concluzia
(asadar, ca urmare, în concluzie etc.)
 
Relaţie cauză-efect.
Selectarea, dintr-una sau două surse, a două informaţii aflate în relaţie cauză-efect.
Rezolvarea: se citeşte cu atenţie textul sursei sau surselor şi se transcrie din text o informaţie cauză şi o informaţie
efect.
Ca să fim siguri că informaţiile alese sunt corecte facem următorul test de control: punem informaţiile într-o
construcţie de genul: Din cauză că (pentru că, deoarece) informaţia a, atunci informaţia b. Dacă rezultă un text
valabil din punct de vedere logic şi istoric, atunci am oferit răspunsul corect. De exemplu: Din cauză că Ştefan cel
Marea a refuzat plata tributului faţă de turci atunci el a fost atacat de o armată otomană condusă de Suleiman paşa.

Atenţie!!! În exerciţiile pentru stabilirea cauzalităţii putem întâlni două situaţii:

a) Uneori informaţiile sunt aşezate în text chiar în această formă evidentă cauză-efect. În acest caz le găsim foarte
uşor deoarece ne uităm după termenii care ne arată cauzalitatea, numiţi conectori: din cauză că (deoarece)- atunci(de
aceea, pentru aceea).
b) Alteori trebuie să descoperim noi în sursa sau în sursele citate relaţia cază-efect. În acest caz trebuie să fim atenţi
să avem ca element de control şi următoarele aspecte:
– evenimentul cauză a avut loc înaintea evenimentului efect şi evenimentul efect este o urmarea logică a
evenimentului cauză;
– evenimentele pe care noi le găsim în relaţie cauză-efect sunt corect stabilite numai atunci când răspunsul nostru
este logic şi convingător pentru oricine îl citeşte, chiar dacă nu a văzut sursa pe care am consultat-o. Pentru aceasta
ne imaginăm situaţia că o altă persoană citeşte răspunsul nostru şi nu a văzut sursa istorică. Reuşeşte ea să înţeleagă
ce am scris noi acolo?

Formularea punctului de vedere

Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la sistemul parlamentar instituit în 1866, susținându-l cu
două informații selectate din sursă. 10 p.

„La 11 iulie, cei 91 de deputați au aprobat în unanimitate Constituția pe care Carol a promulgat-o în ziua
următoare. /Sistemul parlamentar instituit în 1866 diferea în unele privințe importante de cel asigurat prin Statutul
lui Cuza/. Izbitoare de la bun început este poziția mai importantă a Legislativului, care a devenit acum un partener
aproape egal cu domnitorul în facerea legilor./ Potrivit noii Constituții, pentru a căpăta putere de lege, un proiect
trebuia aprobat atât de către Legislativ, cât și de către Domnitor./ Ambii puteau să inițieze o legislație, cu excepția
proiectelor de lege referitoare la veniturile și cheltuielile statului, care trebuiau să-și afle sorginte în Camera
Deputaților. /Astfel, prerogativele legislative aproape exclusive ale Domnitorului stabilite de Statut au fost reduse
substanțial în favoarea reprezentanților electoratului/…”
( Keith Hitchins, România 1866-1947 )
Rezolvare:
1. selectați două informații din sursă (care să se refere la sistemul parlamentar instituit în 1866) – subliniați-le sau
scrieți-le pe ciornă
2. formulați punctul de vedere pe ciornă
– începeți cu formula (Conform sursei date,)
– referiți-vă la ambele informații
– formulați o frază logică fără să repetați cuvintele din cele două informații
– puneți două puncte după punctul de vedere pentru că apoi urmează cele două informații
3. Scrieți răspunsul pe foaia de examen:

[punctul de vedere] – 4 puncte

Potrivit sursei date, sistemul parlamentar, adoptat prin Constituția din 1866, era diferit de cel existent anterior și
acorda o mai mare importanță Legislativului, în adoptarea legilor:
[2 informații – cu ghilimele!]
„Sistemul parlamentar instituit în 1866 diferea în unele privințe importante de cel asigurat prin Statutul lui Cuza.” –
3 puncte
„Izbitoare de la bun început este poziția mai importantă a Legislativului, care a devenit acum un partener aproape
egal cu domnitorul în facerea legilor.” – 3 puncte

Barem: Se acordă 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la sistemul
parlamentar instituit în 1866
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul
de vedere formulat (2x 3p. = 6p.)

EXERCIȚII:

1.„Romanitatea Orientală(sau Răsăriteană): se întinde între Dacia Traiană(în Nord), Marea Mediterană (în Sud),
Marea Neagră(granița de Est). Și în această parte a romanității, romanitatea a evoluat în contact cu populațiile
migratoare, a suportat presiunea numărului și a violenței invadatorilor, și a rezistat prin superioritatea civilizației
materiale a culturii și a structurilor lingvistice”
* Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la impactul populațiilor migratoare asupra romanității
orientale, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

2. „Revoluția de sus, impusă în 1929-1930, de stat societății, a generat un șir de fenomene caracteristice
stalinismului. Printre cele mai semnificative: expansiunea aparatelor birocratice, însărcinate să controleze aplicarea,
în toate domeniile și la toate nivelele, a inițiativelor Partidului; proliferarea poliției secrete; rolul fundamental al
muncii forțate a milioane de excluși, eliminați din corpul social; omniprezența terorii de stat, sub toate formele sale.”
* Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la fenomenele caracteristice stalinismului, susținându-l
cu două informații selectate din sursă.

3. „Constituția din 1866 a contribuit la alinierea României lângă țările înaintate ale vremii cel puțin prin proclamarea
principiilor fundamentale ale sistemului ei constituțional. Constituția n-a fost elaborată doar pentru etapa istorică pe
care o parcurgeau atunci românii, ci, afirmând ferm suveranitatea națională și aspirația spre independență, prin tonul
încare era scrisă, prin unele stipulații și mai ales prin ignorarea suveranității otomane și a garanției puterilor, ea se
înfățișa ca un statut fundamental al unei țări neatârnate.”
* Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la statutul internațional al legii fundamentale din 1866,
susținându-l cu două informații selectate din sursă.

4. „Constituția de la 1866 limita prerogativele Domnitorului la cele ale unui monarh constituțional, prevedea o
guvernare reprezentativă, îi făcea pe miniștri răspunzători pentru actele lor și consolida principiul separării puterilor.
Consemna, de asemenea, pe larg, drepturile și libertățile cetățenilor, cărora le era de aici înainte garantată egalitatea
în fața legii, libertatea deplină a conștiinței, a presei, a adunărilor publice, dreptul de asociere, inviolabilitatea
domiciliului și a persoanei împotriva oricăror percheziții și arestări arbitrare.”
* Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la funcționarea unei practici politice liberale, pe baza
Constituției din 1866, susținându-l cu două informații selectate din sursă.

5. „Nu sunt singurul care-și pune o întrebare: de unde vin banii șefilor fascismului, bani care sunt din abundență?
Pentru că nu e cheltuială oarecare să trimiți în toate colțurile Italiei cinsprezece mii de indivizi să manifeste la Roma.
Se zicea că fascismul își trage principalele resurse din contribuțiile pe care le plătesc marii proprietari din Emilia, de
pe valea râului Pad și din Toscana, pentru a fi la adăpost de atentatele sindicaliștilor agrari, atât comuniști, cât și
populari. Dar nu e singura sursă de la care se adapă fascismul. Se spunea, de asemenea, că este finanțat de marii
industriași din Lombardia, în vederea combaterii dușmanului comun, comunismul, care era ca o lepră în această
parte a Italiei.”
* Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la ascensiunea fascismului, susținându-l cu două
informații selectate din sursă.

6. „După mărturia adversarilor, care aveau tot interesul să exagereze cifra celor învinşi, Ştefan[cel Mare] a avut
«circa 20 000 de oameni». Totuşi, el a fost cel care a atacat primul, în după-amiaza zilei de 26 iulie izbutind, la un
moment dat, să respingă avangarda condusă de Soliman […]. A urmat apoi atacul turcilor condus de însuşi
[sultanul] Mahomed […] şi siliră pe Ştefan să se retragă. Au căzut, cu spada în mână, în acest loc, care de atunci s-a
numit Războieni, mulți dintre dregătorii și curtenii Moldovei. […]”
* Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la acțiunile desfășurate de
otomani, după bătălia de la Războieni, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

Argumentul istoric
II. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice democratice sunt aplicate
în statul român, în prima jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

1.[argumentarea]
Formulați o afirmație(o ipoteză) care să cuprindă:
– tema pe care o tratați (enunțul)
– o referire la faptul istoric relevant pe care urmează să-l prezentați

2.[prezerntarea unui fapt istoric relevant]

Folosiți un conector de cauzalitate (Astfel) apoi
Prezentați faptul istoric relevant
– scrieți cât mai mult; aici demonstrați ceea ce ați afirmat la punctul 1. (în ipoteză)

3.[concluzia]
Folosiți un conector care exprimă concluzia (În concluzie) apoi
Formulați o concluzie (în care rezultă că ați demonstrat afirmația de la început)

Rezolvare:
1.[argumentarea]
În România, în prima jumătate a secolului XX, sunt aplicate practici democratice, mai ales după Primul Război
Mondial. O caracteristică a tuturor statelor democratice din secolul al XX-lea a fost constituționalitatea.
2.[fapt istoric relevant]
Astfel, în perioada interbelică, a fost adoptată o nouă Constituție în anul 1923, necesară în urma realizării Marii
Uniri de la 1 decembrie 1918. Prin această lege fundamentală, se consacra legitimitaea actului de unire, se integrau
noile provincii și se enunța caracterul unitar și indivizibil al statului român. De asemenea, Constituția introducea
votul universal, înlocuindu-l astfel pe cel cenzitar.
O altă prevedere a Constituției din 1923 era principiul separării puterilor în stat (executivă, legislativă,
judecătorească).
Adoptarea Constituției din 1923 a însemnat, pe lângă recunoașterea noilor realități social-politice de după 1918, și
un imbold dat clasei politice și societății românești prin democratizarea sistemului de conducere.
3.[concluzia]
În concluzie, în prima jumătate a secolului al XX-lea, România este un stat care funcționează pe baza unei
constituții, în care sunt aplicate practici politice democratice .

Barem: 4 puncte pentru argumentarea afirmației date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și
prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că, astfel etc.) si concluzia
(asadar, ca urmare, în concluzie etc.)