Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid cu sfaturi pentru proba de Istorie, de la profesoara Andreea Laura Martinescu: „O bună parte
din greșelile frecvente făcute de elevi la Subiectul I și II au strict legătură cu textul”
Profesoara de Istorie Andreea Laura Martinescu a realizat pentru EduPedu.ro un ghid complex cu
sfaturi pentru candidații care susțin marți proba de Istorie de la Bacalaureat 2021. Ea atrage atenția
că nu ajunge să rezolvi primele două subiecte pentru a te asigura că vei promova examenul. Cele
mai multe greșeli de la Subiectul I și Subiectul II au legătură cu textul. Spre exemplu:
„Neînțelegerea unor concepte simple precum: spațiu istoric, stat medieval, formațiune politică,
organizație politică, practică politică, proiect politic, acțiune diplomatică, acțiune militară duce la
rezolvare greșită a cerințelor.”
– Istorie –
Rezolvarea unor părți din Subiectul I și II din cadrul probei de bacalaureat la disciplina istorie este relativ simplă,
căci verifică înțelegerea textului de către elevi și lucrul cu sursele istorice. Elevii ar trebui să fie familiarizați cu
acest tip de activitate încă din gimnaziu, ținând cont de faptul că în clasele V-VIII intră prima dată în contact cu ceea
ce presupune analiza unei surse istorice.
Textele trebuie citite cu atenție. Având în vedere faptul că o bună parte din răspunsuri se regăsesc punctual în
sursele istorice date, se recomandă rezolvarea primilor 5 itemi de la Subiectul I și a primilor 4 itemi de la Subiectul
al II-lea direct pe varianta primită, prin sublinierea răspunsurilor, urmată în mod logic de formularea și
transcrierea acestora pe foaia de examen. A doua parte a acestor subiecte vizează verificarea conținutului istoric
însușit.
Mulți elevi consideră că pot obține o notă de trecere dacă rezolvă doar cerințele referitoare la analiza surselor
istorice. În aceste condiții, conform baremului, nota maximă ar fi 5,60. Nu le recomand să se bazeze pe acest
lucru, căci, după cum urmează, vom observa faptul că o bună parte din greșelile frecvente făcute de elevi la
Subiectul I și II au strict legătură cu textul. Sfatul meu: învățați, învățați, învățați!
Recomandări:
Formularea în propoziție a răspunsurilor: denotă seriozitate și capacitatea de a stăpâni limba
română
Informațiile din text se preiau cu ghilimele
Când trebuie să realizăm o prezentare a unor elemente, prima dată le menționăm și doar apoi le
detaliem prin definire, explicare și exemplificare. Întotdeauna când avem de realizat o
prezentare trebuie să oferim cel puțin 2 informații istorice despre elementul prezentat pentru a
obține punctajul maxim.
Greșeli frecvente:
atunci când lipsesc conectorii din sursă, în vederea stabilirii relației cauză-efect trebuie să avem ca
element de control următorul aspect: evenimentul cauză a avut loc înaintea evenimentului efect,
fiind o urmare logică a acestuia
Neînțelegerea unor concepte simple precum: spațiu istoric, stat medieval, formațiune politică,
organizație politică, practică politică, proiect politic, acțiune diplomatică, acțiune militară duce la
rezolvare greșită a cerințelor.
Nerecunoașterea elementelor comune din cele două surse atunci când apare formularea: menționați
… precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
Elevii trec direct în prezentarea elementelor fără a le menționa la început.
Nerecunoașterea acțiunilor/practicilor/proiectelor la care fac referire sursele, în vederea identificării
altor două acțiuni/practici/proiecte
a. Analiza sursei:
b. Numirea documentului/domnitorului/evenimentului prezentat în sursă.
c. Identificarea secolului la care face referire sursa
d. Menționarea unui element din sursă și preluarea din text a unei informații, în funcție de cerință
e. Preluarea din sursă a două informații, conform cerinței
f. Formularea unui punct de vedere și susținerea acestuia cu două informații din sursa dată
Recomandări:
De aceea…, așadar…
Subiectul III evaluează conținutul istoric însușit și modul prin care elevul știe să operaționalizeze informația prin
intermediul unui eseu structurat.
Se urmărește:
Recomandări:
destructurarea eseului prin realizarea pe ciornă a unei schițe simple (realizată în 2-3 minute),
reprezentând rezolvarea cerințelor pentru fiecare –
întotdeauna eseul trebuie să aibă o introducere, cuprins (rezolvarea cerințelor), încheiere
o Introducere: prezentarea în 2-3 fraze a contextului istoric dat, a ipotezei de la care se
pleacă
o Cuprins: rezolvarea propriu-zisă a cerințelor din cadrul eseului structurat, folosindu-se în
elaborare de schița făcută în prealabil pe ciornă
o Încheiere: revenirea la ideea din introducere cu o frază concluzivă
Prezența conectorilor care exprimă cauza-efectul în modul de exprimare a ideii
o Conectori care exprimă cauzalitatea: pentru că, fiindcă, deoarece, căci, având în
vedere, dat fiind faptul că, din cauză că etc.
o Conectori care exprimă efectul: prin urmare, rezultă, așadar, astfel etc.
Punctul de vedere se formulează la fel ca argumentația de la punctul 6, subiectul II
Formularea unor enunțuri scurte; evitarea frazelor lungi de foarte mare întindere
Existența unor fraze de tranziție când se realizează trecerea de la o cerință la cealaltă
Greșeli frecvente:
Mulți elevi nu redactează eseul de teamă că nu știu să răspundă la toate cerințele. Sfatul
meu: rezolvați ce știți! În momentul în care realizați o schiță a ceea ce urmează să redactați, veți
observa faptul că ideile vin foarte repede și structural
Lipsa unei introduceri și încheieri
Lipsa corelării cerințelor cu un context istoric aferent
Lipsa frazelor de tranziție necesare pentru a face trecerea de la o cerință la cealaltă
Nu vă panicați pentru limita de spațiu!
Ultimele 10 minute din timpul alocat folosiți-le pentru a verifica lucrarea, dacă ați transcris tot ce era necesar
de pe ciornă, dacă răspunsurile date sunt corecte.
Mult succes!”