Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat

– disciplina Istorie

În pregătirea examenului de bacalaureat pentru disciplina istorie, o parte mai puțin luată
în seamă este modul în care diferitele exerciții trebuie rezolvate. De cele mai multe ori, chiar
dacă informația istorică este corectă, ea nu primește punctajul aferent tocmai pentru că nu
respectă structura pe care o așteaptă unii profesori corectori. De aici se nasc și diferențele între
notele primei corectări și contestații, întrucât nici corectorii nu au aceleași viziuni asupra
modului în care subiectele trebuie rezolvate.
În cele ce urmează, aș dori să vă expun câteva dintre detaliile de care trebuie să țineți
cont atunci când rezolvați subiectele de bacalaureat. Această etapă a explicării itemilor este una
cu care orice profesor ar trebui să-și înceapă pregătirea elevilor pentru examenul de
bacalaureat. În general, abordarea exercițiilor trebuie să țină cont de mai multe detalii care, pe
de-o parte să respecte întocmai baremul (sunt corectori pentru care baremul este literă de lege
iar orice mică abatere de la acesta este sancționată), iar pe de altă parte să aibă o formulare cât
mai explicită și concisă, îmbinată în același timp cu o perspectivă istorică. Cert este că, de ceva
timp, subiectele elaborate pentru examenul de bacalaureat se bucură de ceea ce numim „barem
explicit”, adică un barem care oferă variante de răspuns / modalități acceptate de redactare a
răspunsului, ceea ce limitează posibilitățile de interpretare ale profesorului corector.
Pentru exemplificarea diferiților itemi care apar în subiectele de bacalaureat, am folosit
varianta de antrenament nr. 17 pe care o atașez în anexă.

Subiectul I, exercițiul 1
Subiect: 1. Numiți un lider politic, precizat în sursa B.
Barem: 1. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: P. Groza / Groza / Gheorghiu-Dej. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare / menționare sau
în enunț).

Itemul de tipul „numiți” solicită un răspuns scurt. În cazul de față, acesta trebuie preluat
din sursă. Recomand redactarea răspunsului sub formă de enunț:

Rezolvare: 1. Un lider politic precizat în sursa B este Petru Groza.

Subiectul I, exercițiul 2
Subiect: 2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la „libertățile civile”.
Barem: 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: Erau prevăzute garanții lipsite de conținut,
Cetățenii au dreptul de asociere și organizare dacă scopurile urmărite nu sunt
îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituție, etc. Se punctează
orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă / menționare sau în
enunț).

Itemul de tipul „precizați” solicită un răspuns scurt. În cazul de față, acesta trebuie
preluat din sursă. Foarte mare atenție la folosirea ghilimelelor („”): orice informație pe care o
preluați din sursă trebuie să apară între ghilimele („”). Sunt profesori corectori care nu
punctează răspunsul dacă informațiile nu sunt puse între ghilimele („”). Recomand redactarea
răspunsului sub formă de enunț:
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

Rezolvare: 2. O informație referitoare la „libertățile civile” din sursa A este: „Cetățenii au

dreptul de asociere și organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii
democratice, stabilite prin Constituție”.

Subiectul I, exercițiul 3
Subiect: 3. Menționați câte o instituție de stat la care se referă sursa A, respectiv sursa B.
Barem: 3. Câte trei puncte pentru fiecare răspuns: Parlamentul / Marea Adunare Națională /
Prezidiu / Consiliul de Miniștri / Guvernul / Ministerul Economiei Naționale. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă /
menționare sau în enunț).

Itemul de tipul „menționați” solicită un răspuns scurt. În cazul de față acesta trebuie
preluat din surse. Exercițiul este formulat de așa natură încât necesită două răspunsuri, fiecare
preluat din câte o sursă. Recomand redactarea acestuia în enunț, cu precizarea sursei din care a
fost preluat.

Rezolvare 3: O instituție la care se referă sursa A este Marea Adunare Națională.

O instituție la care se referă sursa B este Ministerul Economiei Naționale.

Subiectul I, exercițiul 4
Subiect: 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că în România
este impus modelul totalitar sovietic.
Barem: 4. 3 puncte pentru scrierea literei A.

Itemul de tipul „scrieți” solicită un răspuns scurt prin care să indicați sursa. Nu sunt
condiții specifice de abordare a acestui exercițiu.

Rezolvare: 4. Sursa A.

Subiectul I, exercițiul 5
Subiect: Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).
Barem: 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații
selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză,
respectiv efect). Exemplu: Cauză: el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces și
efect: ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi
reglementat vânzarea și prețurile mărfurilor și ar fi controlat investiția de capital,
etc.

Itemul de tipul „scrieți o relație cauză-efect” are câteva condiții specifice:

- rolul fiecărui enunț selectat trebuie subliniat (spuneți care este cauza și care este
efectul);
- informațiile preluate din sursă trebuie redate între ghilimele („”), în caz contrar,
în funcție de corector, puteți să nu primiți punctajul;
- nu există punctaje intermediare, astfel că fie luați cele 7 puncte, fie nu;
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

- căutați în sursă conectori, cuvinte de legătură, care să vă sugereze care ar fi cauza

sau efectul (din cauză că, deoarece, prin urmare, în concluzie, datorită, pentru că,
astfel că);
- încercați să nu preluați pasaje foarte lungi dacă nu este necesar. Această practică
poate sugera faptul că nu ați reușit să identificați cauza sau efectul.

Rezolvare: Cauză: „el a atribuit statului rolul decisiv în acest proces”

Efect: „ca urmare, statul ar fi fost acela care ar fi alocat materiile prime, ar fi
reglementat vânzarea și prețurile mărfurilor și ar fi controlat investiția de capital”.

Subiectul I, exercițiul 6
Subiect: 6. Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în Europa, în prima jumătate
a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele date.
Barem: 6. Câte 1 punct pentru un punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice
totalitare utilizate în Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la
care se referă sursele date. Exemple: cenzura, cultul personalității, etc. Câte 2 puncte
pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care
sunt precizate două informații referitoare la practica politică.

Itemul de tipul „prezentați” are o structură aparte, cu două componente:

- menționarea evenimentului/faptului în cadrul unui enunț scurt;
- prezentarea evenimentului/faptului, adică expunerea a două caracteristici ale
acestuia.

Pentru rezolvarea acestui item vă recomand să parcurgeți următorii pași pe care puteți,
totodată, să-i schematizați pe ciornă:
- Identificarea spațiului și perioadei cronologice impuse de exercițiu: Europa,
prima jumătate a secolului al XX-lea;
- Identificarea practicilor totalitare la care se referă sursele, pentru a putea face
abstracție de ele:
+ Sursa A: monopartidismul (existența unui singur partid); concentrarea
puterii decizionale în mâinile unor organisme nereprezentative; lipsa
drepturilor și libertăților cetățenești.

3
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

+ Sursa B: dirijarea economiei de către stat, planificarea și centralizarea

economiei;
- Identificarea unui posibil răspuns: Ce alte practici politice totalitare utilizate în
Europa, între 1900-1950, cunosc? Cultul personalității lui Hitler, Stalin, Mussolini;
preluarea puterii prin violență și forță (Revoluția din octombrie a lui V. I. Lenin;
„Marșul asupra Romei” al lui Benito Mussolini); existența organizațiilor
paramilitare și de înregimentare a tineretului (Squadristi, Balilla, Piccole Italiane
în Italia, Hitlerjugend în Germania), existența poliției politice ca armă represivă
folosită de regim (NKVD și CEKA în U.R.S.S., OVRA în Italia, GESTAPO în
Germania); eliminarea fizică a adversarilor politici („Marea Teroare” la Stalin;
„Noaptea cuțitelor lungi” la Hitler).
- pentru care dintre aceste practici politice știu să ofer cel puțin două caracteristici
/ informații?

Vă recomand să integrați în rezolvarea subiectului trei informații / caracteristici

referitoare la faptul istoric pe care îl prezentați. Este posibil ca rezolvarea subiectului prin
precizarea a două informații să fie riscantă, în sensul că profesorul corector poate considera
una dintre informații ca fiind nesatisfăcătoare sau insuficientă și să nu o puncteze. În cazul de
față, punctajele se pot acorda și parțial (intermediar).

Legendă: Menționarea practicii politice

Prezentarea practicii politice (informații)
Rezolvare:
Secolul al XX-lea s-a caracterizat prin existența în Europa a mai multor regimuri cu
caracteristici totalitare, prezente în țări precum Germania, Italia, Ungaria, Spania și U.R.S.S.
În prima jumătate a acestui secol, condițiile dificile cauzate de urmările primului război
mondial au discreditat regimurile anterioare și au permis instaurarea totalitarismului, care fie a
încercat, fie chiar a reușit să preia puterea prin forță, violență și lovituri de stat. În Rusia Țaristă,
această practică politică a fost favorizată de înlăturarea familiei imperiale în cadrul revoluției
din februarie 1917, când puterea este preluată de un guvern provizoriu, pentru ca în octombrie
același an, V. I. Lenin, întors din Finlanda să coordoneze „Revoluția bolșevică” de la 25
octombrie, care a dus la instaurarea comunismului în Rusia. Un lucru asemănător se întâmplă
în Italia, acolo unde Benito Mussolini, liderul Partidului Fascist, s-a folosit de organizația
paramilitară „Cămășile negre” pentru a organiza „Marșul asupra Romei” în octombrie 1922,
în urma căruia regele Victor Emanuel al III-lea demite guvernul liberal și-l numește premier
pe liderul fascist. O astfel de acțiune are loc și în Germania Republicii de la Weimar, unde
Adolf Hitler organizează în noiembrie 1923 „Puciul de la berărie”, încercând să preia puterea.
O altă practică politică specifică totalitarismului european în prima jumătate a secolului
al XX-lea este reprezentată de existența organizațiilor de tineret care trebuiau să înregimenteze
populația. În Germania a fost înființat „Tineretul Hitlerist” (Hitlerjugend), care aveau scopul
de a da educației tinerilor o formație militară, în timp ce Mussolini înființează în Italia
organizații precum Balilla (pentru băieții între 8 și 14 ani), Piccole Italiane (pentru fetele între
8 și 14 ani) sau Avanguardisti și Giovani Italiane pentru tinerii între 14 și 18 ani.
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

Subiectul I, exercițiul 7
Subiect: 7. Menționați o caracteristică a unei ideologii specifice democrației din Europa, în
secolul al XX-lea.
Barem: 7. 4 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a unei ideologii specifice
democrației din Europa, în secolul al XX-lea. Exemplu: promovează drepturile și
libertățile cetățenești, etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect
(prin precizare / menționare sau în enunț).

Itemul de timpul „menționați” solicită un răspuns scurt, de data aceasta pe baza

cunoștințelor acumulate. Recomand formularea răspunsului sub formă de enunț:

Rezolvare: O caracteristică a democrațiilor europene din secolul al XX-lea este existența

sistemului bipartid sau pluripartid, care permite funcționarea mai multor partide politice.

Subiectul al II-lea, exercițiul 1

Subiect: 1. Numiți alianța din care face parte Franța, precizată în sursa dată.
Barem: 1. 2 puncte pentru răspunsul: Tripla Alianță. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare / menționare sau în enunț).

Itemul de tipul „numiți” solicită redactarea unui răspuns scurt, în cazul de față bazându-
ne pe sursă. Recomand redactarea răspunsului în enunț:

Rezolvare: Alianța din care făcea parte Franța era Tripla Alianță.

Subiectul al II-lea, exercițiul 2

Subiect: 2. Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Barem: 2. 2 puncte pentru răspunsul: al XX-lea. Se punctează orice mod de redactare a
răspunsului corect (prin precizare / menționare sau în enunț).

Itemul de tipul „precizați” solicită redactarea unui răspuns scurt, în cazul de față
bazându-ne pe sursă. Recomand redactarea răspunsului în enunț:

Rezolvare: Sursa dată se referă la secolul al XX-lea.

Subiectul al II-lea, exercițiul 3

Subiect: 3. Menționați evenimentul militar desfășurat în 1913 și o consecință a acestuia pentru
România, la care se referă sursa dată.
Barem: 3. 3 puncte pentru răspunsul: al Doilea Război Balcanic. 3 puncte pentru menționarea
oricărei consecințe a acestuia pentru România. Exemplu: Bulgaria a cedat României
sudul Dobrogei, etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin
citat din sursă / menționare sau în enunț).

Itemul de tipul „menționați” presupune redactarea unui răspuns scurt, pe baza sursei.
Dacă alegem să oferim un răspuns preluând citate din sursă, acestea trebuie încadrate între
ghilimele („”). Trebuie acordată o atenție suplimentară asupra structurii itemului care
presupune două cerințe diferite:

5
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

- menționarea evenimentului la care se referă sursa;

- menționarea unei consecințe a evenimentului pentru România.
Recomand redactarea răspunsului sub formă de enunț:

Rezolvare: Evenimentul la care se referă sursa dată este al Doilea Război Balcanic. O urmare
a acestui eveniment pentru România constă în faptul că „Bulgaria a cedat României sudul
Dobrogei”.

Subiectul al II-lea, exercițiul 4

Subiect: 4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Primul Război Balcanic.
Barem: 4. Câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații
referitoare la Primul Război Balcanic. Exemple: Victoria rapidă și decisivă a
Bulgariei asupra Turciei, are consecințe pentru echilibrul de putere din zonă, etc. Se
punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă /
menționare sau în enunț).

Itemul de tipul „menționați” presupune redactarea unui răspuns scurt, pe baza sursei.
Mare atenție la încadrarea informațiilor preluate din sursă între ghilimele („”). Sunt profesori
corectori care nu punctează exercițiul dacă informațiile nu sunt redate între ghilimele („”).
Recomand redactarea răspunsului în enunț, prin evidențierea fiecărei informații dintre cele
două, pentru a facilita corectarea și a da un aspect lizibil, lucrării:

Rezolvare: O primă informație referitoare la Primul Război Balcanic este: „Victoria rapidă și
decisivă a Bulgariei asupra Turciei”.
O a doua informație referitoare la Primul Război Balcanic este: „a stârnit profundă
îngrijorare la București pentru că amenința să tulbure echilibrul de putere din zonă...”.

Subiectul al II-lea, exercițiul 5

Subiect: 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atitudinea Rusiei față
de România în 1914, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Barem: 5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor
la atitudinea Rusiei față de România în 1914.
Câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin
punctul de vedere formulat.
Exemplu: În 1914, Rusia își exprimă interesul pentru colaborarea cu România.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: Diplomații francezi (...) și-au
coordonat politica cu cea a Rusiei care, la îndrumarea ministrului de externe
Sazonov, a curtat asiduu România și Vizita țarului la Constanța la 1/14 iunie 1914 a
marcat începutul unei noi ere în relațiile dintre cele două țări. Punctajul total (10
puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de
vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar
informațiile / informația.
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

Itemul de tipul „formulați, pe baza sursei, un punct de vedere referitor la”, presupune
o structură mai complexă care are mai multe aspecte:
- Este foarte important ca rezolvarea să cuprindă cele două componente: punct de
vedere și informații. Ele nu se punctează separat (nu primiți punctaj dacă ați
formulat un punct de vedere fără a reda informații din sursă; nu primiți punctaj dacă
ați redat informații din sursă fără a formula un punct de vedere);
- Există posibilitatea să primiți punctaj parțial dacă formulați punctul de vedere
și îl susțineți cu o singură informație;
- Punctul de vedere trebuie să fie impersonal! Nu trebuie să înceapă cu în opinia
mea, după părerea mea, consider că;
- Punctul de vedere reprezintă o reformulare a informațiilor prezente în sursă, o
caracteristică generală, fără exemple particulare, a ceea ce relatează sursa cu privire
la tema solicitată de exercițiu (tema poate fi regăsită în enunț: atitudinea Rusiei față
de România în 1914);
- Evitați pe cât posibil ca punctul de vedere pe care îl formulați să fie preluat mot-
a-mot din sursă;
- Evitați pe cât posibil să introduceți prea multe informații suplimentare, din propria
cultură generală, în formularea punctului de vedere;
- În principiu, formularea punctului de vedere necesită o redare a ideii din sursă
prin propriile cuvinte, tocmai pentru a demonstra faptul că ați înțeles sursa;
- Înainte de a redacta răspunsul, asigurați-vă că punctul de vedere pe care îl
formulați poate fi susținut cu informații din sursă. Chiar dacă nu este cazul în
subiectul de față, pot fi surse care să pară ofertante la prima vedere, dar care să nu
conțină informații suficient de clare cu care să vă susțineți punctul de vedere;
- Fiți foarte atenția astfel încât punctul de vedere și informațiile pe care le selectați
să aibă legătură; evitați să redați informații care nu fac trimitere / nu susțin punctul
de vedere;
- Evitați să integrați informațiile care susțin punctul de vedere, în interiorul
acestuia. Este foarte dificil pentru profesorul corector să delimiteze punctul de
vedere de informațiile care îl susțin;
- Recomand redarea informațiilor în enunț, obligatoriu cu ghilimele („”).

Legendă: Punct de vedere

Informații care susțin punctul de vedere
Rezolvare:
Încordarea relațiilor internaționale înainte de Primul Război Mondial, dar mai ales
desfășurarea celor două Războaie Balcanice, au determinat Rusia să caute o apropiere
diplomatică de România pentru a o atrage către Tripla Antantă, slăbind astfel Puterile Centrale.
O primă informație care susține acest punct de vedere este: „Diplomații francezi (...) și-
au coordonat politica cu cea a Rusiei care, la îndrumarea ministrului de externe Sazonov, a
curtat asiduu România”.
O a doua informație care susține acest punct de vedere este: „Vizita țarului la Constanța
la 1/14 iunie 1914 a marcat începutul unei noi ere în relațiile dintre cele două țări”.

7
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

Subiectul al II-lea, exercițiul 6

Subiect: 6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică
politică utilizată în România, în primele două decenii după evenimentele la care se
referă sursa dată, a contribuit la consolidarea democrației. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și
concluzia).
Barem: 6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date – prezentarea oricărui fapt istoric
relevant (de exemplu: adoptarea Constituției din 1923, etc.) prin precizarea a două
informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc.) și concluzia (așadar, astfel, etc.).

Itemul de tipul „argumentați printr-un fapt istoric relevant” presupune parcurgerea mai
multor etape care trebuie abordate cu foarte mare atenție, deoarece:
- Nu există punctaje intermediare: ori rezolvați complet și corect (acoperind toate
componentele cerinței), ori rezolvați parțial, ceea ce îi permite profesorului
corector să nu acorde punctajul;
- Structura itemului:

- Etape:
+ Identificarea limitelor geografice și cronologice pe care le solicită
exercițiul: România, 1914-1934;
+ Corelarea informației istorice cu tema dată: ce fapt istoric din România, din
perioada 1914-1934, contribuie la consolidarea democrației? Adoptarea
Constituției din 1923; introducerea votului universal; apariția mai multor
partide politice, inclusiv a partidelor care reprezintă interesele unor pături
largi ale societății (PNȚ), etc.
+ Pentru care dintre faptele istorice de mai sus am suficiente informații astfel
încât să ofer cel puțin două caracteristici (ideal ar fi trei)? Adoptarea
Constituției din 1923;
+ Redactare:
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

• Realizarea unei scurte introduceri referitoare la temă (afirmația

dată) – o caracteristică generală a temei solicitate de exercițiu, fără
exemple particulare;
• Menționarea faptului istoric;
• Prezentarea faptului istoric prin oferirea a cel puțin două
caracteristici / informații. Foarte mare atenție: în prezentarea acestor
informații este obligatoriu să introduceți conectori de cauzalitate.
Absența lor poate permite profesorului corector să nu acorde punctaj;
• Formularea unei concluzii referitoare la temă (afirmația dată), pe
baza faptului istoric prezentat și integrarea conectorilor de concluzie.
Absența lor poate permite profesorului corector să nu acorde punctaj.

Legendă:
Introducere
Menționarea faptului istoric
Informații / caracteristici ale faptului istoric
Conectori de cauzalitate
Conectori de concluzie
Concluzie referitoare la afirmația dată

Rezolvare:
Viața politică românească de după Primul Război Mondial a fost caracterizată de
punerea în practică a curentului liberal, atât de către forțele politice care s-au organizat în
numeroase partide, cât și de către monarhia aflată sub sceptrul regelui Ferdinand. Printre
numeroasele acțiuni care au consolidat sistemul democratic românesc în perioada interbelică
se numără și adoptarea unei noi constituții în anul 1923. Acest act a reprezentat o necesitate
istorică determinată de nevoia de a răspunde noilor realități apărute după înfăptuirea României
Mari. Consolidarea sistemului democratic este realizată prin creșterea rolului Parlamentului
datorită alegerii acestuia pe baza votului universal, introdus recent, dar și prin sporirea
atribuțiilor Înaltei Curți de Justiție și Casație, concomitent cu diminuarea prerogativelor
monarhice în acest domeniu. Nu în ultimul rând, principiile liberale își găsesc un ecou în
Constituția din 1923 întrucât ea prevede existența drepturilor și libertăților cetățenești, care
aveau la bază principiul egalității între majoritari (români) și minoritari (minoritățile naționale).
Așadar, sistemul politic românesc interbelic își găsește un fundament puternic în
evoluțiile petrecute după Primul Război Mondial, dar mai ales în noua constituție care stă la
baza organizării României Mari până în anul 1938.

9
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

Subiectul al III-lea (eseu)

Subiect: Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre instituțiile centrale din spațiul
românesc, în secolele al IX-lea – al XVIII-lea, având în vedere:
- Menționarea a două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în
secolele al XII-lea – al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia;
- Prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în
a doua jumătate a secolului al XIV-lea;
- Precizarea unui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc,
desfășurat în secolul al XVI-lea;
- Formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din
Moldova, în secolul al XVIII-lea, după 1711 și susținerea acestuia printr-un
argument istoric.
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui
fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia),
respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în
limita de spațiu precizată.
Baremul: spre deosebire de primele două subiecte, unde baremul este explicit și oferă variante
de răspuns pentru exerciții, baremul pentru eseu rămâne unul aproape clasic, ceea ce lasă
corectarea la latitudinea profesorului. Din această cauză eseul trebuie să respecte o structură
bine definită, să fie clar, să abunde în informații istorice, iar în același timp să se încadreze în
limitările solicitate. Baremul pentru eseu se împarte în două secțiuni:
- Informație istorică (fiecare cerință a eseului are un anumit punctaj în funcție de
structura exercițiului (item);
- Redactare: există punctaje alocate diferitelor aspecte care țin de scrierea eseului:
+ 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat / 1 punct pentru
utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat: punctaj pe care îl primiți atunci
când limbajul folosit în construirea eseului este unul de specialitate,
asemănător cu cel pe care îl vedeți prin culegerile de pregătire a examenului
de bacalaureat, în manual sau la profesori;
+ 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie): se
poate întâmpla ca cerințele eseului să inducă în eroare și să dea impresia că
aceste trei părți componente sunt cuprinse în cele patru liniuțe. Chiar dacă
prima cerință solicită o caracteristică generală, ea nu ține loc de introducere;
în mod asemănător, formularea unui punct de vedere nu ține loc de concluzie.
Structura eseului trebuie să arate astfel:
• Introducere: un paragraf care să prezinte foarte pe scurt, fără
exemple particulare, ci doar cu caracteristici generale, tema eseului;
• Cuprins: rezolvarea aferentă celor 4 cerințe (liniuțe); foarte mare
atenție la asigurarea unor elemente de trecere între cerințe. După ce
este rezolvată o liniuță, nu treceți brusc la următoarea, ci încercați să o
introduceți prin elemente de legătură care să dea o înfățișare omogenă
eseului.
• Încheiere: un paragraf care să fie introdus prin conectori de concluzie
și care să sintetizeze argumentele expuse în cuprins, într-o frază
referitoare la tema eseului.
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

+ 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice / logice a faptelor

istorice; 1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice / logice
a faptelor istorice: cerințele eseului (liniuțele) trebuie rezolvate obligatoriu în
ordinea în care ele sunt formulate, întrucât sunt așezate în ordine cronologică.
Nu rezolvați cerința trei pentru ca mai apoi să rezolvați cerința unu, iar într-
un final, cerințele doi și patru.
+ 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu: acest criteriu este foarte
ambiguu întrucât acele două pagini pot varia în funcție de tipul de scris al
elevului. În general, încercați să depășiți o pagină și jumătate.

Legendă:
Introducere
Menționarea faptului istoric
Informații / caracteristici ale faptului istoric
Elemente de legătură / tranziție între cerințe (liniuțe)
Conectori de cauzalitate
Conectori de concluzie
Concluzie referitoare la tema eseului
Punctul de vedere

Rezolvare:
Evul Mediu reprezintă perioada în care formațiunile politice cuprinse în spațiul intra și
extra-carpatic au intrat în procesul de unificare ce a pus bazele statelor medievale românești,
entități politice care s-au bucurat de o organizare internă bine definită și de existența mai multor
instituții care dirijau aspectele politice, religioase, administrative și militare din fiecare stat.

Subiect: menționarea a două instituții centrale constituite în spațiul intracarpatic, în secolele al

XII-lea – al XIV-lea și a câte unei caracteristici a fiecăreia;
Barem: câte trei puncte pentru menționarea oricăror două instituții centrale constituite în
spațiul intracarpatic, în secolele al XII-lea – al XIV-lea (de exemplu: voievodatul,
congregația generală, etc.). Câte 3 puncte pentru menționarea oricărei caracteristici a
fiecăreia (de exemplu: atribuții militare, administrative și judiciare, inițial era
convocată la solicitarea voievodului, etc.)

Itemul de tipul „menționați” presupune redactarea unui răspuns scurt. Modul în care
este formulată cerința face ca răspunsul să reprezinte o corelare între cele două componente ale
ei: menționarea instituției și menționarea caracteristicii instituției.
Etape:
- identificarea spațiului geografic și a limitelor temporale la care se referă cerința:
Transilvania, 1100-1399;
- ce instituții existau în Transilvania în această perioadă? Voievodatul, Adunarea
Generală a Nobililor, Biserica.

11
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

Rezolvare:
Spațiul intracarpatic este primul care trece prin procesul unificator cauzat de
expansiunea maghiară începută după anul 1000. În urma acestuia sunt puse bazele
voievodatului autonom al Transilvaniei, aflat sub suzeranitate maghiară, în cadrul căruia o
instituție centrală foarte importantă era voievodatul, cu atribuții administrative, judecătorești,
dar și militare, fiind comandantul armatei Transilvaniei. Alături de voievod, administrarea țării
era pusă și sub jurisdicția Adunării Generale a Nobililor, formată din reprezentanții „stărilor
privilegiate”. Aceasta avea atribuții în politica internă (prin stabilirea impozitelor), dar și în
politica externă (ratificând tratatele încheiate de voievod, aprobând starea de război sau
încheierea păcii).

Subiect: Prezentarea unei instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în a

doua jumătate a secolului al XIV-lea;
Barem: 2 puncte pentru menționarea oricărei instituții centrale înființate în spațiul românesc
extracarpatic, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea (de exemplu: domnia, etc). 3
puncte pentru prezentarea instituției menționate – o scurtă expunere în care sunt
precizate două informații referitoare la instituție și se utilizează relația cauză-efect; 1
punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la instituție.

Itemul de tipul „prezentați” presupune redactarea unui răspuns complex ce are mai
multe componente:

Etape:
- Identificarea limitelor geografice și cronologice: spațiul extracarpatic (Țara
Românească / Moldova); a doua jumătate a secolului al XIV-lea (1350-1399);
- Ce instituții centrale apar în zonele menționate, în acel interval de timp? Domnia,
Sfatul Domnesc, Biserica.
- Despre care instituție știu să prezint cel puțin două caracteristici? Domnia.

Rezolvare:
Sper deosebire de Transilvania, în zonele extracarpatice procesul de unificare intervine
ceva mai târziu, iar în urma lui sunt puse bazele celor două state medievale românești: Moldova
și Țara Românească. În aceste zone, la baza sistemului administrativ, politic și militar stătea
instituția domniei, care avea un caracter divin, teocratic, deoarece domnul era văzut ca un „ales
al lui Dumnezeu”. Totodată, domnia în cele două țări avea o dublă calitate, întrucât persoana
care ocupa tronul conducea administrația, putea bate monedă, stabilea impozite și era scaunul
suprem de judecată, în timp ce atribuțiile militare și politica externă erau realizate din postura
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

de mare voievod. Din cauza componentei teocratice a domniei și a necesității stabilității în

spațiul românesc, domnia avea și un caracter ereditar, fiind transmisă din tată în fiu în familia
Basarabilor (pentru Țara Românească) și a Mușatinilor (în Moldova).

Subiect: Precizarea unui fapt istoric referitor la instituții centrale din spațiul românesc,
desfășurat în secolul al XVI-lea;
Barem: 2 puncte pentru precizarea oricărui fapt istoric referitor la instituțiile centrale din
spațiul românesc, desfășurat în secolul al XVI-lea (de exemplu: organizarea
principatului Transilvaniei în 1541, etc.)

Itemul de tipul „precizați” presupune un răspuns scurt. Cu toate acestea, pentru ca eseul
să aibă o structură omogenă putem identifica un element comun pentru cerința aceasta și pentru
următoarea, astfel încât să fie asigurată o tranziție facilă între ele. Pentru ambele cerințe,
schimbările instituite la nivelul domniei sunt determinate de avansul otoman în Peninsula
Balcanică.

Rezolvare:
După apariția statelor medievale românești, sfârșitul secolului al XIV-lea este
caracterizat de un nou pericol care amenință stabilitatea politică a Peninsulei Balcanice:
înaintarea Imperiului Otoman. Implicarea domnitorilor români în stăvilirea avansului
musulmanilor pe parcursul secolului al XV-lea nu a oprit definitiv expansiunea acestora. Prin
urmare, după înfrângerea Regatului Ungariei în cadrul bătăliei de la Mohacs (1526),
Transilvania cade sub suzeranitate otomană, astfel că din 1541 este reorganizată sub forma
Principatului autonom al Transilvaniei, în timp ce instituția centrală a voievodatului lasă locul
principatului.

Subiect: Formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din
Moldova, în secolul al XVIII-lea, după 1711 și susținerea acestuia printr-un argument
istoric.
Barem: 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții
centrale din Moldova în secolul al XVIII-lea, după 1711 (de exemplu: Intervenția
Imperiului Otoman are consecințe nefavorabile asupra evoluției domniei în Moldova,
la începutul secolului al XVIII-lea, după 1711, etc.). 4 puncte pentru susținerea
punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt
istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea
conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că, etc.) și concluzia (așadar,
astfel, etc.)

Itemul de tipul „formulați un punct de vedere referitor la (...) și susțineți-l printr-un

argument istoric”, presupune o structură complexă care are mai multe aspecte:
- Este foarte important ca rezolvarea să cuprindă cele două componente: punct de
vedere și argumentul istoric;
- Punctul de vedere trebuie să fie impersonal! Nu trebuie să înceapă cu în opinia
mea, după părerea mea, consider că;
- Punctul de vedere reprezintă o caracteristică generală, fără exemple particulare,
referitoare la ideea pe care trebuie să o susțineți;

13
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

- Înainte de a redacta răspunsul, asigurați-vă că pentru punctul de vedere formulat

veți avea suficiente informații astfel încât să construiți un argument.
- Structura:

- Etape:
+ Identificarea spațiului și a limitelor cronologice: Moldova, după 1711.
+ Corelarea cerinței cu aceste limite: care instituție centrală din Moldova
evoluează după 1711? Domnia
+ Formularea punctului de vedere – caracteristică generală referitoare la
evoluția domniei după 1711;
+ Formularea argumentului – prezentarea unui fapt istoric relevant prin
menționarea faptului istoric și oferirea a cel puțin două caracteristici ale
acestuia. Integrarea conectorilor care să exprime cauzalitatea și concluzia.

Rezolvare:
Transilvania nu este singurul stat medieval din zona carpato-danubiano-pontică afectat
de luptele antiotomane și de expansiunea musulmană în Europa. Țara Românească și Moldova
au suferit schimbări succesive ale statutului lor internațional, care a fluctuat între suzeranitatea
otomană și mici perioade în care fie erau independente, fie erau închinate altor puteri vecine,
precum Ungaria sau Polonia. Cu toate acestea, începutul Crizei Orientale și a declinului
Imperiului Otoman după 1683 îi determină pe sultani să-și intensifice controlul asupra celor
două țări române pentru a nu le îngădui să conlucreze cu state care urmăreau acapararea
moștenirii otomane, după cum era Rusia. Un astfel de eveniment a avut loc în timpul scurtei
domnii a lui Dimitrie Cantemir care, apropiindu-se de Rusia țarului Petru cel Mare, a căutat să
scape de controlul otoman asupra Moldovei. Din această cauză, Imperiul Otoman decide,
începând cu 1711, să înlăture domniile pământene și să instaureze regimul fanariot, fapt care
produce mai multe schimbări la nivelul instituției centrale a domniei din Moldova. Deoarece
sultanul își pierduse încrederea în domnitorii pământeni, optează pentru grecizarea domniei și
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

pentru scoaterea tronului la vânzare pentru grecii din cartierul Fanar al Constantinopolului. O
caracteristică a domniei în această perioadă este timpul scurt pe care domnitorii îl petreceau pe
tron, în medie de 3-4 ani. Totodată, domnitorii devin Înalți Funcționari ai Porții. Regimul
debutează, în Moldova, cu domnia lui Nicolae Mavrocordat. Prin urmare, instaurarea regimului
fanariot la începutul secolului al XVIII-lea nu doar că a adus modificări semnificative la nivelul
domniei, dar a și știrbit grav autonomia Moldovei, iar mai apoi pe cea a Țării Românești.

În concluzie, instituțiile centrale dezvoltate în statele medievale românești încă din

etapa formării acestora au suferit schimbări importante care au fost determinate de evoluția
relațiilor internaționale pe parcursul Evului Mediu și la începutul Epocii Moderne. Cu toate
acestea, chiar dacă autonomia Transilvaniei, a Țării Românești și a Moldovei a fost afectată de
tendințele expansioniste ale Regatului Ungariei, inițial, iar mai apoi de cele ale Imperiului
Otoman, domnia pentru spațiul extracarpatic, respectiv voievodatul și principatul pentru cel
intracarpatic, rămân instituții care au stat la baza stabilimentului politic și administrativ specific
spațiului românesc.

15
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

Eseul complet
Legendă:
Introducere
Menționarea faptului istoric
Informații / caracteristici ale faptului istoric
Elemente de legătură / tranziție între cerințe (liniuțe)
Conectori de cauzalitate
Conectori de concluzie
Concluzie referitoare la tema eseului
Punctul de vedere

Evul Mediu reprezintă perioada în care formațiunile politice cuprinse în spațiul intra și
extra-carpatic au intrat în procesul de unificare ce a pus bazele statelor medievale românești,
entități politice care s-au bucurat de o organizare internă bine definită și de existența mai multor
instituții care dirijau aspectele politice, religioase, administrative și militare din fiecare stat.
Spațiul intracarpatic este primul care trece prin procesul unificator cauzat de
expansiunea maghiară începută după anul 1000. În urma acestuia sunt puse bazele
voievodatului autonom al Transilvaniei, aflat sub suzeranitate maghiară, în cadrul căruia o
instituție centrală foarte importantă era voievodatul, cu atribuții administrative, judecătorești,
dar și militare, fiind comandantul armatei Transilvaniei. Alături de voievod, administrarea țării
era pusă și sub jurisdicția Adunării Generale a Nobililor, formată din reprezentanții „stărilor
privilegiate”. Aceasta avea atribuții în politica internă (prin stabilirea impozitelor), dar și în
politica externă (ratificând tratatele încheiate de voievod, aprobând starea de război sau
încheierea păcii).
Sper deosebire de Transilvania, în zonele extracarpatice procesul de unificare intervine
ceva mai târziu, iar în urma lui sunt puse bazele celor două state medievale românești: Moldova
și Țara Românească. În aceste zone, la baza sistemului administrativ, politic și militar stătea
instituția domniei, care avea un caracter divin, teocratic, deoarece domnul era văzut ca un „ales
al lui Dumnezeu”. Totodată, domnia în cele două țări avea o dublă calitate, întrucât persoana
care ocupa tronul conducea administrația, putea bate monedă, stabilea impozite și era scaunul
suprem de judecată, în timp ce atribuțiile militare și politica externă erau realizate din postura
de mare voievod. Din cauza componentei teocratice a domniei și a necesității stabilității în
spațiul românesc, domnia avea și un caracter ereditar, fiind transmisă din tată în fiu în familia
Basarabilor (pentru Țara Românească) și a Mușatinilor (în Moldova).
După apariția statelor medievale românești, sfârșitul secolului al XIV-lea este
caracterizat de un nou pericol care amenință stabilitatea politică a Peninsulei Balcanice:
înaintarea Imperiului Otoman. Implicarea domnitorilor români în stăvilirea avansului
musulmanilor pe parcursul secolului al XV-lea nu a oprit definitiv expansiunea acestora. Prin
urmare, după înfrângerea Regatului Ungariei în cadrul bătăliei de la Mohacs (1526),
Transilvania cade sub suzeranitate otomană, astfel că din 1541 este reorganizată sub forma
Principatului autonom al Transilvaniei, în timp ce instituția centrală a voievodatului lasă locul
principatului.
Transilvania nu este singurul stat medieval din zona carpato-danubiano-pontică afectat
de luptele antiotomane și de expansiunea musulmană în Europa. Țara Românească și Moldova
au suferit schimbări succesive ale statutului lor internațional care a fluctuat între suzeranitatea
otomană și mici perioade în care fie erau independente, fie erau închinate altor puteri vecine,
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

precum Ungaria sau Polonia. Cu toate acestea, începutul Crizei Orientale și a declinului
Imperiului Otoman după 1683 îi determină pe sultani să-și intensifice controlul asupra celor
două țări române pentru a nu le îngădui să conlucreze cu state care urmăreau acapararea
moștenirii otomane, după cum era Rusia. Un astfel de eveniment a avut loc în timpul scurtei
domnii a lui Dimitrie Cantemir care, apropiindu-se de Rusia țarului Petru cel Mare, a căutat să
scape de controlul otoman asupra Moldovei. Din această cauză, Imperiul Otoman decide,
începând cu 1711, să înlăture domniile pământene și să instaureze regimul fanariot, fapt care
produce mai multe schimbări la nivelul instituției centrale a domniei din Moldova. Deoarece
sultanul își pierduse încrederea în domnitorii pământeni, se optează pentru grecizarea domniei
și pentru scoaterea tronului la vânzare pentru grecii din cartierul Fanar al Constantinopolului.
O caracteristică a domniei în această perioadă este timpul scurt pe care domnitorii îl petreceau
pe tron, în medie de 3-4 ani. Totodată, domnitorii devin Înalți Funcționari ai Porții. Regimul
debutează, în Moldova, cu domnia lui Nicolae Mavrocordat. Prin urmare, instaurarea regimului
fanariot la începutul secolului al XVIII-lea nu doar că a adus modificări semnificative la nivelul
domniei, dar a și știrbit grav autonomia Moldovei, iar mai apoi pe cea a Țării Românești.
În concluzie, instituțiile centrale dezvoltate în statele medievale românești încă din
etapa formării acestora au suferit schimbări importante care au fost determinate de evoluția
relațiilor internaționale pe parcursul Evului Mediu și la începutul Epocii Moderne. Cu toate
acestea, chiar dacă autonomia Transilvaniei, a Țării Românești și a Moldovei a fost afectată de
tendințele expansioniste ale Regatului Ungariei, inițial, iar mai apoi de cele ale Imperiului
Otoman, domnia pentru spațiul extracarpatic, respectiv voievodatul și principatul pentru cel
intracarpatic, rămân instituții care au stat la baza stabilimentului politic și administrativ specific
spațiului românesc.

Cu toate că rezolvarea acestui subiect este una strict particulară, tipurile de itemi
discutați (numiți, precizați, menționați, prezentați, argumentați, formulați un punct de vedere)
se rezolvă în mod asemănător pentru toate celelalte subiecte. Deprinderea acestei modalități de
lucru se realizează în timp, prin exercițiu și prin aplicarea cunoștințelor acumulate în rezolvarea
subiectelor.
Așadar, vă recomand să rezolvați cât mai multe variante în această perioadă și chiar să
auto-simulați examenul de bacalaureat prin rezolvarea subiectelor fără utilizarea altor surse de
informare și într-un interval de timp bine stabilit în care să nu existe interferențe exterioare. În
aceste condiții vă puteți da seama care sunt itemii la care trebuie să lucrați mai mult, cât de
multe informații vă puteți structura pe ciornă astfel încât să aveți timp suficient pentru a le trece
și pe foaia de examen sau cât timp stăruiți, în medie, asupra unor subiecte.

Mult succes!

Prof. Mateșan Adrian-Gabriel

Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, București, Sector 3

17
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL

Anexa
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

19
MATEȘAN ADRIAN-GABRIEL
Ghid de abordare a itemilor (exercițiilor) pentru examenul de bacalaureat – disciplina Istorie

21