Sunteți pe pagina 1din 14

Material GRATUIT pentru

Bacalaureatul la Istorie

Cum se
rezolvă
SUBIECTUL I
pentru Bacul
la Istorie?

ÎNVAȚĂ ISTORIE CU GORO @marian.gorocila


01

Introducere
Hello, hello

Dacă citești asta înseamnă că ai primit și


tu primul material gratuit la istorie!
Mă bucur că îl
citești și sper să te ajute!

Numele meu este Gorocilă Marian, am 23 de ani și


îndrum elevii pentru examenul la disciplina
ISTORIE de mai bine de 4 ani. Locuiesc în București
dar de fel sunt din orașul Drăgășani,
județul Vâlcea.

Am urmat studiile la București la SNSPA


la Facultatea de Comunicare și relații
publice și am continuat și cu masterul tot
în cadrul SNSPA.
Mi-am dat seama încă din clasa a XII-a că
iubesc să-i ajut pe ceilalți și să îi fac să
înțeleagă mai
ușor anumite lucruri. Am crezut cu
adevărat când mi se spunea “Vai, ce bine
explici, înțeleg
totul mult mai clar acum, ar trebui să fii
profesor.” și am început să ajut și mai
mulți elevi.

@marian.gorocila
02

Dacă citești acest material


gratuit, nu uita să faci un story și
să dai un tag paginii de
Instagram @marian.gorocila.
astfel încât să vadă și colegii tăi
ce faci!

@marian.gorocila
03

Ce vom învăța?
De-a lungul timpului am realizat că
foarte mulți elevi știu informațiile, știu
materia dar nu știu să
o aplice pe teste și în exerciții. Așa că,
pentru început, vom învăța cum se face
un subiect de bac,
ce ar trebui să scriem la fiecare exercițiu
și cum ar trebui să abordăm testele de
bac.

În acest material vom lucra pe subiectul I


de la bac de la istorie care s-a dat în vara
anului 2022.

APASĂ AICI

@marian.gorocila
04

SUBIECTUL I
Infromații generale
Aici avem 7 exerciții. Primele 5 sunt pe text iar ultimele
2 fac parte dintr-o anumită lecție/temă.
Înainte de a începe cu exercițiul 1 CITEȘTE CELE DOUĂ
TEXTE DE CEL PUȚIN2 ORI.

Nu te apuca niciodată de exercițiul 1 dacă textele nu


sunt citite, vei pierde mult mai mult timp
căutând informațiile prin texte decât să citești de câte
2 ori fiecare text și apoi să știi exact unde
cauți informațiile de la exercițiile 1-5.

O să vezi că pe parcursul subiectului vei avea de


menționat, precizat, prezentat, argumentat etc.

La exercițiile unde ți se cere să menționezi, să


numești, să precizezi ceva, scrii direct răspunsul
pe foaie. Nu este nevoie să scrii tot răspunsul în
propoziție. Ti se va puncta exercițiul și dacă scrii
în propoziție dar și dacă scrii direct răspunsul.
Important este să nu pierzi timp scriind totul în
propoziție.

La exercițiile unde ți se cere să prezinți, să


argumentezi trebuie și scrii răspunsul în propoziții, să
vii cu informații în plus și cu mai multe detalii.

@marian.gorocila
05

Exercițiul 1
Cerința:
Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.

Aici ți se cere să numești o instituție din sursa B. Poți


scrie răspunsul direct pe foaia de examen.

FII ATENT MEREU DIN CE SURSĂ ȚI SE CERE


INFORMAȚIA. AICI ȚI SE CERE DIN SURSA B!

Răspuns:
Răspuns: guvern

Bineînțeles că sunt mai multe răspunsuri corecte. Orice


răspuns corect se va puncta.

Alte răspunsuri corecte: guvern de coaliție, guvern de uniune


națională, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Ministerul
Agriculturii)

@marian.gorocila
06

Exercițiul 2
Cerința:
Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul
din anul 1947.

Ți se cere să precizezi, aici poți să scrii răspunsul direct


pe foaia de examen

Răspuns:
Răspuns: Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care
urma să dea un impuls reconstrucției Europei.

Alt răspuns: Stalin afirmă impunerea dominației Uniunii


Sovietice în Europa de Est.

@marian.gorocila
07

Exercițiul 3
Cerința:
Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în
sursa A, cât și în sursa B.

SFAT: la exercițiul 3 mereu ți se cere să menționezi 2


lucruri:

atât din sursa A, cât și din sursa B – adică liderul


politic și spațiul istoric trebuie să fie și în A dar și în B

să menționezi câte un lucru din fiecare sursă – adică


menționezi pe rând fiecare lucru cerut din fiecare
sursă

Iportant de reținut este că acest exercițiu are 6 puncte și


se împarte în 2. Adică, 3 puncte pentru un lucru
menționat și celelalte 3 puncte pentru celalalt lucru
menționat.

Întotdeauna vei avea de menționat 2 lucruri aici, nu unul.

Răspuns:
Răspuns:
Lider politic: Stalin
Spațiu istoric: Uniunea Sovietică sau Europa sau Europa de Est

@marian.gorocila
08

Exercițiul 4
Cerința:
Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care
susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări
pentru asigurarea dominației politice.

SFAT: caută în fiecare text unde se menționează că


partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări
pentru asigurarea dominației politice.

De obicei, regăsești aceleași cuvinte și în text.

De exemplu, în sursa A, în prima propoziție, scrie “„De


îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu
urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere,
intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea
dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile.”

Răspuns:
Răspuns: sursa A

@marian.gorocila
08

Exercițiul 5
Cerința:
Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din
sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv
efect).

La acest exercițiu vei scrie 2 informații. Una va fi cauza iar


cealaltă va fi efectul. De reținut că aceste două informații sunt
cam întotdeauna una după alta. Nu vei găsi cauza la începutul
textului iar efectul la finalul acestuia.
De obicei, aceste două informații sunt legate prin anumite
cuvinte de legătură precum: pentru că, deoarece, findcă, prin
urmare, cu scopul, din cauza etc.

Totuși, există ca aceste două informații să nu fie legate prin


acesate cuvinte de legătură.

DE REȚINUT: Cele două informații sunt 2 acțiuni/fapte care se


întâmplă una după alta, niciodată în
același timp. O informație se întâmplă din cauza alteia. Mai exact,
prima dată se întâmplă acțiunea (cauza) iar apoi efectul acesteia.

Răspuns:
Cauză: fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice
Efect: Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România

Aici cauza este introdusă prin cuvântul “fiindcă”. Ce înțeleg din cele
două informații? Din cauză că ambele țări [Bulgaria și România] au fost
în război împotriva Uniunii Sovietice, intervenția sovietică a fost mai
puternică. Cauza se întâmplă prima dată iar efectul ulterior.

Alt răspuns:
Cauză: pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în
Europa
Efect: Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România.
@marian.gorocila
09

Exercițiul 6
Cerința:
Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate
în perioada 1948-1962.

La acest exercițiu avem de prezentat. Aici trebuie să venim cu


informații și detalii din ce am învățat acasă.

DE REȚINUT! Întotdeauna ți se vor cere 2 fapte sau 2 acțiuni sau 2


evenimente.

Pentru a obține punctajul complet trebuie să menționăm fiecare


fapt/acțiune/eveniment clar într-un prim paragraf iar apoi trebuie
să scriem minim câte 2 informații despre fiecare fapt/acțiune în
parte.

Răspuns:
În perioada 1948-1962, s-au desfășurat mai multe acțiuni în politica internă a României. Printre
aceste evenimente se remarcă elaborarea Constituției din 1948 și colectivizarea
agriculturii.
Constituția din 1948 este prima constituție a României din perioada comunistă. Articolul 1
menționează că România devenea Republică Populară și că era un stat unitar, independent și
suveran. Această ultimă precizare avea un caracter propagandistic. Se mențineneau formal
principii democratice precum: suveranitatea poporului și separația puterilor în stat. În realitate
rolul conducător îl avea PMR, iar organul suprem al puterii era MAN.
În România, procesul de colectivizare s-a desfășurat în perioada 1949–1962 și a constat în
confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme
agricole administrate de stat. Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat
între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final în 1962. Numeroși țărani, atât
săraci, cât și mai înstăriți, s-au opus acestei acțiuni, iar guvernul comunist a recurs uneori și la
represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări și confiscări ale întregii averi a celor implicați.

@marian.gorocila
10

Exercițiul 7
Cerința:
Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada
național- comunismului, în România.

Acest exercițiu nu mai este pe text și necesită câteva cunoștiințe


din istorie. La acest exercițiu îți sugerez să scrii răspunsul în
propoziție

Răspuns:
Răspuns: O asemănare între două practici politice utilizate în perioada
național-comunismului, în România, este că ambele au contribuit la
consolidarea regimului politic.

Altă asemănare: au încălcat drepturile cetățenești

@marian.gorocila
11

Temă pentru
acasă
Încercă să rezolvi măcar exercițiile de pe
text de la subiectul I să vezi cum te
descurci.

Mai jos ai link către subiect.

APASĂ AICI

Mult succes!

@marian.gorocila
12

Dacă rezolvi SUBIECTUL I, lasă-


mi un mesaj pe Instagram
@marian.gorocila cu
rezolvarea și vei primi o
surpriză!

Mă bucur mult că ai
ajuns până la final!
Join Faceook grup ÎNVAȚĂ ISTORIE CU GORO

Follow @marian.gorocila

Folositor? Trimite-le și colegilor!

@marian.gorocila

S-ar putea să vă placă și