Sunteți pe pagina 1din 5

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

CULTURĂ CIVICĂ- CLASA A VIII-a

PARTEA I 48 de puncte

Citiţi cu atenţie următorul text:

Democratia este o forma de organizare si conducere politica a societatii prin


consultarea cetatenilor, tinand cont de vointa acestora, de interesele si aspiratiile de
progres ale tarii. Este guvernarea de catre popor, puterea suprema revenind poporului si
fiind exercitata direct de el sau de catre reprezentantii alesi conform unui sistem electoral
liber.

Democratia este un tip de regim politic dar si un mod de viata. Ea este produsul
societatilor dar este si producatoare de viata si de stiluri colective de existenta. Studiul
democratiei cuprinde un ansamblu de legi care guverneaza viata colectiva, sentimentele
sociale, emotiile etc.

Democratia s-a regasit, de-a lungul istoriei sale, sub doua forme: democratie directa si
democratie reprezentativa. In prima varianta, de democratie directa, toti cetatenii puteau
participa la luarea hotararilor de interes public, fara a se folosi de reprezentanti alesi sau
numiti. Acest sistem este practicabil doar in cadrul unor societati cu un numar restrans de
membrii. Atena Antica a fost prima democratie din lume care s-a condus pe acest
principiu. Societatile moderne, numeroase si complexe de astazi se ghideaza, insa, dupa
principiul democratiei reprezentative. In acest tip de democratie reprezentativa, cetatenii
aleg reprezentanti oficiali care iau hotarari politice, elaboreaza legi si administreaza
programe spre binele public. Toate democratiile reprezentative sunt sisteme in care
hotararile publice sunt luate conform opiniei majoritatii cetatenilor.

A.Subliniaţi toți termenii cu conţinut civic din textul dat.


4 puncte

Presupunând că aţi avut ocazia să călătoriţi în alte țări sau spații culturale , descrieți o
situaţie de înţelegere a unor situaţii proprie educației de care ați avut parte pănă în acel
moment dar care nu era adecvată cu spaţiului și grupul social în care tocmai vă găseați( ex.
nu este permis să intri cu pantaloni scurți în biserică, sarcasmul este interzis în Coreea)
5 puncte

B. Încercuiţi răspunsul corect pentru fiecare dintre enunţurile următoare: 9 puncte

1
1. Mandatul preşedintelui României durează:
a. 4 ani b. 5 ani c. 6 ani d. 7 ani
2. Principala atribuţie a Parlamentului din România constă în:
a. aplicarea legilor b. adoptarea legilor
c. cenzura presei d. organizarea referendum-ului
3. Organizaţiile nonguvernamentale sunt:
a. grupuri religioase b. organizaţii nonprofit
c. partide politice c. sindicate

C. Se dă tabelul: 9 puncte
A. Legislativă B.Executivă C. Judecătorească

Se dă lista: pompier, criminalist, judecător, grefier,ministru,polițist, primar, secretar,deputat,


magistrat, avocat, prefect, procuror, preşedinte, senator,prim-ministru, inspector, analist
politic.
Aşezaţi fiecare membru din lista de mai sus în coloana deasupra căreia este trecută
autoritatea din care face parte.

D. Toţi oamenii aparţin unor grupuri sociale mari sau mici, formale sau informale, primare
sau secundare, de apartenenţă sau de referinţă. Încercuiţi, dintre tipurile de grupuri enumerate în
enunţ,pe cele reprezentate de familie. 4 puncte

E. În stânga sunt enumerate funcţiile familiei, iar în dreapta roluri ale acestor funcţii. Utilizând
săgeţi, asociaţi fiecăreia dintre funcţiile familiei din stânga, câte un rol menţionat în dreapta.
6 puncte
Funcţiile familiei Rolul funcţiilor familiei
1.funcţia biologică a. transmiterea limbii, a obiceiurilor, a modelelor
comportamentale
2.funcţia economică b. crearea condiţiilor materiale necesare vieţii şi
dezvoltării membrilor familiei
3.funcţia educativă c. confera individului sentimentul de sigurantă
4. funcţia psiho-afectivă d. perpetuarea speciei umane
e. acumulează bunurile şi veniturile membrilor ei.

2
F. În interiorul grupurilor se stabilesc relaţii diferite: de natură pozitivă, cu efecte stimulative
pentru grup sau negative, ca stările de excludere sau conflictuale ale unor membri la viaţa
grupului. Aceste relaţii pot fi: de cooperare, de competiţie, de solidaritate, de conflict, de
toleranţă, de comunicare.
Completaţi casetele libere din partea dreaptă a tabelului de mai jos cu unul dintre tipurile de
relaţie interpersonală subliniată în enunţ, corespunzător fiecărei situaţii descrise:

Ștefan și alți 4 colegi din clasa a VI-a au


hotărât să strîngă bani pentru a fi vaccinați 6
pui de pisică, găsiți lîngă școală.
Elevii clasei a VII-a îsi unesc eforturile pentru
a cumpăra recuzita necesară clubului de actorie
al școlii.
Deşi împărtăşeşte altă credinţă religioasă,
Ibrahim și fratele său au fost bine primiți în
noua clasă.
La festivitatea de început de an şcolar,
prefectul județului le-a transmis elevilor mult
succes.
Elevii sunt nemulțumiți de materiile în care
profesorul predă fără să îi atragă în comunicare
și joc al minții.

10 puncte

PARTEA A II-a 42 de puncte

Presa urmăreşte ce fac reprezentanţii aleşi în funcţii şi demnităţi publice, veghează


asupra societăţii, semnalează neglijenţe, abuzuri, acte de corupţie şi multe alte cazuri în care
legea este încălcată. Presa şi audiovizualul, care de câteva decenii poartă denumirea de mass-
media, au ca drept obiectiv principal acela de a şti, pentru a informa publicul, principiul universal
pe care se bazează democraţia, ştiinţa însemnând, de fapt, putere, nu degeaba mass-media fiind
socotită a fi a patra putere în stat.
Dan Begu în Umanitatea şi pacea
A.

a. Precizaţi doua căi prin care mass-media poate realiza manipularea informaţională a
publicului. 10 puncte

3
b. Definiţi termenii: mass-media, opinie publică. 9 puncte

Comentaţi: “Oricine controlează mass-media, imaginile, controlează cultura.


citat din Allen Ginsberg
. 7 puncte

c. Exemplificați concret o situație în care voi sau o altă persoană de 14 ani s-a aflat într-o
situație de încălcare a dreptului la opinia personală.
8 puncte

B. 8 puncte

1. Deschiderea spre altul, spre străin, spre neobişnuit . Această deschidere este
dificilă, pentru că ne obligă să ne interogăm încrederea în noi, propria noastră viziune despre
lume.
2. Aptitudinea de a percepe ceea ce ne este străin. Avem obiceiul de a aranja ceea ce
este străin după grile de lectură ce ne sunt proprii, de a nu percepe pe altul decât prin modul
obişnuit de a simţi sau gândi.
3. Acceptarea celuilalt ca fiind altul. În întâlnirea cu alteritatea, avem obiceiul de a-l
interpreta pe altul ca fiind similar sau identic, fie de a-l percepe ca pe un duşman şi a ne
îndepărta de el.
4. Trăirea situaţiilor ambigue, ambivalente. Situaţiile ambivalente ne derutează. Nu
dorim ambiguitate. Ea ne provoacă frică.
5. Aptitudinea favorabilă de a experimenta. În linie generală, noi pretindem reţete,
reguli bine fixate. Doar aşa ne simţim în siguranţă. Este posibil să ne apropiem de altul având
curajul de a experimenta, explorând moduri existenţiale diferite.
6. Alungarea fricii faţă de altul. Sentimentul de xenofobie face parte din zestrea cea
mai veche pe care istoria ne-a transmis-o. Această frică trebuie să dispară pentru a-l primi pe
celălalt.
7. Capacitatea de a pune în chestiune propriile norme. Privirea spre cel de lîngă noi
este determinată de sistemul referenţial socio-cultural în care trăim.
8. În caz de divergenţe de interese, nu trebuie să cedăm principiului după care cel
mai tare îşi pune puterea la încercare, în faţa celui mai slab. Dimpotrivă, trebuie continuată
discuţia până când cele două părţi se regăsesc pe un proiect comun.
9. Aptitudinea de a asuma conflicte. Există două tipuri de conduite în cazul
divergenţelor de interese: una de a refuza să vezi realitatea, punând-o între paranteze, alta de a

4
transforma divergenţa în ostilitate. Conflictele trebuie asumate cu calm şi rezolvate într-o
manieră productivă.
10. Capacitatea de a recunoaşte şi a relativiza propriile repere etno şi socio-centriste.
Asta nu înseamnă să-ţi renegi propriile tradiţii, ci să nu le transformi în ceva absolut.
11. Performanţa de a accede la alte identităţi, de a dezvolta o loialitate de tip nou(ex.
cetățean roman dar și European datorită unei burse de studiu în Elveția). Nu este cazul să
renunţăm la identitatea noastră (de român, ungur, ţigan etc.), dar nici să simțim că suntem o
nație deosebită, care suferă de un enorm ghinion în Europa.

Educaţia interculturală îşi propune să ne pregătească ca persoane echilibrate şi societăţile să fie


mai atente la dimensiunea culturală a existenţei lor. Bifați din cele 11 conduite de mai sus și
enumerațile pe 2 coloane care dintre acestea ar trebui să fie predate și discutate la școală și
care țin de educația în familia pentru fiecare dintre noi.

Total test : 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se stabileşte prin
împărţirea la 10 a punctajului obţinut.

Profesor propunător:

Biagini Cristina Maria

CJRAE Bacău (Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comăneşti)