Sunteți pe pagina 1din 9

Cutia lui Potter

Studiu de caz
Vicarul Aurel Mihai în cazul reportajului
recorder.ro „Clanul Marelui Alb”

Chetroiu Daniel Alexandru


CRP, grupa 2421

1
Cuprins

1. Alegerea temei ……………………………………………….…………….. 3


2. Introducere ……………………………………………………...………….. 3
3. Cutia lui Potter …………………………………………...……...………….
4
4. Calea de mijloc aristotelică …………………………………………………
5
5. Imperativul categoric al lui Kant ……………………………………………
5
6. Principiul utilităţii al lui John Stuart Mill ………………………….……….
5
7. Vălul ignoranţei la Rawls ………………………………………...…………
6
8. Viziunea iudeo-creştină ……………………………………………………..
6
9. Studiu de caz …………………………………………………….……….…
6
10.Bibliografie ………………………….……………………………...……… 9

2
Alegerea temei

Contextul actual al societății românești denotă foarte multe probleme de ordin etic din
spațiul public, populația țării fiind grav afectată de lipsa de responsabilitate și comunicare.
Efectul așteptat al tuturor cazurilor de corupție, minciună și dezastre fără responsabil ar fi trebuit
să educe persoanele din conducere către un model mai responsabil și favorabil eticii. Cu toate
acestea, ne regăsim într-un scenariu în care problemele se repetă, metodele de abordare corecte
nu sunt folosite, iar tot ce vedem sunt aceleași strategii care tind să evite asumarea.
Subiectul ales a avut parte de o popularitate destul de atrăgătoare, fiind menționat în
presa națională. Insituția vizată în reportaj este vizată constant de către populație ca fiind coruptă
și despărțită de valorile adevărate naturale. Pentru a analiza mai bine etica în spațiul public, mai
ales într-o instituție foarte cunoscută și constroversată, am ales un personaj aflat pe treptele
superioare ale ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române, un personaj care este între două opțiuni
diferite și care îi vor schimba viața și imaginea publică.
Cunoscând popularitatea cazului acesta, dar și a celorlalte cazuri care au în prim plan
Biserica Ortodoxă Română, acest studiu are resurse multiple și valoroase pentru a evidenția cum
poate fi folosită teoria Cutiei lui Potter în aceste cazuri.

Introducere

Biserica Ortodoxă Română este un subiect delicat în multe grupuri ale societății noastră
contemporane. În contextul actual al presiunilor ideologice și în urma schimbărilor constante ale
civilizației, a modurilor de trai, a credințelor, biserica se dovedește a fi pierdută în trecut, dar la
zi cu metodele de obținere a fondurilor pentru patrimoniul instituției.
Dincolo de aspectele spirituale și religioase, Biserica deține un rol social și îi este impus
să ia parte la modul în care societatea se dezvoltă. Spre deosebire de începuturile civilizației,
când aceasta era una dintre cele mai importante structuri de conducere, în ziua de astăzi trebuie
să fie un apărător al celor cu venituri mici sau chiar nule, să combată imoralitatea și corupția prin
membri săi. Rolul de luptător civic este unul important pentru societate, în contextul în care

3
instituțiile statului demonstrează o abordare slabă și timidă în procesul de ajutorare a categoriilor
defavorizate ale populației țării. Cu toate acestea, acest rol nu mai pare a fi asumat total de către
conducerea instituției, fiind menținut de către o minoritate de subordonați.
Cazul care va fi detaliat nu este singular, asemenea reportaje care dezvăluie cazuri de
corupție și care implica membri importanți din BOR sunt deja extrem de cunoscute și nu mai
denotă noutate și surprindere din partea populației.
Acest studiu dorește să dezvăluie care sunt opțiunile personajelor în cauză, ce strategii au
ales să urmeze, cât de corecte din punct de vedere etic sunt și ce puteau face.

Cutia lui Potter

În timpul anilor 1960, Ralph Potter a realizat un model pentru evaluarea și elaborarea
deciziilor etice. În intersecție cu problema armelor nucleare, Potter a realizat acest model pentru
a răspunde la întrebarea dacă crearea acestor arme are un răspuns etic sau nu, astfel Potter a
realizat o investigație pe această problemă, folosindu-se de către modelul creat, această
investigație rezultând în lucrarea sa de doctorat.
Așa cum Potter a folosit acest model pentru a ajunge la concluzii în ceea ce privește etica
creării de arme nucleare, aceiași pași pot fi urmați astăzi în determinarea problemelor etice ale
unor alte situații. În anul 2001 Christians, Fackler, Rotzoll și McKee oferă o introducere eficace
în ceea ce privește cele patru dimensiuni ale Cutiei lui Potter, definiție, valori, principii, loialități.
Autorii menționează că acești pași, de obicei aplicați într-o ordine, reprezintă un sistem
interconectat, un cerc ci nu un set aleatoriu de probleme separate.
I. Definiția
1. Definirea situației într-un mod obiectiv, sunt cerute informații detaliate și relevante pentru
stabilirea dilemei etice.
II. Identificarea valorilor
1. Numirea și compararea meritelor valorilor contradictorii. Aceste valori reprezintă
definițiile despre drepturi, credințe, noțiuni de bine sau rău.
III. Aplicarea principiilor etice
1. Numirea unui principiu, dintre cele 5, onorat de către fiecare valoare, privirea fiecărei
valori
precum o bază a unui imperativ categoric.
2. Ia în considerare și compară alte principii etice, dacă acestea sugerează noi valori
considerabile.
IV. Loialitățile

4
1. Stabilirea loialităților în funcție de situația și principiul etic.
2. Evalurea posibilității altor loialități.
3. Identificarea unui parcurs al acțiunilor care au în vedere cele mai importante valori,
principii și loialități.
4. Analizarea impactului deciziilor luate.

Calea de mijloc aristotelică

Principiul căii de mijloc a apărut încă în sec. al IV-lea î.Hr., la începuturile filosofiei
occidentale în Grecia. Norma etică a calităţii de durată, redată mai exact drept „Echilibru şi
armonie” a fost elaborată, înainte de Aristotel, în China.
Atunci când a conceput știința eticii, Aristotel tot a pus accentul pe moderaţie și
cumpătare menționând: aşa cum înţelepciunea înseamnă să judeci bine, moderaţia înseamnă să
trăieşti chibzuit. Potrivit acestui principiu, marele filosof propune să alegem o cale de mijloc,
prin care nu vom prejudicia viaţa şi interesele persoanelor din jur. În filosofia aristotelică, curajul
este calea de mijloc între laşitate şi temeritate; o persoană generoasă urmează calea de mijloc
între zgârcenie şi risipă; modestia reprezintă media între neruşinare şi timiditate; critica justă se
află între invidie şidispreţ. În viziunea sa, comportamentul exterior reflectă dispoziţia celui
interior.

Imperativul categoric al lui Kant

Immanuil Kant a conferit substanţă intelectuală regulii de aur prin imperativul său
categoric. Acesta implică faptul că ceea ce este drept pentru mine, nu poate fi drept pentru toţi.
El a declarat că principiul în funcţie de care evaluăm moralitatea acţiunilor noastre derivă din
conştientizarea faptului că ceea ce este corect pentru tine poate avea valoare universală numai
dacă este corect şi pentru ceilalţi.
Ideea lui Kant este o morală a datoriei, derivată din motivaţia existenţei unui scop în sine.
El considera că există adevăruri superioare raţiunii noastre limitate şi că ele se transpun și în
universul fizic. Conştiinţa este înnăscută şi fiecare trebuie să i se supună. Imperativele
categorice, inerente fiinţelorumane, sunt percepute nu prin raţiune, ci prin conştiinţă. Prin

5
intermediul acesteia, omul se supune obligaţiei morale. Conştiinţa ne informează când se cuvine
să alegem binele şi să respingem răul.

Principiul utilităţii lui Mill


Utilitarismul este o viziune etică larg răspândită în societatea Americii de Nord şi o
noţiune binedezvoltată în filozofie. Norma utilităţii devine un principiu dublu. Ea ne dicteză să
producem cel mai bun raport posibil între bine şi rău şi să-l distribuim celorlaţi cât mai mult
posibil. De aici utilitarismul este definit deseori ca un promotor al celui mai mare bine pentru cei
mai mulţi oameni. Principiul ne îndeamnă să distribuim o consecinţă bună pentru cât mai mulţi
oameni, atât cât ne stă în putere să o facem. Utilitatea comună, consemnează acel „bun” care va
aduce folos unui număr cât mai mare de indivizi.

Vălul ignoranţei lui John Rawls


În perspectiva lui John Rawls, corectitudinea reprezintă ideea fundamentală pentru
conceptul dreptăţii.
În cazurile simple, corectitudinea înseamnă cantitate – toţi cei care fac parte din
aceeaşiuniune şi muncesc ar trebui să primească aceeaşi creştere a salariului cu zece procente.
Corectitudinea,în sensul său fundamental, însemnă să elimini diferenţele arbitrare. El
implementează „vălulignoranţei”, cerând ca toate părţile implicate să ia distanţă faţă de
împrejurările concrete, revenind la „poziţia iniţială”, în spatele unei bariere unde sunt eliminate
rolurile şi diferenţele sociale.
Participanţii se prezintă fără trăsături individuale de tipul rasei, clasei, sexului, interesului
de grup şi al altor condiţii concrete şi sunt consideraţi membri egali ai societăţii în ansamblul
său. Ei sunt bărbaţi şi femei cu gusturi şi ambiţii obişnuite, dar fiecare îşi suspendă aceste
trăsături de personalitate, pe care le vor redobândi numai după ce se pune la punct un contract.
De fapt, strategia lui Rawls seopune tendinţei societăţilor democratice de a se ralia intereselor
majorităţii şi de a susţine minoritatea doar cu vorba.

Viziunea iudeo-creştină
Norme etice de aproape orice factură apar la diferite tradiţii religioase. Binele suprem
este emanciparea prin cunoaştere. Cu toate acestea, dintre toate opţiunile, cea iudeo-creştină
domină culturaeuropeană și americană, iar etica teologică este cea mai veche și cea mai
influentă. Aici intenţia este una pedagogică – învăţarea unui sistem de raţionamente şi concepte
etice într-un cadru familiar. Etica iubirii se referă şi la tradiţia de supunere, dreptate şi pace.
Contribuţia fundamentală a acestei perspective religioase, în forma sa iniţială, este
argumentul că, în ultimă instanţă, oamenii sunt supuşi unui singur comandament moral sau

6
virtute: iubirea de Dumnezeu şi de oameni. Toate celelalte obligaţii, chiar dacă sunt legate de
această idee centrală, sunt considerate subsidiare. „Iubeşte-ţi aproapele” este o normă unică în
această tradiţie, întrucât iubirea caracterizează chiar sufletul universului.

Studiu de caz
Definirea situației
Biserica Ortodoxă este una dintre cele mai puternice și mai influente organizații din
România. O instituție care, în contrast cu misiunea sa spirituală, și-a construit un adevărat
imperiu financiar ale cărui mecanisme de funcționare rămân în mare parte necunoscute pentru
muritorii de rând și pentru instituțiile de control ale statului.
Asta deși o parte considerabilă din banii Bisericii provin din fonduri publice: 1,3 miliarde
de lei alocați numai pentru bisericile din București, de la Guvern și din bugetul Capitalei, în
ultimii 13 ani, adică în mandatul Patriarhului Daniel.
După mai multe încercări în care Biserica a refuzat să răspundă la orice întrebare legată
de felul în care administrează fondurile publice, Recorder a decis să se infiltreze în interiorul
sistemului folosind o identitate ascunsă.
La capătul a opt luni de documentare, a fost descoperită o rețea secretă în care oameni de
afaceri, politicieni și prelați de la vârful Bisericii lucrează mână în mână într-o megaafacere:
construcția și reabilitarea de biserici din bani publici. Toată acestea rețea operează cu
binecuvântarea celui mai puternic om din Biserica Ortodoxă Română, pe care oamenii săi îl
numesc Marele Alb.
Aurel Mihai este preotul care îl pune practic în legătură pe jurnalistul sub acoperire cu o
firmă care este abonată la lucrări cu Biserica. Tot în material, Aurel Mihai este cel care dă
asigurări că odată ce se obține binecuvântarea Preafericitului Daniel, toate licitațiile vor merge
fără nicio problemă, iar firmele care sunt indicate vor câștiga.
Preot lector doctor Aurel Mihai este vicar eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor din
2014, iar această funcție este una importantă în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române.

Valori
Aurel Mihai este acum obligat să facă o alegere etică în ceea ce privește cazul în care este
implicat astfel încât imaginea instituției să nu fie pătată, la fel ca imaginea personală. O valoare
importantă pentru vicar este conservarea imaginii de prelat al bisericii, precum și loialitatea față
de superiorul direct, Patriarhul Daniel. O altă valoarea etică importantă pentru acesta este
devotamentul față de sistemul actual bisericesc. După cum știm, oamenii bisericii posedă

7
următoarele calități precum: evlavios, empatic, smerit, modest. Acestea stau la baza instituției
din care face parte și cele care sunt expuse populației.
Dragostea apare ca o calitate esențială a slujirii preoțești, al cărui ultim scop este
mântuirea oamenilor. Virtuțile preotului trebuie să strălucească în toate împrejurările vieții sale.
preotul trebuie să-şi înceapă misiunea sa cu blândețe şi devotament, să fie un model de moralitate
şi de muncă. Preoților li se cere să fie dedicați în primul rând lui Dumnezeu, iar apoi enoriașilor
lor. Aceștia au responsabilitatea de a transmite cuvântul Domnului și de ai învăța pe oameni
practici bune despre viață.
Dilema preotului este alegerea dintre loialitatea față de Patriarhul Daniel și recunoașterea
adevărului, respectiv onestitatea, valoare de bază a unui preot. Dezvăluirea față de mass-media a
informațiilor din cadrul bisericii și a sistemului de evaziune ar putea pune în pericol imaginea
insituției și a încrederii populației în oamenii bisericii. Vicarul Aurel Mihai avea la îndemână
posibilitatea de a opri acest sistem ilegal în momentul confruntării cu reporterii Recorder sau
chiar în momentul în care acesta se afla la masa negocierilor pentru accesul la fondurile
europene.

Principii
Având în vedere cele cinci principii etice enunțate de filozofi (calea de mijloc a lui
Aristotel, imperativul categoric kantian, principiul utilității lui Mill, principiul lui Rawls,
principiul creștin), în continuare vom aplica doar pe acelea relevante pentru acest subiect.
În viziunea iudeo-creștină sau principiul creștin „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” se
observă faptul că vicarul Aurel Mihai alege să rămână de partea BOR, negând orice implicare în
cazul investigat, chiar și când i se aduc dovezi audio din convorbirile cu reportul sub acoperire.
Se percepe un adevărat cult al organizației care domină persoanele din cadrul instituției
bisercești. Se pune pe prim loc valoarea inestimabilă a bisericii, iar apoi propria persoană.
Vicarul putea dezvălui adevărul, spălând o parte din vină, însă alege să își apere apropiații.
O abordare etică ar fi salvat imaginea vicarului care putea alege calea adevărului,
câștigând respectul unei mase importante de oameni. Putem spune că celelalte principii nu sunt
aplicabile din cauza contextului lipsit de etică al instituției.

Loialități
În cele din urmă, vicarul a rămas loial bisericii fiind de acord cu sistemul de corupție,
negând adevărul chiar și în fața probelor concludente. În același context, vicarul rămâne loial
propriei libertăți, faptele ilegale petrecute fiind destul pentru a primi o sentință cu închisoare.
Principalii beneficiari sunt biserica și asociații săi. Astfel, imaginea bisericii rămâne intactă, iar
cei care fac parte din sistem își continuă activitățile ilegale. Se dovedește, în cele din urmă, că
vicarul își dă demisia și părăsește instituția, acesta fiind un caz clar de curățare a imaginii
insituției de orice legătură directă cu acest caz.

8
În consecință, cazul de față ce tratează acțiunile de corupției ale unui vicar din înalta
conducere a BOR, nu a fost nici pe departe tratat într-o manieră etică, vicarul distorsionând
adevărul în momentul confruntării cu jurnalistul sub acoperire.

Bibliografie
Cărți:
1. Etică și deontologie profesională, Lector univ. Dr. Cîrtiță-Buzoianu Cristina
2. Backus, N. & Ferraris, C. (2004). Theory meets practice: Using the potter box to teach
business communication ethics. Association for Business Communication.
3. Plaisance, P. L. (2014). Media ethics: Key Principles For Responsible Practice, 2nd
edition. Thousand Oaks

Site-uri:
4. https://recorder.ro/clanul-marelui-alb/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lul_ignoran%C8%9Bei
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilitarism
7. https://www.scribd.com/document/367358541/Calea-de-Mijloc-Aristotelic%C4%83
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Imperativul_ipotetic
9. https://www.libertatea.ro/stiri/aurel-mihai-vicar-eparhial-al-arhiepiscopiei-bucurestilor-a-
demisionat-dupa-ancheta-recorder-3782541

S-ar putea să vă placă și