Norme de

buna practica in publicare

etica publicarii

Etica publicarii constituie

studiul aspectelor morale ale
publicarii rezultatelor stiintifice

Prof. univ. dr. GC Curca

Disciplina Medicina Legala si Bioetica UMFCD
• Nevoia de progres medical > observatie>
cercetare sistematica> pluscunoastere> nevoia de
comunicare stiintifica > nevoia de publicare
stiintifica

• Nevoia de credibilitate, onestitate, incredere,

solidaritate, colaborare, protectie (grupuri
vulnerabile, non-discriminare, non-exploatare),
merit, progres stiintific, decizii de politici
medicale morala, etica
• Dorinta de individualitate si de participatie sociala si
comunitara dorinta de cerceta si publica
• Publicarea: comunicare, afirmare, recunoastere, vocea
proprie, confirmare, schimbare, progres

• Competitie individuala, succes, faima, presiune in cariera

(“publish or perish”, “out-do peers”)
• Loc de munca, avantaj material
• Angajator, intreprinzator, industria medico-farmaceutica
• Societatea

• Erori de interpretare/judecata, lipsa de obiectivitate,

frustrare, comoditate, graba
 Cai ale integritatii
• Onestitate in raportare
• Acuratete in observatie si analiza
• Sinceritate in recunoasterea meritelor
• Colegialitate in comunitatea stiintifica (interactiuni,
comunicari, schimburi)
• Transparenta in conflictele de interese
• Protectia subiectilor (uman, animal, vulnerabili)
• Aderenta la norme si reguli comune
• Solidaritate stiintifica (Eddington-Einstein, 29 martie 1919)

(adaptare dupa Institutul de Medicina, 2002)

 Preventie

1. Avizul etic
2. Analiza risc/beneficiu
3. CI
4. Peer review
5. Cerinte uniformizate pentru atribuirea meritului de
autorat stiintific
6. Etica profesionala si ghiduri de publicare, aderenta la
norme

(adaptat dupa Scientific Integrity and Ethical Issues in Publishing 2010, International
Society of Addiction Journal editors, accesat 07.02.2016
[https://www.iasociety.org/Web/WebContent/File/AIDS2010_Scientific_Integrity_Wor
kshop_presentation.pdf])
• Declaratie de autor
• Declaratie de conflict de interese
• Declaratie de publicare redundanta
• Declaratie de submisie duplicat
• Declaratie de protejare a subiectilor cercetarii
uman/animal
 CERINTE ALE EDITORILOR.
CERINTE UNIFORMIZATE PENTRU MANUSCRISE trimise spre
publicare in revistele biomedicale: a scrie si a publica pentru
publicatiile biomedicale

• ICMJE - International Committee of Medical Journal Editors (Comitetul International

al Editorilor de Jurnale Medicale)
• Un grup mic de editori de reviste medicale s-a reunit neoficial in Vancouver, Columbia
Britanică, in 1978, pentru a stabili normele privind formatul manuscriselor prezentate
in revistele lor.
• Acest grup a devenit cunoscut sub numele de Grupul Vancouver. Cerintele lor privind
manuscrisele, care includ formatul referintelor bibliografice elaborate de Biblioteca
Natională de Medicină, au fost prima data publicate în 1979.
• Grupul Vancouver s-a dezvoltat si a devenit Comitetul International al Editorilor de
Reviste Medicale (ICMJE - International Committee of Medical Journal Editors), care
se reuneste in fiecare an.
• ICMJE si-a extins progresiv aria de preocupări pentru a include principiile etice
referitoare la publicarea în revistele biomedicale.
• ICMJE a publicat mai multe editii ale Cerintelor uniformizate.
• Revizie din 2010 [http://www.icmje.org/urm_full.pdf]
SUSTINEREA TRANSPARENTA A
STUDIULUI SI A PUBLICARII
1. Conflictul de interese
1. Unde sunt banii si grupurile de interese?
2. Cine sponsorizeaza?
3. Cum/cu ce sustine?
4. Pe cine sustine?
5. “Pet” theories, interese financiare (angajare, actionariat, plati,
consultanta)
6. Tipuri
1. real (necesar influentat) sau
2. aparent (neinfluentat dar suspectat a fi influentat)
7. Se cauta si se verifica
1. intersectia dintre interesele entitatilor comerciale si ale participantului in mod
direct, personal
2. intersectia dintre interesele entitatilor comerciale si ale unitatii administrative
la care este afiliat participantul
8. In Multumiri/Aknowledgement este obligatorie declararea surselor de
finantare, revizie, sustinere, promovare (Disclosure statement,
declaratie de conflict de interese)
9. Nedeclarare: notificare in revista, posibila retragere a articolului,
neincredere in comunitatea stiintifica
• Editorii, autorii, peer review-uri au obligatia sa isi declare interesele si
conflictele daca exista si atunci cand exista si aceasta inseamna in SUA:
• conflicte de interese bazate pe interese de proprietate (> 5 actiuni)
• conflicte de interese bazate pe interese financiare de consultanta, taxe –speaker fee- (>
10.000 USD sau 5% din venitul anual)
• alte interese precum patente, interese personale (promovari), politice, intelectuale,
religioase [2]
• Conflictele de interese apar atunci când autorul (sau institutia unde
lucrează), evaluatorul sau editorul are relatii personale sau financiare care ii
influetnează necorespunzător (preferential) actiunile, deciziile, pozitiile
stiintifice (astfel de relatii sunt cunoscute si sub numele de angajamente
duale sau conflicte de loialitate) [1]
• Conflictele pot apărea, însă, si din alte motive, precum relatiile personale,
concurenta universitara si ambitiile intelectuale.[1]
• Conflictele pot afecta concluziile. Efectele asupra cititorului sunt
subevaluate.
• Wistle blowing: lipsa de comunicarea problemei. Se constata o rata redusa
de raportare. In general revistele nu au politici coerente privind declararea
conflictului de interese [2]
 Cat de des sunt in conflict de interese autorii?
• 25% dintre cercetatorii din US au primit fonduri farmaceutice
(sponsorizari, taxe de consultanta, etc.).
• 50% au primit “cadouri rezultate din cercetare” (prime, etc.)
• Din 789 articole in marile reviste medicale 1 din 3 autori principali aveau
interese financiare in cercetare (patente, taxe, consultante, functii in
conducerea revistei)

Din Bekelman JE, Li Y, Gross CP. Scope and impact of financial conflicts of interest in biomedical
research. A systematic review. JAMA 2003; 289: 454-65.

Cat declara autorii conflictul de interese?

• 3642 articole in anul 2001 in : Annals of Internal Medicine, BMJ, Lancet,
JAMA, New England Journal of Medicine
• 52 (1.4%) de conflicte au fost declarate.
Din Hussain A, Smith R. Declaring financial competing interests: survey of five general medical
journals. BMJ 2001;323:263-4.
Conform OECD (Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica) conflictul de interese (potential, actual,
consumat) implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de
interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influenţa
necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale (Managing Conflict of Interest in the Public
Service, disponibil la adresa web [http://www.oecd.org/dataoecd/17/23/33967052.pdf])
• Pentru aspectele administrative
– Legea 215/2001, a administraţiei publice locale
– Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
– Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali
– Legea 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice,
• Pentru aspectele penale
– Codul Penal al României
– Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție
CAPITOLUL II
Infracţiuni de serviciu
Art. 301 Conflictul de interese
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea
unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă
ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori
de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se
pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. [Detalii:
http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-301]
Facem mentiunea ca prin hotararea curtii constitutionale, medicii din sistemul public sunt considerati functionari publici.
INCOMPATIBILITĂŢILE. Incompatibilitățile reflectă acele situații în care un oficial public ocupă mai multe
funcții în același timp, deși acest cumul este interzis de lege (legea 161/2003)
ANI Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese
[http://www.integritate.eu/Files/Files/Ghid_Incompatib_ConflicteInterese_2011/GhidPrivindIncompatibilitatileSiConflict
eleDeInterese_2011.pdf]
2. Cine a realizat munca (autoratul)?
Cine este autor? In ce ordine?
1.SA DECLARAM! Declaratii de autor de la toti
autorii (authorship declaration)
2.SA RESPECTAM MERITUL CELORLALTI!
3. SA RESPECTAM NORMELE, CRITERIILE (criteriile
ICMJE, legea 206/2004)
– Autori fantoma (ghost authors)
– Autori invitati (guest authors)
– Schimbarea ordinii autorilor
 AUTORAT CORECT: 3 conditii simultane (ICMJE)
1) contributii substantiale la:
• Conceptie si design
sau
• Achizitie de date
sau
• Analiza si interpretare a rezultatelor
+
2) redactarea
sau
revizuirea critica a articolului ce implica o contribuie importanta la
continutul intelectual
+
3) aprobarea finală a versiunii ce urmează a fi publicată.
– Un autor trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru cel putin o
componenta a lucrarii (care ii apartine in totalitate) si sa fie capabil
sa ii identifice pe cei care raspund de fiecare parte a lucrarii.

– Daca va intrebati asupra unei anume persoane daca are merit

pentru a fi autor al acelui articol sa va raspundeti la intrebarea
“Cum ar fi aratat articolul fara contributia sa?”

– Contributie activa v. contributie pasiva la autorat

• confuzie intre contributie si autorat ceea ce face pe cel in cauza sa pretinda
parte in autorat cand de fapt are doar contributie (ex. chirurgul care opereaza
si pe a carui operatie se realizeaza statistica): confuzie intre a avea ideea unui
articol, a imagina studiul si a scrie articolul si a oferi baza practica sau de
cercetare pentru a se realiza
 Autorii principali. Cine este primul intr-un articol?
• In 10% din articole aceasta intrebare produce controverse si conflicte
(Martinson, B. C., Anderson, M. S. & de Vries, R. Nature 435, 737–738
(2005).
• Autori principali: primul autor, ultimul autor, autorul corespondent.
• PRIMUL AUTOR (senior author) este de obicei postdoc-ul sau studentul
care imagineaza studiul, are ideea, ii revina creativitatea, originalitatea
studiulului, cel care conduce studiul, si cel care scrie draftul articolului .
– Este dificil a spune pentru cei din pozitia 2-(n-1) care este contributia lor
(Amber Dance. “Authorship: Who's on first?” Nature 489, 591-593 (2012)
doi:10.1038/nj7417-591a, Published online 26 September 2012, This
article was originally published in the journal Nature)
• Vulnerabilitatea celui tanar (a primului autor)
– Se afla sub presiunea reusitei pentru a-si contrui o cariera si a-si afla un loc,
sa se incadreze in termene (posdru, etc.), ii este frica sa nu i se ia ideea, sa
nu esueze ipoteza
– Are de atribuit job-urile autoratului pentru a forma echipa de cercetare cu
care isi va verifica ipoteza
– Este tanar si lipsit de experienta
 Sistemul Stephen M. Kosslyn de desemnare
transparenta a primului autor
(John Lindsley Professor of Psychology Harvard University)
[http://isites.harvard.edu/fs/docs/icb.topic562342.files/authorship_criteria_Nov02.pdf]

1. Ideea (250 puncte)

2. Design (100 puncte)
3. Experimentul si conducerea sa (100 puncte)
4. Implementarea design-ului (100 puncte)
5. Analiza datelor (200 puncte)
6. Scrierea articolului (250 puncte).

Cheia alocarii juste a autoratului primului autor (minim 500 p)

o constituie intrunirea criteriilor pe care cu transparenta le
cunosc si le recunosc toti cei implicati astfel incat dupa
stabilirea primului autor pe criterii transparente raman
foarte putine cazuri de contestatie.
• In stiintele medicale, cel in al carui laborator se desfasoara cercetarea sau al caruia
este cazul, etc. este ULTIMUL AUTOR.
• Senior author-ul este de obicei cel ce are experienta profeisonala si academica cea
mai mare; de obicei este AUTORUL CORESPONDENT si ii lasa autorului principal
(tanarului/tinerei) intietatea de a scrie primul draft
• Autorul corespondent este cel ce preia intreaga corespondenta cu editura, cu peer-
review-ul dar si toate raspunsurile datorate in caz de intrebari. Este cel care stie tot
despre articol si in acelasi timp are metoda si atitudinea pentru a purta
corespondenta.
• Pentru stabilirea autoratului dar si a ordinii autoratului trebuie sa aiba loc o intalnire
directa a potentialilor autori (o discutie confrontationala): cu cat are loc mai devreme
cu atat mai bine (o organizeaza primul autor sau cel care tinteste aceasta pozitie).
• Pentru a putea mai usor sa obtineti un agrement intre autori cu privire la locul
ocupat, atunci cand aceasta apare dificil de obtinut un astfel de agrement, apelati la
un supervizor sau un coleg pentru o opinie sau pentru a media intre autori (de obicei
se prefera doi astfel de colegi pentru mai multa obiectivitate (Amber Dance, Nature
2012).
• Numarul mediu de autori/articol 3,6
• Numarul maxim de autor/articol in 18 pagini 2512 autori [Precision Electroweak
Measurements on the Z Resonance. – Physics Report 427[5-6]: 257-454 (2006).
 CINE SE TRECE LA MULTUMIRI ?
• Multumirile sunt obligatorii. Nimeni nu poate efectua astazi un studiu care
finalmente se concretizeaza cu articol stiintific fara sa fi fost ajutat. Un articol
fara multumiri este clar netransparent
• Toti colaboratorii care nu întrunesc criteriile de autor trebuie amintiti în
sectiunea „Multumiri/Acknowledgement”. [1]
• La multumiri trebuie mentionate următoarele categorii de persoane care au
ajutat:
– Este sef de departament, disciplina dar nu are nici o contributie la studiu
– A facut rost de finantare sau a sprijinit financiar studiul
– A oferit suport general, logistic (nu a fost impotriva)
– A adus material bilbiografic, materiale diverse sprijinind studiul
– A colectat date
– A oferit suport tehnic (tehnoredactare, dactilo, traducere, etc.)
– a ajutat la cercetare (asistent laborator, etc.)
– a colaborat si pot chiar avea merite in autorat dar nu doreste sa fie autori pentru ca nu
au timp sa conceapa, sa redacteze ori sa verifice.
• Unii recomanda pentru acest grup constituirea autorilor contributorilor alaturi de autori si de
persoane carora li se multumeste. Inainte de multumiri, se poate introduce “au colaborat prin
sprijinul lor nemijlocit…” pentru a determina o pozitie intre cele doua: de autor si de persoane care
doar au ajutat studiul si carora li se multumeste
– A avut cazuistica sau a ingrijit pacientii si care nu doreste sa fie autori (persoanele care
au avut cazul, cazurile sunt de obicei ultima pozitie intre autori)[1]
• ICMJE NU considera PUBLICARE ANTERIOARA SAU
PREPUBLICARE [1]:
– rezultatele publicate in registrele de studii clinice
– abstracte, rezumate structurate cu tabel sau figura,
rezultate partiale la conferinte, prelegeri, dezbateri,
etc.; acestea se considera a fi forme de mesaj, anunt,
prilej de comunicare si de discutii stiintifice care sunt
chiar benefice revistei ori jurnalului pt. ca aduce
audienta stiintifica catre editura, revista (audienta
doritoare sa citeasca tot studiul ce a fost comunicat
la conferinta, etc.) [1]
– sustineri orale, postere la reuniuni stiintifice sau
articol partial ce a fost prezentat in cadrul unei
reuniuni stiintifice sau a carui publicare este in studiu
pentru prezentare la congres.
– un articol care a fost refuzat de o alta revista
• NLM (National Library of Medecine) nu considera traducerile ca
fiind o “republicare” si nu citeaza si nici nu claseaza traducerile cand
articolul original a fost publicat intr-o revista medicala indexata in
MEDLINE.
• Publicarea datelor complete, a cercetarii largite si finalizate este
in interesul jurnalelor
• ICMJE solicita ca autorul ar trebui sa includa o notificare care
precizeaza faptul ca rezultatele nu au fost inca publicate intr-o
revista recenzata.
• Cand un autor trimite un articol , el trebuie sa dea editorului o
declaratie completa, in care sa indice toate manuscrisele trimise
si rapoartele anterioare (aici sunt incluse si prezentarile la
intruniri, manifestari, etc. fara ca aceasta sa opreasca publicarea
dar ca proba de transparenta)[1]
 PUBLICAREA SECUNDARA [1]
• Publicarea secundara (ca republicare), nu este publicare redundanta daca se ralizeaza cu
acordul editurii si este permisa cu acordul editorului intrucat se adreseaza unui alt grup
tinta, in alt limba, alege sa exprime un mesaj mai puternic intr-o alta limba, nativa, exprima
participarea editurii la descoperirea efectuata, etc. (acordul primei edituri) [1]
• Publicarea secundara, in aceeasi limba sau in alta limba, indeosebi in alte tari, este legitima
si poate fi chiar benefica, daca sunt respectate urmatoarele conditii :
– Aprobarea editorilor din partea celor doua reviste
– Prioritatea primei publicari este respectata prin republicarea in a doua revista la un
interval de cel putin o saptamana
– A doua revista, declara prima publicare. Cititorii sunt informati : ”Acest articol se
bazeaza pe un studiu publicat prima data in [titlul revistei, cu toate referintele”
– Articolul care va fi publicat secundar se adreseaza unui alt grup de cititori; ar putea fi
suficienta o versiune prescurtata.
– Anumite tipuri de articole pot aduse la cunostinta unei audiente mai largi. In acest caz,
editorii publica, uneori, in mod deliberat, articole care au fost publicate deja in alte
reviste, cu acordul autorilor si editorilor acestor reviste (ex. O descoperire importanta,
etc. care se aduce astfel la cunostiinta unui alt grup tinta)
– Versiunea secundara contine datele si interpretarile din prima versiune.
NEVOIA PROTEJARII DREPTURILOR PARTICIPANTILOR LA CERCETARE [2]
• Comitete de etica, avize de etica (cerute de editori), consimtamantul informat, respectarea
confidentialitatii subiectilor (poze, date) sau a protejarii drepturilor animalelor de studiu in
cazul folosirii lor experimentale (materiale, metode explicite)
• Se constata ca studiile cu rezultate pozitive au sanse mai mare de publicare, JAMA
2002;287:2825-2828
• Se constata ca trialurile pozitive au sanse mai mari de publicare si de publicare mai rapida.
Stern and Simes BMJ 1997;315:640-645
• De asemenea studiile sponsorizate ale companiilor au sanse mult mai mari sa fie acceptate
spre publicare fata de cele nesponsorizate sau cu alti sponsori.
• (OR 4.05: 95% CI 2.98- 5.51) Joel Lexchin, Lisa A Bero, Benjamin Djulbegovic, and Otavio Clark.
Pharmaceutical industry sponsorship and research outcome and quality: systematic review BMJ, May
2003; 326: 1167 - 1170.
• Unde sunt studiile si articolele negative? Cercetarea stiintifica este transparenta, etica, utila
societatii numai daca se publica si studiile negative care devin o obligatie (DoH)
• Declaratia de la Helsinki 2013: “Research Registration and Publication and Dissemination of Results.
– Art. 35. Every research study involving human subjects must be registered in a publicly accessible
database before recruitment of the first subject.
– Art. 36. Researchers, authors, sponsors, editors and publishers all have ethical obligations with
regard to the publication and dissemination of the results of research. Researchers have a duty to
make publicly available the results of their research on human subjects and are accountable for the
completeness and accuracy of their reports. All parties should adhere to accepted guidelines for
ethical reporting. Negative and inconclusive as well as positive results must be published or otherwise
made publicly available. Sources of funding, institutional affiliations and conflicts of interest must be
declared in the publication. Reports of research not in accordance with the principles of this
Declaration should not be accepted for publication. (s.n.)
PEER REVIEW-UL
Exista doua sisteme “blinded” [2]:
• Sistemul in care review-urii sunt necunoscuti autorilor
• Sistemul in care autorii sunt necunoscuti review-urilor
• Multiplu (dublu)
– Asumarea de catre editori a unuia dintre sisteme
(blinded, non-blinded, multiple) si comunicarea acestuia
cu transparenta este o obligatie morala a editorului [2]
– Peer-review just si fara subiectivism este de dorit
– Confidentialitate asupra ipotezei de lucru, rezultate, etc.
– Editorii sa nu se implice in deciziile editoriale ale review-
urilor este o obligatie [2]
• Referentii si membrii editurii trebuie sa respecte drepturile
autorilor. Ei nu au voie sa discute public lucrarea sau sa-si
insuseasca informatii din lucrare inainte de publicarea ei. [1]
• Referentilor nu trebuie sa li se permita sa faca copii ale
manuscriselor pentru dosarele lor si trebuie sa li se interzica
sa dea manuscrisele altor persoane daca nu au aprobarea
redactorului coordonator. [1]
• Dupa evaluare, referentii ar trebui sa inapoieze sau sa distruga
exemplarele manuscriselor. [1]
– Inchiderea accesului catre staff-ul propriu sau declararea
conflictului de interese si indreptarea solutiei spre decizii
ale altor pozitii eligibile
– Corectiile : errata, retractari, exprimarea ingrijorarii [2]
 PREGATIREA UNUI MATERIAL PENTRU
TRIMITERE spre publicare
(ICMJE)[2]
• Textul articolelor de observare si experimentare sunt in general (dar nu
neaparat) impartite in patru sectiuni: “Introducere”, “Metode”,
“Rezultate”, “Discutii”.
• Aceasta asa-numita structura “IMRA(nd)D” nu este un format arbitrar de
publicatie, ci, mai degraba o imagine directa a procesului descoperirii
stiintifice.
• Spatierea la doua randuri a tuturor partilor manuscrisului (inclusiv a
paginii de titlu, a rezumatului, a textului, a multumirilor, a referintelor, a
tabelelor individuale si a legendelor) si marginile generoase permit
editorilor si referentilor sa urmareasca textul rand cu rand si sa adauge
comentarii si intrebari direct pe text.
• Autorii trebuie sa numeroteze toate paginile manuscrisului, incepand cu
pagina de titlu, pentru a facilita procesul editorial.
• Urmarirea cu atentie a datelor prezentate la “Instructiuni pentru autor”
 PAGINA DE TITLU [2]

1. In titlu apar toate informatiile care vor ajuta la identificarea cu usurinta

a articolului.
2. Titlul reflecta continutul. El nu trebuie sa fie
1. nici prea larg (sectiune de capitol)
2. nici prea ingust incat:
1. sa lase in afara sa aspecte ce se dezbat in articol si
2. sa reduca interesul cititorului (fiind prea ingust)
3. Tiltul trebuie sa permita oricarui cititor care sa afle rapid articolul si
principalele aspecte ce se comunica prin articol. Este in interesul
autorilor ca sa fie relevant.
4. Numele autorilor si apartenenta lor la institutii. Unele articole publica
gradul (gradele) universitar cel mai inalt al fiecarui autor.
5. Numele departamentului (departamentelor) si al institutiilor carora li se
atribuie studiul.
6. Date de contact
7. Sursa ajutorului financiar sub forma de subventii, materiale,
medicamente sau sub toate aceste forme.
 REZUMATUL [2]

• Foarte multi cititori vor citi doar rezumatul: de aceea autorii ar trebui
sa se asigure ca rezumatul reflecta cat mai bine continutul articolului
• Se prefera rezumatele structurate pentru cercetarile originale si
pentru studiile sistematice.
• Rezumatul ar trebui sa prezinte:
– cadrul studiului (din ce proiect face parte, etc.)
– obiectul studiului
– ipoteza studiata
– procedurile de baza (alegerea subiectilor studiului sau a animalelor de laborator,
metodele de observare si de analiza)
– principalele rezultate ( sa arate daca este posibil, cat de mari sunt efectele
specifice si semnificatia lor statistica)
– concluziile principale si sursele de finantare.
• Noutatea studiului, articolului trebuie exprimata clar (plusvaloarea):
de ce ar citi cineva studiul, articolul?
 Structura articolului [2]

INTRODUCEREA

• Stabiliti contextul sau cadrul studiului (adica natura problemei si

importanta ei).
• Indicati scopul sau obiectivul cercetarii sau ipoteza de studiu;
obiectivul cercetarii este de multe ori definit mai clar atunci cand e
sub forma de intrebare.
• Atat obiectivul principal cat si cel secundar ar trebui formulate
clar.
• Analizele de subgrup specificate anterior ar trebui prezentate.
• Faceti “introducere” asupra subiectului care este descris in titlu si
nu introducere de capitol de carte.
• Dati doar indicatii bibliografice care se refera strict la subiect si
prezentati date sau concluzii care se refera la studiul prezentat.
 Metode
• Sectiunea “Metode” trebuie sa contina informatiile disponibile la data
redactarii planului sau protocolului studiului; toate informatiile obtinute pe
parcursul studiului apar in sectiunea “Rezultate”. Daca ati pornit cu anumite
metode si ati terminat cu altele prin perfectionare, etc. in metode le veti
preciza pe primele.
– Alegerea si descrierea participantilor
– Informatii tehnice
– Statistica
Rezultate
• Sectiunea Rezultate. Atunci cand datele sunt rezumate in sectiunea “Rezultate”,
exprimati rezultatele numerice nu numai sub forma de derivate (de exemplu
procente), ci si sub forma de numere absolute de la care au fost calculate
derivatele si specificati metodele statistice utilizate pentru analiza lor.
• Limitati tabelele si imaginile la cele care sunt necesare pentru explicarea
argumentului articolului, a sustinerii ipotezei si pentru evaluarea datelor.
Utilizati graficele ca o alternativa la tabelele cu multe date; nu repetati datele in
alt sens decat sensul tehnic. Sau date in tabele sau grafice despre acelasi
rezultat.
 Discutii
• Sectiunea Discutii. Subliniati aspectele noi si importante ale studiului (plusvaloarea
stiintifica) si concluziile care rezulta din ele.
• In cazul studiilor experimentale incepeti discutia facand un scurt rezumat al concluziilor
principale si apoi in discutii cercetati mecanismele sau explicatiile posibile ale acestor
concluzii, comparati si puneti in contrast rezultatele cu alte studii, indicati limitele
studiului si studiati consecintele concluziilor asupra cercetarilor viitoare si asupra
practicii clinice.

Concluzii
• Sectiunea Concluzii. Corelati aceste concluzii cu scopul studiului, cu ipoteza de lucru, cu
titlul, adica in concluzii trebuie sa fie tuturor clar daca v-ati atins scopul fixat de la
inceput si v-ati verificat ipoteza, etc. sau daca nu (studiu negativ) ce limite ati avut sau
care a fost interpretarea pe care o dati nereusitei (ce mai lipseste).
• In acest fel oricine va continua studiul pe care l-ati prezentat, chiar daca rezultatele sunt
negative pentru dvs., va fi OBLIGAT sa va citeze.

• Evitati declaratiile si concluziile categorice care nu sunt indeajuns sustinute de date.

Evitati pers. I singular sau plural, eu, noi.

• Formulati ipoteze noi atunci cand ele sunt justificate, dar mentionati faptul ca sunt
ipoteze.
 SUBMITEREA MANUSCRISULUI [2]

Manuscrisele trebuie insotite de o scrisoare explicativa, care ar trebui sa cuprinda

urmatoarele informatii ce constituie toate declaratii pe proprie raspundere:
1. O declaratie completa catre editor in care sa fie mentionate toate trimiterile si
rapoartele anterioare care ar putea fi considerate ca publicare redundanta a aceleiasi
lucrari sau a unei lucrari similare. Astfel de lucrari ar trebui citate explicit si ar trebui sa
se faca referire la ele in noul articol. Exemplare ale acestor documente ar trebui trimise
odata cu articolul pentru a-l ajuta pe editor in evaluarea situatiei.
2. O declaratie cu privire la relatiile financiare sau la alte relatii care ar putea duce la
conflict de interese, daca informatii de acest gen nu exista in manuscris sau intr-un
formular al autorului.
3. O declaratie care sa ateste faptul ca manuscrisul a fost citit si aprobat de catre toti
autorii, ca au fost indeplinite cerintele dreptului de autor asa cum a fost precizat mai
sus in document si ca fiecare autor considera ca manuscrisul reprezinta rezultatul unei
activitati oneste. Aceasta declaratie este necesara in cazul in care aceste informatii nu
apar in manuscris.
4. Manuscrisul ar trebui sa fie insotit si de acordul de reproducere al documentelor
publicate anterior, de utilizare a ilustratiilor deja publicate, de prezentare a informatiilor
care pot duce la identificarea persoanelor si de multumiri adresate celor care au
contribuit la studiu.
5. Numele, adresa si numarul de telefon al autorului care raspunde de corespondenta,
care raspunde de comunicarea cu ceilalti autori in privinta revizuirii si aprobarii formei
finale a manuscriselor, daca aceste informatii nu apar in manuscris. [www.ICMJE.org. ]
 Metodica de pregatire a textului preluat de la sursa
originala: parafrazare, sumarizare, citare directa [1]
Parafraza:
• Textul sursei originale se rescrie cu propriile cuvinte si propria structura frazala avand grija
de a pastra aceleasi idei si teme ale autorului (in final parafraza are o lungime similara).
• Se da credit sursei (se creaza indicatia catre adresa sursei pentru ca aceasta sa poata fi
verificata).

Sumarizare:
• Textul sursei originale se sintetizeaza si rescrie cu propriile cuvinte aplicand propria
structura frazala in jurul catorva idei ale autorului original sau a ideilor sale principale sau
a unei sinteze a ideilor autorului original dupa cum doreste autorul (in final sumarizarea
are o lungime mai scurta).
• Se da credit sursei (se creaza indicatia catre adresa sursei pentru ca aceasta sa poata fi
verificata).

Citarea directa (cuvant cu cuvant intre ghilimele, citarea verbatim):

• Se preiau intocmai cuvintele autorului.
• Se interpune textul intre intre ghilimele.
• Se da credit sursei (se creaza indicatia catre adresa sursei pentru ca aceasta sa poata fi
verificata).

[1] [http://www.umfcaroldavila.ro/index.php/organizare/comisia-de-etica/763-codul-de-etica-al-
universitatii, Actualizat in aprilie 2010 accesat 21.04.2015 [ www.ICMJE.org.]
 Exemple de parafraza corecta si incorecta: exercitiul 1
• “Scopul meu este sa conving pe toti cei ce gandesc ca metafizica merita studiata, ca este absolut
necesar inainte de a continua sa faca o pauza pentru un moment, si, facand abstractie de tot ceea ce a
fost deja facut ori cunoscut, sa isi puna o intrebare preliminara: “Este metafizica mai inainte de toate
posibila?”

• Exemplu 1
– Se poate pune intrebarea daca metafizica este posibila inainte de orice se adreseaza tututor celor
ce gandesc ca metafizica merita studiata.*
• Exemplu 2
– Dupa Imannuel Kant (1783), mai inainte de orice ar trebui sa ne intrebam daca metafizica este
posibila iar daca admitem un raspuns afirmativ, daca noi putem sa gandim in sens metafizic. APA
• Exemplu 3
– “Este metafizica mai inainte de toate posibila?” (Kant, 1) Iata o intrebare de la care ar trebui
pornit studiul metafizicii. MLA (aici, 1 se refera la pagina 1)
• Exemplu 4
– “Este metafizica mai inainte de toate posibila?” [1] este o intrebare celebra de la care ar trebui
pornit studiul acesteia. CSE (aici 1 se refera la referinta bibliografica 1)

Referinte bibliografice
1. Immanuel Kant, Prolegomena to Any Future Metaphysics That Will Be Able to Present Itself as a
Science, 1783, Print,
• *exemplu de abatere, greseala: structural este corecta parafraza, dar necitata.
Exemple de parafraza corecta si incorecta: exercitiul 2
• “Muzica rap, spre deosebire de disco si funk, este un nou gen in sine. Disco si funk
sunt variatii ale ceva ce exista deja si este chiar familiar, rhythm and blues. Rap
music insa este in intregime un nou sunet ceea ce il face adesea neinteles nu numai
de catre critici cat si de catre public”
– Mtume ya Salaam’s, Estetica Rapului, African American review 29 (2): Summer 1995; 306

• Exemplu 1 gresit: “Muzica rap, spre deosebire de disco si funk, este un nou gen in
sine”. Rap este un sunet nou adesea neinteles (Mtume ya Salaam’s, 306)

• Exemplu 2 corect: Dupa Mtume ya Salaam’s (1995), muzica rap este “un nou gen in
sine” fiind un sunet nou ceea ce o face adesea de neinteles.

• Exemplu 3 corect: Imi place sa ascult muzica rap pentru ca este ceva cu totul nou.
De altfel nu numai eu am aceasta impresie dar chiar si exegeti ai muzicii precum
Mtume ya Salaam’s confirma existenta unor sunete noi care adesea devin pe cat de
incitante pe atat de nefamiliare [306].
Exemple de parafraza corecta si incorecta: exercitiul 3

• “Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie

sistemica ce debuteaza la aproximativ 3 saptamani de la o
infectie streptococica a cailor respiratorii superioare.
• Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind
mai rar intalnita la adulti.
• Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde
infectiile streptococice sunt prompt si corect tratate
antibiotic. Boala ramane insa o problema de sanatate in
zonele sarace – ex. Africa, estul si sudul Asiei.”
[1] Dr. Alina Posea, Medic specialist Reumatologie, MedLife Titan, MedLife
Favorit, MedLife Unirii [http://www.csid.ro/boli-
afectiuni/reumatologie/reumatismul-articular-acut-12816705/] accesat in
27.05.2015)
 Textul parafrazat
• Infectiile streptocice ale cailor respiratorii pot sa
se complice in evolutia lor dupa circa 3 saptamani
de la debut cu RAA.
• De obicei boala afecteaza copilul intre 5-15 ani la
care imunitatea antistreptococica nu este inca
bine consolidata.
• Spre deosebire de tarile sarace precum unele
dintre tarile africane ori asiatice unde constituie
inca o problema de sanatate, in tarile bogate
streptocociile sunt mai rare astfel incat incidenta
RAA si a complicatiilor lui este astazi redusa [1].
 Textul sumarizat
• Infectiile streptocice ale cailor respiratorii la
copilul de 5-15 ani ce nu are o imunitate
antistreptococica bine consolidata sunt mai
rare in tarile dezvoltate si bogate dar desi au o
incidenta mai scazuta exista inca posibilitatea
complicatiilor intre care la 4 saptamani se
enumera si RAA [1]
 Textul cu citare directa (verbatim)
• Infectiile streptocice ale cailor respiratorii la copil
sunt mai rare in tarile dezvoltate si bogate inclusiv
complicatiile acestora precum RAA dar asa cum
prezinta Alina Posea [1] “Boala ramane insa o
problema de sanatate in zonele sarace – ex.
Africa, estul si sudul Asiei.”
• [1] Dr. Alina Posea, Medic specialist Reumatologie, MedLife
Titan, MedLife Favorit, MedLife Unirii
[http://www.csid.ro/boli-
afectiuni/reumatologie/reumatismul-articular-acut-
12816705/] accesat in 27.05.2015)
 Metode corecte de citare: modul de citare si de listare
determina stilul de citare (MLA, APA, CSE).
• Citarea este o referire (referinta) la o sursa publicata sau nepublicata
prin care autorul da meritul autorului original si prin care arata calea
catre lucrarea originala pentru cei ce doresc sa o consulte: citarea se
efectueaza in text acolo unde se folosesc cuvintele, ideile, textul original
cat si la sfarsitul articolului ca referinta bibliografica ori referinta in
lucrari citate pentru a identifica sursa si calea catre aceasta sursa (adresa
completa a sursei).
• DEX referinta = informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei
persoane

• Prin citarea in text se crediteaza meritul pentru creatia originala si se evita

plagiarismul mentinand onestitatea stiintifica si intelectuala; de asemenea
se ofera cititorului sansa sa aprecieze soliditatea demonstratiei ori
argumentarii autorului dar si posibilitatea ca sa isi formeze propriile opinii,
aprecieri independente [4]
• Referinta bibliografica nu este propriu-zis o citare intrucat in spiritul
termenului nu reprezinta recunoasterea creditului/meritului acordat ideilor
altuia ci doar calea catre aceasta sursa [5]
• [1] [http://en.wikipedia.org/wiki/Citation]
• [2] Gibaldi, Joseph. "Work Cited, References, and Bibliography-What's the difference?". OCLC Online
Computer Library Center, Inc. Retrieved 15 March 2012 .
• Exista trei sisteme de referire (referinte) in
scopul citarii: Vancouver, Harvard (cu referinte
parantetice) si sistemul de citare a numelor
(Council of Science Editors, CSE)

• Exista mai multe forme ori stiluri de citare in

text: mai frecvent APA style, MLA style,
Chicago Style, Bluebook, ALWD Citation
Manual, ASA style, Oxford, Harvard
referencing, Vancouver
 Sistemul Vancouver citare in text cu referinte cu
parantetice
• Se foloseste in stiinte, matematica, inginerie, psihologie, medicina
• Este recomandat de Council of Science Editors (CSE) pentru stiinte in general (ex. stiintele
vietii intre care stiintele medicale).

• Se folosesc numere secventiale in text in paranteze sau superscript care indreapta spre
subsolul paginii (footnote) sau catre sfarsitul lucrarii (endnote).
• Sistemul cere sau nu referinte bibliografice in functie de formatul prezentarii: formatul
complet / format incomplet (ex. 1. Elisabeth Kübler-Ross, On Death and Dying (New York:
Macmillan, 1969, 45–60. ) sau prescurtat (ex. 1. Kübler-Ross, On Death and Dying 45–60).
Formatul complet prezent in footnote nu mai implica nevoia de a constitui referintele
bibliografice (citarea catre adresa completa a sursei o singura data).

• Se folosesc paranteze patrate sau superscript in care se introduc numere in ordinea

folosirii si aparitiei in text a creatiei originale a altora. Corespunzator acestor numere se
constituie referintele bibliografice care refera calea catre aceste surse originale din care s-
a folosit pentru prezentare.

• In varianta majora folosita de American Society of Mechanical Engineers (ASME), se

prefera parantezele patrate superscriptului.

• In texte ale stiintelor umaniste nota de subsol si de sfarsit (endnote) de foloseste mai mult
pentru informatie anecdotica si sursa pentru informatie suplimentara iar nu ca loc pentru
referinte catre adresa sursei.
 Sistemul Harvard se refera la citare in text
autor-data

• Sistemul Harvard (sistemul autor-data) implica:

– (1) o citare in text de format scurt, autor-data, sub forma
referintelor parantetice, ca format complet sau partial (ex.
Kübler-Ross, 1969, p 45–60 sau Smith, 2000) care se
introduce imediat dupa ce se termina textul citat.
Formatul complet in text poate sa nu mai implice nevoia de
referinte bibliografice.
– (2) referinta completa bibliografica a sursei la sfarsitul
articolului (adresa sursei originale). Referintele bibliografice
daca exista sunt listate alfabetic de catre autor.
• Referintele in-text pentru publicarea online pot fi
ascunse, prezentate numai la dorinta cititorului ca
tooltip (infotip, "hover box“).
 Sistemul de citare a numelor (citation-name), CSE
se refera la citare in text cu superscript si referinte bibliografice
ordonate
• Referintele sunt citate in text cu numere superscript inserate in ordinea bibliografiei ce este adesea sortata alfabetic
de catre autor.
• Stilul CSE (Council of Science Editors, formerly called the CBE Council of Biology Editors).

• Se alege stilul utilizat in disciplina de interes.

• CITATION-SEQUENCE (C-S): numere superscript in text care corespund referintelor bibliografice ce sunt listate in
ordinea aparitiei din text. Revenirea la aceleasi citari conduce spre repetarea aceluiasi numar.
Exemplu de citare in text: Modern scientific nomenclature really began with Linnaeus in botany1 , but
other disciplines2 ,3 were not many years behind in developing various systems4-7 for nomenclature and
symbolization

• CITATION-NAME (C-N): numere superscript in text care corespund referintelor bibliografice ce sunt listate in ordine
alfabetica pe autor.
Exemplu de citare in text : Modern scientific nomenclature really began with Linnaeus in botany4 , but
other discipline1 ,5 were not many years behind in developing various systems2-3 ,6 ,10 for nomenclature and
symbolization

• NAME-YEAR (N-Y): numele autorului si anul publicarii care corespund referintelor bibliografice ce sunt listate in
ordine alfabetica pe autor si apoi pe an.

Exemplu de citare in text : By contrast, the several antisera that have been raised against Sp1, a defined RNA
polymerase II transcription factor (Kadonaga 1986), stain exclusively the nucleus . . .
Pentru mai multa informatie: Scientific Style and Format: the CSE manual for authors, editors and publishers; Research and Documentation
Online guide) [https://www.libraries.psu.edu/content/psul/researchguides/citationstyles/CSE_citation.html] accesat in 21.04.2015
 MLA se refera la citare in text nume-pagina
• Sistemul MLA (The Modern Language Association) utilizeaza un sistem simplu bazat pe documentare
parantetica dubla: in text si la bibliografie (Works Cited List) in ordine alfabetica.
• A fost dezvoltat de Modern Language Association si este folosit mai ales in stiinte umaniste, arta, studii literare,
culturale, drama, teatru, media.
• Acest stil foloseste referintele parantetice cu autor-pagina (Smith 395) sau autor-scurt titlu-pagina (Smith,
Contingencies 42) catre o lista alfabetica de Lucrari citate (bibliografie) la sfarsitul lucrarii cat si catre note (note
de subsol, nota de sfarsit)
• In text:
– Pentru a identifica sursa (numele si pagina) la sfarsitul propozitiei cand apare o pauza: citarea se pune
inaintea punctului de sfarsit al frazei. Fara a repeta: daca apare numele in text, se citeaza doar pagina
– Ex. “Dover has expressed this concern (118-21).”, “This concern has been already expressed (Dover 118-
21).”
• La referinte bibliografice (ex):
– Carte:“Nabokov, Vladimir. Lolita. New York: Putnam, 1955. Print.”
– Capitol in carte: “Ahmedi, Fauzia Erfan. "Welcoming Courtyards: Hospitality, Spirituality, and Gender."
Feminism and Hospitality: Gender in the Host/Guest Relationship. Ed. Maurice Hamington. Lanham:
Lexington Books, 2010. 109-24. Print. “
– Articol: “Hunt, Tim. "The Misreading of Kerouac." “Review of Contemporary Fiction 3.2 (1983): 29-33. Rpt.
in Contemporary Literary Criticism. Ed. Carl Riley. Vol. 61. Detroit: Gale, 1990. 308-10. Print.”

https://www.library.cornell.edu/research/citation/mla] accesat in 21.04.2015

 APA se refera la citare in text
(foloseste nume-an)
• American Psychological Association: este cel mai folosit stil pentru
stintele sociale (Publication Manual of the American Psychological
Association, (6th ed., 2nd printing).Contributors: Joshua M. Paiz, Elizabeth
Angeli, Jodi Wagner, Elena Lawrick, Kristen Moore, Michael Anderson,
Lars Soderlund, Allen Brizee, Russell Keck
• Exemple [6]
• Citarea de la un singur autor: “From theory on bounded rationality
(Simon, 1945)”. Daca numele autorului apare in text deja atunci se
cirteaza doar anul (1945)
– Citarea de la mai multi autori: “as has been shown (Leiter & Maslach, 1998)
– Citarea unei parti specifice cuvant cu cuvant: “De Waal (1996) overstated
the case when he asserted that "we seem to be reaching ... from the hands
of philosophers" (p. 218).”
– Articol referinta bibliografica:
Ku, G. (2008). Learning to de-escalate: The effects of regret in escalation of
commitment. Organizational Behavior and Human Decision Processes,
105(2), 221-232. doi:10.1016/j.obhdp.2007.08.002
 Stiinte sociale

• Stil APA care utilizeaza referintele pe sistem de

citare Harvard (citare in text autor, anul; citare
la referinte alfabetica).
AMA (sistem care se refera la referintele bibliografice) [7,8]
In medicina se folosesc cel mai frecvent sistemul Vancouver, stil AMA, APA, CSE si recomandarile ICMJE
(International Committee of Medical Journal Editors), American Medical Association Manual of Style
(ultima editie 2010)(Robert Delaney at B. Davis Schwartz Memorial Library, Long Island University.
Norme: Numerotarea in ordinea aparitiei in text. Initialele de la primul, al doilea nume fara spatiu si
punctuatie, max. 6 autori (daca sunt > atunci se scriu primii 3 urmati de si altii, et al.)
Exemple:
• Carte: Berger S. Allotment gardening : An organic guide for beginners. Devon, England: Green
Books, Ltd.; 2005.
• Capitol in carte: Coleman E. The new organic grower. In: Kruger A, ed. Gardening When It Counts.
Westport, CT: Greenwood; 1995: 219-223.
• Carte electronica: Fatemi SH, Clayton PJ, eds. The Medical Basis of Psychiatry. 3rd ed. Totowa, NJ:
Humana Press, 2008. http://rave.ohiolink.edu/ebooks/ebc/9781597452526. Accessed June 4, 2009.
• Teza: Feasel K. Profiles of personal agency: Ethnocultural variations in self-efficacy beliefs
[dissertation]. Urbana-Champaign, IL: University of Illinois at Urbana-Champaign; 1999.
• Articol stiintific: Navarro P, Chambers I, Karwacki-Neisius V, et al. Molecular coupling of Xist
regulation and pluripotency. Science. 2008;321(5896):1693-1695.
[http://www.sciencemag.org/cgi/content/full/321/5896/1693]. Accesat in June 4, 2009
• Articol ziar: Dillon S. Education standards likely to see toughening. New York Times. April 14, 2009:
A3., 2010. Accessed March 13, 2008.
• Website: Mayo Clinic Staff. Organic foods: Are they safer? More nutritious? The Mayo Clinic.
http://www.mayoclinic.com/health/organic-food/NU00255. Published December 20
• Blog: Bernstein M. Bioethics Discussion Blog [Internet]. Los Angeles: Maurice Bernstein. 2004 Jul -
[cited 2007 May 16]. Available from: http://bioethicsdiscussion.blogspot.com/.
 Chicago Style
Chicago Style (CMOS) a fosst dezvoltat in The Chicago Manual
of Style. Foarte folosit in istorie si economie ca si in unele
stiinte sociale.
Ramene stilul de baza pentru American Anthropological
Association si Organization of American Historians.
Chicago style ofera posiblitatea amestecului tipurilor de
citare; in-text citation systems cu footnotes or endnotes,
inclusiv "content notes"; in-text citation prin numarul paginii
(MLA style) sau ca an de publicare (APA style); Autor-data
citarile sunt de obicei plasate chiar inauntrul unui semn de
punctuatie (Ex. Author, 2013). O exceptie este sfarsitul citarii
unui bloc text unde citarea este plasata in exteriorul semnuli
de punctuatie.
UNDE MAI ESTE VOCEA MEA?
 Dupa ce ati citat tot, ce va mai ramane?
Cu ce mai apareti in fata celorlalti?
Ce putere mai are vocea dvs. cand o alaturati celorlalti care sunt deja cunoscuti?
Cum va puteti individualiza?

Munca dvs. este unica prin:

1. alegerea temei,
2. alegerea surselor,
3. alegerea ordonarii surselor si a stabilirii relevantei pentru tema aleasa,
4. verificarea surselor,
5. punctul de vedere propriu: opiniile, argumentele si comentariile proprii,
6. alegerea cazurilor
7. comentariile asupra cazurilor folosind informatiile de la surse,
8. verifica sursele si studiile,
9. experienta proprie (daca exista),
10. forma de prezentare,
11. elocinta prezentarii,
12. recunoasterea meritelor celorlalti si a muncii de echipa
 5 cai de a va face auzit si cunoscut
1. Pentru a va face vocea auzita si in acelasi timp sa citati corect, ganditi ca articolul dvs.
este un talk-show in care sunteti moderatorul: sunt prezenti mai multi invitati
(sursele documentate), fiecare cu opiniile lui, inclusiv dvs. cu opiniile dvs.: ca
moderator aveti rolul sa ii ajutati pe toti sa isi exprime opinia, numindu-I si dandu-le
microfonul fara sa ii distorsionati, in egala masura sa va faceti si dvs. auzit dar sa
pastrati echilibrul “discutiei”; daca aveti argumente diferite puteti sa le prezentati fara
a va insusi argumentele celorlalti si fara a le acoperi vocea.
2. Daca nu aveti un argument construiti in schimb pentru inceput o structura proprie: cu
cat reusiti intr-o masura mai mare sa impuneti o structura proprie cu atat va apropiati
de generarea si controlul unui argument propriu
3. Prezentati structura proprie si argumentul dvs. si decideti/verificati daca sursele va
sustin sau respectiv care dintre surse va sustin sau din contra va contazic. Nu uitati
pentru obiectivitate sa pastrati atat sursele suportive cat si cele contradictorii.
4. Comparati si contrastati propriile argumente, ideile proprii, etc. cu argumentele,
opinia/opiniile surselor (autorului original -sursa citata)
5. Comparati si contrastati opiniile altor autori intre ele, introduceti-va in discutia lor
virtuala adaugand propriile comentarii, critici si observatii pe langa cele ale lor;

Pentru moment aveti un avantaj enorm, acela ca ei nu sunt prezenti. O data insa ce veti
publicati ei vi se vor alatura sau va vor comenta argumentele (contradictorialitate) si pentru
aceasta trebuie sa pastrati etica publicarii si sa nu ganditi ca ei nu ar exista (ar fi o greseala).
Modificat dupa: http://www.academicintegrity.uoguelph.ca/
 RECOMANDARI PENTRU A EVITA
ABATERILE DE LA ETICA PUBLICARII
1.Cu privire la cercetarea si culegerea datelor
1) Obtineti consimtamantul pacientului si aprobarea
comitetului/comisiei de etica a cercetarii pentru studiul care are
la baza publicarea stiintifica
2) Includeti in rezultate toate studiile, rezultatele, aprecierile
3) Sa aveti protocolul de cercetare pregatit pentru oricine il cere
4) Verificati-va munca de mai multe ori
5) Raportati numerele deopotriva cu procentele
6) Cereti sfaturi cu privire la statistica sau rugati sa o faca cineva
care se pricepe pe care il citati sau ii multumiti
7) Folositi exprimarea variantei (deviatia standard, intervalele de
incredere) probabilitatea (e.g. p-values)
• Faceti distinctia intre analizele primare (planificate) si cele
secundare (post hoc)
• Folositi tehnica intentiei de a trata ('intention to treat’)
• Analiza “Intention-to-treat (ITT)” a rezultatelor experimentului
este bazat pe tratamentul initial desemnat iar nu pe tratamentul
primit in final.
• Scopul este sa se elimine artefactele cercetarii interventionale
precum alegerea non-random a unui studiu tip crossover. Nu
implica nevoia de observare a compliantei si a incorporarii
acesteia in analiza.

• [http://en.wikipedia.org/wiki/Intention-to-treat_analysis]
• Hollis, Sally; Campbell, Fiona (September 1999). "What is meant by intention to treat analysis?
Survey of published randomised controlled trials". BMJ 319 (7211): 670–674.
doi:10.1136/bmj.319.7211.670. PMC 28218. PMID 10480822.
• [http://www.plosone.org/article/info%3Adoi%2F10.1371%2Fjournal.pone.0049163]
 2.Cu privire la autorat si jurnal (revista)
• Stabiliti o sedinta pentru autorat in cadrul unei intalniri (fizice sau electronice) cu
membrii echipei de redactare in vederea stabilirii (1) autoratului (cine participa si in
ce ordine) si (2) a revistei catre care indreptati articolul.
• In acest fel veti cunoaste nivelul de asteptare al fiecarui membru al echipei si nu
riscati dezacorduri ori frustrari care se pot intoarce asupra intregii echipe.
• Aduceti la discutie pe toti cei ce pot contribui ori au contributii pentru a afla daca
doresc sa fie autori. Cine conduce discutia? De preferat primul autor dar uneori este
cel mai tanar sau cel care are nevoie de prima pozitie in masura cea mai mare. Cu
aceeasi ocazie stabiliti ordinea autorilor afland care este dorinta fiecaruia (are
nevoie de promovare, etc.). Stabiliti ca fiecare sa aiba o contributie proprie dincolo
de concepere, redactare si verificare. Solicitati aceste contributii si coordonati
unirea lor. Indreptati articolul pe masura ce se incorporeaza contributiile fiecaruia
catre fiecare autor. In final trimiteti forma finala pentru ultimele revizii la toti.

• Verificati copyright-ul.

• Nu prepublicati (ex. pe website-ul universitatii)

• Alegeti de regula o singura revista tinta

• Declarati orice conflict de interese si comunicati-i editorului sursa de finantare

 3.Cu privire la fisele de lectura

• Tineti fise de lectura. Cititi o referinta de specialitate si apoi inchideti textul. In

fisa de lectura parafrazati sau sumarizati cele citite. Alegeti din tot ce ati scris
unul-doua cuvinte pe care sa le scrieti in dreapta sus pe fisa si care functionand
ca niste cuvinte trasoare sa va permita sa inserati nota bibliografica in
continutul lucrarii dvs. Trageti o linie si dedesubt notati sursa bibliografica
completa. Ordonati-va fisele dupa aceste cuvinte trasoare : ex. introducere;
anatomia; patogenia aritmiei, etc.

• Cand va hotarati sa incepeti sa scrieti adunati toate fisele bibliografice la

capitolul respectiv. Practic nu mia aveti nevoie de carti si puteti compune textul
luand cu dvs. doar fisele de lectura. Puteti sa va preluati propriile fise care fiind
deja parafrazate si sumarizate nu vor constitui plagiarism. Alegetei unul dintre
stilurile de citare MLA, APA, CSE si nu uitati sa citati de doua oori, intern, in text
si la refeerinte unde sa indicati calea completa catre nota bibliografica.

• Pastrati calea catre toate referintele web pe care le accesati, baze de date,
tabele, etc. astfel incat sa nu va aflati in situatia unor texte utile la care sa fi
pierdut referintele.

• Nu va aruncati notele sau fisele de lectura niciodata. Oricand le veti putea

accesa si uneori informatiile nu se multiplica iin mod util atat de repede, in plus
veti putea sa va aparati de lipsa intentiei de plagiat sau chiar de plagiat, dincolo
de valoarea lor sentimentala.
Pastrati separat forma finala de surse precum si notele de draft-uri. Constituiti notele (legate de
surse), draft-urile care aduna note (legate de surse) si forma finala in care parafrazati, sumarizati
si preluati cu ghilimele, toate legate de surse.
Pastrati fisele de lectura si drumul catre sursa originala folosita
Pastrati sursele in format printat.
Pastrati contextul: ideile si sursa impreuna
Pastrati tot.

Exemplu [9]:
Giussani DA, Salinas CE, Villena M & Blanco CE (2007). The role of oxygen in prenatal growth:
studies in the chick embryo. J Physiol 585, 911–917.

(p.911): Citare “The compelling evidence linking small size at birth with later cardiovascular disease
has renewed and amplified scientific and clinical interests into the determinants of fetal
growth. It is accepted that genes and nutrition control fetal growth; however, prior to this
study, it had been impossible to isolate the effect of increases and decreases in fetal
oxygenation on the regulation of prenatal growth.” Citare

(p.912): Parafraza Embryos at high altitudes were more likely to survive than those at sea level,
with the exception of HAHA embryos.

University of Guelph Resources:

U of G Academic Integrity Tutorial: http://www.academicintegrity.uoguelph.ca/
Plagiarism and Academic Integrity Fast Facts Handout: Available in print or online at
http://www.lib.uoguelph.ca/assistance/writing_services/components/documents/plagiarism.p
df
 4.Cu privire la pregatirea textului propriu, parafrazare, sumarizare,
citare directa [10]
• Parafrazati cu atentie fara sa uitati sa efectuati citarea in text
• Daca ati pierdut sursa, nu mai folositi textul. Data viitoare protejati
sursa ca sa puteti pastra textul dorit. Dati credit mereu la tot ce
preluati
• Pastrati sursele si etapele parcurse catre textul final: nota si sursa,
draftul, revizia, textul final.
• O buna parafraza: in literatura se enumera diferite tehnici pentru o
buna parafrazare printre care:
1. Schimbarea ordinii si structurii frazelor
2. Folosirea sinonimelor si a altor forme ale cuvintelor
3. Schimbarea diatezei

Harvard: Harvard Guide to Using Sources , How to Avoid Plagiarism, ©2015 President
and Fellows of Harvard College
[http://isites.harvard.edu/icb/icb.do?keyword=k70847&pageid=icb.page342057]
accesat 22.04.2015
• Nu recomand “construirea” unei bune parafraze folosind metode de
inlocuire a textului original intrucat creste mult riscul de plagiarism:
chiar mai mult, “constructia”, “munca” de a schimba textul original
daca parafrazarea este insuficienta poate fi apreciat ca o dovada a
intentiei, a constituirii folosului si prejudiciului si astfel sa agraveze
actiunea si situatia creata.
• Recomand sa nu folositi tehnici de buna parafrazare ci sa folositi fise
de lectura sau inchideti materialul sursei dupa citire si apoi sa va
cautati si sa folositi propriile cuvinte pentru parafraza sau sumarizare
(intocmindu-va de preferinta fise de lectura)
• Parafraza are risc mai mare de plagiarism decat sumarizarea care este
de preferat.
• Este foarte important sa nu folositi o singura sursa din care sa luati
sursele.
• Mergeti sa cautati sursele originale si nu notele, preluarile sau
interpretarile unora ori altora despre aceste surse.
• Nu pierdeti ori modificati sensul ori ideea autorului: relele practici se
refera nu doar la lipsa citarii ci si la distorsionarea ideilor citate
• Citati deopotriva in text si la bibliografie
• Planificati din timp ca sa nu ajungeti in criza de timp si astfel sa
scurtcircuitati pregatirea materialului
• Fara “cut and paste”: deschideti fisiere noi in care sa introduceti
pasajele preluate impreuna cu referinta; pastrati fisierele separat
(care devin fise de lectura) si dati-le un nume care sa indrume spre
constructia proprie (ex. introducere, patogenie, rezultate, discutii,
concluzii, etc.).
• Ideea de a constitui un “cut/copy and paste” electronic cu referinte
bibliografice pe care sa lucrati parafrazand/sumarizand si traducand
rand cu rand, castiga mult timp dar va creaza patru riscuri majore:
– (1) sa traduceti foarte apropiat si sa realizati o parafraza/sumarizare
insuficienta (din graba)
– (2) sa plagiati preluand fara sa mai parafrazati/sumarizati (din graba,
comoditate)–citarea este nerelevanta in acest caz-
– (3) sa inaintati din greseala materialul nerevizuit sau nepregatit, incomplet in
locul celui revizuit sau cu block-texte nerevizuite, neparafrazate, slicing
– (4) acest material brut electronic sa fie folosit impotriva dvs. aratand ca ati
constituit copy-paste si ca astfel ati pregatit abaterea de la normele de
publicare (ceea ce nu poate sa nu fie adevarat).
• Este foarte important sa nu folositi o singura sursa din care sa preluati
sursele (citare tertiara a sursei care citeaza secundar) ci din fiecare
sursa/mai multe surse.
• Atentie daca faceti un review, verificati toate sursele din review-
ul/articolul “scoala” si adaugati neaparat altele dupa o structura
proprie.
• Mergeti sa cautati sursele originale si nu notele, preluarile sau
interpretarile secundare despre aceste surse. Ati putea afla ca
preluarea este inexacta, incompleta, trunchiata, sau sursa nu se
verifica, adresa catre sursa conducand la o cu totul alta sursa decat
citarea din text (referinte bibliografice mimetice)
• Nu pierdeti si nu modificati sensul ori ideea autorului.
Folositi fraze semnal care introduc parafrazele:
Dupa ……(1991) ……
In 1991, ……notau cum ca…….

Nu preluati citate verbatim mai lungi de 4 aliniate.

Cand citati direct verbatim, includeti numarul paginii:

Prescott and Fleisher point to the “dearth of information about specific
business or commercial applications” (1991, p.860).

As Prescott and Fleisher explain, “There is a dearth of information about

specific business or commercial applications” (1991, p.860).

Citati intodeauna sursa secundara: numiti sursa originala in fraza semnal si api
citati sursa originala intre paranteze:

McLeod’s study (as cited in Smith et al., 2008)… (APA Style - In text)
Incorporati o varietate de surse care aduc mai multa informatie despre aceeasi
tema si care devine astfel mai larga.

Astfel veti folosi mai multe surse originale ceea ce este de folos intelegerii dvs.

Intotdeauna duceti-va si cercetati direct sursa originala verificand sursa si referinta:

nu preluati citarea indirecta a celuilalt autor (autorul secundar) care se interpune
intre sursa originala si lucrarea dvs.

Exemplu

“Contemporary corporate information specialists apply a variety of methods for

organizing open sources including but not limited to web-link analysis (Reid, 2003),
webometrics (Bouthillier & Jin, 2005), scanning methods (Decker et al., 2005), source
mapping (Vriens & Achterbergh, 2003), text mining (Leong et al., 2004), ontology
creation (Golden, 2007), blog analysis (Pikas, 2005), scientometrics (Courtial et al.,
1997), and a blossoming variety of different patent analysis (Dou et al., 2005) and
pattern recognition methods (Rosenkrans, 2003).”
(APA Style - In text)
Fleisher, C. (2008). Using open source data in developing competitive and marketing
intelligence. European Journal of Marketing, 42(7/8), 852-866. Retrieved December 19,
2008, from ABI/INFORM Global database. (Document ID: 1550179001).
 5. Etape ale constructiei materialului pentru publicare
Etapa 1: Fisa de lectura este textul autorului original pe care l-ati parafrazat, sumarizat sau
citat verbatim. Fisa de lectura contine adresa exacta a sursei. O puteti pastra electronic
sau fizic. Este recomandabil sa o aveti si fizic si pentru asta sa o printati. Constituiti un
biblioraft, el va poate apara reputatia si este un back-up foarte util (mai ales la doctorate,
articole de baza, etc.)
Etapa 2: Draftul este materialul pe care dvs. vi-l pregatiti pornind de la fisele de lectura si in
care va construiti o structura proprie in care sa includeti prezentarea propriilor studii,
cazurile alese, comentariile dvs. asupra lor si asupra surselor, contributiile celorlalti autori,
etc.
Etapa 3: Draftul asupra caruia ati facut deja o revizie devine formatul in vederea publicarii.
Aceasta prima revizie include si revizia celorlalti autori daca ei exista care vor primi la
randul lor materialul, dvs. adunand reviziile si comentariile.
Etapa 4: Formatul in vederea publicarii asupra caruia faceti a doua revizie devine formatul
pentru publicare (bun de tipar). A doua revizie nu este doar a doua citire (desi este
recomandabil sa existe intotdeauna o a doua citire, preferabil la cateva zile –se poate
folosi un colaborator, nu si un co-autor, pentru o a doua citire si care va fi mentionat la
multumiri-): intre prima si a doua revizie se adauga:
-reviziile co-autorilor
-comentarii , observatii ale unor colaboratori care nu sunt autori dar vor fi inclusi la
multumiri
-noi analize proprii, noi documentari, noi surse (dar nu si noi cercetari,
analize, etc.: nevoia de a relua cercetarea, studiul aduce rediscutarea intregului
articol, revista tinta, autoratul, etc. ceea ce poate sa nu fie benefic si consensual –autorii
poate si-au proiectat viitoarea publicare in cadrul CV, etc.)
 Raportarea corecta in orice lucrare
presupune:
1. Daca este un trial clinic inregistrati-l (registration
clearance)
2. Obtineti libertatea etica (ethical clearance):
aprobarea etica, avizul etic
3. Obtineti CI (patient consent clearance)
4. Fiti transparent asupra conflictului de interese
(daca exista) si dezvaluiti sursele de finantare
(conflict of interest clearance)

Adaptat dupa JIAS Instructions to authors, Helsinki Declaration

 Este etica cercetarea/studiul/articolul
nostru (de natura sa primeasca avizul
de etica)? 3 intrebari pentru aceasta
1. Ale carui interese sunt implicate si ale cui
interese pot fi vatamate? Sa ii protejam
2. Ce principii etice se aplica in aceasta situatie si
ce sugereaza aceste principii ca mod de actiune?
Sa facem intocmai
3. Ce legi, standarde, politici, practici, ghiduri, ne
indruma actiunile? Sa le urmam

(adaptat dupa Th. Babor, 2010, JIAS

[https://www.iasociety.org/Web/WebContent/File/AIDS2010_Scientific_Integrity_Workshop_pre
sentation.pdf])
 Busola morala
• Catre participantii la studiu
– Non-maleficenta (non-vatamare)
– Beneficenta, riscuri cat mai reduse
• Catre comunitatea stiintifica
– transparenta
– onestitate
– acuratete
• Catre societate
– Responsabilitate

(adaptat dupa Th. Babor, 2010, JIAS

[https://www.iasociety.org/Web/WebContent/File/AIDS2010_Scientific_Integrity_Worksho
p_presentation.pdf])
 Referinte bibliografice
[1] [http://www.umfcaroldavila.ro/index.php/organizare/comisia-de-etica/763-codul-de-etica-al-universitatii,
Actualizat in aprilie 2010 accesat 21.04.2015 [ www.ICMJE.org.]
[2] Chris Graf, Elizabeth Wager, Alyson Bowman,Suzan Fiack, Diane Scott-Lichter, Andrew Robinson, Best Practice
Guidelines oPublication Ethics: a Publisher’s Perspective. International Journal of Clinical Practice GUIDELINES .
doi: 10.1111/j.1742-1241.2006.01230.x OnlineOpen: This article is available free online at [www.bla ckwell-
synergy.com]
[3] https://wikileaks.org/wiki/Dr._Aubrey_Blumsohn
[4] [http://en.wikipedia.org/wi ki/Cit ation]
[5] Gibaldi, Joseph. "Work Cited, References, and Bibliography-What's the difference?". OCLC Online Computer
Library Center, Inc. Retrieved 15 March 2012.)
[6] https://www.library.cornell.edu/research/citation/apa] accesat 21/04.2015:
[7][http://www2.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citation.htm])
[8] [http://library.stkate.edu/sites/default/files/sites/citingwriting/citeAMA.pdf] accesate 21.04.2015
[9] University of Guelph Resources: U of G Academic Integrity Tutorial: http://www.academicintegrity.uoguelph.ca/
Plagiarism and Academic Integrity Fast Facts Handout: Available in print or online at
http://www.lib.uoguelph.ca/assistance/writing_services/components/documents/plagiarism.pdf
[10] Harvard: Harvard Guide to Using Sources , How to Avoid Plagiarism, ©2015 President and Fellows of Harvard
College [http://isites.harvard.edu/icb/icb.do?keyword=k70847&pageid=icb.page342057] accesat 22.04.2015

Aflati informatii suplimentare la:

• COPE (www.publicationethics.org.uk)
• ICMJE ‘Vancouver Group’ (www.icmje.org)
• ORI (www.ori.dhhs.gov)
• WAME (www.wame.org)
• CSE (www.CouncilScienceEditors.org)