INTEGRITATE ACADEMICA.

NORME DE BUNA PRACTICA IN

PUBLICARE.
ETICA PUBLICARII

Prof. univ. dr. GC Curca

Disciplina Medicina Legala si Bioetica UMFCD
 Increderea si loialitatea
la baza cercetarii si a publicarii
• Increderea si speranta fiecarei persoane dupa cum aspiratiile sale legate de sanatate, implinire, reusita,
fericire se vor implini.
• Loialitatea si solidaritatea membrilor societatii
• Increderea societatii ca exista sperante, noi tratamente, implinirea si respectarea standardelor si
dorinta de a putea face mai mult din punct de vedere medical si stiintific, de a spori cunoasterea
(pluscunoasterea), pentru a prelungi durata vietii, a ameliora calitatea vietii si a veni in intampinarea
nevoilor si aspiratiilor umane
• Increderea societatii ca fiecare individ este protejat, viata sa este securizata iar aspiratiile sale nu doar
o preocupare personala dar si a societatii, o datorie pentru societate.
• Increderea ca actul medical se practica egalitarian si echitabil (just)
• Nevoia de cercetare decurge din nevoia de progres al medicinii in implinirea aspiratiilor omului.
• Nevoia de publicare a rezultatelor cercetarii (atat a studiilor pozitive cat si a celor negative) decurge
din (1) nevoia de comunicare si solidaritate (2) nevoia de a verifica etica cercetarii pe subiectul uman
(binele inainte de eficienta, garantia ca nu au fost sacrificati oameni pentru alti oameni) dar si pentru
(3) scurt-circuitarea redundantei cercetarii astfel incat cercetatorii sa castige resurse si timp, (4)
garantia ca rezultatele studiului pot fi folosite nefiind inselatoare ori ilicite.
• Increderea autorilor ca editurile vor publica rezultatele muncii lor de cercetare spre folosul pacientilor
si al lor personal (autodezvoltare, recunoastere, beneficienta)
• Increderea editorilor in peer review si editori pentru activitatea de triere a calitatii stiintifice si eticii
publicatiilor
• Increderea autorilor unii in altii pentru profesionalismul cercetarii si respectul eticii publicarii
• Nevoia de progres medical > observatie>
cercetare sistematica> pluscunoastere> nevoia de
comunicare stiintifica > nevoia de publicare
stiintifica

• Nevoia de credibilitate, onestitate, incredere,

solidaritate, colaborare, protectie (grupuri
vulnerabile, non-discriminare, non-exploatare),
merit, progres stiintific, decizii de politici
medicale morala, etica
• Dorinta de individualitate si de participatie sociala si
comunitara dorinta de cerceta si publica

• Publicarea: comunicare, afirmare, recunoastere, vocea

proprie, confirmare, schimbare, progres

• Competitie individuala, succes, faima, presiune in cariera

(“publish or perish”, “out-do peers”)
• Loc de munca, avantaj material
• Angajator, intreprinzator, industria medico-farmaceutica
• Societatea

• Erori de interpretare/judecata, lipsa de obiectivitate, frustrare,

comoditate, graba
 Cai ale integritatii
• Onestitate in raportare
• Acuratete in observatie si analiza
• Sinceritate in recunoasterea meritelor
• Colegialitate in comunitatea stiintifica (interactiuni,
comunicari, schimburi)
• Transparenta in conflictele de interese
• Protectia subiectilor (uman, animal, persoane vulnerabile)
• Aderenta la norme si reguli comune
• Solidaritate stiintifica (Eddington-Einstein, 29 martie 1919)
(adaptare dupa Institutul de Medicina, 2002)
 Preventie

1. Avizul etic
2. Analiza risc/beneficiu
3. CI
4. Peer review
5. Cerinte uniformizate pentru atribuirea meritului de
autorat stiintific
6. Etica profesionala si ghiduri de publicare, aderenta la
norme

(adaptat dupa Scientific Integrity and Ethical Issues in Publishing 2010, International
Society of Addiction Journal editors, accesat 07.02.2016
[https://www.iasociety.org/Web/WebContent/File/AIDS2010_Scientific_Integrity_Wor
kshop_presentation.pdf])
1. Declaratie de autor (cover letter)
2. Declaratie de publicare redundanta (a mai fost publicat anterior)
3. Declaratie de submisie duplicat (nu a mai fost submis [inca o data])
4. Declaratie de conflict de interese
5. Declaratie de protejare a subiectilor cercetarii uman/animal

1. Declaratie de autor (cover letter)

1) Titlu, autori, cate pagini-figuri-tabele
2) Aprobarea institutiei in care s-a efectuat cercetarea/studiul
3) Traducere autorizata
4) Rezumat pe scurt
5) Manuscris aprobat de catre autorii
6) Manuscris nepublicat, nesubmis spre alta editura
7) Fara conflicte de interese
8) Fara conflicte de natura etica
 CERINTE ALE EDITORILOR
CERINTE UNIFORMIZATE PENTRU MANUSCRISE trimise spre
publicare in revistele biomedicale pentru a scrie si a publica pentru
publicatiile biomedicale

• ICMJE - International Committee of Medical Journal Editors (Comitetul International al

Editorilor de Jurnale Medicale)
• Initial in 1978, un grup mic de editori de reviste medicale s-a reunit neoficial in
Vancouver, Columbia Britanică, pentru a stabili normele privind formatul manuscriselor
prezentate in revistele lor.
• Acest grup a devenit cunoscut sub numele de Grupul Vancouver. Cerintele lor privind
manuscrisele, care includ formatul referintelor bibliografice elaborate de Biblioteca
Natională de Medicină, au fost prima data publicate în 1979.
• Grupul Vancouver s-a dezvoltat si a devenit Comitetul International al Editorilor de
Reviste Medicale (ICMJE - International Committee of Medical Journal Editors), care se
reuneste in fiecare an si care l asfarsitul anului 2015 reunea peste 80% din toate
revistele biomedicale din lume (peste 95% din revistele indexate ISI Thomson).
• ICMJE si-a extins progresiv aria de preocupări pentru a include si principiile etice
referitoare la publicarea în revistele biomedicale.
• ICMJE a publicat mai multe editii ale Cerintelor uniformizate
• Ultima revizie in 2010 [http://www.icmje.org/urm_full.pdf]
SUSTINEREA TRANSPARENTA A
STUDIULUI SI A PUBLICARII
 1. Conflictul de interese
• “Conflict of interest exists when an author (or the
author’s institution), reviewer, or editor has financial
or personal relationships that inappropriately
influence (bias) his or her actions (such relationships
are also known as dual commitments, competing
interests, or competing loyalties)” , International
Committee of Journal Medical Editors (ICJME)
1. Unde sunt banii?
2. Unde sunt grupurile de interese?
3. Cine sponsorizeaza?
4. Cum/cu ce sustine sponsorul?
5. Pe cine sustine?
6. Interese financiare
1. Tipuri: angajare, actionariat, plati, consultanta
2. Mod de exprimare:
a) real (necesar influentat)
b) aparent (neinfluentat dar suspectat a fi influentat)
7. Se cauta si se verifica
1) intersectia dintre interesele entitatilor comerciale si ale participantului in
mod direct, personal
2) intersectia dintre interesele entitatilor comerciale si ale unitatii
administrative la care este afiliat participantul
8. In Multumiri/Aknowledgement este obligatorie declararea surselor de
finantare, revizie, sustinere, promovare (Disclosure statement,
declaratie de conflict de interese)
9. Nedeclarare: notificare in revista, posibila retragere a articolului,
neincredere generate de catre comunitatea stiintifica
CONFLICTUL DE INTERESE
• Autorii, editorii, peer review-urii au obligatia sa isi declare interesele si conflictele
daca exista
• In SUA:
• conflicte de interese bazate pe interese de proprietate (> 5 actiuni)
• conflicte de interese bazate pe interese financiare de consultanta, taxe –
speaker fee- (> 10.000 USD sau 5% din venitul anual)
• alte interese precum patente, interese personale (promovari), politice,
intelectuale, religioase [2]
• Conflictele de interese apar atunci când autorul (sau institutia unde lucrează),
evaluatorul sau editorul are relatii personale sau financiare care ii influentează
necorespunzător (preferential) actiunile, deciziile, pozitiile stiintifice (astfel de
relatii sunt cunoscute si sub numele de angajamente duale sau conflicte de
loialitate) [1]
• Conflictele pot apărea, însă, si din alte motive, precum relatiile personale,
concurenta universitara si ambitiile intelectuale [1]
• Conflictele pot afecta concluziile. Efectele asupra cititorului sunt subevaluate.
• Wistle blowing: lipsa de comunicare a problemei. Se constata o rata redusa de
raportare. In general revistele nu au politici coerente privind declararea conflictului
de interese [2]
 Cat de des sunt in conflict de interese autorii?
• 25% dintre cercetatorii din US au primit fonduri farmaceutice
(sponsorizari, taxe de consultanta, etc.).
• 50% au primit “cadouri rezultate din cercetare” (prime, deplasari in interes
stiintific, etc.)
• Din 789 articole in marile reviste medicale 1 din 3 autori principali aveau
interese financiare in cercetare (patente, taxe, consultante, functii in
conducerea revistei)
Din Bekelman JE, Li Y, Gross CP. Scope and impact of financial conflicts of interest in biomedical
research. A systematic review. JAMA 2003; 289: 454-65.

Cat de des declara autorii conflictul de interese (disclosure

statement) ?
• 3642 articole in anul 2001 in: Annals of Internal Medicine, BMJ, Lancet,
JAMA, New England Journal of Medicine
• 52 (1.4%) de articole au conflictele declarate.
Din Hussain A, Smith R. Declaring financial competing interests: survey of five general medical
journals. BMJ 2001;323:263-4.
Conform OECD (Organizatia pentru Dezvoltare si Cooperare Economica) conflictul de interese (potential, actual,
consumat) implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de
interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influențează sau ar putea influenţa
necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale (Managing Conflict of Interest in the Public
Service, disponibil la adresa web [http://www.oecd.org/dataoecd/17/23/33967052.pdf])
• Pentru aspectele administrative
– Legea 215/2001, a administraţiei publice locale
– Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
– Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali
– Legea 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice,
• Pentru aspectele penale
– Codul Penal al României
– Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție
CAPITOLUL II
Infracţiuni de serviciu
Art. 301 Conflictul de interese
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea
unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă
ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori
de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se
pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. [Detalii:
http://legeaz.net/noul-cod-penal/art-301]
Facem mentiunea ca prin hotararea curtii constitutionale, medicii din sistemul public sunt considerati functionari publici.

INCOMPATIBILITĂŢILE. Incompatibilitățile reflectă acele situații în care un oficial public ocupă mai multe
funcții în același timp, deși acest cumul este interzis de lege (legea 161/2003)
ANI Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de interese
[http://www.integritate.eu/Files/Files/Ghid_Incompatib_ConflicteInterese_2011/GhidPrivindIncompatibilitatileSiConflict
eleDeInterese_2011.pdf]
2. Cine a realizat munca

Cine este autor? In ce ordine? Studentii/rezidentii se

pun? In ce ordine?
1.SA DECLARAM! Declaratii de autor de la toti
autorii (authorship declaration/statement)
2.SA RESPECTAM MERITUL CELORLALTI!
3. SA RESPECTAM NORMELE, CRITERIILE (criteriile
ICMJE, legea 206/2004)
– Autori fantoma (ghost authors)
– Autori invitati (guest/gift authors)
– Schimbarea ordinii autorilor
 AUTORAT CORECT: 3 conditii simultane (ICMJE)
1) contributii substantiale la:
• Conceptie si design
sau
• Achizitie de date
sau
• Analiza si interpretarea rezultatelor
+
2) redactarea
sau
revizuirea critica a articolului ce implica o contribuie importanta la
continutul intelectual
+
3) aprobarea finală a versiunii ce urmează a fi publicată.
– Conditia de autorat presupune obligatoriu ca orice autor sa isi poata
identifica si sa isi asume responsabilitatea pentru cel putin o
componenta a lucrarii (care ii apartine in totalitate) si sa fie capabil sa ii
identifice pe cei care raspund de fiecare parte a lucrarii dupa cum acestia
pot identifica partea sa din lucrare.

– Daca intrebati daca o anumita persoana are merit pentru a fi in autorat ca

autor al acelui articol, raspundeti la intrebarea “Cum ar fi aratat articolul
fara el/ea, fara contributia activa a aceluia?”

– Contributie activa (autorat) v. contributie pasiva la autorat:

Confuzie intre contributie si autorat ceea ce face pe cel in cauza sa pretinda
parte in autorat cand de fapt are doar contributie:
a) confuzie intre autorul studiului si cel ce opereaza cazurile (ex.
chirurgul care opereaza si pe a carui operatie se va realizeaza
studiul)
b) confuzie intre cel ce are ideea studiului (contributie) si cel ce il
imagineaza si/sau il scrie si/sau in face (autori)
c) confuzie intre cel ce ofera baza practica sau de cercetare
pentru ca studiul sa se poata realiza si cei ce il realizeaza
 Autorii principali. Cine este primul intr-un articol?
• In 10% din articole aceasta intrebare produce controverse si conflicte
(Martinson, B. C., Anderson, M. S. & de Vries, R. Nature 435, 737–738
(2005).
• Autori principali intr-un articol biomedical: primul autor, ultimul autor,
autorul corespondent.
• PRIMUL AUTOR este de obicei postdoc-ul sau studentul care
imagineaza studiul, are idea (sau preia idea si o dezvolta), ii revine
creativitatea, care cauta originalitatea studiului, care conduce studiul, si
care scrie draftul articolului
– Este dificil a spune pentru cei din pozitia 2-(n-1) care este contributia lor
(Amber Dance. “Authorship: Who's on first?” Nature 489, 591-593 (2012)
doi:10.1038/nj7417-591a, Published online 26 September 2012, This
article was originally published in the journal Nature)
• Vulnerabilitatea celui tanar (a primului autor)
– Se afla sub presiunea reusitei pentru a-si contrui o cariera si a-si afla un loc,
sa se incadreze in termene (posdru, etc.), ii este frica sa nu i se ia ideea, sa
nu esueze ipoteza
– Are de atribuit job-urile autoratului pentru a forma echipa de cercetare cu
care isi va verifica ipoteza
– Este tanar si lipsit de experienta
 Sistemul Stephen M. Kosslyn de desemnare
transparenta a primului autor
(John Lindsley Professor of Psychology Harvard University)
[http://isites.harvard.edu/fs/docs/icb.topic562342.files/authorship_criteria_Nov02.pdf]

1. Ideea de studiu (250 puncte)

2. Design-ul studiului (100 puncte)
3. Experimentul si conducerea studiului (100 puncte)
4. Implementarea design-ului (punerea in practica) (100
puncte)
5. Analiza datelor (200 puncte)
6. Scrierea articolului (250 puncte)

Cheia alocarii juste a autoratului primului autor este apreciata

la minim 500 puncta.
Dupa stabilirea primului autor pe aceste criterii transparente
raman foarte putine cazuri de contestatie
• In stiintele medicale, cel in al carui laborator se desfasoara cercetarea
sau al caruia este cazul, etc. este de obicei ULTIMUL AUTOR.
• Senior author-ul este de obicei cel care are experienta profesionala si
academica cea mai mare; de obicei este AUTORUL CORESPONDENT si
ii lasa autorului principal (tanarului/tinerei) intietatea de a scrie
primul draft (PRIMUL AUTOR)
• Autorul corespondent este cel ce preia intreaga corespondenta cu
editura, cu peer-review-ul dar si toate raspunsurile datorate in caz de
intrebari. Este cel care stie tot despre articol si in acelasi timp are
metoda si atitudinea pentru a purta corespondenta. De modul in care
se face corespondenta poate tine acceptul unei edituri
• Pentru stabilirea autoratului dar si a ordinii autoratului trebuie sa aiba
loc o intalnire directa a potentialilor autori (o discutie
confrontationala): cu cat are loc mai devreme cu atat mai bine (o
organizeaza primul autor sau cel care tinteste aceasta pozitie).
• Pentru a putea mai usor sa obtineti un agrement intre autori cu
privire la locul ocupat, atunci cand aceasta apare dificil de obtinut,
apelati la unul sau doi supervizori sau colegi cu experienta sau pentru
a media intre autori (de obicei se prefera doi astfel de colegi pentru
mai multa obiectivitate (Amber Dance, Nature 2012).
 CINE SE TRECE LA MULTUMIRI ? CINE SUNT CONTRIBUTORII?
• Multumirile sunt obligatorii (Aknowledgement). Ele sustin transparenta.
Nimeni nu poate efectua astazi un studiu/cercetare care se concretizeaza cu
articol stiintific fara sa fi fost ajutat.
• Un articol fara multumiri este clar netransparent si netransparenta poate
ascunde aspect neetice.
• Toti colaboratorii care nu întrunesc criteriile de autor trebuie amintiti în
sectiunea „Multumiri/Acknowledgement”. [1]
• La multumiri trebuie mentionate următoarele categorii de persoane care au
ajutat:
– Este sef de departament, disciplina dar nu are nici o contributie la studiu
– A facut rost de finantare sau a sprijinit financiar studiul
– A oferit suport general, logistic (sau nu a fost impotriva)
– A adus material, materiale diverse sprijinind studiul
– A colectat date
– A oferit suport tehnic (tehnoredactare, dactilo, traducere, etc.)
– A ajutat, contribuit la cercetare (asistent laborator, etc.)
– A colaborat si pot chiar avea merite in autorat dar nu doreste sa fie autor pentru ca nu
are timp sa conceapa, sa redacteze ori sa verifice.
• Unii recomanda pentru acest grup constituirea CONTRIBUTORILOR alaturi de autori si de persoane
carora li se multumeste pentru a determina o pozitie intre autori si celor carora li se multumeste
• Inainte de multumiri, se poate introduce “Contributii: au contribuit prin sprijinul lor …(se precizeaza
cum) “
• A avut cazuistica sau a ingrijit pacientii si care nu doreste sa fie autori (persoanele care au avut
cazul, cazurile sunt de obicei ultima pozitie intre autori)[1]
NEVOIA PROTEJARII DREPTURILOR PARTICIPANTILOR LA CERCETARE [2]
• Comitete de etica, avize de etica (cerute de editori), consimtamantul informat, respectarea
confidentialitatii subiectilor (poze, date) sau a protejarii drepturilor animalelor de studiu in
cazul folosirii lor experimentale (materiale, metode explicite)
• Se constata ca studiile cu rezultate pozitive au sanse mai mare de publicare, JAMA
2002;287:2825-2828
• Se constata ca trialurile pozitive au sanse mai mari de publicare si de publicare mai rapida.
Stern and Simes BMJ 1997;315:640-645
• De asemenea studiile sponsorizate ale companiilor au sanse mult mai mari sa fie acceptate
spre publicare fata de cele nesponsorizate sau cu alti sponsori.
• (OR 4.05: 95% CI 2.98- 5.51) Joel Lexchin, Lisa A Bero, Benjamin Djulbegovic, and Otavio Clark.
Pharmaceutical industry sponsorship and research outcome and quality: systematic review BMJ, May
2003; 326: 1167 - 1170.
• Unde sunt studiile si articolele negative? Cercetarea stiintifica este transparenta, etica, utila
societatii numai daca se publica si studiile negative care devin o obligatie (DoH)
• Declaratia de la Helsinki 2013: “Research Registration and Publication and Dissemination of Results.
– Art. 35. Every research study involving human subjects must be registered in a publicly accessible
database before recruitment of the first subject.
– Art. 36. Researchers, authors, sponsors, editors and publishers all have ethical obligations with
regard to the publication and dissemination of the results of research. Researchers have a duty to
make publicly available the results of their research on human subjects and are accountable for the
completeness and accuracy of their reports. All parties should adhere to accepted guidelines for
ethical reporting. Negative and inconclusive as well as positive results must be published or otherwise
made publicly available. Sources of funding, institutional affiliations and conflicts of interest must be
declared in the publication. Reports of research not in accordance with the principles of this
Declaration should not be accepted for publication. (s.n.)
PEER REVIEW-UL

Sistem blinded
Exista trei sisteme “blinded” [2]:
• Sistemul in care review-urii sunt necunoscuti autorilor
• Sistemul in care autorii sunt necunoscuti review-urilor
• Multiplu blinded (dublu)

Sistem non-blinded
La vedere

– Asumarea de catre editori a unuia dintre sisteme (blinded, non-

blinded, multiple) si comunicarea acestuia cu transparenta este o
obligatie morala a editorului [2]
– Peer-review just si fara subiectivism este cel de dorit
– Confidentialitate asupra ipotezei de lucru, rezultate, etc.
– Editorii au obligatia sa nu se implice in deciziile editoriale ale
review-urilor [2]
• Referentii si membrii editurii trebuie sa respecte drepturile
autorilor. Ei nu au voie sa discute public lucrarea sau sa-si
insuseasca informatii din lucrare inainte de publicarea ei. [1]
• Referentilor nu trebuie sa li se permita sa faca copii ale
manuscriselor pentru dosarele lor si trebuie sa li se interzica
sa dea manuscrisele altor persoane daca nu au aprobarea
redactorului coordonator. [1]
• Dupa evaluare, referentii ar trebui sa inapoieze sau sa distruga
exemplarele manuscriselor. [1]
– Inchiderea accesului catre staff-ul propriu sau declararea
conflictului de interese si indreptarea solutiei spre decizii
ale altor pozitii eligibile
– Corectiile : errata, retractari, exprimarea ingrijorarii [2]
 PREGATIREA UNUI MATERIAL PENTRU TRIMITERE
recomandari ale editorilor, ICMJE[2]
• Textul articolelor de observare si experimentare sunt in general (dar nu
neaparat) impartite in patru sectiuni: “Introducere”, “Metode”,
“Rezultate”, “Discutii”.
• Aceasta asa-numita structura “IMRAD” nu este un format arbitrar de
publicatie, ci, mai degraba o imagine directa a procesului descoperirii
stiintifice.
• Spatierea la doua randuri a tuturor partilor manuscrisului (inclusiv a
paginii de titlu, a rezumatului, a textului, a multumirilor, a referintelor, a
tabelelor individuale si a legendelor) si marginile generoase permit
editorilor si referentilor sa urmareasca textul rand cu rand si sa adauge
comentarii si intrebari direct pe text.
• Autorii ar trebui sa numeroteze toate paginile manuscrisului, incepand cu
pagina de titlu, pentru a facilita procesul editorial.
• Urmarirea cu atentie a datelor prezentate la “Instructiuni pentru autor”
 Pagina de titlu [2]

1. In titlu toate informatiile care vor ajuta la identificarea cu usurinta a

articolului.
2. Titlul reflecta continutul. El nu trebuie sa fie nici prea larg (sectiune de
capitol) nici prea ingust incat : (1) sa lase in afara aspecte ce se dezbat
in articol si (2) sa reduca interesul cititorului (fiind prea ingust)
3. Tiltul trebuie sa permita oricarui cititor care sa afle rapid articolul si
principalele aspecte ce se comunica prin articol. Este in interesul
autorilor ca sa fie relevant.
4. Numele autorilor si apartenenta la institutii. Unele articole publica
gradul (gradele) universitar cel mai inalt al fiecarui autor.
5. Numele departamentului (departamentelor) si al institutiilor carora li se
atribuie studiul.
6. Date de contact .
7. Sursa ajutorului financiar sub forma de subventii, materiale,
medicamente sau sub toate aceste forme.
Pagina de notificare a conflictelor de interese
 Rezumat [2]
• Foarte multi cititori vor citi doar rezumatul: de aceea autorii ar trebui
sa se asigure ca rezumatul reflecta cat mai bine continutul articolului
• Se prefera rezumatele structurate pentru cercetarile originale si pentru
studiile sistematice.
• Rezumatul ar trebui sa prezinte structurat cadrul studiului (din ce
proiect face parte, etc.), obiectul studiului, ipoteza studiata,
procedurile de baza (alegerea subiectilor studiului sau a animalelor de
laborator, metodele de observare si de analiza), principalele rezultate (
sa arate daca este posibil, cat de mari sunt efectele specifice si
semnificatia lor statistica), concluziile principale si sursele de finantare.
• Noutatea studiului, articolului trebuie exprimata clar (plusvaloarea): de
ce ar citi cineva studiul, articolul, dincolo de rezumat.
 Cuvintele cheie

• Sunt foarte importaante. Permit identificarea

rapida a topicurilor prezente in articol si astfel
faciliteaza citarea
• 3-5
 Structura articolului [2]

Introducerea

• Stabiliti contextul sau cadrul studiului (adica natura problemei si

importanta ei).
• Indicati scopul sau obiectivul cercetarii sau ipoteza de studiu;
obiectivul cercetarii este de multe ori definit mai clar atunci cand e
sub forma de intrebare.
• Atat obiectivul principal cat si cel secundar ar trebui formulate
clar.
• Analizele de subgrup specificate anterior ar trebui prezentate.
• Faceti “introducere” asupra subiectului care este descris in titlu si
nu introducere de capitol de carte.
• Dati doar indicatii bibliografice care se refera strict la subiect si
prezentati date sau concluzii care se refera la studiul prezentat.
• Sectiunea “Metode” trebuie sa contina informatiile disponibile la data
redactarii planului sau protocolului studiului; toate informatiile obtinute pe
parcursul studiului apar in sectiunea “Rezultate”. Daca ati pornit cu anumite
metode si ati terminat cu altele prin perfectionare, etc. in metode le veti
preciza pe primele.
– Alegerea si descrierea participantilor
– Informatii tehnice
– Statistica

• Sectiunea Rezultate. Atunci cand datele sunt rezumate in sectiunea “Rezultate”,

exprimati rezultatele numerice nu numai sub forma de derivate (de exemplu
procente), ci si sub forma de numere absolute de la care au fost calculate
derivatele si specificati metodele statistice utilizate pentru analiza lor.
• Limitati tabelele si imaginile la cele care sunt necesare pentru explicarea
argumentului articolului, a sustinerii ipotezei si pentru evaluarea datelor.
Utilizati graficele ca o alternativa la tabelele cu multe date; nu repetati datele in
alt sens decat sensul tehnic. Sau date in tabele sau grafice despre acelasi
rezultat.
• Sectiunea Discutii. Subliniati aspectele noi si importante ale studiului (plusvaloarea
stiintifica) si concluziile care rezulta din ele.
• In cazul studiilor experimentale incepeti discutia facand un scurt rezumat al
concluziilor principale si apoi in discutii cercetati mecanismele sau explicatiile
posibile ale acestor concluzii, comparati si puneti in contrast rezultatele cu alte
studii, indicati limitele studiului si studiati consecintele concluziilor asupra
cercetarilor viitoare si asupra practicii clinice.

• Sectiunea Concluzii. Corelati aceste concluzii cu scopul studiului, cu ipoteza de

lucru, cu titlul, adica in concluzii trebuie sa fie clar daca v-ati atins scopul fixat de la
inceput ori ati verificat ipoteza, etc. sau daca nu (studiu negativ) ce limite ati avut
sau care a fost interpretarea pe care o dati nereusitei (ce mai lipseste). Oricine va
continua studiul pe care l-ati prezentat, chiar daca rezultatele sunt negative pentru
dvs., va fi OBLIGAT sa va citeze.

• Evitati declaratiile si concluziile categorice care nu sunt indeajuns sustinute de date.

• Formulati ipoteze noi atunci cand ele sunt justificate, dar mentionati faptul ca sunt
ipoteze.
 Submiterea manuscrisului [2]
Manuscrisele trebuie insotite de o scrisoare explicativa, care ar trebui sa cuprinda
urmatoarele informatii ce constituie toate declaratii pe proprie raspundere:
1. O declaratie completa catre editor in care sa fie mentionate toate trimiterile si
rapoartele anterioare care ar putea fi considerate ca publicare redundanta a aceleiasi
lucrari sau a unei lucrari similare. Astfel de lucrari ar trebui citate explicit si ar trebui sa
se faca referire la ele in noul articol. Exemplare ale acestor documente ar trebui trimise
odata cu articolul pentru a-l ajuta pe editor in evaluarea situatiei.
2. O declaratie cu privire la relatiile financiare sau la alte relatii care ar putea duce la
conflict de interese, daca informatii de acest gen nu exista in manuscris sau intr-un
formular al autorului.
3. O declaratie care sa ateste faptul ca manuscrisul a fost citit si aprobat de catre toti
autorii, ca au fost indeplinite cerintele dreptului de autor asa cum a fost precizat mai
sus in document si ca fiecare autor considera ca manuscrisul reprezinta rezultatul unei
activitati oneste. Aceasta declaratie este necesara in cazul in care aceste informatii nu
apar in manuscris.
4. Manuscrisul ar trebui sa fie insotit si de acordul de reproducere al documentelor
publicate anterior, de utilizare a ilustratiilor deja publicate, de prezentare a informatiilor
care pot duce la identificarea persoanelor si de multumiri adresate celor care au
contribuit la studiu.
5. Numele, adresa si numarul de telefon al autorului care raspunde de corespondenta,
care raspunde de comunicarea cu ceilalti autori in privinta revizuirii si aprobarii formei
finale a manuscriselor, daca aceste informatii nu apar in manuscris. [www.ICMJE.org. ]
• 2. INTEGRITATEA STIINTIFICA SI ETICA A CERCETARII SI
PUBLICARII

• Acuratetea si corectitudinea lucrarii: corectii, comunicare

• Dezbaterea academica va fi incurajata
• Practici de publicare responsabila
– COPE (Committee on Publication Ethics), CSE (Council of Science
Editors)
– Comunicare, analize, sanctiuni
• Protejarea proprietatii intelectuale
– Un drept al editorilor sa prezume ca autorii sunt corecti dar si o
obligatie de responsabilitate fata de abateri
– Scrisoare de copyright (copyright statement) din partea autorilor
dar si din partea peer-review-urilor
• Distrugerea materialelor submise, admisibilitatea sesizarilor privind
abaterile, protejarea actiunilor directe asupra peer review-urilor,
 Cum se evita plagiarismul?

1. Folosirea corecta a cunoasterii comune

– Fapte larg cunoscute
– Ideile si interpretarile nu constituie cunoastere comuna
daca nu sunt larg dezbatute
– Minim 5 surse diferite le prezinta
2. Metoda corecta de pregatire a textului preluat de la
surse (parafraza, sumarizare si preluare ad-literam –
verbatim-)
3. Metoda corecta de citare (de doua ori, in text si la
referinte). Justa citare (a materialului original):
ofera/da creditul meritat autorului original, mentine
justitia actului de publicare a datelor originale
 Metodica de pregatire a textului preluat de la sursa
originala: parafrazare, sumarizare, citare directa [1]
Parafraza:
• Textul sursei originale se rescrie cu propriile cuvinte si propria structura frazala avand grija
de a pastra aceleasi idei si teme ale autorului (in final parafraza are o lungime similara).
• Se da credit sursei (se creaza indicatia catre adresa sursei pentru ca aceasta sa poata fi
verificata).

Sumarizare:
• Textul sursei originale se sintetizeaza si rescrie cu propriile cuvinte aplicand propria
structura frazala in jurul catorva idei ale autorului original sau a ideilor sale principale sau
a unei sinteze a ideilor autorului original dupa cum doreste autorul (in final sumarizarea
are o lungime mai scurta).
• Se da credit sursei (se creaza indicatia catre adresa sursei pentru ca aceasta sa poata fi
verificata).

Citarea directa (cuvant cu cuvant intre ghilimele, citarea verbatim):

• Se preiau intocmai cuvintele autorului.
• Se interpune textul intre intre ghilimele.
• Se da credit sursei (se creaza indicatia catre adresa sursei pentru ca aceasta sa poata fi
verificata).

[1] [http://www.umfcaroldavila.ro/index.php/organizare/comisia-de-etica/763-codul-de-etica-
al-universitatii, Actualizat in aprilie 2010 accesat 21.04.2015 [ www.ICMJE.org.]
PARAFRAZA SI SUMARIZARE
 Exemple de parafraza corecta si incorecta: exercitiul 1
• “Scopul meu este sa conving pe toti cei ce gandesc ca metafizica merita studiata, ca este absolut
necesar inainte de a continua, sa faca o pauza pentru un moment, si, facand abstractie de tot ceea ce
a fost deja facut ori cunoscut, sa isi puna o intrebare preliminara: “Este metafizica mai inainte de toate
posibila?”

• Exemplu 1
– Intrebarea daca metafizica este posibila inainte de orice se adreseaza tututor celor ce gandesc ca
metafizica merita studiata.*
• Exemplu 2
– Dupa Imannuel Kant (1783), mai inainte de orice ar trebui sa ne intrebam daca metafizica exista
iar daca admitem un raspuns afirmativ, daca noi putem sa gandim in sens metafizic. APA
• Exemplu 3
– “Este metafizica mai inainte de toate posibila?” (Kant, 1), iata o intrebare de la care ar trebui
pornit studiul metafizicii. MLA (aici, 1 se refera la pagina 1)
• Exemplu 4
– “Este metafizica mai inainte de toate posibila?” [1] o intrebare care se afla la baza studiului insusi
al metafizicii. CSE (aici 1 se refera la referinta bibliografica 1)
Referinte bibliografice
1. Immanuel Kant, Prolegomena to Any Future Metaphysics That Will Be Able to Present Itself as a
Science, 1783, Print,
• *exemplu de abatere, greseala: structural este corecta parafraza, dar necitata.
 Alte exemple de parafraza-exercitiul 2
• “Muzica rap, spre deosebire de disco si funk, este un nou gen in sine. Disco si funk
sunt variatii ale ceva ce exista deja si este chiar familiar, rhythm and blues. Rap
music insa este in intregime un nou sunet ceea ce il face adesea neinteles nu numai
de catre critici cat si de catre public” Mtume ya Salaam’s, Estetica Rapului, African
American review 29 (2): Summer 1995; 306

• Exemplu 1 gresit: “Muzica rap, spre deosebire de disco si funk, este un nou gen in
sine”. Rap este un sunet nou adesea neinteles (Mtume ya Salaam’s, 306) [prea
aproape]

• Exemplu 2 corect: Dupa Mtume ya Salaam’s, muzia rap este “un nou gen in sine”
fiind un sunet nou ceea ce o face adesea de neinteles (306).

• Exemplu 3 corect: Imi place sa ascult muzica rap pentru ca este ceva cu totul nou.
De altfel nu numai eu am aceasta impresie dar chiar si exegeti ai muzicii precum
Mtume ya Salaam’s confirma existenta unor sunete noi care adesea devin pe cat de
incitante pe atat de nefamiliare (306)
 Exemplu
“Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie sistemica ce
debuteaza la aproximativ 3 saptamani de la o infectie streptococica a cailor
respiratorii superioare.
Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind mai rar
intalnita la adulti.
Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile
streptococice sunt prompt si corect tratate cu antibiotic. Boala ramane insa
o problema de sanatate in zonele sarace – ex. Africa, estul si sudul Asiei.”

[1] Dr. Alina Posea, Medic specialist Reumatologie, MedLife Titan, MedLife
Favorit, MedLife Unirii [http://www.csid.ro/boli-
afectiuni/reumatologie/reumatismul-articular-acut-12816705/] accesat in
27.05.2015)
1.“Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie
sistemica ce debuteaza la aproximativ 3 saptamani de la o infectie
streptococica a cailor respiratorii superioare.

2.Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind mai
rar intalnita la adulti.

3.Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde

infectiile streptococice sunt prompt si corect tratate cu antibiotic.

4.Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace – ex.

Africa, estul si sudul Asiei.”
“(1)Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie sistemica ce debuteaza la aproximativ
3 saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare.
(2)Boala afecteaza in general copiii intre varstele 5-15 ani, fiind mai rar intalnita la adulti.
(3)Incidenta bolii a scazut foarte mult in tarile dezvoltate, unde infectiile streptococice sunt prompt si
corect tratate cu antibiotic.
(4)Boala ramane insa o problema de sanatate in zonele sarace – ex. Africa, estul si sudul Asiei.”

Parafraza Sumarizare
(1) Infectiile streptocice ale cailor (1-4) Infectiile streptocice ale cailor
respiratorii se pot complica in respiratorii la copil sunt mai rare in
evolutia lor dupa circa 3 saptamani tarile dezvoltate si bogate ceea ce
cu RAA. determina o incidenta mai scazuta a
(2) De obicei boala afecteaza copilul complicatiilor lor intre care se poate
la care imunitatea antistreptococica enumera si RAA [1]
nu este inca bine consolidata.
(3)Spre deosebire de tarile sarace
precum unele dintre tarile africane
ori asiatice,
(4)In tarile bogate streptocociile sunt
mai rare astfel incat incidenta RAA si
a complicatiilor lui este redusa [1].
 Parafraza si citare directa (verbatim)
• Infectiile streptocice ale cailor respiratorii la copil
sunt mai rare in tarile dezvoltate si bogate inclusiv
complicatiile acestora precum RAA dar asa cum
prezinta Alina Posea [1] “Boala ramane insa o
problema de sanatate in zonele sarace – ex.
Africa, estul si sudul Asiei.”
• [1] Dr. Alina Posea, Medic specialist Reumatologie, MedLife
Titan, MedLife Favorit, MedLife Unirii
[http://www.csid.ro/boli-
afectiuni/reumatologie/reumatismul-articular-acut-
12816705/] accesat in 27.05.2015)
• Originalitate
• Plagiarism
• Autoritatea ideii>proprietatea ideii
• Schimbul de idei
• A se citi mai departe:
[http://www.wwnorton.com/college/english/write/writesite/
plagiarism_tutorial/link_16.aspx]
CITAREA
 Citarea, referinta, sistemele de referinte si stilurile de
citare (MLA, APA, CSE)
• Citarea este o referire (referinta) catre o sursa publicata sau nepublicata prin care autorul
refera meritul originalitatii catre autorul original si arata calea catre lucrarea sa [originala]
pentru toti cei ce doresc sa o consulte.
• Sursa (referinta bibliografica) trebuie privita drept adresa “postala”; citarea din text se
refera la autorul care se gaseste la adresa respectiva fie preluand doar cuvintele lui
prelucrate fie si numele si cuvintele.
• Citarea se efectueaza asadar in text acolo unde se folosesc cuvintele, ideile, textul original
al autorului citat dar si la sfarsitul sectiunii, articolului ca referinta bibliografica pentru a
identifica sursa si calea catre aceasta sursa (adresa completa a sursei).
• Prin citarea in text se crediteaza meritul pentru creatia originala si se evita plagiarismul
mentinand onestitatea stiintifica si intelectuala; de asemenea se ofera cititorului sansa sa
aprecieze soliditatea demonstratiei ori argumentarii autorului dar si posibilitatea ca sa isi
formeze propriile opinii sau sa aiba aprecieri independente [4]
• Referinta bibliografica nu este propriu-zis o citare intrucat in spiritul termenului nu
reprezinta recunoasterea creditului acordat ideilor altuia ci doar calea catre aceasta sursa
(adresa postala) [5]
• Exista 3 sisteme de referire (referinte) in scopul citarii: Vancouver, Harvard (cu referinte
parantetice) si sistemul de citare a numelor (Council of Science Editors, CSE)
• Exista mai multe stiluri (forme) de citare in text: stilul APA, stilul MLA, stilul Chicago,
Bluebook, ALWD Citation Manual, stilul ASA, Oxford
• [1] [http://en.wikipedia.org/wiki/Citation]
• [2] Gibaldi, Joseph. "Work Cited, References, and Bibliography-What's the difference?". OCLC Online Computer Library Center, Inc.
Retrieved 15 March 2012.
 Sistemul de referinte Vancouver
(numere intre paranteze patrate/superscript in
ordinea aparitiei in text)
• Se foloseste in stiinte, matematica, inginerie, psihologie, medicina
• Este recomandat de Council of Science Editors (CSE) pentru stiinte in general (ex. stiintele vietii
intre care stiintele medicale).
• Se folosesc numere secventiale (in ordinea aparitiei in text) in text in paranteze sau superscript
care indreapta spre subsolul paginii (footnote) sau catre sfarsitul lucrarii (endnote).
• Sistemul cere sau nu referinte bibliografice in functie de formatul prezentarii: formatul
complet / format incomplet (ex. 1. Elisabeth Kübler-Ross, On Death and Dying (New York:
Macmillan, 1969, 45–60. ) sau prescurtat (ex. 1.Kübler-Ross, On Death and Dying, 45–60).
Formatul complet prezent in footnote nu mai implica nevoia de a constitui referintele
bibliografice (regula: citarea catre adresa completa a sursei se face o singura data).

• Se folosesc paranteze patrate sau superscript in care se introduc numere in ordinea folosirii si
aparitiei in text a creatiei originale a altora. Corespunzator acestor numere se constituie
referintele bibliografice care refera calea catre aceste surse originale din care s-a folosit pentru
prezentare.

• In varianta majora folosita de American Society of Mechanical Engineers (ASME), se prefera

parantezele patrate fata de superscript.

• In texte ale stiintelor umaniste nota de subsol si de sfarsit (endnote) se foloseste mai mult
pentru informatie anecdotica si ca sursa pentru informatie suplimentara iar nu ca loc pentru
referinte catre adresa sursei.
 Sistemul de referinte Harvard
(autor-data in referinte parantetice)

• Sistemul Harvard (sistemul autor-data) implica:

– (1) o citare in text de format scurt, autor-data, sub
forma referintelor parantetice, ca format complet sau
partial (ex. Kübler-Ross, 1969, p 45–60 sau Smith, 2000)
care se introduce imediat dupa ce se termina textul
citat. Formatul complet in text poate sa nu mai implice
nevoia de referinte bibliografice.
– (2) referinta completa bibliografica a sursei la sfarsitul
articolului (adresa sursei originale). Referintele
bibliografice daca exista sunt listate alfabetic de catre
autor.
• Referintele in-text pentru publicarea online pot fi
ascunse, prezentate numai la dorinta cititorului ca
tooltip (infotip, "hover box“).
 Sistemul de referinte CSE
(citation-name: citarea numelui cu superscript)
• Referintele sunt citate in text cu numere superscript inserate de preferinta in ordinea bibliografiei ce
este adesea sortata alfabetic de catre autor.
• Stilul CSE (Council of Science Editors, numit initial CBE, Council of Biology Editors.

• CITATION-SEQUENCE (C-S): numere superscript in text care corespund referintelor bibliografice ce

sunt listate in ordinea aparitiei din text. Revenirea la aceleasi citari conduce spre repetarea aceluiasi
numar.
Exemplu de citare in text: Modern scientific nomenclature really began with Linnaeus in
botany1, but other disciplines2,3 were not many years behind in developing various systems4-7 for
nomenclature and symbolization

• CITATION-NAME (C-N): numere superscript in text care corespund referintelor bibliografice ce sunt
listate in ordine alfabetica pe autor.
Exemplu de citare in text : Modern scientific nomenclature really began with Linnaeus in
botany4, but other discipline1,5 were not many years behind in developing various systems2-3,6,10 for
nomenclature and symbolization.

• NAME-YEAR (N-Y): numele autorului si anul publicarii care corespund referintelor bibliografice ce
sunt listate in ordine alfabetica pe autor si apoi pe an.

Exemplu de citare in text : By contrast, the several antisera that have been raised against Sp1,
a defined RNA polymerase II transcription factor (Kadonaga, 1986), stain exclusively the nucleus . . .
Pentru mai multa informatie: Scientific Style and Format: the CSE manual for authors, editors and publishers; Research and Documentation
Online guide) [https://www.libraries.psu.edu/content/psul/researchguides/citationstyles/CSE_citation.html] accesat in 21.04.2015
 Stilul de citare MLA
(autor-pagina)
• Sistemul MLA (The Modern Language Association) utilizeaza un sistem simplu bazat pe documentare
parantetica dubla: in text si la bibliografie (Works Cited List) in ordine alfabetica.
• A fost dezvoltat de Modern Language Association si este folosit mai ales in stiinte umaniste, arta, studii literare,
culturale, drama, teatru, media.
• Acest stil foloseste referintele parantetice cu autor-pagina (Smith, 395) sau autor-scurt titlu-pagina (Smith,
Contingencies, 42) catre o lista alfabetica de lucrari citate (bibliografie) la sfarsitul lucrarii cat si catre note (note
de subsol ca footnote, nota de sfarsit ca endnote)
• In text:
– Pentru a identifica sursa (numele si pagina) la sfarsitul propozitiei cand apare o pauza: citarea se pune
inaintea punctului de sfarsit al frazei.
– Fara a repeta: daca apare numele in text, se citeaza doar pagina
– Ex. “Dover has expressed this concern (118-21).”, “This concern has been already expressed (Dover, 118-
21).”
• La referinte bibliografice (ex):
– Carte:“Nabokov, Vladimir. Lolita. New York: Putnam, 1955. Print.”
– Capitol in carte: “Ahmedi, Fauzia Erfan. "Welcoming Courtyards: Hospitality, Spirituality, and Gender."
Feminism and Hospitality: Gender in the Host/Guest Relationship. Ed. Maurice Hamington. Lanham:
Lexington Books, 2010. 109-24. Print. “
– Articol: “Hunt, Tim. "The Misreading of Kerouac." “Review of Contemporary Fiction 3.2 (1983): 29-33. Rpt.
in Contemporary Literary Criticism. Ed. Carl Riley. Vol. 61. Detroit: Gale, 1990. 308-10. Print.”
https://www.library.cornell.edu/research/citation/mla] accesat in 21.04.2015
 APA se refera la citare in text
(autor-an)
• American Psychological Association: este cel mai folosit stil pentru
stiintele sociale (Publication Manual of the American Psychological
Association, (6th ed., 2nd printing). Contributors: Joshua M. Paiz,
Elizabeth Angeli, Jodi Wagner, Elena Lawrick, Kristen Moore, Michael
Anderson, Lars Soderlund, Allen Brizee, Russell Keck)
• Exemple [6]
• Citarea de la un singur autor: “From theory on bounded rationality
(Simon 1945)”. Daca numele autorului apare in text deja atunci se
cirteaza doar anul (1945)
– Citarea de la mai multi autori: “as has been shown (Leiter & Maslach, 1998)
– Citarea unei parti specifice cuvant cu cuvant: “De Waal (1996) overstated
the case when he asserted that "we seem to be reaching ... from the hands
of philosophers" (p. 218).”
– Articol referinta bibliografica:
Ku, G. (2008). Learning to de-escalate: The effects of regret in escalation of
commitment. Organizational Behavior and Human Decision Processes,
105(2), 221-232. doi:10.1016/j.obhdp.2007.08.002
AMA (fara autor cu referinta in ordinea aparitiei in text)[7,8]
In medicina se folosesc cel mai frecvent sistemul Vancouver, stil AMA, APA, CSE si recomandarile ICMJE
(International Committee of Medical Journal Editors), American Medical Association Manual of Style
(ultima editie 2010) (Robert Delaney at B. Davis Schwartz Memorial Library, Long Island University.
Norme: Numerotarea in ordinea aparitiei in text. Initialele de la primul, al doilea nume fara spatiu si
punctuatie, max. 6 autori (daca sunt > atunci se scriu primii 3 urmati de “si altii”, adica “et al.”)
Exemple:
• Carte: Berger S. Allotment gardening : An organic guide for beginners. Devon, England: Green
Books, Ltd.; 2005.
• Capitol in carte: Coleman E. The new organic grower. In: Kruger A, ed. Gardening When It Counts.
Westport, CT: Greenwood; 1995: 219-223.
• Carte electronica: Fatemi SH, Clayton PJ, eds. The Medical Basis of Psychiatry. 3rd ed. Totowa, NJ:
Humana Press, 2008. http://rave.ohiolink.edu/ebooks/ebc/9781597452526. Accessed June 4, 2009.
• Teza: Feasel K. Profiles of personal agency: Ethnocultural variations in self-efficacy beliefs
[dissertation]. Urbana-Champaign, IL: University of Illinois at Urbana-Champaign; 1999.
• Articol stiintific: Navarro P, Chambers I, Karwacki-Neisius V, et al. Molecular coupling of Xist
regulation and pluripotency. Science. 2008;321(5896):1693-1695.
[http://www.sciencemag.org/cgi/content/full/321/5896/1693]. Accesat in June 4, 2009
• Articol ziar: Dillon S. Education standards likely to see toughening. New York Times. April 14, 2009:
A3., 2010. Accessed March 13, 2008.
• Website: Mayo Clinic Staff. Organic foods: Are they safer? More nutritious? The Mayo Clinic.
http://www.mayoclinic.com/health/organic-food/NU00255. Published December 20
• Blog: Bernstein M. Bioethics Discussion Blog [Internet]. Los Angeles: Maurice Bernstein. 2004 Jul -
[cited 2007 May 16]. Available from: http://bioethicsdiscussion.blogspot.com/.
 Stilul Chicago

Stilul Chicago (CMOS) a fost dezvoltat in The Chicago Manual of Style.

Folosit in istorie si economie ca si in unele stiinte sociale.

Ramane stilul de baza pentru American Anthropological Association si Organization of

American Historians.

Stilul Chicago ofera posiblitatea amestecului tipurilor de citare; in-text citation

systems cu footnotes or endnotes, inclusiv "content notes"; in-text citation prin
numarul paginii (MLA style) sau ca an de publicare (APA style); Autor-data citarile sunt
de obicei plasate chiar inauntrul unui semn de punctuatie: Ex. (autor, 2013).

O exceptie este sfarsitul citarii unui bloc text unde citarea este plasata in exteriorul
semnului de punctuatie.
UNDE MAI ESTE VOCEA MEA?
 • Dupa ce ati citat tot, ce va mai ramane?
• Cu ce mai apareti in fata celorlalti?
• Ce putere mai are vocea mea cand o alaturati celorlalti care sunt deja
cunoscuti?
• Cum ma individualizez?

Munca oricui este unica prin:

1. alegerea temei,
2. forma de organizare si prezentare a textului,
3. ipoteza si punctul de vedere propriu: opiniile, argumentele si comentariile
proprii
4. alegerea cazurilor si comentariile asupra cazurilor folosind sursele
5. experienta proprie (daca exista),
6. elocinta prezentarii,
7. alegerea surselor,
8. verificarea surselor,
9. ordonarea surselor dupa organizarea materialului si a stabilirii relevantei pentru
tema aleasa,
10. recunoasterea meritelor celorlalti si a muncii de echipa
 5 cai de a va face auzit si cunoscut
1. Pentru a va face vocea auzita, ganditi ca articolul dvs. este un talk-show in care sunteti
moderatorul: sunt prezenti la masa mai multi invitati (sursele lor documentare), fiecare cu
opiniile lui (inclusiv dvs. aveti o opinie a dvs., singurul prezent fizic)
2. Ca moderator aveti rolul sa ii ajutati pe toti sa isi exprime opinia, fara sa ii distorsionati, sa se faca
auziti pentru ca sa isi castige meritul, in egala masura sa va faceti si dvs. auzit dar sa pastrati
echilibrul “discutiei” fara a va neglija “vocea”.
3. Daca aveti argumente proprii construiti calea catre ele fara a pierde demonstratia ipotezei proprii
reliefand factorul de orginalitate; daca aveti argumente diferite puteti sa le prezentati fara a va
insusi argumentele celorlalti si fara a le acoperi vocea.
4. Daca nu aveti argumente proprii construiti pentru inceput o structura proprie: cu cat reusiti sa
impuneti o structura proprie intr-o masura mai mare cu atat va individualizati mai mult
expunerea si ca apropiati de generarea si controlul unui argument propriu
5. Palegeti si prezentati argumentul dvs. si structura proprie si decideti/verificati daca sursele va
sustin sau nu; alegeti si separati sursele care va sustin si care nu. Nu uitati pentru obiectivitate sa
pastrati atat sursele suportive cat si cele contradictorii.
6. Comparati si contrastati propriile argumente, a ideilor proprii, etc. cu argumentele,
opinia/opiniile surselor (autorului original -sursa citata) suportive cat si cele contradictorii.
7. Comparati si contrastati opiniile altor autori intre ele, introduceti-va in discutia lor virtuala
adaugand propriile comentarii, critici si observatii pe langa cele ale lor; pentru moment aveti un
avantaj enorm, acela ca ei nu sunt prezenti. O data insa ce veti publica ei vi se vor alatura sau va
vor comenta argumentele (contradictorialitate) si pentru aceasta trebuie sa pastrati etica
publicarii si sa nu ganditi ca ei nu exista (ar fi o mare greseala sa presupuneti ca puteti interpreta
orice, oricum in spatial articolului dvs. fara nici un control).

Modificat dupa: http://www.academicintegrity.uoguelph.ca/

 Referinte bibliografice
[1] [http://www.umfcaroldavila.ro/index.php/organizare/comisia-de-etica/763-codul-de-etica-al-universitatii,
Actualizat in aprilie 2010 accesat 21.04.2015 [ www.ICMJE.org.]
[2] Chris Graf, Elizabeth Wager, Alyson Bowman,Suzan Fiack, Diane Scott-Lichter, Andrew Robinson, Best Practice
Guidelines oPublication Ethics: a Publisher’s Perspective. International Journal of Clinical Practice GUIDELINES .
doi: 10.1111/j.1742-1241.2006.01230.x OnlineOpen: This article is available free online at [www.bla ckwell-
synergy.com]
[3] https://wikileaks.org/wiki/Dr._Aubrey_Blumsohn
[4] [http://en.wikipedia.org/wiki/Citation]
[5] Gibaldi, Joseph. "Work Cited, References, and Bibliography-What's the difference?". OCLC Online Computer
Library Center, Inc. Retrieved 15 March 2012.)
[6] https://www.library.cornell.edu/research/citation/apa] accesat 21/04.2015:
[7][http://www2.liu.edu/cwis/cwp/library/workshop/citation.htm])
[8] [http://library.stkate.edu/sites/default/files/sites/citingwriting/citeAMA.pdf] accesate 21.04.2015
[9] University of Guelph Resources: U of G Academic Integrity Tutorial: http://www.academicintegrity.uoguelph.ca/
Plagiarism and Academic Integrity Fast Facts Handout: Available in print or online at
http://www.lib.uoguelph.ca/assistance/writing_services/components/documents/plagiarism.pdf
[10] Harvard: Harvard Guide to Using Sources , How to Avoid Plagiarism, ©2015 President and Fellows of Harvard
College [http://isites.harvard.edu/icb/icb.do?keyword=k70847&pageid=icb.page342057] accesat 22.04.2015

Aflati informatii suplimentare la:

• COPE (www.publicationethics.org.uk)
• ICMJE Vancouver Group (www.icmje.org)
• ORI (www.ori.dhhs.gov)
• WAME (www.wame.org)
• CSE (www.CouncilScienceEditors.org)