ETICA MEDICALA.

ELEMENTE DE
DEONTOLOGIE SI BIOETICA

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD
 1. NEVOIA DE MORALITATE IN PRACTICA MEDICALA.
ETICA MEDICALA

Teme ale cursului 1:

1) Ce este morala?
2) Ce este etica?
3) Ce este etica medicala?
4) Ce este bioetica?
5) Importanta eticii medicale si a invatamantului de etica
medicala.
6) Dualismul medicului: umanitate-competenta,
profesionalism. Ce inseamna a fi competent? Ce inseamna
a fi profesionist in medicina?
7) Respectul drepturilor pacientului
8) Responsabilitatea profesionala
9) Independenta profesionala
 1) CE ESTE MORALA?
• Morala
–alegerea intre bine si rau din perspectiva
comportamentului uman
• Moral : despre un
comportament/raţionament in sensul de a fi
bun, corect
Bun (a face binele) = corect
Valoare morala = datorie
Ce sunt valorile umane? Ce este datoria?
• Valorile umane= credinte, convingeri,
principii care stau la baza gandirii si
actiunilor fiecaruia
• Datoria = o obligatie morala
 2) Ce este etica?
• Etica este studiul filozofic, sistematic, critic (argumentativ) al moralei
(subiectul studiului este moralitatea)

Filozofia: studiul sistematic, rational, critic – argumentativ al cunoasterii

ETHOS = Obicei, obisnuinta
• Etica se referă la motivaţia care stă la baza gandirii, intentiilor, acţiunilor
(moralitatea acţiunii) ce determina alegerile si comportamentul
agentului prin care se manifesta alegerea binelui (fie in sens prospectiv
fie retrospectiv).

• Etica ofera criterii raţionale pentru deciziile/alegerile morale (judicioasa

alegere a binelui, rationalitate morala). Etica inlesneste astfel o alegere
rationala a binelui.

• Morala este despre ceea ce cred oamenii (societatea) că este bine, iar
etica este despre ceea ce pare a fi sau chiar este bine.
Etica are in analiza studiul valorilor care au
semnificatie pentru oameni si a datoriei pe care acestia
o manifesta in respectul si implinirea acestor valori.
In morala si etica totul este despre valori si datorie

VALORI DATORIE

Valorile induc obligatia morala (datoria) de a le pastra,

de a le respecta si de a le promova si prin aceasta
determina exercitiul datoriei spre implinirea acestei
datorii/indatoriri (o datorie devine astfel o obligatie
morala)
• Moralitatea (alegerea binelui)
– are un sens descriptiv, prin identificarea si explicarea
valorilor, credintelor, obiceiurilor personale, culturale,
ori ale societatii care se considera a fi bune sau de dorit.
In sens descriptiv valorizarea este individuala.
– are un sens normativ punand in acord actiunile si
comportamentul persoanelor cu valorile de referinta ale
familiei, grupului ori societatii corespunzator unui nivel
de asteptare a ceea ce trebuia facut ori infaptuit si care
este exprimat prin norme
• Intrebarile legate de morala privesc binele si incep prin
“Cum sa fac?” “Ce sa fac?”
Etica privita ca ramura a filozofiei, are 3 domenii pe care modulul le atinge in
progresul sau:
• ETICA ANALITICA (metaetica) studiaza SURSELE, ORIGINEA SI
INTELESURILE VALORILOR, CONCEPTELOR etice ce stau la baza
comportamentului uman (binele, raul, ce este binele?, exista bine? etc.). Are un
caracter teoretic.
– Din acest capitol se vor studia elemente ale eticii medicale.

• ETICA NORMATIVA (prescriptiva) studiaza NORMELE comportamentului,

defineste si analizeaza codurile si seturile de reguli care REGLEMENTEAZA
comportamentul uman in societate sau in interiorul unui grup socio-profesional.
– Din acest capitol se vor studia elementele de dentologie

• ETICA DESCRIPTIVA studiaza, analizeaza COMPORTAMENTUL uman (morala

si moralitatea ca obiect de studiu) in diversitatea sa CAZUISTICA. Are un caracter
APLICATIV (etica medicala, bioetica).
– Din acest capitol se vor studia teme ale bioeticii in practica medicala moderna

Intrebarile legate de etica privesc binele si incep cu

“De ce?”
 3) Ce este etica medicala, ca aplicatie a eticii?
• Etica medicala este aplicatia eticii (studiul filozofic al moralei) la
domeniul practicii medicale (studiul filozofic al moralei in practica
medicala)
• Etica medicala:
– genereaza un sistem de VALORI SI PRINCIPII care permit
dezvoltarea corecta a practicii medicale in mod fundamental a
relatiei medic-pacient
– reglementeaza ALEGERILE morale si profesionale la patul
bolnavului
– se centreaza in jurul eticii RELATIEI MEDIC-PACIENT

• A fost initiata o data cu juramantul Hipocratic care a stabilit normele

morale (profesionale) ale practicii medicale (cca 450 iH).
• Etica medicala a devansat cronologic aparitia bioeticii (anii 1970) cu
peste 2000 de ani, construind pentru prima data normele morale ale
actului medical in jurul juramantului Hipocratic
 4) Ce este bioetica, ca aplicatie a eticii?
• Este un demers multidisciplinar (etic, filozofic, medical, biologic, stiintific, psihologic,
social, cultural, religios, ecologic, economic, etc.) prin care se creaza o abordare menita sa
puna in acord valorile umaniste ale omului si societatii cu dezvoltarea stiintei,
• Demersul bioeticii porneste de la ideea de baza dupa care
nu tot ceea ce este medical (tehnologic, tehnic ) posibil este
ecologie economic
si moral.

filozofie biologie legislativ

religie cultural, etc.

etica bioetica

Moralitatea comportamentului profesional in

Moralitatea comportamentului practica medicala moderna, tehnologii medicale
profesional in relatia medic-pacient noi, cercetarea pe subiect uman, interactiunile
umane in domeniul medical
Etica Medicala Bioetica Medicala
 5) Importanta eticii medicale
• Medicina = stiinta care se ocupa cu mentinerea starii de sanatate,
preventia bolii, tratamentul, vindecarea ori ameliorarea starii de
boala a celui bolnav
• Binele pacientului si sanatatea lui sunt mereu prima grija/indatorire
a medicului (“Sanatatea pacientul este prima mea consideratie”,
Declaratia Geneva, 1948)
1. Cautand sa faca binele medicul isi implineste datoria
profesionala
2. Cautand sa faca binele medicul rezolva dilemele etice ale aflarii
binelui in practica medicala
3. Cautand sa faca binele medicul isi confirma sensul alegerii
profesionale, scopul pregatirii sale, motivatia sacrificiului
4. Cautand sa faca binele medicul da masura valorii sale ca
profesionist si ca om (cetatean)
5. Cautand sa faca binele medicul aduce binele catre semenii sai
 Exista 7 prezumptii eronate cu privire la etica medicala:

1. A fi competent este mai important decat a fi moral

2. Un bun profesionist actioneaza intotdeauna moral
3. Moralitatea tine de cei 7 ani de acasa. Dupa aceasta varsta
constiintele sunt formate incat nimic nu se mai poate schimba sau
adauga
4. Discutiile despre bine si rau, despre dileme si rezolvarea lor sunt
sterile, ineficiente in practica medicala
5. Chiar daca etica medicala poate fi importanta, curricula este prea
incarcata
6. Avem legi ce ne mai trebuie morala si etica?
7. Bioetica a inglobat etica medicala care nu mai are un obiect de
studiu: de ce sa discutam in general pentru a afla motivele si valorile
cand putem discuta doar in concret, cazuistic, pentru a afla direct
caile de rezolvare?
 Exista cel putin 7 motive pentru a invata etica medicala:
1. Etica medicala fundamenteaza relatia medic-pacient care constituie baza
practicii medicale
2. Etica medicala cauta sa afle si sa genereze binele pacientului si sa rezolve
dilemele etice ce pot apare spre binele acestuia
3. Medicii si pacientii au deopotriva nevoie de umanitate si profesionalism unii
pentru a se vindeca ori pentru a accepta iar ceilalti pentru a vindeca si pentru a
oferi suport
4. Etica medicala prin valorile sale indreapta practica medicala spre ingrijire
medicala egalitariana si echitabila, non-discriminare si respectul drepturilor
pacientului
5. Etica medicala prin valorile sale conecteaza constiinta medicului la constiinta
corpului profesional si face demn medicul de respectul colegilor sai
6. Ofera prin valorile sale sprijin profesional si moral tinerilor medici in exercitiul
dificil cel putin al inceputului practicii medicale
7. Pentru ca medicii sa fie mai bine informati si astfel mai angajati in buna
functionare a sistemului medical in care isi desfasoara activitatea si care le
poate influenta atat exercitiul profesional si performantele profesionale cat si
relatia cu pacientul
 6) DUALISMUL MEDICULUI: UMANITATE-COMPETENTA, PROFESIONALISM

• Moralitatea se regaseste
– in calitatea vointei medicului dinainte de inceperea actului medical (si prin care
se intentioneaza binele pacientului): moralitatea insoteste astfel atat
gandurile/intentiile cat si actiunile medicului
– in actul medical ca actiune (prin care se implineste sau s-a implinit binele
pacientului)
– in rezultatul actului medical prin a carui eficienta se confirma nu
doar competenta medicului cat si eficienta actului medical.
• Cu cat actul medical este mai tehnologizat cu atat eficienta lui este
mai mare cu atat riscurile medicale sunt mai mari. Cu cat riscurile
medicale sunt mai mari, cu atat este mai multa nevoie de moralitate
(umanitate) in ingrijire.
• Mai multa stiinta impune nevoia de mai multa moralitate pentru ca
astfel cei in nevoie sa poata beneficia cu riscuri cat mai reduse de
plusul de cunoastere si tehnologie.
• Beneficenta Beneficiu
a face bine a avea avantaje.

• Nu intotdeauna avantajele aduc si binele

(competitie neloiala) dupa cum, invers, binele nu
creaza intotdeauna premizele pentru avantaje
(competitie loiala) dar creaza sansa pentru justitie

• Medicul: are nevoie de UMANITATE in

comportament prin care intentioneaza si
pregateste binele pentru pacientul sau dar si de
COMPETENTA prin care mijloceste (actiunea) binele
pentru pacient
Modelari morale comportamentale ale medicului (in
secventialitatea lor):

1. Modelarea virtutilor (caracteriala, comportamentala prin

educatie, modelare dupa valorile, normele transmise prin
educatie)
2. Modelarea dupa valorile profesionale si umane ale unui model
ales (modelarea dupa un model profesional in actul profesiei)
3. Modelarea dupa valorile profesionale ale corpului profesional
(modelare dupa normele profesiei)
4. Modelarea dupa nivelul de asteptare al societatii care isi
transmite valorile sale (modelare dupa cerinte prin adaptare)
5. Modelarea dupa propriile valori (modelare prin constiinta si
etica). Medicul va implini o modelare proprie in raport cu valori
proprii, valori ale grupului socio-profesional, valori ale
societatii ceea ce ii confera individualitate si permit
manifestarea personalitatii ce ii va marca unicitatea ca medic si
ca persoana.
 7) Ce inseamna a fi competent? Ce inseamna a
fi profesionist in medicina?
• A fi COMPETENT inseamna a avea capacitatea de a se achita corespunzator
de o sarcina in baza cunostiintelor, pregatirii si abilitatilor detinute intr-un
anumit domeniu in care intruneste criteriile legale necesare practicii.
Competenta se bazeaza nu numai pe pregatire de baza dar in egala masura
si pe autoperfectionare care aduce in actualitate mereu pregatirea.

• Un medic este un profesionist atunci cand:

1. are competenta (expertiza)
2. are simtul datoriei (implineste datoria ce ii revine cu diligenta punand
implinirea datoriei deasupra avantajelor sale directe)
3. Actioneaza etic (profesional) spre beneficiul celui caruia i se adreseaza
activitatea sa
4. este membru al unui corp profesional respectand codul de etica si
onorand dreptul de libera practica ce i-a fost conferit de catre corpul
profesional al carui membru este
 8. RESPECTUL DEMNITATII UMANE. RESPECTUL FATA DE PACIENT.
RESPECTUL DREPTURILOR PACIENTULUI.
8.1 Respectul demnitatii umane este fundamentul practicii medicinii
Respectul pentru demnitatea umana are la baza:
– recunoasterea valorii fiintei umane
(1) respectul pentru viata si pentru fiinta umana (umanitate si legalitate)
(2) ratiunea fiintei umane
(3) spiritul fiintei umane
(4) valorile, convingerile, principiile, credintele
– recunoasterea unicitatii fiintei umane decurge din aprecierea:
1) Valorii fiintei umane si a umanitatii sale (omul are o multipla valoare: in sine,
pentru sine ca valori, convingeri, principii, credinte ce sunt multiplicate prin
generatii si pentru ceilalti (atribuita: ceilalti ne valorizeaza fiinta, persoana,
existenta; prin ce? Prin ceea ce ii ajutam , reprezentam ca model, imbold
pentru schimbare si progres, etc.)
2) Unicitatii fiintei umane care se sustine prin autonomia persoanei in exercitiul
autodeterminarii (persoana poate decide singura asupra corpului sau si aupra
bunurilor sale si in general asupra a tot ceea ce priveste propria viata)

Respectarea unicitatii si valorii fiintei umane se implineste dintr-o dubla

perspectiva atat a moralitatii (a binelui) cat si a legalitatii (drepturile omului)
• Respectul fata de pacient (ca om si ca bolnav),
decurge din:
1)respectul pentru demnitatea umana (valoare
umana, unicitate, autonomie ca dimensiune
morala)
2)nevoia de implinire a binelui (dimensiune
morala)
3)Spiritul de datorie, competenta si
profesionalism (profesionalism)
4)Respectul drepturilor pacientului (dimensiune
legala)
8.2 Respectul drepturilor pacientului
• Pacientul este un cetatean cu drepturi depline si
egale.
• Pacientul este o persoana vulnerabila: ca bolnav ca
persoana aflata in grupuri ce pot fi supuse
discriminarii (copii, varstnici, pacienti cu situatie
economica redusa, etc.).
• Pacientul spera (arata incredere) ca va primi din
partea sistemului medical si a medicului sau ingrijirea
medicala de care are nevoie si la care este indreptatit
ca cetatean pacient (si ca asigurat).
• Respectul drepturilor decurge din recunoasterea
egalitatii in drepturi, a valorii fiintei umane
(demnitatea umana) si a responsabilitatii sociale
(intemeiata pe datoria de ingrijire)
 8)Responsabilitatea profesionala
• Medicul staruie sa faca bine de fiecare data desi nu cunoaste finalul actiunilor pe
care le intentioneaza si pe care le efectueaza. Intentiile si actiunile sunt
intemeiate pe exercitiul datoriei.
“Oricand nu poti face bine, sa nu faci rau (Hipocrat, 450 iH)”
• Ca medic poti face rau cu mai multa usurinta decat bine

• Restabilirea binelui este mai dificila (uneori imposibila) datorita:

– naturii bolii (evolutie, letalitate)
– vulnerabilitatii omului bolnav
– dificultatii de a convinge pacientul sa aiba incredere in noi precum si in actul
medical
– limitele actului medical si ale stiintei in sine
– limitele profesionale si umane ale medicului insusi

• Purtam responsabilitatea morala a ingrijirii medicale (din obligatia morala a

datoriei de ingrijire), chiar daca nu noi am adus boala in corpul pacientului,
pentru ca am avut corpul pacientului la indemana cunoasterii si actiunilor noastre
si pentru ca ne-am intersectat competenta si intentiile cu viata lui.
 Nivelul de asteptare al societatii cu privire la
profilul moral al medicului

1. Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale)

2. Independenta profesionala (in slujba celui mai bun
interes medical al pacientului)
3. Competenta
4. Disponibilitate (de a raspunde la chemarea
pacientului, de a acorda asistenta de urgenta)
5. Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul
profesional egalitarian, echitabil, fara discriminare
9)Independenta profesionala este:
a) o nevoie pentru medic
b) o nevoie pentru pacient
c) o nevoie pentru societate
pentru ca:
a) Este o garantie a libertatii individuale a medicului
b) Este o garantie a calitatii actului medical (intrucat
increderea pacientului care nu este dublata de
increderea medicului in actul medical si in sine este cel
mai probabil fara bune rezultate)
c) Este o garantie a bunei si corectei motivari a
responsabilitatii civice a medicului prin care societatea
este linistita cunoscand ca un medic profesionist are
securitate sociala fata de exercitiul profesional al
actului medical prin care isi implineste nivelul sau de
competenta restituind astfel prin cunoasterea si
abilitatile sale valori societatii care a contribuit in parte
la formarea sa.
 Cursul 2
2.1 Dilema etica.
2.2.Dilema etica medicala.
2.3.Caile deciziei in dilema etica:
teoriile binelui

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina UMFCD
• Nu toţi oamenii au aceeaşi perspectiva asupra acţiunii bune, corecte,
drepte, dupa cum nu au au aceeaşi perspectiva nici asupra adevarului

• DI-LEMMA (dubla propunere, gr.). Intr-o dilema, EXISTA o dubla solutie

• Atentie: o dilema este o alegere intre doua solutii iar nu intre o solutie si o
non-solutie (ex. intre bine si rau).
• Dilemele simple sunt alegeri intre doua solutii favorabile.
• Dilemele complexe (dilemele etice, morale) sunt alegeri intre doua solutii
egal defavorabile in sensul ca nici una dintre solutii nu este intrutotul etica,
justa, putand fi o sursa de injustie.
• Într-o dilema etică (dilema morala) fiecare solutie este in parte o solutie
etica (morala) la dilema (prin unele valori morale pe care le promoveaza)
dar in egala masura nu este o solutie etica prin incalcarea altor valori
morale: solutiile sunt astfel contradictorii si sfasaie moral persoana care
decide (impas moral) ori divizeaza oamenii dupa valorile pe care acestia le
respecta si le manifesta
 Posibile iesiri din dilema
Dintr-o dilema etica cel ce se afla in decizie are 7 iesiri posibile:
(1) sa caute binele general (viziune bazata pe justitie, echitate si egalitate)
(2) sa caute binele celui mai slab (protejarea celui vulnerabil–viziune bazata pe
justitie, drepturi, non-discriminare, prioritarism)
(3) sa cauta binele celui mai puternic (protejarea celui puternic, a
supravietuitorului –viziune biologista a protejarii bagajului genetic superior ca
o alta forma de prioritarism)
(4) sa caute binele propriu (abandon al aflarii unei solutii, protejarea propriilor
interese: viziune prioritarista, egoista, egocentrista, potential purtatoare de
rau pentru altii -maleficenta)
(5) sa ignore ca se afla in decizie si sa nu caute a afla vreo decizie (lipsa de
raspundere, indiferenta, lipsa de responsabilitate, lipsa de respect, egoism)
(6) sa se recuze si sa se retraga din postura de decizie (abandon al deciziei –lipsa
de raspundere, neputinta, incalcarea datoriei de a lua o decizie, lasitate sau
justete, echilibru)
(7) sa se sacrifice (fie alegand o solutie ce lui personal ii este defavorabila si care
implica pentru sine prejudicii in speranta ca prejudicierea sa se va constitui o
solutie la dilema propusa).
 Cand exista o dilema etica?

• Exista o dilema etica atunci cand oamenii sunt divizati

in fata alegerilor/deciziilor morale pe care le au de
facut in dorinta de a alege binele; apar 2 posibilitati:
– (1) fie oamenii nu cunosc care este binele (spre a-l implini) si
respectiv care este raul (spre a-l evita) fie
– (2) oamenii au pareri impartite asupra binelui/raului intrucat
recunosc valori si convingeri diferite ce apar morale pentru
unii dar imorale pentru altii

• O dilema etica divizeaza intrucat imparte oamenii prin

valorile si prin convingerile lor: nu se manifesta o
dilema etica in unanimitatea convingerilor.
 Posibile conflicte in dileme etice
• INTRE BINELE INDIVIDUAL SI VALORILE PROFESIONALE
• Medicul are o datorie fata de sine si fata de familia sa dar deopotriva are o datorie si fata de pacient

• VALORI SI/SAU PRINCIPII ETICE IN CONFLICT

• Pacientul are dreptul de a refuza tratamentul (autonomie) dar medicul urmareste beneficenta actului medical si a
nu face rau (non-maleficenta)

• DOUA ACTIUNI OPUSE UNA FAVORABILA SI UNA NEFAVORABILA

• Tratamentul are reactii adverse (beneficii si riscuri) care pot imbunatati starea pacientului dar oprind medicamentul
este posibil ca starea de sanatate sa se ibunatateasca spontan si astfel sa inceteze si riscurile dupa cum este posibil
ca sa evolueze fara ratament agravandu-se

• DOUA ACTIUNI EGAL DEFAVORABILE

• Pacientul cu cancer terminal are dureri intese pentru care se administreaza morfina a caror doze sunt crescute
constant datorita tolerantei si dependentei si exista astfel riscul ca dozele crescande sa determine stopul respirator
si maortea.

• VALORI INDIVIDUALE IN CONFLICT CU DATORIA DE INGRIJIRE

• Medicul nu accepta sa practice avortul si uciderea fatului dar obstetrician fiind intr-o comunitate izolata are un caz
care constituie o urgenta in care ar trebui sa intervina pentru a salva viata pacientei o persoana cunoscuta de cand
era un copil iin acea comunitate.

• BINELE INDIVIDULUI FATA DE BINELE PUBLIC

• Un medic infectionist afla ca pacientul sau poate constitui o sursa de infectie pentru mai multi oameni: sa anunte
sau sa pastreze secretul profesional?
 MODEL DE DECIZIE ETICA in 7 pasi
(etapele rationamentului moral)
Observatie. Realizati observatia moralitatii vietii sociale, profesionale, etc.

1. IDENTIFICAREA DILEMEI ETICE. Identificarea prezentei unei dileme etice: valorile etice sunt in
contradictie aducand oamenii in dezbatere si in controversa asupra binelui. Ex. avort

2. IDENTIFICAREA VALORILOR morale si separarea lor de alte tipuri de valori ceea ce permite
separarea tipurilor diferite de dileme. Identificarea valorilor morale, principiilor, imperativelor
care sunt in joc in dilema etica si separararea lor de alte valori, principii (ex. imperative morale
de imperative legale, profesionale, dilemele etice de dileme legale, profesionale,
deontologice):
Fat Mama care cere avortul
(conflict materno-fetal)
a face bine = nu avort a face bine = avort
non-maleficenta (a nu face non-maleficenta (a nu face
rau) = nu avort rau) = avort
fidelitate , loialitate = nu avort fidelitate , loialitate = avort
datorie de ingrijire = avort
Dreptul la ingrijire = avort
3. DELIBERARE ASUPRA VALORILOR morale. Constructia balantei etice si deliberarea
asupra valorilor: de fiecare parte (pe fiecare taler al balantei) se pun valorile
etice/morale corespunzatoare.
– A se evita formarea de false dileme, amestecarea valorilor de o alta natura de dilema precum
dilemele etice de dileme legale, profesionale, deontologice, etc. (false solutii)

FAT MAMA
-dreptul la viata* -dreptul la libertate*
-autonomie
-a face bine (fatului) -a face bine (mamei)
-a nu face rau -a nu face rau
(non-maleficenta) (non-maleficenta)
-fidelitate, loialitate -fidelitate, loialitate
( dubla loialitate ) -datorie de ingrijire

*dilema legala este generata de valorile legale ale drepturilor (in acest caz drepturile fundamentale dreptul la
viata/dreptul la libertate). Nu confundati o dilema etica (a moralei) cu o dilema legala (a drepturilor)

Cu rosu valorile dilemei morale (privitoare la alegerea binelui)

4. DELIBERARE ASUPRA ACTIUNILOR ASOCIATE. Atasati fiecarei valori morale actiunea
corespunzatoare
a face bine, non-maleficenta fatului, loialitate = a nu face avort
a face bine, non-maleficenta mamei, fidelitate, datorie de ingrijire = a face avort

5. ALEGEREA/DELIBERAREA/DECIZIA ACTIUNII BUNE, corecte. Se cantaresc valorile si

actiunile asociate sub raportul binelui.
Dilema este rezolvata doar daca alegerea morala este
(1) acceptata de catre toti cei asupra carora isi face efectele
(2) nu genereaza injustitie

Dilema etica a avortului cel mai probabil nu are solutie (teologic este o falsa dilema) dar
dilema legala a primit o solutie (in general acceptata) respectiv liberalizarea avortului cu
sau fara restrictii

6. ARGUMENTAREA DECIZIEI. Argumentati decizia luata: prezentati argumentele care au stat

la baza deciziei catre toti cei implicati. Se asuma responsabilitatea pentru decizia luata

7. VERIFICAREA VALIDITATII DECIZIEI. Se verifica validitatea solutiei gasite prin acceptul

contradictorialitatii, observarea rezultelor daca in timp confirma solutia aleasa, frecventa
cazuisticii rezolvate si a conflictelor posibile pe care le genereaza solutia;
Observatie. Continuati observatia moralitatii vietii sociale, profesionale, etc.
 2.3 CUM STIM CE ESTE MORAL?
Caile deciziei in dilema etica: teoriile binelui

ABORDARE NON-RATIONALA
 Dorinta
 Obedienta
 Obisnuinta
 Imitatie
 Intuitie
ABORDARE RATIONALA
 Teoria virtutii (despre cum sa fim): in antichitate (grecii antici), in religie. Binele se afla in excelenta de
caracter, in virtutile de caracter; facem bine cand suntem buni si fiind mai buni facem mai mult bine;
putem invata sa fim buni sau si mai buni prin modelarea caracterului/virtutilor pt. a produce mai mult
bine si a fi mai buni

 Teoriile datoriei (despre ce trebuie sa facem)

 Datoria in exercitiul drepturilor, J. Locke: binele se afla in respectarea drepturilor omului (legal si
moral-liberal arbitru-)
 Datoria fata de justete si de a trata pe toti cei implicati cu justete si achitate fara a prejudicia
 Datoria fata de exercitiul datoriei ca principiu unic al moralei, Imm. Kant (deontologismul), binele
se afla in exercitiul datoriei ca principiu suprem al binelui, datoria de a respecta sa ne facem mereu
datoria
 Datoria maxima, prima facie, WD Ross: binele se afla in exercitiul datoriei maxime, prima facie,
principiul aflat de la caz la caz deasupra celorlalte principii (datorii)
 Datoria fata de rezultatul cel mai favorabil (consecintialismul, utilitarianismul) si spre producerea
celei mai mari cantitati de bine (de fericire) distribuita catre cat mai multi oameni cu costurile cele
mai reduse (utilitarianism, utilitarism): binele se afla in rezultatul cel mai favorabil si cu cea mai
buna si mai larga utilitate (implinirea binelui comunitar)
 Datoria fata de comunitate spre a deservesi cel mai bine binele comunitatii bazata pe empatie,
solidaritate, compasiune si respect pentru cei vulnerabili
 Teoria principlismului (despre cum sa facem)
Binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii: binele regasit in reuniunea a 4 principii:
beneficenta, non-maleficenta, autonomie si justitie (principiile bioeticii)
 Principlismul (principiile bioeticii,
Cum sa facem?

Datorie Comportament, Datorie

Valori
(obligatie gandire, (obligatie
(personale,
morala) actiune morala)
culturale) Rezultate

Teorii ale virtutii (cum sa fim?)

Teorii ale datoriei (ce sa facem?)

 TEORIA BINELUI PRIN PERSPECTIVA RESPECTARII
PRINCIPIILOR MORALE (PRINCIPIILE BIOETICII)
1. Beneficenta
2. Nonmaleficenta
3. Autonomia
4. Justitia (dreptatea)
Conceptul largit de beneficenta al lui William Frankena, 1964
1. A nu face rau (non-maleficenta)
2. A preveni raul
3. A elimina raul cand se produce Conceptul ingust al lui J. Childress, 1975
4. A face bine

Autonomie: capacitatea de intelegere + capacitatea de voluntariat + capacitatea de

decizie

Justitia: egalitate (catre toti egal–Cat dai?) si echitate (tuturor egal, impartial, non-
discriminare –Cui dai, Ce dai?)
 Exemple de dileme etice generale
1. Dilema cercului de prieteni
2. Dilema accesului la informatie (interes
personal/interes altuia)
3.Dileme societale (interes personal/interes
comunitar): femeia gravida, dilemele Kohlberg,
camionului, barcii, concentrationala, Tarasoff, coreea
Huntington)
4. Dilema viata de familie/viata profesionala

[http://examples.yourdictionary.com/ethical-dilemma-examples.html]

[http://www.ask.com/world-view/meant-ethical-dilemma-
d6ec6f14c46f9831?qo=questionPageSimilarContent]
 Cateva dileme societale
1. Conduci un tir si iei o curba. Dupa curba in fata este un
accident groaznic in care 5 oameni inca in viata sunt pe jos.
In dreapta este un drum pe care poti sa deviezi dar pe care
se afla langa drum o caruta cu un carutas. Ce alegi?
2. O barca in care toti sar sa scape de naufragiu. Barca se
supraincarca si altii vor sa urce. Ce faci? Ii lovesti peste maini
ca sa nu urce? Dar daca se scufunda oricum si trebuie sa
arunci ¼ ca sa salvezi restul? Cine hotaraste? Trebuie
hotarat? Poti sacrifica viata unui om pentru viata altuia?

https://answers.yahoo.com/question/index?qid=201311111423
02AAdxOJP

http://www.buzzfeed.com/tracyclayton/moral-dilemmas-that-
will-break-your-brain#.osdyRYrGwV
Dilema cercului de prieteni
• A e prieten cu B si ei isi fac confidente
despre viata lor (ca orice prieten). B isi
doreste o prietena. Vine sa ii spuna lui A ca a
gasit o fata minunata cu care spera sa se
casatoreasca iar A se bucura pentru el.
• A il intalneste pe B cu prietena lui care este
sotia unui alt prieten al sau, C. Ce sa faca?
1. Sa ii spuna lui A (ii spune adevarul si parerea
lui de prieten) pt. ca acesta sa renunte: A se va
supara si f. probabil il va evita si chiar daca nu
se va supara, cuplul nu il va mai recunoaste ca
prieten pt. ca a dorit despartirea lor
2. Sa ii spuna lui C: si acesta ii e prieten, poate
chiar mai indreptatit sa cunoasca adevarul si
astfel sa se produca o decizie: A nu il va mai
recunoaste ca prieten pt. ca nu i-a spus lui mai
intai (alegand intre prietenii) si pt. ca i-a
distrus legatura. Posibil nici C.
3. Sa nu ii spuna lui A: il inseala ca prieten
lasandu-l intr-o relatie despre care el nu stie
tot si nespunandu-i/ascunzandu-I adevarul la
care era indpretatit fiindu-i prieten (doar
prietenii isi spun adevarul)
4. Sa nu spuna la nimeni ca si cand nu ar sti: isi
inseala ambii prieteni prin indecizie, lasitate,
nespunerea adevarului si ii va pierde f.
probabil pe amandoi prietenii B si C intrucat ei
il vor considera egoist si nedemn de prietenia
lor pt. ca le-a ascuns adevarul.
Dilema medicului de ambulanta
• A este prietena cu B. A este medic
pe salvare. B pleaca in delegatie
sau asa spune. A merge la serviciu
si are un caz in care il gaseste pe B
intr-un grav accident, grav lovit
avand nevoie urgenta de ingrijire.
Alaturi de el in fata in si mai mare
nevoie medicala, practic fara sansa
daca nu intervine urgent, o
persoana feminina, C, din masina.
Ce sa faca?
– Sa il ajute pe A: este foarte posibil
ca C sa moara pt. ca are o urgenta
mai mare
– Sa o ajute pe C pt. ca are nevoia cea
mai mare de ingrijire: poate va
putea sa o salveze dar cresc riscurile
pentru A care poate muri datorita
intarzierii interventiei. Cum nu
exista garantii ca va reusi sa o
salveze pe C este posibil sa moara
amandoi abordand aceasta ordine.
– Sa ii abandoneze pe amandoi
pentru a se razbuna
 Dilema societala: pestera
• Mai multi oameni fug sa se salveze de o inundatie
urcand pe un deal. Intre ei este o gravida pe care cu totii
o ajuta pe drum pentru a trece de locurile dificile. In •
urcusul lor recunosc o pestera cu o intrare crapata in
stanca foarte ingusta, si se decid sa se strecoare inauntru
pentru a se salva urgiei. Gravida se blocheaza la intrare.
O imping si o ajuta sa intre inauntru. Apa creste mai mult
decat credeau si incepe sa intre in pestera. Isi dau seama
ca a fost o alegere gresita adapostirea acolo, pentru ca
vor muri inecati. Ceea ce parea a fi salvator prin faptul
de a fi impreuna acum apare a fi defavorabil, salvarea
daca exista fiind legata de supravietuirea individuala. Se
decid sa iasa. Din nou gravida se blocheaza la iesire atata
doar ca acum nu reusesc sa o deblocheze intrucat
hainele ude impiedica alunecarea. Gravida e impinsa si
tipa de durere protejandu-si fatul. Apa creste iar unii din
cei dinauntru tipa agitati si claustrofobi ca vor muri cu
totii. Cineva are ideea sacrificarii gravidei pentru a putea
iesi si apoi a incerca o salvare individuala, Apa a ajuns
intre timp pana la brau si continua sa creasca in doar
cateva minute. Ce ati face?
• Ati sacrifica gravida eliberand intrarea? Da/NU.
• In interesul ei a fost ajutata pe drumul de urcus ceea ce
poate fi considerata o contributie a societatii si apare
moral
• In interesul societatii poate fi sacrificata ceea ce poate fi
considerata o contributie individuala fata de contributia
societatii si astfel sa apara moral?
• Ar fi moral ca dupa sacrificarea ei si dupa potop familia
ei sa beneficieze de o justitie distributiva si sa
beneficieze de o reparatie pentru sacrificiul ei? Li se
cuvin aceste reparatii (ca un drept)? Amandoua?
Niciuna?
Dilema informatiei interesului
personal/interesul organizatiei
Un operator PC al carui serviciu are ca job
sa monitorizeze email-urile (dar nu sa le
citeasca); el afla din email-uri (citindu-le) ca
un prieten si bun coleg de serviciu A are o
relatie cu un alt prieten si bun coleg de
serviciu B despre care stie sigur ca e
casatorit si care, asa cum rezulta din email-
uri, nu i-a spus inca lui A acest adevar. Ce sa
faca?
1. Sa spuna sefilor, inseamna ca recunoaste ca a
incalcat confidentialitatea mesajelor si va fi
dat afara
2. Sa spuna lui A despre faptul ca B este
casatorit; este posibil ca A sa ii multumeasca
si sa renunte la B dar de asemenea cei doi
vor putea considera ca le-a zadarnicit relatia
si sa continue realtia.
3. Sa ii spuna lui B sa renunte pt. ca este imoral,
dar B ii va spune ca nu este treaba lui
4. Sa nu spuna la nimeni inseamna a nerespecta
datoria de fidelitate fata de prietenul A care
se va supara afland ca a putut sa il anunte si
nu a facut-o (in plus actiunea imorala de a
incalca intimitatea lor este deja petrecuta)
Dilema concentrationala: interes
propriu/interes individ/comunitate
• Intr-un lagar de razboi se decide reducerea
cheltuielilor prin reducerea numarului de
prizonieri. Medicul din lagar, prizonier si el
este chemat pentru a I se oferi sansa de a
salva cat mai multi dintre prizonieri si pe
sine daca alege chiar el pe cei ce vor fi
sacrificati dupa un ritm hotarat de catre
administratorii lagarului. I se spune ca daca
va colabora va crea o sansa pentru cei mai
puternici sa supravietuiasca si desigur va
supravietui si el pt. ca el face alegerile
mereu. Iar daca nu alegem oricum
reducerea va fi efectuata dar aleatoriu,
probabil in final nu va supravietui nimeni,
nici chiar cei mai puternici, si desigur, nici
el
• Ce ar trebui sa aleaga? Unde este binele?
• Sa colaboreze protejandu-I pe cat mai
multi si sub orice mod cu putinta (dar
implicit si a decide asupra unora ce vor fi
alesi spre pieirea lor)
• sa nu colaboreze (chiar daca mor toti
inclusiv el)
• sa se sacrifice cerand eliminarea sa si
salvarea celorlalti
http://www.buzzfeed.com/tracyclayton/moral-dilemmas-
that-will-break-your-brain#.osdyRYrGwV
Dilema interesului
personal/interesul public (Tarasoff)
• Un tanar este o persoana cu un
dezechilibru psihic cu o
personalitate cu tulburare afectiva
care considera ca a primit
suficiente dovezi de iubire din
partea unei colege dar colega
considera ca nu a transmis dovezi
de iubire. Depresiv ca este respins
solicita ajutorul medical de
specialitate spunand medicului ca
daca va fi inca o data respins o va
omora pe colega. Medicul intelege
ca ar putea sa spuna adevarul si sa
o faca.
• Este medicul obligat moral sa
denunte pacientul astfel incat sa
contribuie la salvarea unei terte
persoane (tanara in cauza) sau
obligatia sa morala este de
fidelitate fata de pacient cu orice
pret?
 2.2 DILEME ETICE MEDICALE

• Dilemele etice medicale sunt multiplu fatetate:

dileme profesionale, etice, deontologice, legale.
• O dilema etica medicala este o dilema etica in
practica medicala, la patul bolnavului, in ingrijirea
medicala si/sau cercetarea stiintifica a bolnavului.
• O dilema etica medicala este o dilema complexa
in relatie cu pacientul si solicitarea sa ori ingrijirea
sa care se poate intrica cu conditionalitati precum
alocarea resurselor limitate sau binele comunitar
(numarul redus de aparate “respirator”:
decupleaza-trimite-cumpara)
 MEDIC

Tip
dilema

http://www.medscape.com/features/slidesho
w/public/ethical-dilemmas

1.Solicitare de ucidere la cerere PACIENT

2.Cancer de VU cu metastaze care poate beneficia de interventie care sa asigure permeabilitatea
cailor urinare dar care greveaza calitatea vietii, aduce riscuri operatorii si postoperatorii
O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu aceasta boala. Nu are
copii.
La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazut-o de cateva zile
si speriati cheama politia: este gasita cu venele taiate, comatoasa dar inca
in viata.
Este preluata in urgenta si internata in viata dar ramane in coma prin
encefalopatie anoxica si este pusa pe ventilator pentru a i se sustine
respiratia.
Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreaba daca nu ar trebui
sa intrerupa ventilatia asistata pentru a da curs dorintei initiale a pacientei
de a muri.
A INTRERUPE VENTILATIA A NU INTRERUPE VENTILATIA
-Dreptul la libertate, la autodeterminare, -Dreptul la viata (dilema legala)
autonomia (dilema legala) -A face bine (neintrerupand ventilatia)
-A face bine (intrerupand ventilatia) -A nu face rau (non-maleficenta):
-A nu face rau (non-maleficenta): maleficenta este ajutand sa moara
maleficenta este pastrand in viata -Fidelitate, loialitate
-Respectul persoanei (demnitatea -Datoria de ingrijire
umana prin autonomie) -Respectul persoanei (demnitatea umana
prin valoarea fiintei umane si unicitatea ei)
 Caz 1
• Doamna V de 29 ani este descoperita cu epilepsie. Se afla in evidenta medicului de
familie. Pacienta este singura cu fetita ei, se ocupa de fetita pe care o duce la
gradinita, are o cariera profesionala de succes, s-a inscris la un nou masterat pentru a
se autodezvolta. Medicul este in admiratia acestei mame care isi creste copilul singura
si in acelasi timp are succes profesional si isi exprima entuziasmul. Tanara admite ca ii
este greu dar ii spune ca nu ar putea reusi sa faca atat de multe fara carnetul ei de
conducere si masina pe care se bazeaza si multumeste medicului ca a apreciat
eforturile sale.
• Medicul devine ingandurat afland ca are carnet pentru ca se gandeste ca ar putea
avea o criza la volan si astfel sa moara, ea, fetita si poate alte persoane nevinovate.
• Se simte dator sa anunte politiei cele aflate pentru a proteja binele tuturor
(beneficenta) si pentru a fi autorul moral al unor vatamari (non-maleficenta). Totodata
resimte o datorie si fata de ea: se gandeste insa ca aceasta ar incalca autonomia ei
care ar dori sa nu se afle si sa isi poata pastra astfel carnetul si ar presupune si
maleficenta (incalcand non0maleficenta) pentru ca si-ar pierde carnetul: viata ei s-ar
schimba si el ar fi autorul acestei schimbari ce nu ar aduce bine in viata pacientei sale,
poate chiar din punct de vedere medical legat de boala ei. si simte ca ar insela
asteptarea si increderea ei daca ar denunta-o. Mai mult denuntarea ar putea fi o
tradare a increderii ei pt. ca nu cu mult timp inainte a laudat-o. Dar e o denuntare sau
o obligatie? Nu stie prea bine ce prevede legea si se gandeste mai intai ce este mai
bine sa faca.
• Ce sa faca? Sa anunte? Sa nu anunte?
 Caz 2
Domnul BU, un vaduv de 85 ani este diagnosticat de 10 ani cu Alzheimer. Acesta este lipsit
de autonomie. Starea sa clinica s-a deteriorat mult in ultima vreme si nu-si mai poate
controla miscarile gurii , astfel s-a incercat hranirea prin tub nasogastric dar acesta a smuls
in repetate randuri sonda; se indica plasarea chirurgicala a unui tub de alimentare gastric
fara de care persoana se va emacia si va deceda.

Familia sa este alcatuita din 3 copii: unul dintre ei doreste continuarea ingrijirii (si este cel
care l-a ingrijit pe acest parinte tot acest interval); al doilea care este cel ce a sustinut
financiar ingrijirea medicala timp de 10 ani gandeste ca tatal lor nu si-ar fi dorit
continuarea ingrijirii intr-o astfel de situatie, se gandeste si la costurile medicale dar si la
lipsa demnitatii tatalui hranit prin tubul plasat intragastric. Al treilea copil, doreste sa nu
se amestece spunand ca el nici nu a ingrijit si nici nu a sustinut financiar astfel incat nu are
nici un drept sa spuna nimic dar ca e de acord cu orice solutie se va hotara.

• Ce are de facut medicul?

• a. Sa asculte de primul copil, cel care a ingrijit, considerand ca acesta are dreptul de a
decide
• b. Sa asculte de al doilea copil, cel care a sustinut financiar, considerand ca acesta are
dreptul de a decide mai ales ca de la el va veni plata costului interventiei actuale
• Sa nu asculte de nici unul dar sa efectueze interventia protejand sanatatea si viata
pacientului
• So solicite rezolvarea la notar sau la tribunal a acestui diferend (pe cale juridica) si apoi
se va supune hotararii legale
 Raspuns
• Pacientul este lipsit de autonomie. Montarea sondei este
indicata pentru supravietuire. Medicul are datoria de a proteja
sanatatea pacientului si sa manifeste cel mai inalt respect fata
de viata umana (Decl. de la Geneva, 1948).
• Are consimtamantul unuia dintre apartinatori ceea ce legal ii
este de ajuns.
• Este recomandabil sa solicite familiei o decizie comuna in timpul
avut la dispozitie (nu este o urgenta in acel moment); un
consens familial este necesar pentru intrunirea unei vointe
unice a familiei, un acelasi nivel de asteptare din partea familiei,
o unitate a familiei in jurul celui bolnav astfel incat sa poata
construi o alianta terapeutica cu familia (daca nu se poate cu
pacientul lipsit de autonomie) dar si in jurul pacientului.
• Daca decizia ramane separata, nearmonizata, atunci va proceda
in sensul respectarii valorilor morale profesionale, a declaratiei
de la Geneva, juramantului Hipocratic si codului deontologic
national si va trata.
Caz 3
Doamna V.A. de 76 ani cu diabet tip II insulino-independent este internata cu gangrena la primele 2
degete de la piciorul drept. Locuieste singura si nu i-au placut niciodata doctorii. Primeste antibioterapie
i.v fiind internata in spital de o saptamana pentru asanarea infectiei de la degete dar fara raspuns. Mai
mult chiar incepe sa prezinte ascensiune febrila si alterarea starii generale. Medicul infectionist se
consulta cu un chirurg care recomanda amputarea degetelor afectate pentru a evita socul toxico-septic.
La aflarea recomandarii medicului pacienta ii spune ca nu i-au placut niciodata medicii si ca acum cu atat
mai putin, ca nu doreste interventia pentru ca nu stie exact ce se va intampla cu degetele amputate,
soarta degetelor ei fiind pentru ea foarte importanta. I se spune ca vor fi probabil incinerate.
-Si apoi ce se va intampla cu ele, intreaba ea? Vor fi indepartate din spital.
-Adica aruncate la gunoi pe undeva, nu-i asa, intreaba pacienta? Probabil ca da, raspunde medicul.
-Atunci nu vreau sa ma operez: stiam eu ca nu pot avea incredere in voi medicii. Vreau sa plec acasa.
Refuza interventia si solicita externarea pentru a pleca la domiciliu unde doreste sa ramana cate zile mai
are.
Ce sa faca medicul?
1. Sa tina cont de decizia pacientei si sa o externeze sub semnatura dupa cum i s-a solicitat
2. Sa nu tina cont de solicitarea pacientei, sa o declare lipsita de autonomie si sa o sedeze pentru a o
opera fara consimtamant dar spre binele ei precum si spre binele medicului insusi care daca ar semna
externarea pacientei ce ar putea muri acasa ar putea fi acuzat de lipsire de ingrijirea unui bolnav ce
avea nevoie de ingrijire (poate chiar de urgenta) caz in care ar putea avea raspundere juridica
3. Sa nu ii amputeze degetele dar sa o pastreze in spital sub antibioterapie chiar daca pacienta solicita
externarea si la nevoie chiar sa o lege
 Raspuns
• Persoana pare sa fie lipsita de capacitatea de a intelege ce i se intampla si respectiv ca va
putea muri. Pare sa puna soarta celor 2 degete deasupra vietii sale. Nu are nici un motiv
rational pentru a dori sa aleaga neefectuarea tratamentului ori moartea si pe care sa il fi
prezentat justificand calitatea redusa a vietii, etc.
• Pare sa fie lipsita de autonomie adica (1) lipsita de voluntariat, (2) fara capacitatea sa
inteleaga ce I se intampla si ce I s-a recomandat si de ce I s-a facut aceasta recomandare dar
si (3) fara capacitatea de a lua o decizie in scopul de a-si proteja cel mai bun interes al sau
(care este viata –cu atat mai mult cu cat interventia nu este mai riscanta decat
noninterventia).
• Medicul are datoria de a explica inca o data cu blandete pacientei aducand toate informatiile
necesare astfel incat sa-si sustina cu calm in fata pacientei recomandarea profesionala ce are
ca scop binele pacientei si va trebui sa incerce sa o faca pe pacienta sa intelaga acest fapt. In
acest sens poate apela la un psiholog sau la un alt coleg, o alta persoana in care pacienta
poate avea incredere.
• Daca este lipsita de autonomie, medicul are atunci datoria sa obtina consimtamantul actului
medical de la apartinatori (daca exista). Daca nu exista apartinatori va intruni o comisie care
va sustine (1) lipsa autonomiei (daca aceasta este reala) (2) indicatia de operatie si cu acest
aviz consultativ, medicul curant (care este in raspundere) va decide spre a proteja cel mai
bun interes al pacientului, in cazul de fata va interveni.
• Daca este o urgenta medicala medicul are obligatia sa actioneze spre binele pacientului iar
consimtamantul nu este obligatoriu.
CURSUL 3 RELATIA MEDIC-PACIENT
3.1 Persoana medicului. Virtutile medicului. Dualitatea persoanei medicului
3.2 Valori morale ale relatiei medic-pacient. Incredere, fidelitatea, loialitatea,
onorabilitate, respectul fata de fiinta umana si pacient, a trata egal.
3.2.1 Modele ale relatiei medic-pacient: paternalism vs. autonomie. Decizia
pentru pacientii incompetenti legal.
3.3 Valori legale ale relatiei medic-pacient.
3.3.1 Drepturile pacientului:
i. dreptul la ingrijire medicala
ii.dreptul la informare, dreptul la adevarul medical
-A spune/a nu spune adevarul medical
iii. dreptul la intimitate.
Iv. Dreptul la autodeterminare. Autonomia pacientului.
3.3.2 Cele mai bune interese ale pacientului.
 Reamintim
• O dilema morala (privind binele) apare atunci cand solutia acestei
imparte, divizeaza oamenii pe baza valorilor morale pe care
acestia le impartasesc (sisteme de valori morale in conflict).

• Nu se manifesta o dilema etica (morala) in unanimitatea

convingerilor morale.

• Decizia etica intr-o dilema etica parcurge urmatoarele etape:

1) Identificarea dilemei etice si a partilor aflate in disputa
2) Identificarea valorilor morale aflate in disputa
3) Constructia balantei etice: deliberare asupra valorilor morale,
gruparea valorilor morale fata de partile in disputa
4) Deliberare asupra actiunilor asociate acestor valori morale
5) Decizia etica (a binelui): alegerea uneia dintre propuneri, solutii
6) Argumentare
7) Verificare
 De ex. in dilema gravidei si a pesterei
1)Identificarea dilemei. ESTE O DILEMA?
– Pentru prima parte privind ajutorul dat gravidei, NU ESTE O DILEMA, toti (majoritatea) am
ajuta sau am proteja o gravida (de ex. sa fuga ca sa scape de un pericol).
– Pentru a doua parte privind uciderea ei ca sa ne salvam, DA ESTE O DILEMA, unii ar face-o unii
nu.
2)Identificarea valorilor morale: a face bine, a nu face rau, a nu ucide, justitie, loialitate, empatie,
intrajutorare, solidaritate
3)Constructia balantei (deliberarea asupra valorilor morale):
• De partea gravidei:
• De partea celorlalti:
• loialitate, intrajutorare, empatie, a
• a face bine (bine pentru cat
face bine (bine pentru unul
mai multi), justitie, fericire
singur), fericire (pentru unul), a nu
(pentru cat mai multi), scopul
face rau, este imoral sa omori pe
scuza mijloacele, fiecare are
unul pentru a salva pe altul, toti
dreptul la viata
oamenii au aceleasi drepturi
4) Deliberarea asupra sctiuni asociate
• DA, sa o ucidem ca sa ne salvam
• NU, sa NU o ucidem,vom fi solidari cu ea chiar • la inceput ne-am facut datoria fata de
daca pierim impreuna ea acum sa ne-o facem fata de noi si
• de la inceput am fost impreuna, a fost alegerea n. sa scapam
• ramanem impreuna • fiecare este dator sa supravietuiasca
5) Decizia etica si scapa cum poate
6) Argumentare
7) Verificare
• O dilema etica medicala este o dilema etica in
practica medicala, in ingrijirea medicala si/sau
cercetarea stiintifica a bolnavului.
• Dilemele etice medicale sunt complexe si se
prezinta medicului ca fiind dileme pe multiple
planuri adesea asociate:
– dileme profesionale
– dileme etice (valori morale individuale/societale),
– dileme deontologice (valori morale
profesionale/valori morale individual/societale)
– dileme legale (a ucide/a nu ucide, a ingriji/a
abandona, etc.).
 O personalitate mediatica a solicitat in 2013 extirparea
glandelor mamare bilateral (ca actiune preventiva pentru
a reduce riscul de cancer mamar (mama decedata in
2007 prin aceasta boala, bunica si matusa), fiind pozitiva
pentru BRCA 1 (riscul a scazut prin operatie la 40%).
• In 2015 a solicitat si indepartarea ovarelor
(ooforectomie) pentru a consolida scaderea riscului de
cancer (risc initial individual crescut cu 60% fata de
normal scazut, scazut prin mamectomie la 40% si
ooforectomie la 20%).
• Ce ati face daca vi s-ar solicita mamectomia si
ooforectomia preventiva? Ati da curs solicitarii?
1. Ati alege sa operati / sa nu operati aceasta solicitare?
2. Va simtiti obligat sa operati/ sa nu operati?
3. Apreciati ca este o problema de optiune profesionala, de
optiune a pacientului sau o dilema medicala?
 Dilema etica medicala in cazul de mai sus

• DILEMA PROFESIONALA: daca este indicata operatia

in relatie cu riscurile asociate (sfat genetic, balanta
riscuri/beneficii); risc de malpraxis
• DILEMA ETICA: beneficenta vs. non-maleficenta;
paternalism vs. autonomie
• DILEMA DEONTOLOGICA: act medical vs. act
nemedical; actul medical sprijina viata, demnitatea
umana, autonomie; consimtamant vs. independenta
profesionala
• DILEMA LEGALA: nevoie de ingrijire medicala,
fidelitate, loialitate vs. lipsa tratament, lipsa
preventiei, abandon; risc de litigiu juridic (drepturile
pacientului precum dreptul la ingrijire)
 3.1 VIRTUTILE MEDICULUI

• Empatie>>spirit de intrajutorare,
• Fidelitate>>loialitate
Profesionalism

• Benevolenta>>beneficenta (a face bine)>>Non-

maleficenta (a nu face rau)
• Moralitate>>comportament etic
• Sacrificiu>>datorie (obligatie morala)
• Autoperfectionare>>competenta, profesionalism
• etc.
SA FACI BINE, SA URMAREASCA BINELE (BENEFICENTA)
1.Beneficenta inseamna a face bine. Ea cere practicianului empatie, responsabilitate si
datorie. Presupune:
1. Sa opreasca actiunea raului (tratament)
2. Sa indeparteze raul (boala) care s-a implinit (tratament)
3. Sa previna producerea raului pe mai departe (preventie)
4. Sa nu faca rau si astfel sa nu adauge un nou rau (non-vatamare)
a) “Atunci cand nu poti face bine, sa nu faci rau” (Hipocrat)
b) Evaluarea riscurilor si evitarea riscurilor mai mari decat riscul de baza al
bolii
c) Maximizarea beneficiului (a binelui) cu minimizarea riscurilor (balanta
beneficii/riscuri in care beneficiile sunt prevalente)
5. Sa faca bine
a) Sa manifeste datorie de loialitate fata de pacient (profesionalism)
“Sanatatea pacientului este prima indatorire”
a) Sa manifeste grija /datorie de dubla loialitate si pentru:
i. Oricare terta persoana ce poate fi afectata de catre pacientul sau sau
ingrijirea lui medicala
ii.Cei vulnerabili (ex. incompetenti, discriminati, fara aparare, fara resurse
economice, bolnavi, etc. care fiind vulnerabili pot fi exploatati, etc.).
SA NU FACI RAU (non-maleficenta)
J. Childress sustine principiul Hipocratic definind principiul non-maleficenta ca
principiu al bioeticii (principiu al moralei in practica medicala)
Valoarea non-vatamarii este o valoare morala importanta : are la baza beneficenta,
respectul pentru fiinta umana, demnitatea umana, responsabilitatea, respectul
drepturilor.

“Atunci cand nu poti sa faci bine, sa nu faci rau” (Hipocrat).

Nu este sigur ca medicul va reusi sa faca bine. Vatamarea dincolo de evolutia cadrului
natural al bolii pentru care pacientul a cerut ajutorul atata timp cat este produsa
prin actiune neglijenta ori lipsa de cunoastere este imorala si nelegala
(autodezvoltarea si perfectionarea sunt o obligatie morala ce decurg din
competenta).

Orice actiune are un risc. Balanta beneficiu/riscuri. Nu exista indicatie medicala atunci
cand nu exista beneficienta. Nu interveniti medical atunci cand nu exista indicatie si
nu exista beneficienta in schimb nu uitati sa acordati suport psihologic si sustinere
umanitara.

A construi o balanta beneficii/riscuri de la inceput fara beneficii pentru pacient (fara

beneficienta, fara bine) avand doar riscuri inseamna a trece la realizarea actului
medical fara ca pacientul sa aiba sansa vreunui beneficiu de pe urma actului
medical si in aceste conditii orice risc care se materializeaza va aduce dovada ca
riscul era nejustificat, inoportun, tocmai pentru ca nu existau beneficii (act medical
fara indicatii medicale) si atunci pacientul implicit nu ar fi trebuit supus riscului (nu
se intervine medical fara indicatie medicala).
• EXERCITIUL DATORIEI PROFESIONALE
• Datoria este o obligatie morala pentru a proteja valorile morale in care credem
(individuale), ale actului medical (profesionale), ale pacientului, ale comunitatii
(societale)
• Datoria medicului este pentupla:
1. fata de pacient
2. fata de sine (constiinta proprie)
3. fata de corpul profesional (constiinta profesionala)
4. fata de apartinatorii pacientului (prin extensie fata de societate)
5. fata de unitatea medicala/serviciul medical in care medicul isi desfasoara
activitatea si pe care il deserveste (in serviciul public, privat)
• Datoria medicului este condusa cu diligenta (o datorie avansata). Diligenta este
exercitiul datoriei cu perseverenta, ravna, spre implinirea obligatiei morale (a
datoriei), dincolo de recompensa.

• Exista 4 niveluri ale datoriei:

1. Datorie ca obligatie morala autoasumata (moral)
2. Datorie ca reciprocitate: ca raspuns la increderea primita (o contraoferta
morala)
3. Datorie ca norma (deontologica): element normat al comportamentului
profesional (autoasumat profesional)
4. Datoria ca impunere: datoria in activitate impusa de codul muncii (institutie)
sau ca impunere morala din partea familiei pacientului, etc.
OBLIGATIA MORALA (DATORIA)

Valori Valori Apelare

morale corective
Suferinta Empatie, Regret “Ne pare rau” (REGRET, condoleante)
compasiune, Compasiune “Cred ca va doare; stiu ca e neplacut
beneficenta Incurajare (COMPASIUNE)”.
“Fiti curajos! Stiu ca doare, va trece,
suntem alaturi!” (INCURAJARE)

Greseala Reparatie, Recunoastere “S-a petrecut o complicatie…

A nu face Adevarul (RECUNOASTERE)”
rau, Iertare “Nu mi s-a mai intamplat / este prima
Reparatie data cand incerc” (A SPUNE ADEVARUL)
“Ne scuzati/ma scuzati…” (IERTARE)
“Nu va speriati/impacientati voi chema pe
altcineva imediat…” (REPARATIE)
Promisiune Fidelitate, Datorie ca “Voi ramane alaturi de dvs. (DATORIE)“
Loialitate obligatie “Sunt medicul dvs.” (FIDELITATE,
morala LOIALITATE)
Fidelitate, “Raman cu dvs., Suntem impreuna, …revin
Loialitate imediat.” (NEABANDON)
Neabandon “Aveti incredere,” (PROMISIUNEA de
Promisiune, ingrijire/tratament si de SECURIZAREA
Securizarea INCREDERII)
increderii
 CUM STIM CE ESTE MORAL?
Caile deciziei in dilema etica: teoriile binelui

ABORDARE NON-RATIONALA: permite o alegere subiectiva a caii binelui

 Dorinta
 Obedienta
 Obisnuinta
 Imitatie
 Intuitie
ABORDARE RATIONALA: permite decizia rationala asupra caii binelui
 Teoria virtutii (despre CUM SA FIM): in antichitate (grecii antici), in religie. Binele se afla in
excelenta de caracter, in virtutile de caracter; facem bine cand suntem buni si fiind mai buni
facem mai mult bine; putem invata sa fim buni sau si mai buni prin modelarea
caracterului/virtutilor pt. a produce mai mult bine si a fi mai buni

 Teoriile datoriei (despre CE TREBUIE SA FACEM)

 Datoria in exercitiul drepturilor, J. Locke: binele se afla in respectarea drepturilor
 Datoria fata de exercitiul datoriei ca principiu unic al moralei, Imm. Kant
(deontologismul), binele se afla in exercitiul datoriei supreme care este datoria de a ne
face datoria
 Datoria maxima, prima facie, WD Ross: oamenii au mai multe indatoriri, unele mai
importante decat altele si fiecare diferita de la caz la caz: binele se afla in exercitiul
datoriei celei mai importante, datoria maxima, prima facie, principiul care de la caz la caz
se afla deasupra celorlalte principii (ex. Intre beneficenta si non-maleficenta: non-Malef)
 Datoria fata de rezultatul cel mai favorabil (consecintialismul) si spre producerea celei
mai mari cantitati de bine (de fericire) distribuita catre cat mai multi oameni cu costurile
cele mai reduse (utilitarianism, utilitarism): binele se afla in rezultatul cel mai favorabil si
cu cea mai buna si mai larga utilitate (implinirea binelui comunitar)
 Teoria principlismului –a bioeticii- (despre CUM SA FACEM)
Binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii: binele regasit in practica
solidara a 4 principii: beneficenta, non-maleficenta, autonomie si justitie (principiile bioeticii)
 Principlismul (principiile bioeticii,
CUM SA FACEM?

Datorie Comportament, Datorie

Valori
(obligatie gandire, (obligatie
(personale,
morala) actiune morala)
culturale) Rezultate

Teorii ale virtutii (CUM SA FIM?)

Teorii ale datoriei (CE TREBUIE SA FACEM?)

3.2 VALORI MORALE ALE RELATIEI MEDIC-PACIENT
 CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICALĂ din 30 martie 2012
al Colegiului Medicilor din România
MO nr. 298 din 7 mai 2012
VALORI MORALE CARE NORMEAZA MORALA PROFESIONALA IN MEDICINA

• CAP. I Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic

ART. 1. Scopul şi rolul profesiei medicale. Întreaga activitate profesională a
medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice
şi psihice a fiinţei umane (valori: a face bine –beneficenta-, a nu face rau,
respect, demnitatea omului, reparatie, etc.)
ART. 2 Nediscriminarea (valori: justitie, egalitate, respectul unicitatii si valorii
fiintei umane, respectul demnitatii umane)
ART. 3 Respectul demnităţii fiinţei umane ca valoare fundamentală a corpului
profesional (valori: respectul unicitatii si valorii fiintei umane, autonomia)
ART. 4 Primordialitatea interesului şi a binelui fiinţei umane asupra societăţii
ori ştiinţei (beneficenta, a nu face rau -non-maleficenta-, respectul
demnitatii umane, valoarea fiintei umane, empatie, datorie, justitie, etc.)
ART. 5 Obligativitatea normelor profesionale şi a celor de conduită
(justitie, beneficenta)
ART. 6 Independenţa profesională (valori: beneficenta, incredere,
responsabilitate)
ART. 7 Caracterul relaţiei medic-pacient, exclusiv profesională şi se va
clădi pe respectul acestuia faţă de demnitatea umană, pe înţelegere şi
compasiune faţă de suferinţă (valori: a face bine, a nu face rau,
responsabilitate, empatie, reparatie,auto-prefectionare, etc.)
ART. 8 Obligaţia diligenţei de mijloace; sa se asigura ca decizia este
corectă iar pacientul beneficiază de maximum de garanţii în raport
de condiţiile concrete (valori: datorie, obligatie morala, a face bine, a
nu face rau, autonomie, independenta profesionala)
ART. 9 Principiul specializării profesionale (valori: responsabilitate, a
face bine, a nu face rau, justitie, respectul demnitatii umane)
ART. 10 Respectul faţă de confraţi abţinându-se să-i denigreze ori să
aducă critici cu privire la activitatea profesională a acestor (valori:
responsabilitate, justitie, autonomie, a face bine, a nu face rau,,
respectul demnitatii umane, etc.)
 INCREDEREA
• Nevoia de ingrijire este a pacientului si este datorata starii de boala
• Oferta morala a pacientului: increderea
• Contraoferta morala a medicului (ca raspuns la increderea aratata)
este multipla: benevolenta, a face bine, a nu face rau, justitie in actul
medical

Incredere >confidente >informatii > loialitate>

 confidentialitate >incredere

Securizarea relatiei medic-pacient

In medic are incredere nu doar pacientul ci intr-o masura importanta

chiar medicul insusi. De increderea in sine depinde in mare masura
reusita ingrijirii medicale (eficienta) si binele pacientului (beneficenta)
 FIDELITATEA, LOIALITATEA
• Fidelitate (DEX: statornicie, devotament, credinta). Fidelitatea este o virtute.
Loialitatea este forma sa de manifestare. Opusul loialitatii este tradarea.

• Loialitatea medicului presupune in raport cu pacientul:

1. A urmari interesul pacientului, a manifesta grija fata de el (“Sanatatea
pacientului este prima mea consideratie”, Decl. Geneva)
2. A pune interesul pacientului deasupra oricarui alt interes inclusiv cel
propriu, al medicului, al stiintei ori al societatii
3. A urmari ca ingrijirea medicala sa aiba ca scop restabilirea sanatatii
pacientului si respectul pentru viata umana intrucat “Sanatatea
pacientului este prima mea consideratie”, “Voi manifesta respect
pentru viata umana inca de la inceputul sau”, Declaratia de la Geneva,
1948)
4. A pastra confidentialitatea medicala
Confidentialitatea reprezinta valoarea morala care se afla la baza pastrarii secretului
profesional.
Secretul profesional este valoarea legala, impusa de lege, confidentialitatea este valoarea
morala impusa de incredere
Confidentialitatea este comuna tuturor cazurilor in care se manifesta incredere, confidente si
datorie de loialitate (nu doar in medicina: confidentialitatea avocatiala, expertala, etc.).

Nu se constituie obligatia morala de confidentialitate :

1) Atunci cand pacientul insusi cere sa nu se inchida confidentialitatea sau daca ea s-a
constituit cere sa se deschida confidentialitatea (“Va rog sa spuneti…”)
2) Pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei pacientului
3) Pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii unei alte persoane (cand exista un
pericol iminent pentru o alta persoana) –dubla loialitate-
4) Pentru protectia sanatatii publice –dubla loialitate-
5) Pentru a preveni o fapta penala sau urmarile ei

Sunt doua posibilitati:

1. In aceste 5 situatii prevazute de catre lege, medicul NU inchide confidentialitatea si NU
constituie secretul profesional intrucat in aceste situatii exista informatii critice care sunt
destinate cunoasterii publice si astfel va da curs obligatiei morale si legale de a comunica
aceste informatii pentru a proteja binele tertului sau a societatii (dubla loialitate)
2. In aceste 5 situatii divulga secretul profesional: deschide secretul profesional (e legal
pentru ca sunt situatiile prevazute de lege) si confidentialitatea (poate ramane apasat moral
–uneori exista consecinte ale divulgarii pentru pacient: ostracizare, abandon, dispret,
evitare, eroare asupra intentiei, sinucidere, etc.)
O persoana are SIDA, dezvolta o pneumonie cu pneumocystis si moare.
Dar inainte sa moara cere medicului sa nu spuna familiei care este diagnosticul
adevarat si care i-a scurtat viata. Ii spune ca daca nu ii va respecta dorinta il va
reclama.
Ce sa faca medicul, sa spuna sau sa nu spuna?

Raspuns: da, pt. ca astfel:

a) protejeaza interesul legal al unui tert care poate fi in pericol (daca le spune
> se vor testa > daca cel testat este seropozitiv > va fi pus in program de
tratament > ceea ce reprezinta un bine individual pt. acesta dar si un bine
social pt. ca se pot trata si contactii , etc.
b) Cerinta de a nu spune este o cerinta imorala pt. ca prin aceasta cerinta
medicul devine un mijloc al implinirii interesului pacientului (de a pastra
secretul) care aduce prejudiciu altuia, deci medicul devine instrumentul
prin care pacientul prejudiciaza pe un tert
• Doamna V de 29 ani este descoperita cu epilepsie. Se afla in evidenta
medicului de familie. Pacienta este singura cu fetita ei, se ocupa de
fetia, are o cariera profesionala de succes, s-a inscris la un nou masterat
pentru a se autodezvolta. Medicul este in admiratia acestei mame si isi
exprima entuziasmul. Tanara admite ca ii este greu dar ii spune ca nu ar
putea reusi sa faca atat de multe fara carnetul ei de conducere si
masina pe care se bazeaza.
• Medicul devine ingandurat afland ca ea conduce masina pentru ca se
gandeste ca ar putea avea o criza epileptica la volan si astfel sa moara,
ea, fetita si poate chiar alte persoane nevinovate.
• Este moral sa se gandesca la binele ei sau la binele celorlalti? Resimte o
datorie fata de ea si simte ca ar insela asteptarea si increderea ei daca
ar denunta-o: viata ei s-ar schimba si el ar fi autorul acestei schimbari
ce nu ar aduce bine in viata pacientei sale, poate chiar din punct de
vedere medical legat de boala ei.
• Se simte dator sa anunte politiei cele aflate .
• Ce sa faca? Sa anunte? Sa nu anunte?
– R; sa anunte. Un exemplu in care dilema dublei loialitati se rezolva in
defavoarea pacientului, folosind o abordare necesar utilitariana. Pacienta
nu are in mod concret nici unprejudiciu masurabil si cu siguranta nu de
natura medicala (ceea ce este domeniul de atributie al medicului) dar
riscul pentru viata fetitei este real (o terta persoana in pericol)
 Respectul loialitatii poate genera un impas moral atunci cand moralitatea ii cere
medicului sa aleaga intre loialitatea fata de o persoana (pacientul) sau fata de alta
persoana (alt pacient) / mai multe persoane (societatea) -conflict al loialitatii

• Posibile conflicte ale loialitatii:

1. Conflictul de interese: intersectarea intereselor proprii cu cele ale
pacientului (catre cine indreapta loialitatea si datoria? Catre sine sau ai
nostri sau catre pacient?) Raspundeti ce iesire corecta aflati intotdeauna punand interesul pacientului in primul plan
fata de pacient si interesul personal se rezolva
Declararea conflictului. Conflicul intre datorie, loialitate

2. Binele individului v. binele comunitar: Raspundeti ce iesire corecta aflati

Interesele iIndividul deasuprabinelui public, a societatii si stiintei este o norma legala si morala

3. A face bine v. a nu face rau: care este prima datorie a medicului, de a nu

vatama si astfel de a nu trata sau de a trata acceptand riscurile inerente beneficienta
ale vatamarii in actului medical? Raspundeti ce iesire corecta aflati Nici un risc fara
Balanta beneficii-riscuri.

Binele unui Binele

tert pacientului

Medicul se afla in impas moral incercand sa afle catre cine

trebuie sa exprime mai intai loialitate
(vezi si dilema cercului de prieteni)
 DUBLA LOIALITATE
Dubla loialitate incearca sa aduca o solutie la conflictul loialitatii impunand ca exista de la
inceput doua datorii (indatoriri) care se fac in acelasi timp resimtite (moral) si pentru
care medicul trebuie deopotriva sa acorde consideratie spre a le implini;
Pe de alta parte dubla loialitate este si ea de natura conflictuala intrucat fiecare datorie in
parte are motivatii si valori diferite intre care se includ si valorile proprii ale medicului:
– Parinti vs. copil (ex. parinti care refuza transfuzia copilului minor in pericol de
moarte): primeaza copilul cand este el pacientul aparat de dreptul la viata ca
drept fundamental, primeaza parintele cand este el pacientul autonom
– femeia gravida (mama vs. fat –conflict materno-fetal): primeaza amandoi, apoi
mama, apoi copilul;
– Pacient vs. terti (pacient vs. institutie, guvern, alti cetateni): primeaza pacientul
dar atunci cand sanatatea ori viata unui tert sau a comunitatii/societatii sunt in
pericol primeaza loialitatea fata de tert (societate)
Protejarea celor vulnerabili, nondiscriminarea, sanatatea pacientului meu intai de toate,
sunt imperative ale practicii medicale ce ofera solutii dilemei dublei loialitati

Binele Binele Binele unui Binele

mamei copilului tert pacientului
• Ana are 11 ani si este tratata de osteosarcom la mana stanga care a trebuit sa-i fie amputata apoi a
urmat o cura lunga de chimioterapie. A fost in remisie pt 18 luni si s-a descurcat foarte bine in tot
acest timp revenind chiar la scoala si avand mare grija de proteza sa eficienta, dar este trista ca a
trebuit sa renunte la pisica sa.
• Analizele recente insa arata revenirea masiva a bolii cu metastaze pulmonare diseminate. Indiferent
de tratamentul agresiv ce se poate aplica, sansele fetitei de vindecare sunt minime.
• Intrucat este un minor emancipat si pentru ca tot timpul a creat o alianta terapeutica in vederea
insanatosirii sale i se spune Anei care este situatia si ca trebuie sa continue tratamentul pe mai
departe.
• De data asta insa Ana refuza continuarea tratamentului si este mai ales este foarte suparata pe medici
si pe familia sa spunand ca deja i-au fost luate bratul si pisica si ca ce altceva vor sa-i mai ia si ca asta ii
ajunge si s-a saturat de 3 ani de cand totul este intors pe dos. Parintii insista in continuarea
tratamentului neputand sa accepte ca isi vor pierde copilul iubit fara a face tot ce se poate pentru
viata lui pana la capat.
• A fost cerut sfatul unui psiholog si al unui psihiatru ajungandu-se la concluzia ca Ana este desi
emancipata este probabil incapabila sa ia decizii cu privire la administrarea tratamentului, ca foarte
probabil nu intelege moartea intrucat vorbeste tot timpul despre pisica sa si nu despre posibilitatea
disparitiei sale si ca este intr-o stare de anxietate avansata.
• Personalul este reticent in a impune tratamentul cu forta stiind suferinta din trecut a copilului.
Ce sa faca medicul curant?
• a. Sa dea curs solicitarii fetitei impotriva vointei familiei
• b. Sa dea curs solicitarii familiei si sa trateze impotriva vointei copilului
• c. Sa incerce sa convinga parintii de zadarnicia tratamentului si apoi sa dea curs impreuna solicitarii
fetitei fara insa a inceta asistenta medicala adresata suferintei, durerii si suportului psihologic catre
fetia bolnava.
• Dr. I este un medic rezident care tocmai si-a luat dreptul de libera
practica. El se afla angajat intr-un praxis privat (cl. privata). Un
medic de succes care are o clinica privata vine si il oferteaza
cerandu-I sa participe la o asociere neoficiala prin care sa
prezinte pacientilor avantajele de a-si ingriji starea de sanatate in
clinica acestuia si nu in clinica in care lucreaza el acum.
• Pentru fiecare pacient care se prezinta trimis de el primeste 50E.
• Clinica concurenta este o clinica in plina dezvoltare, cu aparatura
de ultima generatie si un nivel bun de ingrijire medicala, chiar
mai bun la unele specialitati decat cea in care lucreaza medicul
rezident in prezent.
• Interesul lui ar fi acela de a recomanda cat mai multi pacienti
pentru a face rost de bani cu care doreste sa faca o excursie in
concediu impreuna cu familia. Pentru asta ar trebui sa trimita cel
putin 30 de bolnavi iar el are acces la circa 1-2 pacienti pe zi. Mai
sunt 3 luni pana la concediu.
• Ce sa faca? DA / NU
• Cum sa faca? Pe unii (care unii?) / Pe toti
• Valori morale: loialitate fata de angajator vs. beneficenta, non-
maleficenta
•
?
Are dreptul sa faca o astfel de recomandare pe baza comerciala amintita? Da; Nu;

• Daca spuneti NU >> 1.Nu este liber sa actioneze profesional (independenta profesionala)?; 2.Daca acela
este cel mai bun interes al pacientului, de ce nu?

• Daca spuneti DA >> 1.Este in conflict de interese ceea ce este imoral si ilegal. 2. incalca declaratia de la
Geneva fata de care a jurat ca sanatatea pacientilor sai sa va fi prima sa indatorire

• Dar daca ar pune mai presus de propriul interes sanatatea pacientilor si ar trimite spre prezentare la acea
clinica doar pe acei pacienti care in raport cu judecata sa pot primi o ingrijire mai buna acolo, asta ar
trebui sa ii linistesca constiinta si sa o despovareze de orice problema etica? Da/Nu

• Dar daca ar face un contract scris ar fi in regula? Da/Nu

• Este o problema doar de loialitate intre interesele lui si pacient sau si intre interesele celor doi patroni, el
tradand interesele angajatorului lui? Da/Nu

• Daca isi da seama ca la locul sau de munca standardul professional este scazut fata de cealalta clinica
astfel incat pacientii lui sunt prejudiciati primind un standard de ingrijire medicala inferior ce ar trebui sa
faca:
1. Sa isi dea demisia
2. Sa incerce in masura care ii sta in putinta sa schimbe lucrurile
3. Sa trimita pe cat mai multi pacienti in cealalta parte (cu sau fara avantaje pentru el)
 RESPECTUL FATA DE FIINTA UMANA. RESPECTUL FATA DE
DEMNITATEA UMANA. RESPECTUL FATA DE PACIENT
• Respectul fata de pacient decurge din (1) respectul fata de fiinta umana (2) din respectul fata de
demnitatea omului si (3) respectul drepturilor omului/cetateanului/pacientului (vezi cursul 1)
o Respectul pentru fiinta umana: unicitatea fiintei umane, a valorii si umanitatii sale se impletesc
dintr-o dubla perspectiva a moralitatii (valori ale binelui) si a legalitatii (drepturi ale omului)
o Respectul pentru demnitatea umana: respectul fata de fiinta umaan si respectul autonomiei
o Respectul drepturilor omului (pacientului)
o Drepturi fundamentale (viata si libertatea)
o Drepturi constitutionale: dreptul la informare, dreptul la intimitate, dreptul la ingrijire
medicala, etc.

• Respectul fata de pacient: model de intelegere

o Pacientul este o fiinta umana in nevoie de ingrijire medicala, in suferinta.
o Are toate drepturile unui cetatean dar are si o nevoie medicala care prioritizeaza exercitiul
obligatiilor de corelativitate ale celorlalti in sensul protejarii vietii si a inlaturarii starii de pericol
(daca exista): ex. unui om bolnav, unei gravide i se va da randul inainte, etc.
o Pacientul fiind in suferinta este o persoana vulnerabila (orice pacient este o persoana vulnerabila
din perspectiva suferintei si a starii de boala). Orice persoana poate fi vulnerabila la un moment
dat si poate redeveni vulnerabila (varsta, economic, boala fizica, boala psihica, graviditate, etc.).
Orice persoana vulnerabila trebuie protejata pentru a nu fi exploatata. Acordarea actului medical
insa este egala, nediscriminatorie (act medical just, justitia in actul medical).
• Un pacient vine cu apendicita. Se apreciaza ca este o urgenta
chirurgicala.
• Este informat asupra naturii, scopului, beneficiilor, riscurilor,
evolutiei postoperatorii. Medicul curant stie sa opereze, este
competent, are mijloace.
• Pacientul asculta medicul care ii vorbeste despre necesitatea
interventiei si apoi spune ca refuza actul medical.
• Ce este bine, moral, sa faca medicul?
1. Sa ii accepte semnarea externarii la cerere si sa il lase sa plece
(posibil va muri: beneficenta actului medical este neclara dar se
manifesta respect pentru dreptul la libertate, autodeterminare,
autonomie)
2. Sa ii refuze externarea si impotriva vointei sa il opereze
considerand ca pacientul nu se afla in deplinatatea capacitatii sale
psihice (nu are autonomie) daca alege sa moara
3. Sa fie retinut in spital, nici externat, nici operat, la nevoie
restrictionat prin legare de pat pentru a fi in observatie si a i se
administra antibiotice pentru infectia apendicelui dar sa nu fie
operat
4. O alta optiune (care)?
• Pana cand medicul se gandeste ce sa faca, pacientul face stop cardio-respirator; este
resuscitat si ramane comatos in acea zi. In ziua urmatoare repeta al doilea stop cardio-
respirator care este iresuscitabil. Se constata decesul.
1. Rezultatul produs (SCR si decesul) este in conformitate cu valorile sociale? E
conform nivelului de asteptare al societatii de la medic? Atunci cand pacientul a
plecat de acasa spunand ca se duce la spital ca nu se simte bine, familia, societatea
a asteptat ca medicul sa trateze sau sa nu trateze? Pe fond adresarea catre spital
presupune consimtamant implicit la actul medical.
2. Rezultatul produs (SCR si decesul) este in conformitate cu valorile academice? In
fac. de medicina invatam sa tratam cand pacientul are indicatie operatorie sau sa nu
tratam?
3. Rezultatul produs (SCR si decesul) este in conformitate cu valorile corpului
profesional? Codurile de etica profesionala (norme ale moralitatii (binelui) in
practica profesionala) sustin ca atunci cand pacientul este in urgenta
medicala/chirurgicala sa fie tratat sau netratat?
4. Rezultatul produs (SCR si decesul) este in conformitate cu valorile personale?
Medicul a dorit sa faca medicina pt ca ajungand chirurg sa opereze sau sa nu
opereze? Competenta lui se regaseste in operatie sau in afara operatiei?

• Dar daca nu moare in spital ci dupa externare la scurt timp acasa? Aceleasi intrebari. E
vreo diferenta? NU
Raspuns:
1. Respectul pentru demnitatea umana si respectul pentru viata nu se disociaza intre ele si
trebuie intotdeauna abordate impreuna (calea morala) astfel incat valoarea omului
(demnitatea lui) si viata lui sunt un tot: altmineri omul si viata lui capata valoare
instrumentala (prin valoarea biologica a vietii si organismului lipsit de valoare umana si
umanitate) si poate servi interesului unei alte persoane sau conduce spre exploatare sau
abuz.
2. Ca urmare pacientul se afla in pericol de a-si pierde viata care trebuie protejata
deopotriva cu demnitatea lui (valoarea fiintei umane); demnitatea umana este
conflictuala aici pentru ca presupune deoptriva respectul pentru viata si unicitatea fiintei
umane cu respectul pentru autonomie ca expresie din nou a unicitatii fiintei umane.
Solutia vine de la pacient care daca este autonom, prin autonomie alege el insusi
rezolvarea conflictului alegand autonomia si punandu-si in pericol viata (ca expresie a
libertatii). Daca pacientul nu este insa autonom, decizia este a medicului.
3. O persoana autonoma nu poate fi supusa unei operatii (sau tratament) impotriva vointei
sale.
4. Medicul este dator sa incerce sa explice nevoia de ingrijire si urgenta medicala.
5. Daca este timp va solicita consult psihologic, consult din partea altor colegi, comisie
medicala pentru a convinge pacientul ca indicatia si recomandarea sa au fost corecte (cu
alte cuvinte nu va abandona pacientul externandu-l fara sa incerce sa il faca sa isi
schimbe motivat decizia insa nu il va forta, ii va respecta autonomia si decizia luata
6. Totodata este dator sa verifice autonomia pacientului si sa ceara explicatia pt. care
pacientul refuza actul medical (pot exista motivatii intemeiate pe baza carora pacientul
sa nu doreasca actul medical, de ex. neincrederea, frica, dorinta de a fi ingrijit in alta
parte sau de un alt medic, etc. dupa cum solicitand motivatia deciziei sa afle ca
pacientul nu are explicatii care sa exprime intelegerea deciziei alese si astfel ca decizia
aleasa nu este in interesul cel mai bun al pacientului si atunci se creaza justificat o
suspiciune rezonabila asupra faptului ca pacientul nu este autonom ceea ce indreapta
decizia medicului spre refuzul solicitarii si apararea celui mai bun interes care este viata)
3.3 MODELE ALE RELATIEI MEDIC-PACIENT
Tipul de model Model informativ: bazat
Model paternalist: Model interpretativ Modelul deliberativ:
pe autonomia pacientului
bazat pe atitudinea bazat pe autonomia bazat pe dezvoltarea
fata de medic (de
paternalista a medicului pacientului fata de medic unei relaţii intre medic si
inspiraţie americană)
(de inspiraţie europeană) pacient

Principiul etic Beneficienţa asupra Autonomia asupra Autonomia asupra Beneficenţa se împleteşte
care prevalează autonomiei beneficenţei beneficenţei cu autonomia

Cine decide în Medicul Pacientul Pacientul Pacientul

modelul de
relaţie.

Rolul medicului Medicul este în control. Pacientul este în control. Pacientul este în control Pacientul este în control
Medicul ca reprezentant al Medicul ca si consultant Medicul ca interpret. Medicul ca prieten.
pacientului. medical Alianţa terapeutică
Construcţia i. Medicul este i. Prin exercitiul i. Prin intuitivism i. Prin auto-dezvoltare
modelului de depozitarul drepturilor sale, medicul anticipează medicul ofera
relaţie cunoaşterii si informare, libertate, dorinţele pacientului. cunoastere
urmareste pacientul se ii. Medicul este un ii. pacientul dobandeste
beneficenta pentru autodetermina consilier si un el singur informatia,
pacientul sau ca scop (exercitiul interpret in cunostiinta de
medical drepturilor sale iii. Medicul coboara cauza.
ii. Medicul staruie sa isi civile). langa pacient pentru iii. Medicul ridica
pastreze ii. Pacientul prin a-l ajuta prin pacientul la nivelul
independenta informare si proprie informare si intelegerii sale
profesionala decizie îşi interpretare sa isi iv. Alianta terapeutica
iii. Valorile medicului administrează singur cunoasca propriile v. Medicul este
sunt transferate propriile valori valori si sa isi caute prietenul pe care îl ai
asupra pacientului decizia pe care o pentru scurt timp
considera potrivita vi. Decizia decurge
dintr-o negociere
• Un medic pune dg. de cancer ovarian intr-o forma
avansata unei paciente de 53 de ani. Ii prezinta
pacientei optiunile de tratament printre care se afla
citostaticele cu toate efectele lor. Pacienta refuza.
• De asemenea va solicita sa nu ii informati sotul lasand-
o pe ea sa decida cand si cum ii va spune despre dg.
• Medicul considera ca este in beneficiul pacientei sa faca
citostatice. Considera ca este binele ei sa faca
citostatice si datoria lui sa o amelioreze (considerand
starea ei de sanatate ca prima datorie) si decide sa
incunostiinteze sotul pentru ca avandu-l pe acesta de
partea sa in cadrul aliantei terapeutice sa o convinga pe
pacienta sa se indrepte spre decizia corecta din punct
de vedere medical.
• Intrebare: Considerati ca medicul a procedat corect?
1. Da
2. Nu
• Farhad Tabrizi 69, imigrant din Iran in SUA. Tuse, oboseala, dureri
precordiale, cefalee. CT, PET, mediastinoscopie, RX.
• Nu vorbeste engleza ci doar limba Farsi. Are un baiat major care
vorbeste rezonabil ambele limbi. Sotia doar limba Farsi si se
roaga pentru el de 5 ori pe zi.
• Pacientul este destul de putin doritor in a raspunde la intrebarile
din anamneza cu privire la starea sa, istoricul bolilor din familie,
etc.
• Este slabit dar refuza aproape toata mancarea din spital din frica
de a nu contine carne de porc. Baiatul il incurajeaza sa manance
dar nu reuseste. Pacientul spune ca prefera sa nu manace decat
sa incalce convingerile sale religioase mancand carne de porc.
Spitalul ii comunica ca va face tot ce este posibil pentru a evita o
contaminare cu produse de carne de porc daca credintele
religioase sunt atat de importante pentru el dar o dieta speciala
nu este posibila.
• Rezultatele sosesc si ele indica un cancer pulmonar avansat cu
celule mici.
• Medicul solicita o intalnire cu familia pt. a I se transmite
rezultatele pacientului. Se apeleaza la traducerea mijlocita de fiul
sau. Intalnirea are loc.
Dr. Looke Fiul dlui Tabrizi Dl. Tabrizi, socat, confuz,
intreaba care sunt
Tatal dvs. are cancer cu celule Medicul crede ca esti foarte medicamentele puternice pe
mici in forma avansata bolnav care I se le recomanda
medicul: dr. ii raspunde
Forma este letala, decesul este ? cursul chemoterapiei,
apropiat reactiile adverse, gr, v,
Exista doua posibile Doctorul spune ca mai poti oboseala, riscul de infectii.
tratamente care raman utile face doua lucruri pentru tine: Dl. Tabrizi ii raspunde ca
acest tratament ar fi un chin
(si ridica doua degete): sa mananci bine si sa te atat pentru el cat si pentru
chemoterapia si radioterapia; odihnesti sotia lui, prietenii lui si nu
chirurgia este depasita prea intelege cum va fi
vindecat de aceasta
As prefera sa incepem cu Ai putea lua niste medicatie asa periculoasa.
chemoterapia pentru a avea medicamente puternice cu Refuza tratamentul puternic
rezultate mai usor de acceptat care o sa iti fie mai bine dar in schimb va urma ceea
ce medicul i-a recomandat
Ce apreciati ca ar fi putut face diferit medicul/spitalul ridicand cele doua degete si
pentru a fi de mai mult ajutor (beneficenta crescuta)? ridica la randul sau cele doua
degete: odihna si hrana mai
Ingrijire competenta cultural: istoric, dieta personalizata, buna.
traducere, informare, respect fata de valorile culturale si
religioase, discutie prealabila cu fiul pt. a-l lamuri pe
acesta, nu este clar daca medicul s-a facut inteles cu privire A spune vs.
la nontratament a nu spune
[http://www.scu.edu/ethics/practicing/focusareas/medical/culturally-competent-care/cancer.html]
3.4 VALORI LEGALE ALE RELATIEI MEDIC-
PACIENT
• Teoria drepturilor a fost fundamentata de J. Locke (1632-1704).
• Teoria drepturilor apartine eticii normative.
• Oamenii au drepturi din nastere (fundamentale) ori dobandite.
• Drept fundamental
– drept natural (preexistent, manifest încă de la nastere)
– egal (pentru toti oamenii)
– inalienabil (nu este apt de a se modifica pe durata vietii omului)
– universal (exista oriunde și se manifesta la fel).
• Datoria cetatenilor decurge din constituirea si respectarea drepturilor celorlalti:
omul este dator sa respecte drepturile celuilalt și astfel își respectă propriile sale
drepturi.
• Binele se afla in respectarea drepturilor: acolo unde drepturile omului sunt
respectate, acolo se petrece binele.
• Intinderea drepturilor fiecaruia este data de incalcarea drepturilor celorlalti.
• Drepturi negative (nu implica actiuni) si/sau drepturi pozitive (implica actiuni)
• Datoria in exercitiul drepturilor pozitive se rasfrange si asupra actiunilor celorlalti si
sta la baza conceptului de corelativitate a drepturilor (ex. dreptul la viata este un
drept pozitiv care implica corelativitate in sensul ca orice om/medic are datoria
apararii vietii n-n care altfel n-ar supravietui)
 3.3.1 Drepturile pacientului
DREPTUL LA INGRIJIRE MEDICALA
• a.Extras din Legea Drepturilor Pacientului nr. 46/2003, MO, Partea I nr.70/03/02/2003
• “Art. 1. In sensul prezentei legi:
• a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate;
• Art. 2. Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, in
conformitate cu resursele umane, financiare si materiale.
• Art. 3. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.
• Art. 35 (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de
sanatate sau pana la vindecare.
Dreptul la ingrijire/asistenta medicala se bazeaza pe:
1) Valori morale precum:
– Beneficenta
– Justitia actului medical
2) Drepturi precum:
– Dreptul la viata
– Dreptul la proprietate (asupra starii de sanatate)
– Dreptul la sanatate
3) Obligatia medicului la exercitarea datoriei sale de ingrijire
4) Obligatia oamenilor la solidaritate, ajutor
Dorinta de a fi sanatos este un motiv moral pentru a avea acces la dreptul la ingrijire medicala? NU:
dorinta nu creaza obligatii sociale, dar dreptul la ingrijire medicala creaza obligatie sociala. Ingrijirea
medicala este un drept chiar daca nu este exprimata prin dorinta persoanei (inconstient, coma, etc.)
• b.Declaratia Universala privind Bioetica si Drepturile Omului UNESCO 2005
• Art. 14, al.2 “Tinand cont ca bucuria de a atinge cel mai inalt standard de
sanatate este unul dintre drepturile fundamentale al fiecarei finite umane fara
deosebire de rasa, religie, credinta religioasa, economica sau conditie sociala,
progresul in stiinta si tehnologie trebuie sa continue. “(s.n.)
• c. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, 14.12.2007
• Art. 35. “Sanatatea. Fiecare are dreptul de a avea acces la ingrijiri preventive de
sanatate si dreptul de a beneficia de tratament medical in conditii stabilite de
legile si practicile nationale. (s.n.)
• d. Declaratia Universala a Drepturilor Omului (ONU, 10.09.1948):
• “Fiecare om are dreptul la un standard de viata corespunzator pentru sanatatea
si binele sau si al familiei sale, se include mancarea, imbracamintea, casa si
ingrijirea medicala.“ (s.n.)
• e.Constitutia OMS
• “Bucuria de a atinge cel mai inalt standard de sanatate la care se poate aspira
este un drept fundamental al fiecarei fiinte umane...” (s.n.)
• f. Constitutia Romaniei
• Art. 34. “Dreptul la ocrotirea sanatatii, al. 1. Dreptul la ocrotirea sanatatii este
garantat”. (s.n.)
CAZ
• Un om fara adapost este internat de urgenta in spital, din strada acolo unde se
tavalea pe jos si gemea.
• Se pune dg. de osteomielita de la o veche fractura neconsolidata, gangrena, stare
toxico-septica, uremie si diabet dezechilibrat. Refuza orice tratament in afara
celui de diabet spunand ca el are doar o singura boala;
• Cere apa, sa-si primeasca medicatia de diabet si sa plece pentru ca “afara este
casa mea”.
• Medicul dispune analize dar pacientul arunca cu urina in asistente si murdareste
cu fecale cearceafurile facand multa galagie. Omul pare a nu fi in deplinatatea
facultatilor sale psihice.
• F. multe persoane care sunt in spital in vizita la apartinatorii lor se uita si privesc
doctorii ce fac.
• Medicul curant se gandeste ca are de ales intre a-l externa la cerere ori sa-l
trateze cu forta. Este evident pentru medic ca pacientul are nevoie de investigatii
si de tratament continue si ca e in stare grava in care daca nu va fi ingrijit va muri.
Ce sa faca medicul?
asistentei medicale este imoral si nelegal
Pacientul netratat poate suferi leziuni, vatamari sau chiar moartea. Lipsirea de ingrijire in urgenta este nelegala si imorala. Refuzul
Consult psihologic care trebuie sa ajute medicul trebuie sa inteleaga limitarea autonomiei.
datorita bolii complexe (uremie, glicemie crescuta, etc.).
Aparenta lui lipsa de autonomie (reala sau nu) poate fi urmarea unei intoxicatii endogene
Raspuns: pacientul are nevoie de ingrijire medicala.
 DREPTUL PACIENTULUI DE A FI INFORMAT
• Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, cap. 2, MO, Partea I nr.70/03/02/2003)
• Art. 6 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a
interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a
alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii
tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date
despre diagnostic si prognostic.
• Art. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care
informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
• Art. 8 Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu
minimalizarea terminologiei de specialitate;
• Art. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o
alta persoana care sa fie informata in locul sau.
• Art. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor,
diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.
• Art. 11 Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.
• Art. 12 Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris
al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada
spitalizarii
 Cu privire la dreptul la informare al pacientului
DE CE se informeaza
1. Pentru ca are DREPTUL sa fie 1.
informat (dreptul la informare) 2.
inclusiv asupra adevarului ca orice
cetatean 3.
2. Pentru ca doar informat poate
ramane LIBER in optiunile sale si el 4.
are dreptul la libertate si sa poata
decide asupra intereselor sale
3. Pentru ca doar informat (prin 5.
consimtamant informat) poate sa ia
CEA MAI BUNA DECIZIE cu privire la
actul medical propus in apararea 6.
celui mai bun interes al sau
4. Pentru ca starea sa de sanatate este
PROPRIETATEA sa (si are dreptul la
proprietate)
CUM se informeaza
In LOCUL potrivit (cabinet, salon)
Cu BLANDETE, consideratie
pentru sensibilitate (teama, etc.)
Manifestand SUSTINERE
psihologica (securizarea relatiei)
Cu OPTIMISM, FARA A
DESCURAJA pentru a MOBILIZA
pacientul
CU COMPATIBILITATE
CULTURALA
ADAPTAT la fiecare caz in parte
dupa NIVELUL DE INTELEGERE si
de cultura) dar continad
informatia importanta ce
permite decizia
 CAND se informeaza un pacient
asupra dg.?
1) Cand pacientul este AUTONOM
2) Cand solicita si DORESTE sa afle
ADEVARUL despre starea sa (este un
drept)
3) Cand exista o speranta terapeutica
sau paliativa pentru care se poate
face o RECOMANDARE
PROFESIONALA si se poate propune
un PLAN TERAPEUTIC (interventie
medicala/chirurgicala/tratamente
asociate, paliative)
4) Cand cunoasterea dg. (adevarului
medical) MOBILIZEAZA pacientul
pentru a lupta si a crea o ALIANTA
TERAPEUTICA cu medicul
CAND NU SE informeaza
un pacient asupra dg.?
1) Cand pacientul NU ESTE AUTONOM
(dar se informeaza familia)
2) Cand pacientul desi autonom CERE SA
NU AFLE adevarul (dar se informeaza
familia)
3) Atunci cand NU exista o speranta
terapeutica, dg. cert este letal si
DECESUL este apropiat ori iminent
(dar se informeaza familia)
4) Cand pacientul desi autonom este
VULNERABIL, DEPRESIV, in masura sa
abandoneze ingrijirea medicala sau
poate chiar sa se sinucida:
tratamentul se efectueaza cu
aplicarea privilegiului terapeutic (dar
se informeaza familia)
 A SPUNE ADEVARUL
• A spune adevarul (veracitatea) este o tripla datorie morala:
– fata de adevar (in sine): exprimand realitatea, in sens medical,
adevarul poate fi doar unul, dupa cum este si realitatea (daca se
cunoaste)
– fata de pacient (imperativul de a nu minti ca valoare morala se
adauga dreptului la informare, adevar, non-maleficenta)
– fata de constiinta proprie (de a nu minti ca valoare morala,
religioasa, non-maleficenta)
• Datoria de a comunica eroarea medicala atunci cand se produce si
de a o corecta inclusiv consecintele sale (nu exista raspundere
juridica penala in cazul corectarii)
• Spunand adevarul, informam, informand oferim posibilitatea
manifestarii autonomiei si prin aceasta sustinem dreptul la libertate
• De asemenea a spune adevarul este o obligatie legala (legea drept.
pacientului)
• Un medic dentist efectueza un tratament al unui canal pentru
devitalizare si apoi obturatia dintelui. Unul din acele folosite se
rupe. Incerca sa extraga varful acului dar nu reuseste. Decide sa
continue obturarea si sa nu spuna nimic despre incident.
• Se gandeste:
– Daca nu spun cine ar sti? Nimeni. Dar daca face o radiografie se
poate afla si aceasta ma va face vinovat pentru neinformare si se
poate ridica problema incompetentei si relei mele vointe.
– Daca spun ar trebui probabil sa reintervin sau sa trimit pacientul
in alta parte. Sau poate mi s-ar cere chiar sa platesc tratamentul
si/sau chiar despagubiri!
 Sa spuna sau nu spuna?

Este vinovat de incident? Cel mai probabil, NU. Dar daca nu spune devine suspect ca a ascuns complicatia.
Pentru complicatii pacientul are consimantul informat semnat.
Da, sa spuna adevarul decurgand din complicatie.
 AUTONOMIA SI DELIBERAREA MORALA
• Din dreptul la libertate si dreptul la viata (drepturi fundamentale) decurge
dreptul la autodeterminare.
• Se poate autodetermina doar un om care se afla in deplinatatea facultatilor
sale psihice de pe urma carora poate lua decizii prin care sa isi administreze
singur viata si interesele (autoguvernare, autonomie –Imm. Kant)
manifestandu-si plenar dreptul de a decide asupra propriei sale persoane.

• Medicul trebuie sa se asigure ca persoana (pacientul) este:

1. in masura sa se autodetermine (are capacitate psihica)

2. doreste sa se autodetermine (are voluntariat)

• Daca da, medicul trebuie sa asiste exercitiul liber al autonomiei pacientului

si

1.Sa lase acea persoana sa se autodetermine (datorie negativa de a nu

interfera)
2.Sa ajute acea persoana sa se autodetermine (datorie pozitiva de a
informa)
• Pe de alta parte persoana pentru a se putea autodetrmina trebuie sa aiba capacitati psihice
care medical ii dau aceasta posiblitate de a actiona spre a-si proteja cel mai bun interes al
sau.
• Din punct de vedere medical (si juridic) pacientul se poate autodetermina (notiune de
drept, juridica) cat timp este autonom (notiune filozofica, medicala si juridica)
• O persoana este autonoma atunci cand biologic are
1. CAPACITATEA DE A INTELEGE situatia in care se afla (capacitate de intelegere)
2. Dorinta de a se manifesta voluntar in sensul autoguvernarii (doreste sa se
autodetermine; autos =propriu; nomos= lege) (CAPACITATEA DE A FI
VOLUNTAR IN DECIZIE)
3. CAPACITATE DECIZIONALA:
1) Intelege optiunile/alegerile pe care le are de facut
2) Alege (decide) intre optiuni prin rationament (rational) si isi apara cel mai bun
interes al sau in raport cu situatia in care se afla
3) Comunica optiunea aleasa/decizia
• Cat timp pacientul este major si autonom deciziile sale trebuie respectate, respectand astfel
dreptul sau de a se autodetermina (dreptul la viata, libertate si securitate) si dreptul la
libertate.
• In cazul in care pacientul nu se poate autodetermina medicul are datoria sa instiinteze
familia sau persoana indreptatita juridic (ex. tutore) pentru a lua decizii in numele
pacientului si in raport cu situatia medicala, mereu numai spre cel mai bun interes al
acestuia; daca nu exista familie ori nu se poate contacta in timp util decizia va fi luata de
catre medicul curant in echipa
Autonomia este biologic o stare a normalitatii psihismului (valoarea
biologica a autonomiei) prin care o persoana poate lua decizii proprii
cu privire la propria persoana fara amestec ori interferarea unui tert
intre aceste decizii incluzandu-se si decizile medicale

Avand autonomie o persoana dobandeste competenta legala (valoarea

juridica a autonomiei) in baza careia isi poate exercita drepturile civile
printre care acelea de a semna documente, a lua decizii, etc. si ca
urmare poate autoriza in scris sau verbal inclusiv actul medical (a
semna consimtamantul informat). Presupune 18 ani legal.

Autonomia unei persoane este conditionata intern si extern

• Conditionalitati interne: capacitatea de intelegere, voluntariatul si

capacitatea de decizie (capacitati ale propriului psihism)
• Conditionalitati externe: corecta si completa informare si libertatea

incalcarea dreptului la incalcarea dreptului la

informare/informarea corecta si completa libertate si libera decizie
• Un pacient are un cancer de colon multiplu metastazat dar inca in stadiul in care se poate
extirpa chirurgical. Operatia este dificila si cu riscuri inclusiv cel de deces postoperator de
15% si presupune anusul contra naturii daca supravietuieste operatiei.
Daca evolueaza favorabil postoperator prognosticul pe termen lung este de max 1 an (timp
in care insa va purta anus contra naturii). Daca nu se opereaza prognosticul pe termen lung
este de maxim 6 luni.
Pacientul cere sa afle rezultatul investigatiilor si astfel I se aduce la cunostiinta situatia lui
medicala. El intelege situatia dar nu doreste sa ia o decizie intrucat nu are cu cine sa se
consulte si in plus ii este frica. Are incredere in medic si il roaga pe acesta sa faca in interesul
sau ce considera potrivit situatiei lui. Este dispus sa semneze consimtamant informat, CI.

Ce sa faca medicul?
a) Sa trateze (sa opereze) considerand ca pacientul a venit pt. a fi tratat, el este
competent profesional iar binele pacientului este sa se incerce sansa pe care o are care
este legata de interventie conform indicatiei profesionale. Se gandeste: “daca trateaza
implinind cu diligenta datoria asteptata si pacientul moare la operatie sau in postoperator?
Unde este atunci binele pacientului si cine raspunde de deciza luata?”
b) Sa nu trateze (sa nu opereze) considerand ca autorizarea trebuie sa vina de la pacient,
ca el, medicul, nu isi poate asuma aceasta raspundere, pacientul sa fie externat si sa revina
cand se va hotara. Se gandeste: “daca nu trateaza acum si externeaza pentru ca pacientul
sa revina iar pacientul care si-a consumat resursele economice, de timp, etc. nu mia revine
si moare acasa fara ingrijire de specialitate sau in abandon intr-un caz in care existau inca
resurse terapeutice care ar fi dublat supravietuirea iar el, medicul, putea sa il trateze?
Unde este atunci binele pacientului si binele ingrijirii medicale? Care este rostul de a fi
medic? Pentru ce am ales sa fac medicina daca nu tratez pacientii atunci cand stiu si pot?
Are cineva raspundere pentru moartea pacientului?
sa trateze luand un CI valid si sa faca o comisie cu alti medici pt. a verifica dg. si indicatia medicala
Raspuns:
• In cazul pacientului cu cancer de colon, acesta manifesta stare
depresiva, se teme pentru viata lui, plange, cere ajutorul. Medicul
apreciaza insa ca trebuie sa ii spuna adevarul despre boala sa si ii
cere sa se gandesca la operatie, urmand ca a doua zi sa reia
discutia.
• Dar seara primeste un telefon care ii cere sa vina la spital intrucat
pacientul s-a aruncat de la un etaj superior decedand.
– Era pacientul autonom?
– S-a facut binele spunandu-i-se adevarul, considerand ca pacientul este
autonom?
– Unde este binele cat timp pacientul a murit inca inainte de a incepe
tratamentul?
– Medicul se simte apasat de raspunderea morala urmare a informarii
medicale. Are motive sa o faca?

Aceasta stare si in acest caz se putea dispune exercitiul unui privilegiu terapeutic asupra pacientului.
Un consult de specialitate psihologic/psihiatric ar fi putut evidentia
pacientul era autonom dar depresiv.
Raspuns:
 Privilegiul terapeutic este privilegiul medicului de a trata un pacient
autonom fara a obtine in prealabil un CI de la el.
Este un privilegiu pe care il are numai medicul curant si doar in situatii de
exceptie
Cand SE POATE LUA in considerare ca sa Cand NU SE POATE LUA in considerare ca sa
aplicam privilegiul terapeutic aplicam privilegiul terapeutic

1) Pacientul AUTONOM solicita aflarea

1) Exista un DG. CERT cu prognostic cert
INFAUST
2) Cand prin natura patologiei NU LASA
SPERANTE TERAPEUTICE
3) LA UN pacient CARE DESI AUTONOM,
este DEPRESIV SI VULNERABIL astfel
incat la aflarea adevarului ar putea
abandona ingrijirea ori sa ia o decizie
autolitica (ex. sinucidere, infometare)
ADEVARULUI
2) Pacientul AUTONOM are O BOALA
CONTAGIOASA care impune declarare
obligatorie (ex. SIDA, tuberculoza, etc.)
inclusiv masuri de profilaxie din partea
pacientului
3) Pacientul AUTONOM necesita O ALTA
INTERVENTIE MEDICALA / CHIRURGICALA
(ex. citostatice, radioterapia, o alta
operatie) care succede tratamentului
actual si astfel pacientul trebuie sa stie
devarul pentru a urma urmatoarele
tratamente
• O persoana sex feminin de 68 de ani, vaduva, sufera o afectiune
gastrointestinala de mai mult timp (dureri, constipatie-diaree). In acelasi timp
este puternic depresiva dupa pierderea sotului in urma cu 7 ani care a fost grav
bolnav si a copilului in urma cu 3 ani intr-un tragic accident; in acest sens a fost
de mai multe ori internata in spital. Are un nepot care a adus-o la spital.
Actualmente se interneaza pentru scaune diareice repetate. Se efectueaza un
tranzit baritat care indica prezenta unei formatiuni colonice. Markerii sunt
pozitivi pentru cancer colonic.
• Medicul stie ca trebuie sa ii ceara CI pentru a-I face o biopsie si apoi dupa analiza
histopatologica sa ii spuna adevarul oricare va fi acesta. Medicul apreciaza ca
pacienta ar fi autonoma in sensul ca ar avea capacitate de intelegere si
capacitate de decizie si ca atare ar trebui sa ii spuna adevarul. In plus el
considera ca nu trebuie sa minta.
• Nepotul vine si il roaga insa sa nu ii spuna adevarul daca rezultatul este
defavorabil pentru ca matusa lui va decide sa moara dat fiind ca sotul ei este de
asemenea decedat si se afla intr-o stare prelungita de depresie de la moartea
acestuia.
• Ce sa faca medicul, sa-i spuna sau sa nu-i spuna?
posibilitatea reala a abandonului terapeutic ori a deciziei autolitice.
sa exercite un privilegiu terapeutic daca controlul psihologic/psihiatric confirma starea depresiva si
Sa verifice informatia privind decesul sotului .
Raspuns:
 A TRATA/A NU TRATA
• A trata vs. a nu trata reprezinta a evalua balanta beneficii/riscuri, non-
maleficenta/beneficenta (a nu face rau/a face bine)
– Este poate cea mai grea decizie clinica: “DACA NU PUTETI FACE BINE, SA NU FACETI RAU”
(HIPOCRATE)
– Daca un tratament nu are beneficii nu exista in mod real o balanta balanta beneficii/riscuri pt. ca
exista numai riscuri si atunci acel tratament nu trebuie facut (cazul nu are indicatie terapeutica
curativa, terapia este zadarnica sau cazul se afla deasupra resurselor terapeutice): tratamentul
curativ este in acest caz maleficent in schimb tratamentul paliativ este obligatoriu alaturi de
sustinere psihologica, cultural-religioasa.

• A trata / a nu trata poate aduce in conflict doua sisteme de valori: binele individului v.
binele comunitar sau cel mai bun interes al pacientului (dorinta lui, binele individului –
dreptul la libertate) v. independenta profesionala a medicului (dreptul la libertate)
• Promovarea valorilor ce deservesc binele individului (valorile medicului in apararea
beneficentei actului medical si a sanatatii si vietii care deopotriva deservesc si
independenta profesionala); abordare Kantiana

• Promovarea valorilor comunitatii sau a celui mai bun interes al pacientului -adica al
dorintelor lui); abordare utilitariana

• Autonomia pacientului care este in decizie are un rol esential in solutioonarea corecta
ca si consimtamantul informat pentru tratament (se aplica in orice model de relatie)
 Cu privire la decizia de a trata/a nu trata
Decizia DE A TRATA se ia atunci cand
1) Se cunoaste CAUZA
2) Exista un TRATAMENT etiologic,
eficace pentru acea cauza/boala
3) Exista un BENEFICIU asteptat,
concret iar pacientul poate beneficia
de pe urma acelui tratament
4) RISCUL tratamentului NU
DEPASESTE RISCUL BOLII de baza (al
non-tratamentului)
Decizia de a NU trata se ia atunci cand:
1) Simptomele bolii NU NECESITA
TRATAMENT/INTERVENTIE
2) Chiar daca simptomele bolii necesita
tratament, NU EXISTA UN TRATAMENT
cunoscut si acceptat, benefic
3) Chiar daca exista tratamente
cunoscute ele sunt RISCANTE
(nestiintifice, nestandardizate) iar
riscul tratamentului depaseste riscul
bolii de baza (al non-tratamentului)
4) NU EXISTA UN BENEFICIU asteptat de
pe urma tratamentului
5) Pacientul autonom REFUZA
tratamentul/interventia
• O persoana vine sa solicite la cerere efectuarea unui CT. Medicul ii cere o
recomandare de la medicul de familie sau specialist.
• Pacientul ii spune ca nu are si doreste sa efectueza o determinare contra cost.
Medicul radiolog intreaba insistent daca a mai efectuat. Pacienta admite ca a mai
facut chiar doua in acelasi an. Medicul ii cere insistent sa obtina o trimitere.
• Pacienta ii raspunde ca nu e problema lui iar daca ea doreste sa faca sau nu un CT
este dorinta sa iar datoria medicului este sa il faca. E pe lista de interventii
disponibile? Da. Are costuri? Da. Are ea banii necesari? Da. Ca urmare este in
discutie un serviciu care trebuie prestat din obligatie de plata dar si din obligatie
de datorie de ingrijire. Daca medicul /clinica nu doreste sa ii ia banii ei, ea va
merge in alta parte, la altcineva si tot va face CT.

• Ce sa faca medicul, sa faca sau sa nu faca examinarea?

Raspuns:
– sa analizeze balanta riscuri/beneficii si numai daca exista beneficii certe comparativ cu
riscurile poate da curs solicitarii. Este nerelevant daca actul medical este platit (ex. in
privat): pentru orice actiune medicala medicul poarta responsabilitate morala si legala
pentru mijloacele actului medical, adica pentru intentie si actiune dar numai astfel nu
si pentru rezultat
– Baza comerciala a actului medical poate genera aspecte neetice. Indicatia medicala si
realizarea actul medical nu are o baza comerciala (are costuri dar nu baza comerciala)
– Incalcarea independentei actului medical este defavorabila atat medicului (incalcarea
libertatii sale afectarea responsabilitatii sale legale), cat si pacientului (afecteaza
increderea in medic si in actul medical cat timp pacientul stie ca nu medicul conduce
tratamentul) cat si societatii (societatea sufera sa cunoasca ca profesionisti ai sai
actioneaza lipsiti de libertate in limitarea competentei lor dar pastrand totusi
raspunderea legala pentru actiunile lor)
• O pacienta vine intr-un cabinet stomatologic solicitand
fatetarea tuturor dintilor care de altfel arata acceptabil fara
probleme de sanatate dentara. Medicul o intreaba de ce
doreste sa faca aceasta si i se raspunde ca “pentru a fi
perfecti”. Medicul ii explica ca exista si riscuri mai ales pe
termen lung privind deteriorarea calitatii native a smaltului.
Pacienta ii raspunde ca daca medicul nu da curs solicitarii
sale pe banii sai va merge la un alt coleg de-al lui.

• Ce sa faca medicul sa faca sau sa nu faca tratamentul?

– Criteriul profesional si indicatia primeaza. Daca balanta
riscuri/beneficii este in favoarea beneficientei interventiei atunci
poate sa o faca.
– In caz contrar, chiar daca pierde un pacient (in sistem privat), va
alege sa nu faca actiunea care nu aduce beneficii acelui pacient si
determina riscuri nebalansate de avantaje pentru care are
responsabilitate legala si morala. Medicul va starui sa isi apere
independenta profesionala
 Cele mai bune interese ale pacientului
• Cel mai bun interes al pacientului reprezinta dorinta pacientului, preferinta
sa.
• Dorintele pacientului care sustin binele pacientului si starea sa de sanatate
in sensul ameliorarii ori vindecarii vor fi intotdeauna sustinute, promovate.
• Posibil conflict: autonomia pacientului v. independenta profesionala si
autonomia pacientului v. valorile morale individuale ale medicului
• Poate insa exista insa si un conflict intre dorinta pacientului si valorile sale
pe de o parte si valorile medicului si/sau ale corpului profesional pe de alta
parte
• Medicul va alege intotdeauna promovarea si sustinerea sanatatii si vietii
pacientului chiar impotriva intereselor sale personale dar nu va da curs
dorintelor pacientului cat timp acestea incalca normele profesionale,
normele de drept ori legale ori valorile sale morale (exceptie situatiile de
urgenta in care medicul va proteja mai intai viata si sanatatea si doar apoi
propriile sale valori).
• Nimeni nu trebuie sa fie un mijloc al implinirii intereselor altuia (abordare
kantiana).
• Medicul va starui sa isi protejeze independenta profesionala (autonomia
medicului, atuodeterminarea sa si dreptul sau la libertate)
 4. RATIONAMENTUL MEDICAL
• RATIONAMENTUL ANALOGIC
• Exista 3 forme de rationament analogic:
a. Prin “automatism”:
a. Regula: dupa cum trebuie sa facem (normare)
b. Unde: Unitati de Primiri Urgente, spitale de triaj
c. Util:ajuta medicii tineri in formare, ajuta in urgente, ajuta la triaj sau unde e nevoie de decizii rapide (media cazurilor)
d. Neutil:; se va evita pe termen lung ori in sectii in care ajung bolnavi cu dg. atipice, complicate, rare ori cu tratament
individualizat
e. Riscuri: sablonizare, uniformizare , algoritmizare: creste eficienta in cazurile comune, pierde particularitatea

b. Prin “comportament dictat”:

a. Regula: dupa cum mi se spune (sau ce mi se cere)
b. Unde: sectiile medicale din spitale mai mici (cel mai frecvent din partea unui superior ierarhic ori profesional)
c. Util: ajuta medicii tineri in formare, ofera experienta profesionala a altuia, modelul de formare profesionala bazata pe
model
d. Neutil: se va evita pe termen lung pentru a permite medicului independenta profesionala
e. Riscuri: tutela, modelul nu ofera independenta si solutie in orice caz ci doar in cazurile ce formeaza experienta altuia;
impiedica experienta proprie

c. Prin “obisnuinta”:
a. Regula: dupa cum facem de obicei (regula locului sau regula scolii); sinteza celor anterioare
b. Unde: sectiile medicale din spitale mai mici (mai frecvent), etc. sau spitale mai mari dar cu rulaj mare de pacienti
c. Util: prin stereotipare ajuta medicul sa poata face fata unui numar mare de cazuri
d. Neutil: obisnuintele rationamentului se schimba greu; stereotiparea determina pierderea interesului, induce plafonarea
profesionala,
e. Riscuri: cazurile atipice, particulare, devin o problema; singura care salveaza rationamentul acestui medic este auto-
perfectionarea altminteri el nu se evolua (nu va depasi nivelul mediu plus)
• RATIONAMENT FARMACOLOGIC SAU FIZIOPATOLOGIC

Rationamentul farmacologic.
Dg. si/sau tratamentul se bazeaza pe principiile terapeutice farmacologice, asa numita
proba terapeutica.
Se adreseaza rezultatului/efectului: are ca scop ameliorarea iar nu vindecarea. Nu cauta
etiologia. Nu vindeca dar trateaza efectul.Este adresat binelui apropiat (ex. durerea,
febra in stari inflamatorii, etc.)
Riscuri: nu se trateaza etiologia si astfel boala poate reapare ori este tratata incomplet

Rationamentul fiziopatologic.
Dg. si/sau tratamentul se bazeaza pe mecanismele bolii (fiziopatologie)
Se adreseaza mecanismului bolii in ideea in care tratand mecanismele dispar si efectele.
Nu trateaza de la inceput rezultatele, efectele ceea ce pastreaza inconfortul
pacientuliu destul de mult timp de la inceperea tratamentului. Nu trateaza etiologia
(ex. antiinflamatoare in stari inflamatorii)
Riscuri: tratamentul nu este individualizat (se trateaza o boala iar nu un pacient); se pot
manifesta riscuri iatrogene ori ineficienta terapeutica ca reactie individuala;
antimodel bio-psiho-social
• RATIONAMENTUL BAZAT PE DOVEZI MEDICALE (medicina bazata pe dovezi)

•Decizia medicala nu se bazeaza pe experienta personala sau experienta colectiva

(ex. opinia profesionala a unui alt coleg ori profesor) ci pe o mai buna folosire a
datelor actuale medicale pe care le pune la dispozitie stiinta medicala, referintele
de specialitate, trialuri clinice, etc.
•Considera ca nu sunt necesare anume virtuti ori anume calitati pentru a deveni
un bun profesionist, un medic bun: oricine poate fi un medic bun; a fi un medic
bun nu este o problema personala de auto-dezvoltare ci o problema de suficienta
informare. Oricine citeste si stie este un medic bun.
• Riscuri:
• dovezi medicale inexacte > rationament gresit
• dovezi medicale incomplete > cunoastere incompleta > rationament incomplete, dg.
incomplet
• temeritate profesionala
• riscuri deontologice –privind dreptul de libera practica- prin evitarea sugestiilor/opiniilor de
cofraternitate apare riscul de a se gasi singur in fata bolnavului (fara ajutorul corpului
profesional)
 EROAREA
Eroarea poate fi de fapt sau de norma. Eroarea de fapt este neimputabila si este asimilata
erorii simple. Eroarea de norma este imputabila si este asimilata greselii.

Eroarea (de fapt) in practica medicala tine de natura actului medical

Eroarea nu este urmata de reprezentarea subiectiva a consecintelor ei negative.

Un medic se afla in eroare medicala atunci cand un alt coleg

• inzestrat cu aceeasi pregatire si pricepere rezonabila
• sustinut de acelasi nivel de practica medicala si experienta
profesionala si dorinta de a ajuta pacientul
• aflat fiind in aceleasi imprejurari
decide sa actioneze/sa nu actioneze intocmai dupa cum ar fi actionat/nu ar actionat si el
chiar daca prin aceasta se manifesta o lipsa de cunoastere sau se exercita o actiune
deficitara

Eroarea apare in ciuda bunei-credinte si a constiinciozitatii medicului (intentia buna), fie

ca materializare a unui risc nenormat fie a unei cunoasterii insuficiente a stiintei
medicale. Eroarea nu ocazioneaza o relatie individuala medic-pacient in temeiul
responsabilitatii, prejudiciul fiind neimputabil unuia anume , tinand de limitele actului
medical
 GRESEALA

Eroarea de norma (ce tine de lacune profesionale sau de atitudine profesionala).

Un medic se afla in greseala medicala atunci cand

• desi cunostea sau trebuia sa cunoasca existenta unei stari, situatii ori
imprejurari de care depindea sanatatea sau viata pacientului
• manifesta o lipsa de cunoastere sau exercita o actiune deficitara
• pe care un alt medic inzestrat cu aceeasi pregatire si pricepere cu un nivel de
practica medicala similar si aflat in aceleasi imprejurari nu le-ar fi manifestat.

Greseala apare prin lipsa de constiinciozitate, de prevedere, superficialitate,

neglienta.
Greseala creaza un prejudiciu si o culpa si ocazioneaza o relatie individuala medic-
pacient in temeiul responsabilitatii in care unul este victima si purtator al
prejudiciului iar cealalt este responsabil de producerea prejudiciului
 Alea terapeutica
• Alea (lat.= risc, incertitudine; vine din latina: “Alea iacta est”: “Zarurile au fost
aruncate” (Gaius Iulius Cezar, citat de Suetoniu, pornind in traversarea raului
Rubincon in campania din Italia impotriva lui Pompei, anul 49 i.H, campanie ce va
deveni un lung razboi civil)

• Alea terapeutica este un accident imprevizibil lipsit de vinovatie (juridic, in

domeniul penal se numeste caz fortuit) si consta in agravarea subita a starii de
sanatate a unui pacient urmare a unui tratament ori actiuni medicale din motive
care tin de pacientul insusi sau boli ale acestuia ce au fost ascunse sau nu au putut
fi cunoscute in timpul util si astfel fara a se putea stabili o greseala medicala.

• Medicul care face o greseala dar care nu produce prejudicii sau cel care produce o
greseala recunoscuta dar a caror prejudicii le corecteaza, este exonerat juridic de
responsabilitate. De asemenea este fara responsabilitate cel ce comite o eroare de
fapt (spre deosebire de eroarea de norma care este imputabila).

• In alea terapeutica intra:

– Accidentele medicale
– Afectiunile iatrogene
– Infectiile nozocomiale
 RISCURI
• Riscurile se clasifica dupa:
1. Alegerea momentului (OPORTUNITATE)
2. Justificare planului terapeutic (dg. si tratament) (JUSTIFICARE)
3. Posibilitatea de control a actului medical (NORMARE)
• Decizia profesionala priveste diagnosticul si tratamentul cu manifestare
prin actiunea de a ingriji sau non-actiunea de a ingriji (ex. a opera sau a nu
opera).
• Tratamentul este recomandat in conformitate cu ghidurile profesionale:
ghidurile tempereaza actiunea individuala vs. experienta colectiva si aduc
proba timpului asupra noutatilor profesionale)
In mod teoretic diagnosticul este singurul act medical lipsit de riscuri intrucat
el presupune doar recunoasterea si atestarea realitatii.
In mod practic poate include etape care sa conduca spre riscuri mai mari decat
boala insasi si ca atare riscul diagnosticului poate sa depaseasca riscul
abtinerii de la diagnostic.
Cat priveste tratamentul, intotdeauna acesta presupune un risc.

Intotdeauna un risc medical trebuie sa determine spre a se lua in calcul cele 3

elemente mai sus mentionate (OPORTUNITATEA, JUSTIFICAREA,
NORMAREA).
• ALEGEREA MOMENTULUI (CAND?): Oportunitatea diagnosticului si tratamentului
Riscul oportun (ca moment si ca indicatie)
vs.
Risc inoportun

• JUSTIFICARE (DE CE?): Justificarea diagnosticului si tratamentului

Riscul justificat (legitim) si acceptabil (acceptat prin consimtamant informat)
vs.
Riscul nejustificat (nelegitim) si neacceptabil (neacceptat: refuzul autorizarii actului medical si a semnarii
consimtamantului informat)

Criterii de justificare a riscului:

1. Actiunea medicala (tratamentul, etc.) salveaza de la un pericol real, important
2. Actiunea medicala (tratamentul, etc.) salveaza de la un pericol actual, iminent ce nu poate fi evitat altfel;
3. Valoarea bunului supus riscului depaseste valoarea prejudiciului ce s-ar produce: ex. viata vs. disfonia.
1. In ingrijirea medicala indicatia medicala prevaleaza asupra riscurilor (ex. operatia de apendicita
pastreaza indicatia, cu toate riscurile ei, chiar daca riscul de deces este de peste 10 ori mai mare
decat uzual cat timp pacientul s-a rpezentat tardiv: se va echilibra si apoi se va opera in incercarea de
a da curs sanse la viata)
2. In cercetarea stiintifica insa este invers, balanta riscuri/beneficii are intaietatea asupra indicatiei
profesionale
4. Balanta riscuri/beneficii in favoarea beneficiilor. Nu se accepta tratament medical fara beneficii pentru ca in
acest caz orice risc care se manifesta apare nejustificat din pricina lipsei beneficiilor si astfel tratamentul nu
are indicatie.

• POSIBILITATEA DE CONTROL (CUM?)

Riscuri supuse normarii, previzibile: susceptibile de o evolutie anticipata
vs.
Riscuri nesupuse normarii, imprevizibile: se accepta doar atunci cand rezulta din situatii de urgenta, in caz fortuit sau
in caz de forta majora
 CRITERII DE APRECIERE CORECTA A RISCULUI
• In aprecierea riscului se va tine seama de faptul ca:
• in risc se afla pacientul iar nu medicul (respectul persoanei, demnitatea
umana)
• deciziile profesionale ale medicului se rasfrang asupra unei alte persoane
(pacientul) ceea ce implica responsabilitatea actului medical
• Raportarea riscului este obligatorie si ea se include in consimtamantul informat
• Niciodata un risc fara un beneficiu real, cuantificabil, semnificativ mai important
decat riscul
• Riscul se manifesta inerent actului benefic si nu este un risc suplimentar.
• Cu cat riscul este mai mare cu atat calitatea ingrijirii trebuie sa fie mai mare:
procedura se poate opri fie din risc prea mare (mai mare ca beneficiul) fie din
lipsa posibilitatii ingrijirii adecvate
• Cu cat riscul este mai mare cu atat nevoia care poarta riscul trebuie sa fie mai
mare (justificare/indicatie).
• O stare de stabilitate functionala pune in indoiala oportunitatea riscurilor mari sau
a celor letale (riscuri care apar nejustificate fata de acea stare)
• Riscul se accepta intotdeauna doar in interesul bolnavului rezolvand
o problema de necesitate medicala;
– riscul trebuie acceptat liber si clar de catre bolnav,
– riscul trebuie sa fie util si justificat;
– riscul trebuie sa fie acceptat doar in lipsa unei alte alternative;
– riscul trebuie sa fie fara efecte umane negative previzibile,
asteptate;

In orice procedura cu risc privind sanatatea ori viata este

obligatoriu consimtamântul informat
 DOSARUL MEDICAL AL PACIENTULUI

• Toate manoperele medicale, starea medicala a pacientului

se noteaza intr-un dosar (fisa).
• Dosarul apartine unitatii medicale dar continutul lui
apartine ca date pacientului.
• Pacientul poate oricand afla date despre sine din dosarul
sau dar numai la solicitare si numai prin prezentare de catre
medic.
• Datele medicale care se consemneaza si raman in dosar
sunt in sprijinul justificarii actului medical (in sprijinul
pacientului).
• Orice procedura cu risc prespune consimtamantul informat
al apcientului care astfel autorizeaza actul medical.
 Cursul 4
• RATIONAMENTUL MEDICAL. MECANISMUL DECIZIEI
PROFESIONALE IN MEDICINA
4.1 Tipuri de rationament, rationamentul medical
4.2. Riscuri in practica medicala
4.3 Calitatea vietii
4.4 Evaluarea balantei beneficii-riscuri.
-A trata vs. a nu trata
4.5 Documentatia medicala a pacientului (dosarul
medical al pacientului).
4.6 Erori medicale
 4. RATIONAMENTUL MEDICAL
• RATIONAMENTUL ANALOGIC
• Exista 3 forme de rationament analogic:
a. Prin “automatism”:
a. Regula: dupa cum trebuie sa facem (normare)
b. Unde: Unitati de Primiri Urgente, spitale de triaj
c. Util:ajuta medicii tineri in formare, ajuta in urgente, ajuta la triaj sau unde e nevoie de decizii rapide (media cazurilor)
d. Neutil:; se va evita pe termen lung ori in sectii in care ajung bolnavi cu dg. atipice, complicate, rare ori cu tratament
individualizat
e. Riscuri: sablonizare, uniformizare , algoritmizare: creste eficienta in cazurile comune, pierde particularitatea

b. Prin “comportament dictat”:

a. Regula: dupa cum mi se spune (sau ce mi se cere)
b. Unde: sectiile medicale din spitale mai mici (cel mai frecvent din partea unui superior ierarhic ori profesional)
c. Util: ajuta medicii tineri in formare, ofera experienta profesionala a altuia, modelul de formare profesionala bazata pe
model
d. Neutil: se va evita pe termen lung pentru a permite medicului independenta profesionala
e. Riscuri: tutela, modelul nu ofera independenta si solutie in orice caz ci doar in cazurile ce formeaza experienta altuia;
impiedica experienta proprie

c. Prin “obisnuinta”:
a. Regula: dupa cum facem de obicei (regula locului sau regula scolii); sinteza celor anterioare
b. Unde: sectiile medicale din spitale mai mici (mai frecvent), etc. sau spitale mai mari dar cu rulaj mare de pacienti
c. Util: prin stereotipare ajuta medicul sa poata face fata unui numar mare de cazuri
d. Neutil: obisnuintele rationamentului se schimba greu; stereotiparea determina pierderea interesului, induce plafonarea
profesionala,
e. Riscuri: cazurile atipice, particulare, devin o problema; singura care salveaza rationamentul acestui medic este auto-
perfectionarea altminteri el nu se evolua (nu va depasi nivelul mediu plus)
• RATIONAMENT FARMACOLOGIC SAU FIZIOPATOLOGIC

Rationamentul farmacologic.
Dg. si/sau tratamentul se bazeaza pe principiile terapeutice farmacologice, asa numita
proba terapeutica.
Se adreseaza rezultatului/efectului: are ca scop ameliorarea iar nu vindecarea. Nu cauta
etiologia. Nu vindeca dar trateaza efectul.Este adresat binelui apropiat (ex. durerea,
febra in stari inflamatorii, etc.)
Riscuri: nu se trateaza etiologia si astfel boala poate reapare ori este tratata incomplet

Rationamentul fiziopatologic.
Dg. si/sau tratamentul se bazeaza pe mecanismele bolii (fiziopatologie)
Se adreseaza mecanismului bolii in ideea in care tratand mecanismele dispar si efectele.
Nu trateaza de la inceput rezultatele, efectele ceea ce pastreaza inconfortul
pacientuliu destul de mult timp de la inceperea tratamentului. Nu trateaza etiologia
(ex. antiinflamatoare in stari inflamatorii)
Riscuri: tratamentul nu este individualizat (se trateaza o boala iar nu un pacient); se pot
manifesta riscuri iatrogene ori ineficienta terapeutica ca reactie individuala;
antimodel bio-psiho-social
• RATIONAMENTUL BAZAT PE DOVEZI MEDICALE (medicina bazata pe dovezi)

•Decizia medicala nu se bazeaza pe experienta personala sau experienta colectiva

(ex. opinia profesionala a unui alt coleg ori profesor) ci pe o mai buna folosire a
datelor actuale medicale pe care le pune la dispozitie stiinta medicala, referintele
de specialitate, trialuri clinice, etc.
•Considera ca nu sunt necesare anume virtuti ori anume calitati pentru a deveni
un bun profesionist, un medic bun: oricine poate fi un medic bun; a fi un medic
bun nu este o problema personala de auto-dezvoltare ci o problema de suficienta
informare. Oricine citeste si stie este un medic bun.
• Riscuri:
• dovezi medicale inexacte > rationament gresit
• dovezi medicale incomplete > cunoastere incompleta > rationament incomplete, dg.
incomplet
• temeritate profesionala
• riscuri deontologice –privind dreptul de libera practica- prin evitarea sugestiilor/opiniilor de
cofraternitate apare riscul de a se gasi singur in fata bolnavului (fara ajutorul corpului
profesional)
 Mecanismul deciziei medicale. Aprecierea corecta a
riscurilor. RISCURI
• Riscurile se clasifica dupa:
1. Alegerea momentului (OPORTUNITATE)
2. Justificare planului terapeutic (dg. si tratament) (JUSTIFICARE)
3. Posibilitatea de control a actului medical (NORMARE)
• Decizia profesionala priveste diagnosticul si tratamentul cu manifestare
prin actiunea de a ingriji sau non-actiunea de a ingriji (ex. a opera sau a nu
opera).
• Tratamentul este recomandat in conformitate cu ghidurile profesionale:
ghidurile tempereaza actiunea individuala vs. experienta colectiva si aduc
proba timpului asupra noutatilor profesionale)
In mod teoretic diagnosticul este singurul act medical lipsit de riscuri intrucat
el presupune doar recunoasterea si atestarea realitatii.
In mod practic poate include etape care sa conduca spre riscuri mai mari decat
boala insasi si ca atare riscul diagnosticului poate sa depaseasca riscul
abtinerii de la diagnostic.
Cat priveste tratamentul, intotdeauna acesta presupune un risc.

Intotdeauna un risc medical trebuie sa determine spre a se lua in calcul cele 3

elemente mai sus mentionate (OPORTUNITATEA, JUSTIFICAREA,
NORMAREA).
• ALEGEREA MOMENTULUI (CAND?): Oportunitatea diagnosticului si tratamentului
Riscul oportun (ca moment si ca indicatie)
vs.
Risc inoportun

• JUSTIFICARE (DE CE?): Justificarea diagnosticului si tratamentului

Riscul justificat (legitim) si acceptabil (acceptat prin consimtamant informat)
vs.
Riscul nejustificat (nelegitim) si neacceptabil (neacceptat: refuzul autorizarii actului medical si a semnarii
consimtamantului informat)

Criterii de justificare a riscului:

1. Actiunea medicala (tratamentul, etc.) salveaza de la un pericol real, important
2. Actiunea medicala (tratamentul, etc.) salveaza de la un pericol actual, iminent ce nu poate fi evitat altfel;
3. Valoarea bunului supus riscului depaseste valoarea prejudiciului ce s-ar produce: ex. viata vs. disfonia.
1. In ingrijirea medicala indicatia medicala prevaleaza asupra riscurilor (ex. operatia de apendicita
pastreaza indicatia, cu toate riscurile ei, chiar daca riscul de deces este de peste 10 ori mai mare
decat uzual cat timp pacientul s-a rpezentat tardiv: se va echilibra si apoi se va opera in incercarea de
a da curs sanse la viata)
2. In cercetarea stiintifica insa este invers, balanta riscuri/beneficii are intaietatea asupra indicatiei
profesionale
4. Balanta riscuri/beneficii in favoarea beneficiilor. Nu se accepta tratament medical fara beneficii pentru ca in
acest caz orice risc care se manifesta apare nejustificat din pricina lipsei beneficiilor si astfel tratamentul nu
are indicatie.

• POSIBILITATEA DE CONTROL (CUM?)

Riscuri supuse normarii, previzibile: susceptibile de o evolutie anticipata
vs.
Riscuri nesupuse normarii, imprevizibile: se accepta doar atunci cand rezulta din situatii de urgenta, in caz fortuit sau
in caz de forta majora
 CRITERII DE APRECIERE CORECTA A RISCULUI
• In aprecierea riscului se va tine seama de faptul ca:
• in risc se afla pacientul iar nu medicul (respectul persoanei, demnitatea
umana)
• deciziile profesionale ale medicului se rasfrang asupra unei alte persoane
(pacientul) ceea ce implica responsabilitatea actului medical
• Raportarea riscului este obligatorie si ea se include in consimtamantul informat
• Niciodata un risc fara un beneficiu real, cuantificabil, semnificativ mai important
decat riscul
• Riscul se manifesta inerent actului benefic si nu este un risc suplimentar.
• Cu cat riscul este mai mare cu atat calitatea ingrijirii trebuie sa fie mai mare:
procedura se poate opri fie din risc prea mare (mai mare ca beneficiul) fie din
lipsa posibilitatii ingrijirii adecvate
• Cu cat riscul este mai mare cu atat nevoia care poarta riscul trebuie sa fie mai
mare (justificare/indicatie).
• O stare de stabilitate functionala pune in indoiala oportunitatea riscurilor mari sau
a celor letale (riscuri care apar nejustificate fata de acea stare)
• Riscul se accepta intotdeauna doar in interesul bolnavului rezolvand
o problema de necesitate medicala;
– riscul trebuie acceptat liber si clar de catre bolnav,
– riscul trebuie sa fie util si justificat;
– riscul trebuie sa fie acceptat doar in lipsa unei alte alternative;
– riscul trebuie sa fie fara efecte umane negative previzibile,
asteptate;

In orice procedura cu risc privind sanatatea ori viata este

obligatoriu consimtamântul informat
 EROAREA
Eroarea poate fi de fapt sau de norma. Eroarea de fapt este neimputabila si este asimilata
erorii simple. Eroarea de norma este imputabila si este asimilata greselii.

Eroarea (de fapt) in practica medicala tine de natura actului medical

Eroarea nu este urmata de reprezentarea subiectiva a consecintelor ei negative.

Un medic se afla in eroare medicala atunci cand un alt coleg

• inzestrat cu aceeasi pregatire si pricepere rezonabila
• sustinut de acelasi nivel de practica medicala si experienta
profesionala si dorinta de a ajuta pacientul
• aflat fiind in aceleasi imprejurari
decide sa actioneze/sa nu actioneze intocmai dupa cum ar fi actionat/nu ar actionat si el
chiar daca prin aceasta se manifesta o lipsa de cunoastere sau se exercita o actiune
deficitara

Eroarea apare in ciuda bunei-credinte si a constiinciozitatii medicului (intentia buna), fie

ca materializare a unui risc nenormat fie a unei cunoasterii insuficiente a stiintei
medicale. Eroarea nu ocazioneaza o relatie individuala medic-pacient in temeiul
responsabilitatii, prejudiciul fiind neimputabil unuia anume , tinand de limitele actului
medical
 GRESEALA

Eroarea de norma (ce tine de lacune profesionale sau de atitudine profesionala).

Un medic se afla in greseala medicala atunci cand

• desi cunostea sau trebuia sa cunoasca existenta unei stari, situatii ori
imprejurari de care depindea sanatatea sau viata pacientului
• manifesta o lipsa de cunoastere sau exercita o actiune deficitara
• pe care un alt medic inzestrat cu aceeasi pregatire si pricepere cu un nivel de
practica medicala similar si aflat in aceleasi imprejurari nu le-ar fi manifestat.

Greseala apare prin lipsa de constiinciozitate, de prevedere, superficialitate,

neglienta.
Greseala creaza un prejudiciu si o culpa si ocazioneaza o relatie individuala medic-
pacient in temeiul responsabilitatii in care unul este victima si purtator al
prejudiciului iar cealalt este responsabil de producerea prejudiciului
 Alea terapeutica
• Alea (lat.= risc, incertitudine; vine din latina: “Alea iacta est”: “Zarurile au fost
aruncate” (Gaius Iulius Cezar, citat de Suetoniu, pornind in traversarea raului
Rubincon in campania din Italia impotriva lui Pompei, anul 49 i.H, campanie ce va
deveni un lung razboi civil)

• Alea terapeutica este un accident imprevizibil lipsit de vinovatie (juridic, in

domeniul penal se numeste caz fortuit) si consta in agravarea subita a starii de
sanatate a unui pacient urmare a unui tratament ori actiuni medicale din motive
care tin de pacientul insusi sau boli ale acestuia ce au fost ascunse sau nu au putut
fi cunoscute in timpul util si astfel fara a se putea stabili o greseala medicala.

• Medicul care face o greseala dar care nu produce prejudicii sau cel care produce o
greseala recunoscuta dar a caror prejudicii le corecteaza, este exonerat juridic de
responsabilitate. De asemenea este fara responsabilitate cel ce comite o eroare de
fapt (spre deosebire de eroarea de norma care este imputabila).

• In alea terapeutica intra:

– Accidentele medicale
– Afectiunile iatrogene
– Infectiile nozocomiale
 DOSARUL MEDICAL AL PACIENTULUI

• Toate manoperele medicale, starea medicala a pacientului

se noteaza intr-un dosar (fisa).
• Dosarul apartine unitatii medicale dar continutul lui
apartine ca date pacientului.
• Pacientul poate oricand afla date despre sine din dosarul
sau dar numai la solicitare si numai prin prezentare de catre
medic.
• Datele medicale care se consemneaza si raman in dosar
sunt in sprijinul justificarii actului medical (in sprijinul
pacientului).
• Orice procedura cu risc prespune consimtamantul informat
al apcientului care astfel autorizeaza actul medical.
5. Consimtamantul informat

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea
Medicina UMFCD
 Consimtamantul informat, CI ca valoare morala decurge din respectul
fata de demnitatea umana (respectul fata de persoana) iar ca drept
din dreptul la informare si dreptul la libertate
• Orice pacient care este autonom este indreptatit la respect (respectul fata de fiinta
umana). Respectul implica informare intrucat numai astfel persoana se poate
autodetermina si numai informata poate fi si poate ramane libera.

• Pacientul are dreptul la informare decurgand din dreptul la libertate (exercitiul

libertatii necesita cunoasterea realitatii –adevarul- iar aceasta presupune
informare) dar si ca drept la proprietate (asupra starii sale de sanatate).

• O persoana autonoma este competenta legal. Fiind autonom pacientul se poate

autodetermina si astfel el este cel indreptatit sa autorizeze actiunile medicale care
se exercita asupra corpului sau.

• In scopul de a obtine autorizarea pentru a efectua actul medical, medicul

informeaza pacientul care fiind autonom va decide in baza competentei sale legale
daca autorizeaza sau nu actul medical asupra sa. Daca autorizeaza actul medical
atunci se va implini transferul deciziei asupra actului medical dinspre medic spre
pacient si ceea ce era decizie profesionala a mediculi privind actul medical va
• Intrucat informarea precede obligatoriu consimtamantul pacientului,
consimtamantul poarta numele de consimtamant informat.
• Consimtamantul informat poate fi acordat in scris sau verbal.
• Se prezuma ca orice persoana este autonoma, respectiv avand capacitate psihica
adica avand atributul starii psihice de a fi compatibila la un anumit moment dat cu
exercitiul drepturilor civile ceea ce presupune competenta legala (competenta
defineste atributul implinirii drepturilor spre deosebire de capacitate care este
definita de implinirea). Contrariul se probeaza (expertiza psihiatrica).
• Avand capacitate legala orice persoana are capacitate de exercitiu adica poate sa
isi exercite drepturile civile (ex. sa vanda, sa cumpere, sa autorizeze un act
medical, etc.)
• CI este juridic un act de dispozitie prin care pacientul dispune prin autorizare o
actiune medicala asupra corpului sau.
• Autorizat de catre pacient ca sa actioneze, medicul nu mai poarta raspunderea
deciziei privind actul medical dar ramane in continuare in raspunderea actului
medical atat ca indicatie cat si ca realizare (raspundere fata de mijloace).

• Competenta psihica Competenta legala Capacitate legala

• Capacitate psihica
• Competenta = bine informat, capabil sa judece, capacitate de a se pronunta pe temeiul unei cunoasteri,
avand autoritate intr-un domeniu
• Capacitate = aptitudine, pricepere, talent, capabil, insusirea de a face acte juridice valabile
• Principiile moralitatii si legalitatii care stau la baza CI au fost
atestate pentru prima data universal de catre Codul de la
Nuremberg, 1948 (decalogul principiilor moralitatii in practica
medicala cu privire la cercetarea pe fiinta umana); in art. 1
din Cod se exprima nevoia de voluntariat a pacientului supus
cercetarii (implicit si CI intrucat voluntariatul la actul medical
este sinonim consimtamantului informat)

• Explicit nevoia de CI a fost formulata pentru prima data de

Declaratia de la Helsinki cu privire la cercetarea pe subiectul
uman, si apoi reatestata de catre raportul Belmont, 1979 care
afirma explicit nevoia de respect in actul medical fata de
fiinta umana, obligatia informarii si a autorizarii anterioara
includerii in cercetare (sub forma CI).

• Legea drepturilor pacientului (46/2003) discuta pe larg CI. Ea

este pusa in acord cu Declaratia privind drepturile
pacientului, Lisabona, 1981
[http://www.wma.net/en/30publications/10policies/l4/]
• Exista un consimtamant prezumat/implicit la actul medical (se
bazeaza pe dorinta/nevoia de a primi ingrijire medicala) si un
consimtamant informat scris sau verbal (se bazeaza pe autonomie
si pe informatie)

• In CI informarea precede obligatoriu consimtamantul pacientului si

prin aceasta consimtamantul devine informat.

• Masura informarii va fi adecvata intelegerii pacientului in raport cu

situatia reala, continand informatia relevanta care sa permita
pecientului ca in deplina exerctiu al autonomiei si dreptului sau la
informare si autodeterminare sa permita ca acesta sa poata lua
decizia ce ii apara cele mai bune interese.
Prevederi ale Legii drepturilor pacientului cu privire la dreptul la informare si
consimtamantul informat
LEGEA NR. 46/2003, LEGEA DREPTURILOR PACIENTULUI, CAP. 2 MONITORUL
OFICIAL, PARTEA I NR. 70 DIN 03/02/2003
Art. 4
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum si la modul de a le utiliza.
Art. 5
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al
furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe
care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
Art. 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor
medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor
existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si
nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre
diagnostic si prognostic.
Art. 7
Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care
informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.
 Codul deontologic al Colegiului medicilor din Romania
• CAP. II
•
• Consimţământul
• ART. 11
• Acordarea şi retragerea consimţământului
• (1) Nicio intervenţie în domeniul sănătăţii nu se poate efectua decât după ce persoana vizată
şi-a dat consimţământul liber şi în cunoştinţă de cauză.
• (2) În aceleaşi condiţii, consimţământul se poate retrage în orice moment de persoana vizată.
• (3) Dispoziţiile privind retragerea consimţământului sunt valabile şi în ceea ce priveşte
consimţământul exprimat, în condiţiile legii, de altă persoană sau instituţie decât persoana
respectivă.
•
• ART. 12
• Consimţământul în cazul minorilor
• (1) Atunci când, conform legii, un minor nu are capacitatea de a consimţi la o intervenţie,
aceasta nu se poate efectua fără acordul reprezentantului său, autorizarea unei autorităţi sau a
unei alte persoane ori instanţe desemnate prin lege.
• (2) Medicul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate a minorului şi numai strict în interesul
acestuia, poate lua în considerare şi părerea minorului.

• ART. 13
• Consimţământul persoanelor fără capacitatea de a consimţi
• Atunci când, conform legii, un major nu are, din cauza unui handicap mintal, a unei boli sau
dintr-un motiv similar, capacitatea de a consimţi la o intervenţie, aceasta nu se poate efectua
fără acordul reprezentantului său ori fără autorizarea unei autorităţi sau a unei persoane ori
instanţe desemnate prin lege.
•
• ART. 14
• Informarea prealabilă şi adecvată a persoanei
• (1) Medicul va solicita şi va primi consimţământul numai după ce, în prealabil, persoana
respectivă sau cea îndreptăţită să îşi dea acordul cu privire la intervenţia medicală a primit
informaţii adecvate în privinţa scopului şi naturii intervenţiei, precum şi în privinţa consecinţelor
şi a riscurilor previzibile şi în general acceptate de societatea medicală.
• (2) Pe cât posibil, medicul va urmări ca informarea să fie adecvată şi raportată persoana care
urmează să îşi manifeste consimţământul.
•
• ART. 15
• Lipsa consimţământului în situaţii de urgenţă
• Atunci când, din cauza unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se
va putea proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în
folosul sănătăţii persoanei vizate.
•
• Canterbury v. Spence, 464 F.2d 772 (D.C. Cir. 1972).
• Fapte: Canterbury 18 ani se simte bolnav avand dureri lombare. Se examineaza si se dg. o
hernie de disc. Se propune operatia Dr. Spence ii prezinta riscurile uzuale ale operatiei
(durere, infectie, sangerare). Pacientul inclusiv parintii accepta. Operatia decurge bine dar
in ziua 3 are nevoie sa urineze si pt. ca nu se afla in apropiere o asistenta/infirmiera, se da
singur jos din pat: aluneca si cade, fracturandu-si coloana si rupand montajul operator.
Are edem si paralizie cu reinterventie in urgenta. S-a ameliorat dar a ramas cu deficit
neurologic.
• Da in judecata medicul pentru ca nu l-a informat asupra riscurilor, pt. ca nu l-a operat bine,
spitalul pentru ca nu a pus bare de sustinere la paturi si ca nu a avut infirmiera disponibila.
• Medicul se apara spunand ca
– a informat si ca nu se specifica nicaieri cata informatie trebuie transmisa;
– in plus declaratia de la Geneva , juramantul Hipocratic vorbesc despre pastrarea secretului si nu despre
incalcarea lui;
– apoi l-a operat bine (de 2 ori, a doua oara salvandu-l de la moarte) iar
– faptul ca a cazut nu are nici o legatura cu actul operator si cu actiunile sale ca si neurochirurg;
• Spitalul se apara spunand ca nu exista norme ori standarde de calitate privind
obligativitatea unor bare la pat ori pentru a fi asistat cand merge la WC iar asistenta era
doar una care nu putea fi in mai multe locuri in acelasi timp (fiind deja la un alt pat cand a
fost chemata) in plus dreptul muncii dandu-i voie sa poata sa merge la toaleta cand are
nevoie.
•
Intrebare: Trebuie un medic sa transmita informatii cu privire la riscurile unei interventii?
Cat de mult?

Pacientul pierde la toate capetele de acuzare.

• Da, medicul este obligat sa informeze (regula). Daca pacientul este autonom
medicul este obligat sa ii transmita informatia relevanta care sa ii permita sa isi
exercite drepturile cu specificitate dreptul la autodetemrinare si sa il ajute pe
pacient sa ia cea mai buna decizie in cel mai bun interes al sau.

• “The patient’s right of self decision shapes the boundaries of the duty to
reveal. That right can be effectively exercised only if the patient possesses
enough information to enable an intelligent choice. The scope of the
physician’s communications to the patient, then, must be measured by the
patient’s need, and that need is the information material to the decision
(1972).”

• Atunci cata informatie?: informatia relevanta care sa permita in circustamntele

date ca pacientul sa poata lua o decizie informata, rationala, inteligenta (in
apararea celor mai bune interese ale sale)

• Exceptii in care se poate trece la actul medical fara CI:

• (1) pacient inconstient
• (2) pentru pacientul lipsit de autonomie (minor, deficit psihic, etc.) cand raul
care poate decurge din lipsa tratamentului pt. care se solicita CI este mai mare
decat orice rau care poate surveni din tratament
• (3) cand prezentarea riscurilor ameninta sanatatea ori viata pacientului ori a
altor persoane (se va exercita privilegiul terapeutic)
• Cazul Sidaway . Dna Sidaway consulta un neurochirurg pentru dureri lombare. I se
recomanda o interventie pentru discopatie. I se prezinta toate riscurile frecvente mai
putin riscul de tromboza a vv. spinale. Medical se efectueaza o mielografie cu scopul
de a afla eventuale anomalii ori conditii preoperatorii dar nu se constata nimic
patologic. Se opereaza si se constata existenta intraoperatorie a vv. Spinale. Medicul
are opyiunea sa continue sau sa intrerupa. Continua operatia pentru a implini
beneficienta initiala a cazului (scopul pentru care a decis operatia). Pacienta face
aceasta tromboza. Da in judecata medicul pe motiv ca o parte importanta din
informatiile medicale ce ia-r fi permis o decizie informata i-au fost ascunse, ceea ce
nu a fost de natura sa-I permita sa isi protejeze propriile interese.
• In acest caz, fata de cazul precedent in care complicatia nu putea fi anticipata nefiind
de natura medicala (cade si se loveste, caderea fiind un accident in care medicul nu
are implicatie si care se putea petrece si acasa, etc.), complicatia este de natura
medicala dar din nou nu putea fi anticipata, fiind in afara controlului actului medical
si pentru care, chiar daca ar fi fost cunoscuta se obtinea acelasi CI si aceeasi
autorizare in cazul in care pacienta ar fi acceptat.
• Se respinge judecatorul considerand ca masura informatiei este judecata pe care o ia
medicul (judecata lcinica0 care va balansa benefcienta (binele actului medical care
consta in operatie) cu riscurile actuliu medical si prin judecata clinica el va decide
masura informarii astfel incat daca beneficiul prevaleaza sa nu se piarda iar daca
riscurile prevaleaza sa fie cunoscute. “the degree of disclosure required to assist a
patient to make rational choice as to whether or not to undergo a particular
treatment must primarily be a matter of clinical judgment, 1985”.
• Rogers v Whitaker, in Australia o doamna a suferit un traumatism ocular in urma
cu multi ani in urma caruia a ramas nevazatoare cu acel ochi cu ochi atrofic
neprotezat.
• Doreste sa se reintoarca la munca si pentru aceasta face un consult oftalmologic
recent.
• Cere ajutorul unui oftalmolog sa evalueze cei se poate face in perspectiva
avansurilor medicale si tehnologice in domeniu. I se spune ca nimic altceva decat
un tratament cosmetic. I se prezinta riscurile operatiei dar nu si riscul de oftalmie
simpatica cu efect asupra ochiului congener sanatos (1:14,000). Este operata si
sufera oftalmie simpatica pierzandu-si ochiul sanatos si ramanand oarba.
• Da in judecata medicul chirurg pentru incompleta informare asupra riscurilor sale.
• In acest caz spre deosebire de Canterbury complicatia este medicala aparuta in
timpul operatiei si anume legata de operatia efectuata iar nu de un accident care
nu se afla in controlul medicului; spre deosebire de al doilea caz prezentat
complicatia poate fi anticipata si apare destul de frecventa (statistic circa 5-6
cazuri/medic intr-o cariera profesionala); in plus beneficiul este estetic iar nu
indreptat spre amelioararea simtului vazului iar riscul era de orbire adica mai
mare decat balanta beneficiu/risc aratand ca interventia era nejustificata medical
sau daca justificarea era data de catre pacient (cel mai bun interes al pacientului)
atunci pacientul trebuia obligatoriu sa fie informat cu privire la riscul cel mai mare
al operatiei care era orbirea insasi.
• Castiga pacienta pentru ca: “The risk of total blindness, no matter how small, was
material to the patient’s decision and it was negligent not to advise her of the risk
so that she could decide whether or not to go ahead with surgery; she wanted to
see better and not to remain totally blind”.
[Seeking Patients’ Consent: The Ethical Considerations, 1998]
 Se transfera dinspre medic spre pacient 4 pachete cu informatii
medicale care includ obligatoriu si recomandarea profesionala :

1. STATUS-ul ACTUAL AL STARII DE SANATATE

(1)Dg., (2)Corelatii cu alte boli existente, (3)Prognosticul general al afectiunii

2. RECOMANDAREA PROFESIONALA A MEDICULUI

(1) Tratamentul recomandat (2) Scopul procedurii/tratamentului, (3) natura, (4) beneficiile (5)
riscurile posibile (6)prognosticul (cu tratamentul recomandat)

Medicul curant are obligatia sa prezinte clar bolnavului recomandarea sa profesionala la care
pacientul autonom este intru totul indreptatit.

3. EVOLUTIA BOLII DACA NU SE DA CURS RECOMANDARII

(1) Evolutia si prognosticul bolii fara tratamentul recomandat

4. CE ALTE POSIBILITATI/ALTERNATIVE VIABILE DE TRATAMENT EXISTA (daca exista) cu BENEFICII si

RISCURI
(Legea 95/2006 consolidata, art.649, al.3, Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 si Codul
deontologic al medicilor din Romania)
Informarea familiei: nu este sarcina medicului ci a pacientului: masura acestei
informari se regaseste in libertatea acestuia din urma.

Doctrina extensiei: in timpul actului medical medicul curant are libertatea de

actiune dar numai spre binele pacientului.

Consimtamantul pacientului minor: proxi consimtamant de la apartinatori

(reprezentanti legali)

Decizia surogat: Situatia in care un pacient competent si autonom isi declina

competenta spre apartinatori (proxi) nedorind sa isi asume decizii

CI este fundamentul moralitatii si legalitatii respectului fata de persoana

umana (demnitatea umana) in actul medical
• O persoana vine sa solicite la cerere efectuarea unui RMN (MRI). Medicul ii cere o recomandare de la
medicul de familie sau specialist. Paicnetul ii spune ca nu are si doreste sa efectueza o determinare
contra cost. Medicul radiolog o intreaba daca a mai efectuat. Pacienta admite ca a mai facut chiar
doua in acelasi an. Medicul ii cere sa obtina o trimitere. Pacienta ii spune ca daca nu doreste sa ii ia
banii ei va merge la altcineva.
• Ce sa faca medicul sa faca sau sa nu faca examinarea?

• O pacienta vine intr-un cabinet stomatologic solicitand fatetarea tuturor dintilor care de altfel arata
acceptabil fara probleme de sanatate dentara. Medicul o intreaba de ce doreste sa faca aceasta si I se
raspunde ca pentru a fi perfecti. Medicul ii explica ca exista si riscuri mai ales pe termen lung fata de
calitatea smaltului. Pacienta ii raspunde ca daca nu doreste banii ei va merge la altcineva.
• Ce sa faca medicul sa faca sau sa nu faca tratamentul?

• Un pacient are un cancer de colon multiplu metastazat dar inca in stadiul in care se poate extirpa
chirurgical. Operatia este dificila si cu riscuri inclusiv cel de deces 15% si presupune anusul contra
naturii.
• Daca evolueaza favorabil postoperator prognosticul pe termen lung aduce statistic posibilitatea unui
an de supravietuire dar in care timp va purta anus contra naturii.
• Daca nu se opereaza prognosticul pe termen lung este de circa 6 luni. Pacientul cere sa afle rezultatul
investigatiilor si astfel I se aduce la cunostiinta situatia lui medicala. Intelege situatia in care se gaseste
si il autorizeaza pe medic sa decida in baza experientei sale si in interesul sau cel mai bun. Nu are
persoane ca apartinatori.
• Ce sa faca medicul? Sa trateze (sa oepreze) sau sa nu trateze (sa nu opereze)? Opereaza si pacientul
moare in postoperator in ziua 4. A fost bine?
• Doamna V.A. de 76 ani cu diabet tip II insulino-independent este internata cu
gangrena la primele 2 degete de la piciorul drept. Locuieste singura si nu i-au
placut niciodata doctorii. Primeste antibioterapie i.v timp de o saptamana
pentru asanarea infectiei de la degete dar fara raspuns. Incepe sa prezinte
temperatura. Doctorii recomanda amputatea degetelor afectate dar pacienta
afirma ca nu doreste asta intrucat nu stie ce se va face cu degetele ei dupa
amputatie: ideea ca ar putea fi aruncate la gunoi o ingrozeste.

• Ce sa faca medicul:
• a. Sa tina cont de decizia pacientei si sa o externeze sub semnatura intrucat
este clar ca fara amputatie va intra in soc toxico-septioc si va muri iar cat timp
nu se opereaza tratamentul intraspitalicesc poate fi incheiat
• b. Sa nu ia in seama temerile ciudate ale pacientei si sa amputeze degetele
chiar daca pentru asta trebuie sa sedeze si sa lege pacienta intrucat este mai
mult decat clar ca fara operatie va muri si atunci raspunderea sa va fi angajata
• c. Sa aduca un psiholog, eventual un membru al familiei si sa incerce sa
obtina din nou consimamantul informat gasind o rezolvare pentru acele
degete si incercand sa convinga pacienta ca sa se opereze pentru a ramane in
viata
• Domnul BU, un vaduv de 85 ani este diagnosticat de 10 ani cu Alzheimer.
Starea sa clinica s-a deteriorat mult in ultima vreme si nu-si mai poate
controla miscarile gurii , astfel s-a incercat hranirea prin tub nasogastric dar
acesta a smuls in repetate randuri sonda; se propune plasarea chirurgicala a
unui tub de alimentare gastric .
• Familia sa este alcatuita din 5 copii, 2 dintre ei doresc acest tip de alimentare,
2 gandesc ca nu si-ar dori asa ceva pentru tatal lor si unul nu stie sau nu vrea
sa spuna nimic.

• Ce are de facut medicul?

• a. Nu instituie alimentatia enterala
• b. Instituie alimentatia enterala
• 6. Un baiat de 14 ani, se prezinta insotit de un profesor la camera de garda cu o
plaga a scalpului dupa un traumatism la scoala. Prezinta hemoragie. Efectuati
toaleta si hemostaza. Este o plaga lunga si evaluati ca are nevoie urgenta de
sutura: se afla in intervalul de timp optim pentru sutura (sub 6 ore). Minorul este
inteligent si orientat temporo-spatial si intelege situatia in care se afla: in plus
este si curajos.
• Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte in raport cu situatia data?
•
• a. Este un minor independent, chiar daca nu major, dar apt sa-si exprime
consimtamantul informat asa ca ii luam consimtamantul in scris si il suturam
• b. Este minor si cum este nevoie de consimtamant acesta va fi luat in scris de la
acel profesor (o persoana majora) care il insoteste
• c. Asteptati pentru consimtamant cel putin un parinte si pentru asta procedati la
instiintarea parintilor cu tot riscul ca perioada optima de sutura sa se depaseasca
(ceea ce desigur nu este inspre cel mai bun interes medical al copilului).
• d. Asteptati consimtamantul ambilor parinti cu tot riscul ca perioada optima de
sutura sa fie depasita (ceea ce desigur nu este inspre cel mai bun interes medical
al copilului).
• e. Cautati tutorele legal intrucat profesorul nu stie clar daca are parinti ori tutore
iar copilul desi inteligent nu doreste sa coopereze prea mult cand se ajunge la
problema parintilor gandindu-se ca dupa ce vor afla il vor certa pentru eroarea de
a nu fi fost atent
• f. Consimtamantul nu este necesar in acest caz, procedati la sutura si apoi la
instiintarea parintilor care vor lua copilul din spital (pana atunci il puneti intr-un
pat sub supraveghere).
• You are a general practitioner and a mother comes into your office with her
child who is complaining of flu-like symptoms. Upon entering the room, you
ask the boy to remove his shirt and you notice a pattern of very distinct
bruises on the boy's torso. You ask the mother where the bruises came from,
and she tells you that they are from a procedure she performed on him
known as "cao gio," which is also known as "coining." The procedure involves
rubbing warm oils or gels on a person's skin with a coin or other flat metal
object. The mother explains that cao gio is used to raise out bad blood, and
improve circulation and healing. When you touch the boy's back with your
stethoscope, he winces in pain from the bruises. You debate whether or not
you should call Child Protective Services and report the mother.
• Questions for Case 2:
• Should we completely discount this treatment as useless, or
could there be something gained from it?
• When should a physician step in to stop a cultural practice? (If
someone answers "when it harms the child" remind that person that there is
some pain in many of our medical procedures, for example, having one's
tonsils removed)
• Should the physician be concerned about alienating the
mother and other people of her ethnicity from modern medicine?
• Do you think that the physician should report the mother?
• - See more at:
http://www.scu.edu/ethics/publications/submitted/cirone/medical-
ethics.html#sthash.yBZwesCn.dpuf
• A woman enters the emergency room with stomach pain. She undergoes a CT
scan and is diagnosed with an abdominal aortic aneurysm, a weakening in the
wall of the aorta which causes it to stretch and bulge (this is very similar to
what led to John Ritter's death). The physicians inform her that the only way
to fix the problem is surgically, and that the chances of survival are about
50/50. They also inform her that time is of the essence, and that should the
aneurysm burst, she would be dead in a few short minutes. The woman is an
erotic dancer; she worries that the surgery will leave a scar that will
negatively affect her work; therefore, she refuses any surgical treatment.
Even after much pressuring from the physicians, she adamantly refuses
surgery. Feeling that the woman is not in her correct state of mind and
knowing that time is of the essence, the surgeons decide to perform the
procedure without consent. They anesthetize her and surgically repair the
aneurysm. She survives, and sues the hospital for millions of dollars.

• Questions for Case 1:

• Do you believe that the physician's actions can be justified in
any way?
• Is there anything else that they could have done?
• Is it ever right to take away someone's autonomy? (Would a
court order make the physicians' decisions ethical?)
• What would you do if you were one of the health care workers?
• - See more at:
http://www.scu.edu/ethics/publications/submitted/cirone/medical-
ethics.html#sthash.yBZwesCn.dpuf
• Puneti dg. de cancer ovarian intr-o forma avansata unei paciente
de 53 de ani. Ii prezentati optiunile de tratament printre care se
numera si citostaticele cu toate efectele sale. Pacienta il refuza.
• De asemenea va solicita sa nu ii informati sotul lasand-o pe ea sa
decida cand si cum ii spune.
• Medicul considera ca este in beneficiul pacientei sa faca citostatice
si urmarind binele acesteia si considerand starea ei de sanatate ca
datorie a sa primordiala decide sa incunostiinteze pe sotul ei pentru
ca avand pe acesta de partea sa in cadrul aliantei terapeutice sa o
convinga pe pacienta sa se indrepte spre decizia corecta din punct
de vedere medical.
• Intrebare: Considerati ca medicul a procedat corect?
1. Da
2. Nu
6. Secretul profesional in practica
medicala. Confidentialitatea la
actul medical

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea
Medicina UMFCD
 Ati aflat un secret groaznic
1. Este un secret care face bine?
2. Spuneti sau nu spuneti secretul pe care l-ati
aflat?
3. Cu ce pret pastrati secretul? Tradati sau nu
tradati?
4. Sapastrati secretul inseamna loialitate. Pastrand
secretul va manifestai loialitatea fata de cel care
v-a rugat sa pastrati secretul. Fata de cine aveti
loialitate in relatiile sociale?
5. Loilaitate nu inseamna prietenie. Cui sunteti
loial? Cine va sunt prietenii?
 De ce este importanta pastrarea
secretului?
• De ce credeti ca este importanta pastrarea
secretului din punct de vedere social, in
societate? Ce valori protejeaza?
• De ce este din punct de vedere profesional
importanta pastrarea secretului (in cadrul unei
profesiuni)? Ce valori protejeaza?
• De ce este in relatia medic-pacient importanta
pastrarea secretului profesional in medicina? Ce
valori protejeaza? Secretul in relatia medic-
pacient este rezimte cumva o nevoie mai mare de
a fi garantat si pastrat? De ce?
• Confidentialitatea se refera la valorile morale ale
pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta
persoana, a loialitatii si datoriei ce decurge din
aceasta si este baza secretuui profesional.
• Secretul profesional se refera la valorile legale
care leaga confidentialitatea si valorile ei de
exercitiul profesiei prin care o persoana ajunge in
posesia unor informatii privind alte persoane sau
fapte de natura a fi protejate.
 Ce presupune confidentialitatea?
• A pastra informatia medicala, datele medicale in
interiorul relatiei medic-pacient

• A proteja informatia medicala a pacientului in

interrelatia cu alti furnizori de sanatate in
interesul pacientului

• A proteja si a administra cu atentie datele

electronice avand la baza legi protective asupra
datelor cu caracter personal
Familia pacientului poate sti?
Dati exemple cand pot sti si exemple cand nu pot sti
 Testul adevarului pt. o justa
confidentialitate
• Va intrebati daca puteti deschide informatia pe care o cunoasteti despre o
persoana, o fapta anume, etc.?
• Va intrebati chiar mai mult daca nu cumva chiar ar trebui sa deschideti
informatia si sa o impartasiti cu altii in interesul celor implicati?
• Aplicati “testul adevarului pentru o justa confidentialitate”
– Puneti intrebarea: Daca pastrez acest secret, adica daca nu spun nimic,
poate cineva care este lipsit de aparare ori vulnerabil sa aiba vreun
prejudiciu sau sa pateasca ceva rau si care ar putea fi salvat daca eu as
spune ceea ce stiu?
– Daca da, atunci inseamna ca aparatorul acelei persoane care este
vulnerabila sunteti chiar dvs., poate singurul in masura sa o apere:
deschizand la timp secretul asupra informatiei critice ce o poate salva s-
ar putea sa o salvati si atunci este depotriva moral si legal sa o faceti.
– Ar fi imoral ca persoana respectiva sa va ceara sa pastrati secretul chiar
cu riscul pericolului pentru altul/altii (invocand prietenia ori loialitatea)
pentru ca in acest fel ati deveni un instrument in mana acestei persoane
pentru a-i vatama pe altii ceea ce este dublu imoral atat acestei persoane
cat si din partea dvs;
• Un pacient de 36 de ani
care este testat HIV +.
Va cere sa nu informati
pe sotia sa pentru ca
inca nu e pregatit sa o
• El sa anunte
faca.
partener).
• Ce obligatii morale si
• Anuntul amandoura (ca
legale ati avea, daca
aveti? voastra.
• Riscul ei, datoria
https://depts.washington.edu/bioethx/topics/c
onfidd2.html
• O batrana de 78 de ani
pare sa fie batuta chiar
de sotul ei cu care e
casatorita de 50 de ani. L-
a iubit si pare posibilitatii de a o ajuta.
dependenta de sot: va discutie din perspectiva
roaga sa nu il anuntati. permite sa abordati o
• Ce aveti de facut moral si Alianta terapeutica va
legal? E vreo diferenta? Legal trebuie protejata.
• Ea este vulnerabila.
https://depts.washington.edu/bioethx/topics/c
onfidd2.html
• Prin secret profesional se înţelege secretul a carei cunoaştere a
fost dobândit in exerciţiul unei activităţi profesionale.

• Termenul de profesie se referă la ocupaţia, îndeletnicirea cu

caracter permanent pe care o exercită o persoana în baza unei
calificări corespunzătoare.

• Secretul profesional se refera la pastrarea secretului in profesie

din perspectiva legii (incidenta penala –ca infractiune-)

• Confidentialitatea se refera la moralitatea actului de loialitate si

a fidelitatii ca trasatura de caracter si se afla la baza relatiei
medic-pacient
• Exista un puternic mandat social, juridic si profeisonal pentru a
pastra secretul profesional care este reglementat prin:

1. Norme juridice
• Nationale
– legislatie penala : incalcarea secretului profesional este
infractiune de drept comun (Cod penal, Cod Procedura
Penala)
– legislatie organica (legea 46/2003 privind drepturile
pacientului partea I art. 21-25, legea 95/2006 a reformei
medicale, Legea nr. 306/2004 privind exercitarea
profesiei de medic sectiunea 1,4 art. 39, h)

• Internationale
– Declaratia Universala a Drepturilor Omului art. 8-10
– Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene art. 7
Respectarea vietii private si de familie, Art. 8 Protectia
datelor cu caracter personal
 Prevederea penala
• ART. 227
• Divulgarea secretului profesional
• (1) Divulgarea, fără drept, a unor date sau informaţii privind viaţa privată a
unei persoane, de natură să aducă un prejudiciu unei persoane, de către acela
care a luat cunoştinţă despre acestea în virtutea profesiei ori funcţiei şi care are
obligaţia păstrării confidenţialităţii cu privire la aceste date, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
• (2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.

• Divulgarea unor secrete pe care o persoană le deţine în virtutea profesiei,

ar putea aduce grave prejudicii materiale sau morale unor persoane cât şi
provocarea neîncrederii în exercitarea unor profesii.
• În cazul nerespectării acestei dispoziţii legale, persoana care divulgă fără
drept anumite date care i-au fost încredinţate sau de care a luat cunoştinţă
în virtutea profesiei, săvârşeşte infracţiunea de divulgare a secretului
profesional prevăzută în art.227 alin.1 Cod penal.
2. Norme etice si deontologice
• Nationale
–Codul deontologic al medicului 2012 si al
medicului dentist 2010

• Internationale
–Juramantul Hipocratic, Declaraţia de la
Geneva, Codul internaţional al eticii medicale,
Principiile Etice Internationale pentru profesia
medicala dentara ale Federatiei Mondiale
Dentare.
JURAMANTUL HIPOCRATIC, cca 400 iH Norme etice si deontologice
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura
cu viata aceluia si care nu trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu
privire la cele ce nu se pot spune.
DECLARATIA DE LA GENEVA, 1948, WMA
Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a murit.
CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE, 1949, Asociatia Medicala Mondiala,
WMA
Un doctor datoreaza pacientului completa loialitate, si toate cunostiintele sale. …
Un doctor va pastra secretul absolut asupra celor ce le cunoaste despre pacientul
sau ca raspuns la increderea pe care acesta i-a aratat-o.
CODUL DEONTOLOGIC AL MEDICULUI DENTIST, 2010
• Art. 2 Prezentul cod deontologic are rolul:
e) de a garanta secretul profesional.
• Art. 16 Medicul dentist va respecta secretul profesional.

CODUL DEONTOLOGIC AL COLEGIULUI MEDICILOR, 2012

ART. 17 Secretul profesional
Medicul va păstra secretul profesional şi va acţiona în acord cu dreptul
legal al fiecărei persoane la respectul vieţii sale private din punctul de
vedere al informaţiilor referitoare la sănătatea sa.
• ART. 18
• Întinderea obligaţiei de păstrare a secretului profesional
• (1) Obligaţia medicului de a păstra secretul profesional este opozabilă
inclusiv faţă de membrii familiei persoanei respective.
• (2) Obligaţia medicului să păstreze secretul profesional persistă şi
după ce persoana respectivă a încetat să îi fie pacient sau a decedat.

• ART. 19
• Transmiterea datelor referitoare la sănătatea persoanei
• Medicul, la solicitarea persoanei în cauză, o va informa pe aceasta sau
pe persoana desemnată de aceasta cu privire la orice informaţie pe
care o deţine referitoare la starea de sănătate a persoanei în cauză.

• ART. 20
• Derogări de la regula păstrării secretului profesional
• Derogările de la dreptul fiecărei persoane la respectul vieţii sale
private din punctul de vedere al informaţiilor referitoare la sănătate
sunt numai cele prevăzute în mod expres de lege.
 Conflicte etice. Dubla loialitate
Se poate manifesta un conflict etic al loialitatii intre:
Interesul pacientului Interesul unui tert/public
ne cere explicit / nu ne cere explicit sa respectam Accesul liber la informatia de interes public
secretul dar ne simtim obligati prin loialitate ca ne obliga sa aducem la cunostiinta publica ori
raspuns la increderea sa spre protejarea interesului unui tert/societatii ori de
cate ori se creaza o situatie de pericol si ne obliga sa
inunostiintam acest tert ori sa il protejam
anuntand autoritatile

Medicul care datoreaza loialitate pacientului se afla in conflict etic al loiallitatii: cui anume sa
fie loial: pacientului ori tertului/societatii? Conflictul dublei loialitati decurge din conflictul
etic intre loialitatea fata de pacient ca valoare morala si loialitatea fata un tert ca valoare
morala si exprima faptul ca medicul are o dubla loialitate fata de amandoi, pacient si
societate. Rezolvarea se obtine prin protejarea celui vulnerabil: tertul aflat in pericol
Cazuri legale si norme legale
 Cazul Tarasoff v. Regents Univ. California (17 Cal. 3d 425, 551
P.2d 334, 131 Cal. Rptr. 14 (Cal. 1976)
• In acest caz istoric, Curtea Suprema de Justitie a SUA a stabilit (ceea ce
va deveni o norma internationala de jurisprudenta de atunci) ca medicii
care se ocupa de ingrijirea psihiatrica si psihologica au o datorie sa
protejeze persoanele care sunt puse in stare de pericol de catre
pacientii instabili psihic.
• Prin extensie norma internationala a vizat toti medicii care trebuie sa
apere un interes al unui tert ori un interes public sunt datori sa o faca
intrucat interesul celui vulnerabil prevaleaza asupra interesului
pacientului iar medicul are datoria sa rezolve dubla lolialitate in
interesul celui vulnerabil.
• Legea si datoria (dubla loialitate), ii cer medicului sa actioneze pentru a
instiinta victima de pericolul in care se afla, fie individual fie prin
intermediul autoritatilor fie ambele sau sa ia orice alte decizii care sa
conduca spre instiintarea potentialei victime si salvarea ei.
• Prosenjit Poddar a fost student la UC Berkeley. El provenea din India, Bengal. In
1968 participa la cursuri de dans unde o intalneste pe Tatiana Tarasoff. Au urmat
mai multe intalniri; la una dintre ele Tatiana l-a sarutat pe Poddar. El a interpretat
gestul ca fiind unul ce implica un angajament serios intre ei, in timp ce Tatiana a
considerat ca a fost doar un gest de curtoazie fata de Poddar intrucat mai iesea si cu
alti baieti. Nu au mai urmat intalniri dar Poddar vazand ca Tatiana il respinge si iese
cu altii a suferit o stare depresiva care a impus asistenta de specialitate.
• La inceputul anului 1969 Tatiana a parasit Berkeley plecand in America de Sud. In
timpul sedintelor de psihoterapie ce au urmat Poddar marturiseste medicului
curant, dr. Moore, ca doreste sa o omoare daca nu ii va impartasi dragostea.
Medicul solicita ajutorul politiei din campus opiniind ca Poddar sufera de
schizofrenie. Politia intervine si il retine dar in verificarea care s-a dispus de catre
alti medici responsabili Poddar a fost considerat neviolent, fiind eliberat. A intrerupt
consultanta psihologica si psihiatrica amenintand ca va da in judecata pe dr. care a
anuntat politia.
• In octombrie 1969 Tarasoff se intoarce la Berkeley si nu este anuntata de cele ce s-
au intamplat. Cei doi se intalnesc iar Tatiana a refuzat relatia. Pe 27 Octombrie 1969
in acea seara, Poddar o injunghie.
• In procesul ce a urmat Poddar a fost acuzat de omucidere impreuna cu medicul
curant si alti membri ai administratiei Universitatii. Poddar a fost condamnat.
Medicul curant a avut restrictie a dreptului de libera practica.
• A urmat apelul care a anulat sentinta pe motiv ca instanta a fost dezinformata. S-a
dispus un al doilea proces care nu a mai avut loc, Poddar fiind eliberat cu conditia sa
paraseasca definitiv pamantul american si sa se reintoarca in tara sa.
• “Politicile publice care promoveaza protectia caracterului
confidential al relatiei medic-pacient in domeniul psihoterapiei
trebuie sa tina cont de deschiderea acestei confidentialiti atunci
cand se creaza pericol pentru altii. Privilegiul protectiv asupra
relatiei (medic-pacient) se termina acolo unde incepe pericolul
public (avocatul acuzarii).” Aceasta alocutiune va deveni norma de
drept in toata lumea.
• “Regulile pentru alte cazuri in viitor trebuie sa tina seama de
predictia concreta spre violenta a fiecarui caz in parte si nu trebuie
stabilite prin standarde profesionale obiective intrucat predictiile
nu pot fi obiectiv relevante iar politia este in masura sa exercite
protectie intr-o masura superioara fiecaruia dintre noi (avocatul
apararii)”.
• Cazul People of NY vs. Bierenbaum, un alt caz de crima in
psihiatrie, preia cazul Tarasoff dar atentioneaza : ”Nici anuntul
psihiatrului care atentioneaza ca are un caz cu potential Tarasoff si
nici pacientul care spune prietenilor ca se afla intr-un tratament de
specialitate nu constituie o baza legala suficienta pentru a deschide
privilegiul protectiei relatiei medic-pacient” (NY Times).
 Prevederi ale Legii drepturilor pacientului
Legea drepturilor pacientului (legea nr. 46 din 21.01.2003, MO Partea I nr. 51 din
29/01/2003).
Capitolul IV. Dreptul la confidentialitatea (s.n.) informatiilor si viata privată a
pacientului.
Art. 21 Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi
după decesul acestuia.
Art. 22 Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în
care pacientul îsi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
Art. 23 În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii
medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimtământului
nu mai este obligatorie.
Art. 24 Pacientul are acces la datele medicale personale.
Art. 25 (1) Orice amestec în viata privată, familială a pacientului este interzis,
cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul,
tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului. (2) Sunt
considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru
sănătatea publică.
Valori morale si valori legale in confidentialitate
(dileme)

VALORI LEGALE VALORI MORALE

Pacient Tert/societate Pacient Tert/societate

Dreptul la libertate
Dreptul la proprietate
Dreptul la autodeterminare
Dreptu la intimitate
Dreptul la sanatate Loialitate Beneficenta catre
Dreptul la viata Fidelitate tert/societate
Dreptul la informare Beneficenta catre Non-vatamare (non-
pacient, maleficenta)
Cel mai bun interes al
pacientului

* Valori legale in bold * Valori morale in italic

• Inlantuirea valorilor morale din relatia medic-pacient decurge astfel:

INCREDERE > INFORMATIE > CONFIDENTE> SECRET PROFESIONAL > FIDELITATE>LOIALITATE >

CONFIDENTIALITATE

• Exista o dubla loialitate (dubla indatorire, pacient/societate) si un dublu conflict, moral

(al valorilor morale, dilema morala) si legal (al valorilor legale, dilema legala). Medicul
poate fi in eroare punand in balanta de o parte valori morale si de partea cealalta
valori legale ceea ce poate sa il determine sa ia decizii gresite (fie prin lipsa de actiune
fie prin abuz).
• Solutia la dilema legala:
– Este stabilita de lege care prevede ca in interesul societatii (se include interesul unui tert) poate fi
divulgat de drept secretul profesional (intrucat nimeni nu are drepturi peste drepturile celorlalti): vezi
conditiile respective (ultimul slide).
– In momentul in care medicul intra in posesia informatiei critice care legal trebuie diseminata intrucat
este informatie publica de natura sa salveze sanatatea publica ori sa indeparteze starea de pericol in care
se afla un alt cetatean, medicul NU VA INCHIDE acea informatie in interiorul confidentialitatii si in
secretul profesional ci, din contra, bazandu-se pe drepturile egale VA DESCHIDE acea informatie critica
pentru a proteja binele public/tertului
• Solutia la dilema morala:
– Este moral ca sa deschida informatia critica* intrucat dubla loialitate il obliga la a fi loial amandoura
evitand astfel sa devina mijlocul spr eimplinirea dorintelor unuia care astfel fiind proiectate spre raul
altuia devin imorale.

* deschiderea se face numai cu privire la informatia critica si nu cu privire la toata informatia

• Masura informarii este corespunzatoare masurii nevoii de actiune. Informarea
in interesul binelui public se refera la datele, informatiile care privesc binele
public iar nu la TOATE informatiile medicale ale pacientului sau.

• Medicul nu va uita ca datoreaza pacientului in continuare datorie de ingrjire si

respect al demnitatii deopotriva cu datoria de protejare a celui vulnerabil
(dubla loialitate).

• Medicul nu trebuie sa caute iesirea din dubla loialitate servind una sau alta
dintre parti: medicul va da curs ambelor datorii/indatoriri prin masura corecta
ajutand deopotriva pe pacientul sau si pe tertul/societatea vulnerabila
(ajutand pe cel vulnerabil ajuta legal si pacientul –de ex. in cazul Tarasoff nu ar
mai fi comis crima si ar fi putut ramane mai departe sa invete medicina in
SUA-)

• Medicul curant, nu are voie sa dezvaluie public datele medicale ale bolnavului
fara acordul acestuia nici chiar daca sunt de interes public.

• Existenta unor date de interes public se va comunica insa pe linie ierarhica

catre conducerea institutiei care va abilita purtatorul de cuvant al institutiei sa
le gestioneze in interesul public dar medicul va continua sa protejeze datele
aparand secretul profesional si evitand incalcarea legii penale.
• Medicul curant si unitatea medicala NU au proprietatea informatiilor
medicale pe care le-au aflat in practica profesiunii de la pacient.
Proprietatea informatiilor apartine pacientului insusi, datele fiind in
administrarea unitatii medicale si a medicului curant care raspund de buna
si legala lor prelucrare.

• Mandatul legal si moral este ca secretul profesional sa fie pastrat. Secretul

NU se deschide o data constituit ci se pastreaza (chiar si dupa moarte).
Secretul profesional NU se incalca , nu se divulga fara drept, o data ce s-a
constituit.

• Sunt doua posibilitati cu privire la deschiderea confidentialitatii:

– Fie secretul nu se constituie (nu se inchide) asupra informatiei critice o data ce ea este
cunoscuta de catre medic, informatie care de fapt nu apartine pacientului ci este
informatie publica.
• Atunci cand sunt intrunite conditii legale sau cand sunt in joc binele unui tert (un individ ori societatea in
ansamblu) care prin pastrarea secretului ar fi pus in pericol, ESTE ATAT MORAL CAT SI LEGAL CA SECRETUL
PROFESIONAL SA NU SE CONSTITUIE ASUPRA INFORMATIEI CRITICE CARE DE FAPT NU ESTE INFORMATIE
CE PRIVESTE SECRETUL PROFEISONAL CI ESTE INFORMATIE PUBLICA si ca urmare anuntul starii de pericol
poate fi facut catre cei in masura sa poata interveni.
• Neconstituind secretul profesional asupra unor informatii critice ce aduc atingere binelui unui tert ori a
societatii medicul nu incalca datoria de fidelitate pentru ca nu si-a constituit loialitatea fata de acele
informatii care de fapt NU apartin pacientului ci sunt publice. Legea prevede situatiile de drept in care se
poate divulga secretul.
– Fie secretul se deschide (se divulga) de drept prin prevederi exprese ale elgii care legal
acoepra divulgarea secretului si care in principiu este privita ca o infractiune mandatul
fiind, dupa cum spuneam, de pastrare a sa. Vezi situatii
Cand poate medicul sa divulge legal secretul profesional?
In 4 situatii: 2 in interesul pacientului si 2 in interesul societatii

1. CAND PACIENTUL AUTORIZEAZA

2. IN INTERESUL MEDICAL AL PACIENTULUI
a) Cand prelucrarea este necesara in scopuri de medicina preventiva, de stabilire a
diagnosticelor medicale, de administrare a unor ingrijiri sau tratamente medicale
pentru persoana vizata ori de gestionare a serviciilor de sanatate care actioneaza in
interesul persoanei vizate

3. PENTRU A PROTEJA INTERESUL UNUI TERT/INTERESUL PUBLIC

a) in scopul protejarii unui interes public important
b) pentru protectia sanatatii publice
c) pentru prevenirea unui pericol iminent
d) se pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane (pacientul
insusi/un tert)
e) pentru prevenirea savarsirii unei fapte penale sau pentru impiedicarea producerii
rezultatului unei asemenea fapte ori pentru inlaturarea urmarilor prejudiciabile ale
unei asemenea fapte.
4. PENTRU A DA CONCURSUL DESFASURARII UNOR ANCHETE JUDICIARE ORI DISCIPLINARE
a) privind procedurile judiciare: procedural în timpul anchetei penale
b) privind anchete disciplinare
7. Relatia medicului cu societatea:
a.binele individual vs. binele comunitar,
b.dubla loialitate
c.justitia actului medical si a ingrijirii
medicale
d.conflictul de interese
e.alocarea resurselor limitate
f.nondiscriminarea

8. Relatia medicului cu colegii

 a. Binele individual vs. binele comunitar.
Datoria fata de societate
• Binelui individual prevaleaza asupra binelui public
• Medicina este o profesiune umanitara iar medicul isi proiecteaza
aceleasi calitati morale pe care le datoreaza pacientului
(beneficenta, fidelitate, non-maleficenta, justitie) si dincolo de
persoana pacientului (datorie extinsa, dubla loialitate)
• Medicul nu poate sa ignore suferinta comunitara si sa
abandoneze raspunderile sale sociale ori sa refuze implinirea
binelui public daca acestea ii sta la dispozitie.
• Declaratia Drepturilor Pacientului, Asoc. Medicala Mondiala,
Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in 2005: Preambul:
“Ori de cate ori legislatia, actiunile guvernamentale sau oricare
alte administratii ori institutii neaga drepturile pacientului, medicii
vor lua masurile potrivite pentru a le asigura ori a le restaura ”.
 b.Dubla loialitate
• Dubla loialitate genereaza o dubla datorie: datoria de a face bine
pacientului dar si de a face bine altor oameni
• Dubla loialitate este o sursa de conflicte etice (dileme etice) intre
– beneficenta (pacient) vs. non-maleficenta (terti/public) ori
– loialitatea (pacient) vs. beneficenta (tert/public)
– autonomia (pacient) vs. justitia (tert/public), etc.

• Codul International al Eticii Medicale, AMA, 1948, prevede ca: “Un

medic datoreaza pacientului sau loialitate completa”.

• Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995:

“Art. 1. Medicii practicieni si asociatiile lor profesionale au o datorie
etica si responsabilitate profesionala de a actiona in cel mai bun interes
al pacientilor in orice moment si sa integreze aceasta responsabilitate
largind preocuparea si implicarea lor in promovarea si asigurarea
sanatatii publicului
• In situatii exceptionale medicul poate pune interesele celorlalti
deasupra intereselor pacientului sau.

• Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995

“Art. 8. In regiuni si jursdictii in care serviciile publice de sanatate de
baza nu sunt disponibile adecvat, asociatiile medicale vor conlucra cu
alte agentii ori grupuri care promoveaza sanatatea pentru a stabili
prioritati pentru legitimizare si actiune. De exemplu, intr-o tara sau
regiune cu limitate resurse de apa si canalizare pentru cetateni, se vor
prioritiza aceaste nevoi deasupra cheltuirii resurselor pentru a obtine
tehnologii noi care pot aduce servicii doar la putini cetateni din cadrul
acelei populatii”).

• Declaratia drepturilor pacientului AMM (WMA) Lisabona,

1981“Principii. 1. In circumstante in care o alegere trebuie facuta
intre pacientii care pot beneficia de un anume tratament care se afla
intr-o limitare a disponibilitatii sale, toti pacientii sunt indreptatiti la o
selectie justa pentru acel tratament. Alegerea trebuie sa se bazeze pe
criterii medicale si sa fie facuta fara discriminare”.
• Declaratia de la Geneva, 1948 amendata in
2006, non-discriminarea: “Nu voi permite
consideratiilor de varsta, boala, dizabilitati,
credinta, origine etnica, sex, nationalitate,
afiliere politica, rasa, orientare sexuala, statut
social sau oricarui alt factor sa intervina intre
datoria mea si pacientul meu».
 c. Justitia actului medical si a ingrijirii medicale

• Actul medical se desfasoara:

• Egalitarian: catre toti egal pentru ca toti sunt egali
intre ei (cantitativ)
• Echitabil: catre toti la fel (fiecare este indreptatit la
acelasi standard minim de ingrijire) (calitativ)
• Non discriminarea este un imperativ al practicii
medicale atestat inca de Juramantul Hipocratic cat si
reconfirmat de Declaratia de la Geneva.
• In cercetarea stiintifica:
• Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor
• Recrutare echitabila a subiectilor
• Protectie speciala grupurilor vulnerabile
 d. Conflict de interese;
incompatibilitate
– Conflictul de interese implica o intersectie intre interesele personale si
cele publice decurgand din pozitia de decizie pe care o are cel in cauza.
– Poate apare atunci cand interese proprii ori ale unor terti apropriati ori
membrii ai familiei (pana la gradul III) se intersecteaza cu datoria
oficiala/publica putand influenta indeplinirea cu obiectivitate a datoriei
publice (art. 70 din Legea 161/2003 ).
– Incompatibilitatea este starea in care se gaseste/regaseste o persoana cu
atributii/functii publice de natura sa intre/va putea intra/a intrat in
conflict de interese
Conflictul de interese in medicina se poate manifesta in: Binele Binele
• Alegeri pentru o functie personal pacientului
• Ingrijirea medicala a pacientului vs. interese proprii loialitatea loialitatea
• Luarea unei decizii in defavorarea pacientului (fata de sine) (fata de pacient)
• Cercetarea stiintifica in care se prioritizeaza interesul
public ori al finantatorului vs. interesul pacientului)
• Cariera profesionala, promovare, publicare : interes
propriu vs. interesul pacientului –ex. interes propriu vs.
loialitate, confidentiaiitate
• Medicul trebuie sa rezolve orice conflict care
apare intre propriile sale interese sau ale celor
apropiati si cele ale pacientului, intotdeauna
in favoarea pacientului
 e. Alocarea resurselor limitate
• Nu exista un sistem medical cu resurse nelimitate. Orice sistem
medical poate ajunge a fi fara resurse.
• Este echitabil a stabili aprioric modalitatea de distribuire a
resurselor care ajung sau vor ajunge a deveni limitate

Contagion (2011). Un film care discuta problematica alocarii resurselor limitate (de vazut)
“Soon after her return from a business trip to Hong Kong,
Beth Emhoff dies from what is a flu or some other type of infection.
Her young son dies later the same day. Her husband Mitch
however seems immune. Thus begins the spread of a deadly
infection.
For doctors and administrators at the U.S. Centers for
Disease Control, several days pass before anyone realizes the
extent or gravity of this new infection. They must first identify
the type of virus in question and then find a means of combating
it, a process that will likely take several months. As the contagion
spreads to millions of people worldwide, societal order begins to
break down as people” [IMDB].
 Modele de alocare
1. Modelul ce decurge din datoria restransa fata de pacient
(Hipocratic, deontologic)
Are la baza exercitiul datoriei medicului fata de pacient. Modelul se
intemeiaza pe prevalenta datoriei fata de pacient vs. datoria fata de
societate, pe drepturile individului (i.e. pacientului) vs. drepturile
comunitare. Binele individual este prevalent. Este in discutie o datorie
restransa (catre pacient) iar nu una extinsa (catre intreaga societate)
2. Modelul ce decurge din datoria extinsa fata de societate (utilitarian)
Are la baza datoria extinsa a medicului fata de societate. Medicul este
un produs al societatii, un membru al ei. El intoarce societatii ceea a
dobandit, calitatea expertizei sale.
Toti indivizii sunt pacientii sai (pacienti indirecti). Ii va avea in ingrijire
pe toti si in mod particular pe unul (pacient direct): cat timp ingrijirea
acestuia nu contravine intereselor celorlalti va beneficia de intreaga
calitate a expertizei sale. Binele comunitar este prevalent.
3. Modelul practicii medicale aflate sub actiunea conditionalitatilor economice
Coordonatele deciziei medicale si a indreptarii resurselor limitate se fac pe criterii
economice iar nu pe criterii profesionale, medicale (este neetic si nedeontologic).
Pacientii sunt consumatori de servicii medicale iar medicii furnizori ai acestor servicii.
In acest model medicina este un domeniu social al serviciilor iar scopul sau este
deservirea publicului: pentru ca sistemul sa functioneze datorita numarului mare de
persoane implicate trebuie sa se autofinanteze si astfel castigul din sistem este
important (balanta financiara pozitiva fereste de situatia limitarii resurselor sau ofera
directii de alocare)
 Cu cat pacientii sunt mai sanatosi cu atat venitul in sistem este mai mare
(dar si castigul economic), sistemul este mai bogat intrucat serviciile preventive
sunt permanente (si ele tin pacientii sanatosi).
 Cu cat indivizii sunt mai bolnavi cu atat venitul sistemului (dar si castigul
economic) este mai redus si sistemul este mai sarac pentru ca pacientii nu ajung
la serviciile preventive (nu le platesc) iar o data ce ajung consuma resursele
incercandu-se salvarea fiecaruia, ceea ce apare doar posibil dar nu si sigur dat
fiiind gravitatea bolilor (cu alte cuvinte eficienta scazuta, costuri mari). Cu cat
indivizii sunt mai bolnavi cu atat sistemul este mai sarac.

CMCMR, ART. 6 Independenţa profesională. “Medicul este dator să stăruie şi să îşi

apere independenţa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori
a deciziei profesionale de raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin
administrativ”.
1.Intr-un spital exista 100 de bolnavi cu o anumita boala care pentru vindecare
necesita o doza terapeutica standard, unica, de 1 pastila. Daca nu ii tratati
cu acea pastila mor toti, iar pe cei pe care ii tratati, traiesc toti (eficienta
100%). Aveti 50 pastile: in fapt 50% vor trai, 50% vor muri. Cum le
impartiti, cum ii alegeti? Va puneti una pt. dvs.?

2.Intr-un spital exista 100 de pacienti cu o anumita boala care pentru vindecare
necesita o doza terapeutica standard, unica, de 2 pastile. Din nou cei
tratati cu 2 pastile traiesc toti cei ce nu primesc acest tratament mor toti.
Aveti 100 de pastile. Cum le impartiti? Dati cate una la fiecare? Doua la
50? In fapt 50% vor trai, 50% vor muri. Care sunt cei 50 care vor trai?

3.Intr-un spital exista 100 de bolnavi ce pot constitui 2 loturi dupa nevoia de
tratament: 50 au nevoie de 1 pastila (lotul 1) iar 50 au nevoie de 2 pastile
(in lotul 2) . Aveti 50 de pastile la dispozitie. Cum le impartiti?
1) Egalitarian si echitabil 25 + 12 = 37
2) tratati numai lotul 1 dand fiecaruia cate 1 pastila si traiesc 50.
3) tratati numai lotul 2 si traiesc 25

Criteriile medicale !
 Principii generale de alocare
1. Principiul egalitarian
Toti oamenii sunt egali (tratament egal): principiul loteriei,
principiul primul venit-primul servit
2. Principiul prioritarian
Prioritarianism (a favoriza pe cel vulnerabil sau fără șanse):
mai întâi cei bolnavi, mai întâi cei tineri, mai intai
gravidele, mai intai pe cel slab, mi intati pe cei cu o
contributie sociala mai mare
3. Principiul utilitarian
Maximizarea beneficiilor (utilitarianism): eficienta salvării
vieții (numărul maxim de vieți salvate); cantitatea
maxima de bine pentru cat mai multi
4. Principiul recompensei
Promovarea si recompensarea utilității sociale: valoarea
instrumentală, reciprocitatea
 Principiul etic medical de alocare
• Declaratia Drepturilor Pacientului, AMA,
Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in
2005, engl. original:
• “In circumstante in care trebuie sa se faca o
alegere intre pacienti potentiali pentru un
tratament anume care se afla limitat , toti
pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa.
Aceasta alegere trebuie facuta pe criterii
medicale si fara discriminare”
7. Relatia medicului cu societatea:
a.binele individual vs. binele comunitar,
b.dubla loialitate
c.justitia actului medical si a ingrijirii
medicale
d.conflictul de interese
e.alocarea resurselor limitate
f.nondiscriminarea

8. Relatia medicului cu colegii

 Binele individual vs. binele comunitar.
Datoria fata de societate
• Medicina este o profesiune umanitara iar medicul isi proiecteaza
aceleasi calitati morale pe care le datoreaza pacientului
(beneficenta, fidelitate, non-maleficenta, justitie) si dincolo de
persoana pacientului.
• Medicul nu poate sa ignore suferinta comunitara si sa
abandoneze raspunderile sale sociale ori sa refuze implinirea
binelui public daca acestea ii sta la dispozitie.
• Binele public insa nu prevaleaza asupra binelui individual.
• Declaratia Drepturilor Pacientului, Asoc. Medicala Mondiala,
Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in 2005: Preambul:
“Ori de cate ori legislatia, actiunile guvernamentale sau oricare
alte administratii ori institutii neaga drepturile pacientului, medicii
vor lua masurile potrivite pentru a le asigura ori a le restaura ”.
 b.Dubla loialitate
• Dubla loialitate este o dubla datorie: datoria de a face bine
pacientului dar si de a face bine altor oameni
• Dubla loialitate este o sursa de conflicte etice (dileme etice) care
poate aduce in balanta etica
– beneficenta (pacient) vs. non-maleficenta (terti/public) ori
– loialitatea (pacient) vs. beneficenta (tert/public)
– autonomia (pacient) vs. justitia (tert/public), etc.

• Codul International al Eticii Medicale, AMA, 1948, prevede ca: “Un

medic datoreaza pacientului sau loialitate completa”.

• Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995:

“Art. 1. Medicii practicieni si asociatiile lor profesionale au o datorie
etica si responsabilitate profesionala de a actiona in cel mai bun interes
al pacientilor in orice moment si sa integreze aceasta responsabilitate
largind preocuparea si implicarea lor in promovarea si asigurarea
sanatatii publicului
• In situatii exceptionale medicul poate pune interesele celorlalti
deasupra intereselor pacientului sau.

• Declaratia AMM (WMA) privind promovarea sanatatii, Bali 1995

“Art. 8. In regiuni si jursdictii in care serviciile publice de sanatate de
baza nu sunt disponibile adecvat, asociatiile medicale vor conlucra cu
alte agentii ori grupuri care promoveaza sanatatea pentru a stabili
prioritati pentru legitimizare si actiune. De exemplu, intr-o tara sau
regiune cu limitate resurse de apa si canalizare pentru cetateni, se vor
prioritiza aceaste nevoi deasupra cheltuirii resurselor pentru a obtine
tehnologii noi care pot aduce servicii doar la putini cetateni din cadrul
acelei populatii”).

• Declaratia drepturilor pacientului AMM (WMA) Lisabona,

1981“Principii. 1. In circumstante in care o alegere trebuie facuta
intre pacientii care pot beneficia de un anume tratament care se afla
intr-o limitare a disponibilitatii sale, toti pacientii sunt indreptatiti la o
selectie justa pentru acel tratament. Alegerea trebuie sa se bazeze pe
criterii medicale si sa fie facuta fara discriminare”.
• Declaratia de la Geneva, 1948 amendata in
2006, non-discriminarea: “Nu voi permite
consideratiilor de varsta, boala, dizabilitati,
credinta, origine etnica, sex, nationalitate, afiliere
politica, rasa, orientare sexuala, statut social sau
oricarui alt factor sa intervina intre datoria mea si
pacientul meu».
• Medicul trebuie sa rezolve orice conflict aparut
intre propriile sale interese si cele ale pacientului
lui, intotdeauna in favoarea pacientului
 Justitia actului medical si a ingrijirii
medicale
• Actul medical trebuie sa se desfasoare:
• Egalitarian: catre toti egal pentru ca toti sunt egali intre ei
• Echitabil: catre toti la fel (fiecare este indreptatit la acelasi standard minim
de ingrijire)
• Non discriminarea este un imperativ al practicii medicale atestat atat de
Juramantul Hipocratic cat si de Declaratia de la Geneva.
• In cercetarea stiintifica:
• Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor
• Recrutare echitabila a subiectilor
• Protectie speciala grupurilor vulnerabile
Este echitate in cercetarea intreprinsa?
1. Cauta cine are beneficiile si cine are riscurile si vei afla echitate cat timp se
regasesc de aceeasi parte (cel ce risca este si cel ce afla beneficiu)
2. Cauta daca exista o distributie egala si echitabila a riscurilor si beneficiilor:
cei ce au beneficii au si riscuri? Dar cei ce au riscuri au si beneficii?
3. Afla cum se face inrolarea (cum sunt alese persoanele care beneficiaza ori
cele care raman in afara studiului): criteriile sunt aleatorii, le sunt
cunoscute, le accepta?
 Conflict de interese;
incompatibilitate
– Conflictul de interese implica o intersectie intre interesele personale si
cele publice decurgand din pozitia de decizie pe care o are cel in cauza.
– Poate apare atunci cand interese proprii ori ale unor terti apropriati ori
membrii ai familiei (pana la gradul III) se intersecteaza cu datoria
oficiala/publica putand influenta indeplinirea cu obiectivitate a datoriei
publice (art. 70 din Legea 161/2003 ).
– Incompatibilitatea este starea in care se gaseste/regaseste o persoana cu
atributii/functii publice de natura sa intre/va putea intra/a intrat in
conflict de interese
Conflictul de interese in medicina se poate manifesta in: Binele Binele
• Alegeri pentru o functie personal pacientului
• Ingrijirea medicala a pacientului vs. interese proprii loialitatea loialitatea
• Luarea unei decizii (fata de sine) (fata de pacient)
• Cercetarea stiintifica (intersul public ori al
finantatorului vs. interesul pacientului)
• Evolutia carierei profesionale, promovare, publicare :
interes propriu vs. interesul pacientului –ex. interes
propriu vs.loialitate, confidentiaiitate
 e.Alocarea resurselor limitate
• Nu exista un sistem medical cu resurse nelimitate. Orice sistem
medical poate ajunge a fi fara resurse.
• Este echitabil a stabili aprioric modalitatea de distribuire a
resurselor limitate astfel incat atunci cand se va ajunge in acea
situatie sa existe metode echitabile de alocare
Contagion (2011). Un film care discuta problematica alocarii resurselor limitate (de vazut)
“Soon after her return from a business trip to Hong Kong,
Beth Emhoff dies from what is a flu or some other type of infection.
Her young son dies later the same day. Her husband Mitch
however seems immune. Thus begins the spread of a deadly
infection.
For doctors and administrators at the U.S. Centers for
Disease Control, several days pass before anyone realizes the
extent or gravity of this new infection. They must first identify
the type of virus in question and then find a means of combating
it, a process that will likely take several months. As the contagion
spreads to millions of people worldwide, societal order begins to
break down as people” [IMDB].
 Modele de alocare
1. Modelul ce decurge din datoria restransa fata de pacient
(Hipocratic, deontologic)
Are la baza exercitiul datoriei medicului fata de pacient. Modelul se
intemeiaza pe prevalenta datoriei fata de pacient vs. datoria fata de
societate, pe drepturile individului (i.e. pacientului) vs. drepturile
comunitare. Binele individual este prevalent. Este in discutie o datorie
restransa (catre pacient) iar nu una extinsa (catre intreaga societate)
2. Modelul ce decurge din datoria extinsa fata de societate (utilitarian)
Are la baza datoria extinsa a medicului fata de societate. Medicul este
un produs al societatii, un membru al ei. El intoarce societatii ceea a
dobandit, calitatea expertizei sale.
Toti indivizii sunt pacientii sai (pacienti indirecti). Ii va avea in ingrijire
pe toti si in mod particular pe unul (pacient direct): cat timp ingrijirea
acestuia nu contravine intereselor celorlalti el va beneficia de calitatea
expertizei sale. Binele comunitar este prevalent.
3. Modelul practicii medicale aflate sub actiunea conditionalitatilor economice
Coordonatele deciziei medicale si a indreptarii resurselor limitate se fac pe criterii
economice iar nu pe criterii profesionale, medicale (este neetic si nedeontologic).
Pacientii sunt consumatori de servicii medicale iar medicii furnizori ai acestor servicii.
Medicina este un domeniu social al serviciilor iar scopul sau este deservirea
publicului: pentru ca sistemul sa functioneze datorita numarului mare de persoane
implicate trebuie sa se autofinanteze si astfel castigul din sistem este important
(fereste de limitarea resurselor sau ofera directii de alocare)
 Cu cat pacientii sunt mai sanatosi cu atat venitul sistemului (dar si castigul
economic) este mai mare si sistemul este mai bogat intrucat serviciile preventive
sunt permanente (si ele tin pacientii sanatosi). Cu cat indivizii sunt mai sanatosi
cu atat sistemul este mai sarac.
 Cu cat pacientii sunt mai bolnavi cu atat venitul sistemului (dar si castigul
economic) este mai redus si sistemul este mai sarac pentru ca pacientii nu ajung
la serviciile preventive (nu le platesc) iar o data ce ajung resursele se consuma
incercand salvarea fiecaruia, ceea ce apare doar posibil dar nu si sigur dat fiiind
gravitatea bolilor. Cu cat indivizii sunt mai bolnavi cu atat sistemul este mai
sarac.

CMCMR, ART. 6 Independenţa profesională. “Medicul este dator să stăruie şi să îşi

apere independenţa profesională, fiind interzisă orice determinare a actului medical ori
a deciziei profesionale de raţiuni de rentabilitate economică sau de ordin
administrativ”.
1.Intr-un spital exista 100 de bolnavi cu o anumita boala care
necesita o doza terapeutica standard, unica, de 1 pastila. Daca
nu ii tratati cu acea pastila mor toti, daca ii tratati traiesc toti
(eficienta 100%). Aveti 50 pastile: cum le impartiti?

2.Intr-un spital exista 100 de pacienti dar este nevoie de 2 pastile

pentru salvarea unei vieti. Din nou cei tratati cu 2 pastile
traiesc cei ce nu primesc acest tratament mor. Aveti 100 de
pastile. Cum le impartiti? Dati 2 la 50? Care sunt cei 50? Dati
cate una la fiecare?

3.Intr-un spital exista 100 de bolnavi din care in lotul 1 un numar

de 50 au nevoie de 1 pastila si in lotul 2 un numar de 50 au
nevoie de 2 pastile. Aveti 50 de pastile la dispozitie. Cum le
impartiti? 25 + 12 = 37 fata de 50 pt lotul 1 si 25 in lotul 2
 Principii generale de alocare
1. Principiul egalitarian
Toti oamenii sunt egali (tratament egal): principiul
loteriei, principiul primul venit-primul servit
2. Principiul prioritarian
Prioritarianism (a favoriza pe cel vulnerabil sau fără
șanse): mai întâi cei bolnavi, mai întâi cei tineri,
mai intai cei cu o contributie sociala mai mare
3. Principiul utilitarian
Maximizarea beneficiilor (utilitarianism): eficienta
salvării vieții (numărul maxim de vieți salvate)
4. Principiul recompensei
Promovarea si recompensarea utilității sociale:
valoarea instrumentală, reciprocitatea
 Principiul etic medical de alocare
• Declaratia Drepturilor Pacientului, AMA,
Lisabona, 1981, amendata in 1995 si revizuita in
2005, engl. original:
• “In circumstante in care trebuie sa se faca o
alegere intre pacienti potentiali pentru un
tratament anume care se afla limitat , toti
pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa.
Aceasta alegere trebuie facuta pe criterii
medicale si fara discriminare”
 8. RELATIA MEDIC-COLEGI
• Problemele:
– Ierarhie profesionala
– Modele relationale
• Model bazat pe atitudinea paternalista-model autoritarian
• Model bazat pe autonomie-model cooperativ
– Modul de rezolvare a diferendelor
The WMA Declaration of Geneva includes the pledge, “My
colleagues will be my sisters and brothers.”

WMA International Code of Medical Ethics :

(1) Paying or receiving any fee or any other consideration solely to procure
the referral of a patient;
(2) stealing patients from colleagues.
(3) to report unethical or incompetent behaviour by colleagues,
 Cai de solutionare
• Conflictele cu colegii recunoaste o etapizare: negociere,
discutie personala (masuri informale), scrisoare scrisa,
instiintarea forurilor competente ale Colegiu ,
deschiderea informatiei in media.
• Masuri formale numai dupa esecul masurilor informale
• Toate opiniile trebuie respectate si ascultate.
• Optiunea pacientului (ori a familiei daca acesta nu poate
prezenta decizii) primeaza
• “Intre optiuni inguste si potiuni largi se prefera optiuni
largi si potiuni inguste”.
• Colegiul medicilor si codul deontologic reglementeaza
modalitatea de rezolvare a acestor conflicte (vezi Codul
deontologic)
Un tanar specialist anestezist intr-un spital public mare este indignat de
comportamentul unui chirurg cu mare experienta, in varsta, in prag de pensie care
vorbeste direct, dur cu pacientii indiferent de sex glumind mereu crud pe baza
bolilor lor si moralizandu-i si care isi ridiculizeaza colegii mai tineri atunci cand
gresesc, indiferent de specialitate.
Este considerat un guru al spitalului, toate operatiile oricat de dificile ii reusesc chiar
si acum si nimeni nu indrazneste sa zica nimic. Toti il apreciaza dar deopotriva il
urasc pentru ca fiind atat de mare experienta lui, limitele lor sunt prea vizibile.
Totusi tanarului medic care nu e chirurg si deci e neimplicat din punct de vedere al
specialitatii i se pare imoral acest comportament fata de pacienti si fata de colegi si
este nemultumit ca restul colegilor sunt toleranti si neimplicati desi toata lumea este
de fapt nemultumita de comportamentul medicului in cauza.
Se gandeste daca nu cumva este mai bine sa il reclame la administratia spitalului si
apoi la Colegiul Medicilor. Spune unui coleg tanar ce il framanta si ii cere opinia:
acesta ii spune sa se gandeasca bine pt. ca tocmai se fac reduceri de personal si o
astfel de reclamatie, daca se dovedeste intemeiata, ar putea sa il scoata la pensie pe
colegul lor daca se confirma dupa cum va putea sa il scoata pe el din spital daca nu
se confirma. Daca se confirma poate el sa poarte raspunderea morala a pensionarii
acestui coleg nesuferit? Mai mult chiar, spune colegul, e adevarat ca este nesuferit
dar e cu adevarat cel mai bun chiar si acum si avem inca de invatat de la el dupa cum
si pacientii au dobandit bine (abordare utilitariana).
Ce sa faca? Ce ati face?
• Codul deontologic al Colegiului Medicilor, 2012
• ART. 37
• Semnalarea erorilor profesionale
• (1) Medicul care ia cunoştinţă despre fapte care, în opinia lui, ar putea constitui erori
profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei.
• (2) Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate
măsurile adecvate situaţiei, medicul va informa în mod cât mai detaliat organismele
corpului profesional şi, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, nu va face publice
datele decât după ce corpul profesional s-a pronunţat.

• ART. 38
• Primordialitatea concilierii
• În orice situaţie litigioasă ori divergenţă profesională, înaintea oricărui demers public
este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului profesional.
•
• ART. 39
• Obligaţia de sprijin reciproc şi de loialitate

• În toate situaţiile şi împrejurările legate de exercitarea obligaţiilor profesionale,

medicii îşi vor acorda sprijin reciproc şi vor acţiona cu loialitate unul faţă de celălalt.

• Obligaţia de sprijin şi loialitate subzistă şi faţă de corpul profesional şi organismele

sale.
DEONTOLOGIA MEDICALA SI ETICA NORMATIVA: datoria
medicului; normarea exercitiului datoriei in medicina si
moralitatea comportamentului profesional . Juramantul
Hipocratic si continuitatea normelor morale in practica
medicinii: corpul profesional si constiinta profesionala.
Coduri deontologice; coduri de etica. Codul de etica
universitara. Asociatia medicala Mondiala (WMA):
Declaratia de la Geneva, Codul international al eticii
medicale, Declaratii si reglementari ale WMA. Colegiul
medicilor din Romania. Codul deontologic al medicilor
din Romania comentat.
George Cristian Curca MD, Ph.D.
Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea
Medicina UMFCD
• Indiferent ca ne gandim la viata de familie sau
sociala (in familie si/sau societate), la viata
petrecuta pe perioada educatiei (in scoala)
sau cea profesionala (in profesie), NEVOIA de
MORALITATE (de a face bine) este mereu
prezenta
• DE CE?
 Beneficenta
Organizatie socio-profesionala Juramantul Competenta, profesionalism
(solidaritate, profesionalism)
Independenta profesionala Hipocratic Egalitate
Non-discriminare, justitie
Justitie, egalitarism
Fidelitate, loialitate
Pro-viata, NU eutanasiei si NU avortului
Onoare, responsabilitate
A nu face rau (non-vatamare)
• “Jur pe Apollo medicul, Asclepius, Hygeia si Panacea, si iau ca martori pe toti zeii si zeitele, ca voi pastra dupa
abilitatile si judecata mea urmatorul juramant si intelegere:
• Sa il consider pe profesorul care m-a invatat aceasta arta egal cu parintii mei; sa impart cu el traiul meu, si
atunci cand va fi in datorie de plata, daca va fi nevoie, sa contribui pentru a-l ajuta; sa ii consider pe copii sai
ca pe fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta daca vor dori, fara taxe ori fara vreun acord
scris, si invatandu-i , sa impart cunoasterea acestei arte catre fii mei, catre fii profesorilor mei si catre
discipolii care au prestat un juramant dupa legile medicale, dar nu si catre altii.

• Voi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele; dar si ca sa tin departe
orice vatamare si injustitie.
• De asemenea nu voi da nici o substanta letala chiar daca mi se cere si nici nu voi sfatui în această privință.
Tot așa nu voi da unei femei remedii pentru a induce avortul. Voi pastra in puritate si curatenie viata si arta
mea.
• Nu voi folosi cutitul, nici chiar pentru cei cu pietre, dar voi permite sa o faca celor care practica aceasta
munca.
• Si in oricate case as putea sa intru, voi intra spre binele bolnavului, tinandu-ma departe de orice injustitie din
vina mea ori prin inselaciune abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati, fie ei liberi sau sclavi.
• Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura cu viata aceluia si care nu
trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune.
• Daca va fi sa tin acest juramant cu credinta, fie sa ma bucur de viata si practica artei mele respectat de catre
toti oamenii in toate timpurile; dar daca il voi incalca sau voi jura stramb, contrariul sa mi se intample."
• "Dumnezeul meu, pune in inima mea iubirea pentru arta si pentru toate creaturile.
• Sa nu accepti ca setea de castig si de glorie sa imi influenteze arta, pentru ca
dusmanii adevarului si ai iubirii de oameni sa nu ma poata abuza ori sa ma
indeparteze de la datoria mea nobila de a face bine copiilor tai.
• Sustine forta inimii mele pentru ca sa pot fi intotdeauna gata sa servesc atat pe cel
sarac cat si pe cel bogat, pe prieten dar si pe dusman, pe cel bun cat si pe cel rau.
• Fă, Doamne, ca in cel atins de boală să nu văd altceva decît omul suferind.
• Fa astfel ca spiritul meu sa ramana liber si clar la patul bolnavului si sa nu se
rataceasca inainte de a inregistra tot ceea ce experienta si stiinta m-au invatat.
• Fa astfel ca bolnavii sa aiba incredere in mine si in arta mea pentru a urma sfaturile
mele si prescriptiile mele. Indeparteaza de patul lor pe sarlatanii inarmati cu miile lor
de sfaturi si pe cei care stiu tot pentru ca vanitatea poate esua cele mai bune intentii
ale artei si conduce adesea spre moarte.
• Daca ignorantii ma blameaza fa astfel ca iubirea mea pentru arta sa imi fie
aparatoare si sa ma faca invulnerabil pentru ca sa pot continua fara sa tin seama de
prestigiul, renumele si varsta dusmanilor mei. Da-mi Doamne, indulgenta si rabdare
pe langa bolnavii incapatanati si grosolani.
• Fa astfel ca sa fiu ponderat in toate, dar fara limita in iubirea pentru stiinta. Nu ma fa
sa cred ca pot totul. Da-mi forta, vointa si ocazia de a cunoaste mereu mai mult.
• As putea astazi afla lucruri nestiute ieri intrucat arta este mare dar spiritul omului
este patrunzator si mereu mai in fata.
• Fă-mă să ţin seama, în faţa celor din breasla mea, de sfaturile celor cu adevărat
ştiutori şi ale celor dornici să mă înveţe să înţeleg, intrucat mare şi necuprinsa este
întinderea ştiinţei!”

(traducere dupa Soulier, Du Serment d'Hippocrate à l'éthique médicale, Thèse médecine,

Marseille, 1985 [http://wij.free.fr/maimonid.htm])
 JURAM HIPOCRATE (CCA. 400 IH) JURAM MAIMONIDE (CCA. 1170 DH)
1. Sustine nevoia de solidaritate a corpului 1. Sustine umanismul actiunilor
profesional 2. Altruism
2. Sustine umanismul actului medical 3. Non-discriminare
3. Independenta profesionala 4. Independenta profesionala
4. Competenta profesionala 5. Onestitate, veracitate
5. A face bine 6. Toleranta, echilibru, prudenta, intelepciune
6. A nu face rau, non-vatamare, 7. Devotamanet pentru stiinta medicala
7. A nu ucide 8. Iubire fata de pacient
8. Injustitia, justitia actului medical, 9. Modestie, bun-simt
9. Non-discriminarea 10. Incredere in sine si in stiinta
10. Loialitatea, fidelitate 11. Autodezvoltare
11. Onoare, responsabilitatea 12. Colegialitate, smerenie

1.Actul medical castiga in moralitate prin norme morale si 1. Actul medical castiga in moralitate prin
norme profesionale calitatile morale (virtutile) medicului
2.Sustine valorile profesionale si individuale care se 2. Sustine valorile individuale, calitatile si
contopesc valorile profesionale devin valori indivduale si caracterul medicului, nevoia continua de
sustin onorabilitatea medicului ca persoana si sunt autodezvoltare morala
asumate cu responsabilitate 3. Sustine valorile prudentiale si toleranta fata de
3. Sustinere neconditionata fata de viata diversitate
4.Sustinere neconditionata fata de justitia sociala si in 4. Sustine nevoia de colegialitate
profesiune, atitudine militanta 5. Referirile sunt concentrate pe caracterul
5.Colegialitate, solidaritate medicului si actiunile mediculiu in general
6.Referirile sunt concentrate pe actul medical care este 6. Initiaza modelul de tratament bio-psihologic
normat etic si pe actiunile medicale ale medicului
7.Initiaza fundamentale etice ale organizatiei socio-
profesionale si ale profesionalismului in raport cu
pacientul
• Juramantul Hipocratic creaza etica medicala. Normeaza
moralitatea profesionala in medicina prin valori
precum a face bine, a nu face rau, justitie,
responsabilitate, profesionalism, loialitate, onoare,
non-discriminare, solidaritate, unitate, etc.
• Prin Juramantul Hipocratic se fundamenteaza etica
organizatiei socio-profesionale (corpul profesional-
breasla) formata din cei cu acelasi statut social si care
in exercitiul unei aceleiasi profesiuni impartasesc
aceleasi valori morale: valori precum independenta
profesionala, probitate stiintifica, profesionalism,
responsabilitate, solidaritatea, intr-ajutorarea, respect,
loialitate, onoare, etc.
• Medicii sunt pregatiti inca din familie si de pe bancile scolilor sa respecte
NORMELE impuse de societate, familie, stiinta, profesie dar in egala
masura sa fie liberi si sa se manifeste liberi in respectul acestor norme
(independenta dar nu intoleranta, anarhism, negatie): fundamente ale
democratiei si ale constructiei sociale
• (Medicii) Vor repeta pentru tot restul vietii acelasi dualism: cum poti sa
fi si sa ramai liber in interiorul unor norme (ale moralitatii)?
• Medicii vor trai practica independentei profesionale din interiorul
normarii bunelor practici si a profesionalismului si moralitatii actului
profesional strajuit de codul etic (deontologic).
• Raspunsul la acest dualism a fost dat de catre Imm. Kant si este exercitiul
datoriei (datoria fata de datorie sau datoria de a-si face datoria) ceea ce
a ocazionat nasterea deontologiei (deon = obligatie, logos = stiinta).
• Deontologia este fundamentata de catre etica moralitatii principiului
unic al moralei (Imm. Kant) care este implinirea datoriei. Astfel o actiune
este buna, morala, atunci cand este purtata de vointa cea buna a
agentului (calitatea vointei) care actioneaza spre implinirea datoriei sale.
• Exercitandu-si datoria, agentul implineste binele in actiunea pe care o
efectueaza (datoria este obligatie morala pentru medic atat prin dualismul
de a-si asuma indatorirea cat si de a-i fi impusa –public- ceea ce pe fond
inseamna tot autoasumare).
• Prezumand ca agentul are intentie buna si o calitate a vointei de a produce
binele (ce devine astfel un “bun fara calificare” adica aflat deasupra oricarui
alt bine intrucat izvoraste din insasi vointa si intentia agentului) si isi va
implini datoria pe care o are (asa dupa cum este cunoscut ca are) cu
competenta pe care datoria i-o cere, atunci rezultatele nu pot fi altele decat
bune. Iar aceasta inseamna deontologic a face bine (ceea ce devine
fundamentul filozofic al deontologiei oricare ar fi aplicatia acesteia, fie ea
deontologia medicului, avocatului, politistului, expertului, etc. in exercitiul
datoriei profesionale).
• Deontologia se centreaza pe valorile individuale ale medicului si actiunile
sale ce sunt deopotriva indreptate spre a pastra valorile individuale ale
pacientului.
• Calitatea vointei de a duce la indeplinire cu sarguinta, staruinta, dedicatie
datoria ce o are de implinit o persoana care se afla in exercitarea datoriei
sale reprezinta diligenta. Astfel diligenta devine o datorie extinsa.
• Moralitatea Kantiana este bazata pe constructia imperativului categoric, o
constructie rationala-logica a caii binelui, a aflarii binelui ce sta la baza eticii si care
se regaseste in datoriei de a-si exercita datoria si a implini datoria.

• Prima premiza (Prima maxima – principiul universalitatii legislatiei morale): o

actiune este morala daca intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi considerata
morala de catre toti ceilalti oameni; actiunea devine astfel apta de a deveni o lege
universala care se aplica pentru toti inclusiv pentru agentul insusi

• A doua premiza (Maxima a doua- principiul demnitatii umane): o actiune este

morala atata timp cat aceasta actiune nu trateaza oamenii (nici pe sine nici pe
ceilalti) mai ales ca pe simple mijloace pentru atingerea unui scop ci chiar ca pe
scopul in sine; actiunea indreptata mai ales spre beneficiul celuilalt si intr-o mai
mica masura spre propriul beneficiu

• Concluzia (Maxima a treia- principiul autonomiei). Actionand in conformitate cu

primele doua premize agentul devine deopotriva (1) legislator, (2) subiect al
propriilor legi dar si (3) suveran administrator al legilor intr-o lume in care toti
oamenii (cu totii) sunt autonomi si liberi adica egali.
“O buna vointa este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci
pentru ca e buna in sine. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va straluci
ca un giuvaer, ca o valoare in sine (Imm.Kant)”.

Astfel rezulta ca binele nu se regaseste in rezultatul actiunii ci in calitatea vointei si

exercitiul datoriei spre a atinge acel rezultat (in actiunea insasi).

Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) actiunii devin irelevante pentru

a defini moralitatea actiunii intrucat sunt necontrolabile la momentul actiunii si nu
pot exprima binele la momentul in care alegerea acestuia (calea binelui) era
definita doar de catre calitatea vointei si diligenta actiunii (sarguinta efortului).

Valoarea morala a actiunii nu decurge astfel din consecintele sau rezultatul pe care
actiunea o produce (care deseori nu poate fi cunoscut, anticipat ori garantat) ci in
calitatea vointei agentului (fapta buna pentru motivul bun) si diligenta pentru
mijloacele corecte (sarguinta pentru a alege mijloacele corecte) si care deopotriva
conduc actiunea agentului.

Astfel responsabilitatea medicului revine pentru calitatea vointei sale si alegerea

mijloacelor actului medical dar nu si pentru rezultatele ori consecintele actiunilor
ce sunt intreprinse in exercitiul datoriei implinite cu diligenta.
• Etica binelui in deontologie reiese astfel ca fiind o etica a
datoriei si care devine o prelungire a eticii virtutii intrucat
ea fiinteaza si este adusa spre finalitate ca o obligatie
morala (o datorie) de catre individ (agent).
• Astfel comportamentul deontologic este acel
comportament fata de care se poate demonstra
implinirea binelui asa dupa cum era cunoscut si acceptat
de catre toti ce respecta aceleasi valori.
• In deontologie binele se cauta in persoana agentului si in
actiunea sa realizata cu implinirea datoriei (binele
deontologic) spre deosebire de consecintialism in care
binele se cauta prin forma sa finala de manifestare
exprimata prin calitatea consecintelor/rezultatelor (binele
teleologic) si a utilitatii lor comune (utilitarianism)
• Dar rezultatul actiunii provine ca rezultat nu numai prin efortul virtutilor si
actiunilor agentului dar si prin actiunea coincidenta, sinergica ori antagonista cu
acestea si a altor cauze si conditii (ce nu depind decat partial de agent)
• Astfel rezultatele pot sa exceada virtutii, calitatii vointei si implinirii datoriei asa
dupa cum era cunoscuta, dupa cum a fost exercitata cu diligenta, adica sa
interactioneze cu cauze ori conditii independente de vointa si controlul
agentului.
• Din perspectiva consecintialista insa agentul fiind atras in raspundere cu privire
la binele produs prin prisma rezultatului ramane in raspundere si pentru ceea
ce nu se afla in controlul sau la momentul actiunii dar care a devenit rezultat al
actiunilor sale.
• Din perspectiva utilitariana medicul poate fi atras in raspundere pentru orice nu
este util si/sau nu este dorit de catre pacient sau de catre binele public,
independenta sa profesionala fiind limitata de actiunea intereselor pacientului
–individuale- /publice. Sau invers orice este util si dorit pacientului poate
deveni o obligatie morala pentru medic (ceea ce ii limiteaza acestuia libertatea
individuala).
• Din perspectiva deontologica medicul poate fi atras in raspundere numai in
raport cu cele ce s-au aflat in controlul sau , fata de datoria neimplinita fata de
pacientul sau binele acestuia, printr-o calitate inferioara a vointei de a face bine
si un exercitiu al datoriei sub standardele cunoscute ale datoriei implinite.
 Datorie Datorie
Valori (personale, Comportament,
(obligatie (obligatie
culturale) gandire, actiune
morala) morala) Rezultate

Teorii ale virtutii Teorii ale datoriei Deontologice : Teorii ale datoriei Teleologice :
(CUM TREBUIE SA FIU?) -datoria suprema catre datorie -consecintialism,
-datoria ipotetica -prima facie- utilitarianism

Teorii ale datoriei

(CE TREBUIE SA FAC?)

Principlismul
(principiile bioeticii)
(CUM TREBUIE SA FAC?)
Catre pacient si societate

Virtuti ale medicului

Onorabilitate Empatie, umanitate

(profesionala, individuala)

Loialitate Datorie Competenta

Fidelitate Profesionalism

Confidentialitate Proprii valori

Catre sine
• Exista o diligenta de mijloace fata de care se situeaza raspunderea
agentului, respectiv raspunderea fata de mijloacele actului medical
(raspunderea in medicina).
• Nu fiinteaza in momentul actiunii medicale o datorie fata de rezultat (cu
exceptia actului medical sub contract) intrucat medicul nu poate fi facut
raspunzator pentru ceea ce inca nu s-a intamplat (rezultatul) ori pentru
cauze ce nu se aflau sub controlul sau.
• Respectarea dentologiei actului medical, a normelor deontologice, plaseaza
medicul in respectul moralitatii dar si a legalitatii actului medical.
• Medicul are in activitatea sa o tripla normare: morala, profesionala si legala.
– Moral este responsabil in relatie cu normele moralitatii –
comportamentului- in practica (Codul deontologic/codul etic)
– Profesional in relatie cu normele de buna practica (ghidurile
profesionale, cunoasterea stiintifica unanim acceptata) iar
– Legal in raport cu legile tarii in care practica si fata de care are nu doar
drepturi dar si obligatii pentru ca este un cetatean al acelei tari.
• Posibilele conflicte isi afla rezolvarea in practica principiului deontologic
dupa care “Sanatatea pacientului meu este principala mea indatorire”.
 Exercitiul datoriei
• Datoria este o obligatie morala. Poate fi:
– asumata sau neasumata
– impusa sau autoimpusa

• Datoria implica loialitate si onoare (integritate):

in orice situatie de conflict interesul pacientului
primeaza si auto-interesul medicului este
secundar

• “Sanatatea pacientului meu este principala mea

indatorire”, Declaratia de la Geneva 1948

Profesionalism Competenta

Exprimare artistica a parabolei bunului samaritean

Vitraliu din Biserica Sf. Eutrope, Clermont-Ferrand)
[https://en.wikipedia.org/wiki/Parable_of_the_Good_Samaritan]
• Mai intai oamenii au gandul si dorinta binelui pentru celalalt (benevolenta –exclusiv o virtute-)

si apoi dorinta de a face bine (beneficenta ca virtute in stadiul de intentie)

Obligatia morala

datoria de a face bine (beneficenta ca si calitate a vointei –stadiul de intentie)

Alegerea cailor de a face bine (alegerea comportamentului moral)

datoria de a face bine (beneficenta ca exercitiu al datoriei -stadiul de actiune)

• Benevolenta (bene = bun; volens = vointa, lat.) = dispozitia (dorinta) de a face bine bine (intentia buna)
• Beneficenta (beneficentia/beneficentiae = bunatate; benefactum, bene = bun; facere = a face; beneficus = beneficiu,
lat.) = a face bine (actiunea buna) cu un inteles specific de bunatate, caritate.
• Beneficenta constituie o virtute (calitate de caracter) dar si o datorie (obligatie morala).
• Elementele beneficentei (conceptul larg al beneficentei, Wiliam Frankena, 1964):
1. a nu face rau (non-maleficenta)
2. a opri raul
3. a indeparta raul
4. a preveni raul Conceptul ingust al beneficentei, James
5. a face bine Childress, 1970
 Documente care reglementeaza moralitatea actului
medical si astfel indirect legalitatea actului medical
• Asociatia Medicala Mondiala (WMA) * este organizatia mondiala a medicilor care a luat fiinta dupa al doilea Razboi
Mondial si promoveaza cunoasterea eticii medicale si moralitatea practicii profesionale.
• In acest sens si-a asumat sarcina formularii si actualizarii codurilor, normelor morale si regulamentelor menite sa
indrume medicii spre a cauta si gasi binele pacientului lor, urmarind sanatatea pacientuliu ca principala indatorire.

• “Since it was founded in 1947, a central objective of the WMA has been to establish and promote the highest
possible standards of ethical behaviour and care by physicians. In pursuit of this goal, the WMA has adopted global
policy statements on a range of ethical issues related to medical professionalism, patient care, research on human
subjects and public health. WMA Council and its standing committees regularly review and update existing policies
and continually develop new policy on emerging ethical issues.
• The WMA serves as a clearinghouse of ethics information resources for its members and cooperates with academic
institutions and global organizations concerned ethical matters, as well as individual experts in the field of medical
ethics.
• The WMA has adopted numerous policies that are recognized internationally as the global ethical standard for the
topics they address. The following selection represents some of the most important ethics policies of the WMA” **.

• Printre actele emise de WMA se numera:

– Declaratia de la Geneva, 1948
– Codul de la Nuremberg, 1949
– Codul International al Eticii Medicale, 1949
– Declaratia de la Helsinki, 1964 cu privire la cercetarea pe subiecti umani
– Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
– Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981, etc.
*http://www.wma.net/en/30publications/10policies/index.html (accesat 10.03.2014): aveti listate dupa prima litera a documentului toate
documentele care reglementeaza moralitatea practicii medicale pe teme.
** http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)
• Declaratia Drepturilor Pacientului, Asoc. Medicala Mondiala, Lisabona, 1981,
amendata in 1995 si revizuita in 2005:
• “Preambul: “Ori de cate ori legislatia, actiunile guvernamentale sau oricare alte
administratii ori institutii neaga drepturile pacientului, medicii vor lua masurile
potrivite pentru a le asigura ori a le restaura ”.
• Principii. 1. In circumstante in care o alegere trebuie facuta intre pacientii care pot
beneficia de un anume tratament care se afla intr-o limitare a disponibilitatii sale,
toti pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa pentru acel tratament. Alegerea
trebuie sa se bazeze pe criterii medicale si sa fie facuta fara discriminare”.

• Codul International al Eticii Medicale, AMA, 1948, prevede ca: “Un medic
datoreaza pacientului sau loialitate completa”.
• Declaratia de la Geneva: “Sanatatea pacientului meu este principala indatorire”
• Declaratia privind promovarea sanatatii AMM (WMA), Bali 1995: “Art. 1.
“Medicii practicieni si asociatiile lor profesionale au o datorie etica si
responsabilitate profesionala de a actiona in cel mai bun interes al pacientilor in
orice moment si sa integreze aceasta responsabilitate largind preocuparea si
implicarea lor in promovarea si asigurarea sanatatii publicului).”
• Codul deontologic la medicului din Romania, 2012: “Binele pacientului este
deasupra binelui societatii si stiintei”
 Codul de Nuremberg (1947)
(http://archive.hhs.gov/ohrp/irb/irb_appendices.htm#j6 )
http://www.lifeissues.net/writers/irv/irv_214needtoknow.html)
• Consimtamantul voluntar al subiectului uman este esential.
• Experimentul trebuie condus astfel incat rezultatele sale sa fie fructuoase pentru binele societatii, fara a
putea fi obtinute pe alte cai sau metode de studiu si fara a fi intamplatoare si nenecesare in natura lor.
• Experimentul trebuie sa fie construit si sa aiba un design bazat pe experimente pe animale si cunoasterea
istoriei naturale a bolii sau problemei aflate in studiu astfel incat rezultatele sa justitifice experimentul.
• Experimentul trebuie sa fie condus astfel incat sa evite orice suferinta fizica si psihica care nu este necesara si
orice vatamare.
• Nici un experiment nu va realizat atunci cand exista a priori convingerea ca moartea ori debilitatea va
decurge cu exceptia, poate, a acelor experimente in care chiar medicii devin subiecti.
• Gradul de risc nu va depasi niciodata valoarea umanitariana a scopului experimentului.
• Pregatirea adecvata trebuie sa fie realizata o data cu punerea la dispozitie a masurilor adecvate pentru a
proteja subiectul supus exprimentului impotriva oricaror posibilitati chiar si indepartate de dizabilitare ori
moarte.
• Experimentul trebuie sa fie condus stiintific de catre persoane calificate.
• In timpul cursului experimentului subiectul uman trebuie sa aiba libertatea sa opreasca experimentul daca a
atins starea fizica si mentala in care continuarea exprimentuluui ii apare lui ca fiind imposibila.
• In timpul cursului exprimentului omul de stiinta in raspundere trebuie sa fie pregatit sa opreasca si sa
termine exprimentul in orice moment daca apreciaza cu buna credinta, abilitati superioare si judecata
adecvata ca o continaure a experimentului ar putea produce vatamarea, dizabilitatea ori moartea subiecului
supus experimentului.
 Declaratia de la Geneva, 1948,
Adoptata dupa Codul de la Nuremberg, 1947
• “Pe timpul admiterii mele ca membru al profesiei medicale:
• Jur sa-mi consacru viata in serviciul umanitatii.
• Voi datora profesorilor mei respect si gratitudine.
• Voi practica profesiunea cu constiinta si demnitate.
• Sanatatea pacientilor mei va fi prima mea indatorire.
• Voi respecta secretele care imi sunt incredintate chiar si dupa ce pacientul a
murit.
• Voi mentine prin toate fortele mele onoarea si traditiile nobile ale profesiunii
medicale.
• Colegii mei vor fi surorile si fratii mei.
• Nu voi permite consideratiilor de varsta, boala, dizabilitati, credinta, origine
etnica, sex, nationalitate, afiliere politica, rasa, orientare sexuala, statut social sau
oricarui alt factor sa intervina intre datoria mea si pacientul meu.
• Voi mentine cel mai inalt respect pentru viata umana.
• Nu imi voi folosi cunostiintele medicale pentru a viola drepturile omului si
libertatile sale civile, nici chiar sub amenintare.
• Fac aceste promisiuni solemn, liber si pe cuvantul meu de onoare »
 CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE
Datoriile medicului in general
1. Un medic va practica un rationament profesional independent si va mentine la cel mai inalt nivel
comportamentul profesional fata de bolnavi.
2. Va respecta drepturile pacientului sau competent psihic de a accepta sau refuza tratamentul
propus.
3. Nu va permite ca judecata sa sa fie influentata de profitul personal sau discriminare.
4. Medicul va fi dedicat sa ofere servicii medicale competente in deplina independenta morala si
profesionala cu compasiune si respect fata de demnitatea umana.
5. Se va comporta onest cu pacientii si colegii si va raporta autoritatilor pe acei medici care practica
profesiunea neetic sau incompetent sau care exercita actiuni de frauda sau inselatorie.
6. Nu va primi nici un beneficiu financiar sau alte avantaje numai pentru a face recomandari
pacientului sau a prescrie produse medicale specifice.
7. Va respecta drepturile pacientilor, colegilor si a altor profesionisti ce lucreaza in domeniul medical.
8. Va recunoaste rolul pe care il are in educatia publicului dar va manifesta retinere in divulgarea
descoperirilor sau a tehnicilor sau tratamentelor noi pe canale neprofesionale.
9. Va certifica numai ceea ce personal a verificat.
10. Va face tot ce poate pentru a folosi resursele medicale in spre binele pacientilor si a comunitatii.
11. Va cauta ajutor de specialitate daca sufera de boli fizice sau mentale.
12. Va respecta codurile nationale si locale ale eticii.
 Datoriile medicului fata de pacient
1. Medicul va avea permanent in minte obligatia de a apara viata umana.
2. Datoreaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiintelor
sale medicale.
3. Ori de cite ori o examinare sau un tratament se afla deasupra
capacitatilor sale, se va consulta cu un coleg sau va indrepta pacientul
catre un alt medic care are abilitatea necesara.
4. Va respecta dreptul pacientului la confidentialitate.
5. Este etic sa divulge informatia confidentiala atunci cand pacientul
consimte la aceasta sau atunci cand exista un pericol sau o amenintare
iminenta la adresa pacientului sau a celorlalti si aceasta amenintare
poate fi indepartata numai prin incalcarea confidentialitatii.
6. Va acorda activitate medicala de urgenta ca datorie umanitara, pana cand
se va convinge ca altii pot si vor sa o faca in locul sau.
7. Atunci cand serveste unei a treia parti sa se asigure ca pacientul sau are
deplina cunostiinta de aceasta situatie.
8. Nu va intra in relatii sexuale sau in alte relatii abuzive sau de exploatare
fata de pacientul sau actual.
 Datoriile medicului fata de colegi

1. Un medic se va comporta fata de colegii sai tot asa cum si-ar dori ca
acestia sa se comporte fata de el.
2. Nu va submina relatia pacient-medic a colegilor in scopul de a atrage
pacientii.
3. Cand este medical necesar va comunica cu colegii care sunt implicati in
ingrijirea aceluiasi pacient.
4. Aceasta comunicare va respecta confidentialitatea si va fi limitata la
informatia necesara
 Documente ale eticii normative profesionale

LECTURA OBLIGATORIE
– CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICALĂ din 30 martie 2012 al
Colegiului Medicilor din România, EMITENT: COLEGIUL
MEDICILOR DIN ROMÂNIA. PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.
298 din 7 mai 2012
[http://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf]
– DECLARATIA DE LA GENEVA, 1948
– CODUL DE LA NUREMBERG, 1949
– CODUL INTERNATIONAL AL ETICII MEDICALE, 1949
http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)

LECTURI RECOMANDATE
– Declaratia de la Helsinki, 1964 cu privire la cercetarea pe subiecti
umani
– Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
– Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981
http://www.wma.net/en/20activities/10ethics/index.html (resurse de politici)
 Asociatia Medicala Mondiala, WMA, puncte de
vedere, recomandari, luari de pozitie fata de
problemele medicilor
http://www.wma.net/en/40news/20archives/2015/2015_11/index.html
• (26.04.2016) A comprehensive programme to harness the potential of the world’s
doctors to reduce health inequality is published today by the World Medical
Association.
• The report* by the WMA’s President Sir Michael Marmot shows how doctors can
advocate and work towards reducing the wide and persistent health inequities that
are found across the world. It cites a growing body of evidence which suggests that
health professionals, and the health care system have the levers and influence to
improve health for the global population.
• Sir Michael lists a catalogue of examples from around the world to demonstrate the
powerful effect of doctors working at all levels to tackle health inequality. His report
says that doctors have a responsibility to advocate on behalf of patients and this
responsibility could be achieved by better integrating the social determinants of
health into the everyday work of doctors the world over. It sets out a strategy for the
WMA and its 112 national medical associations, providing practical approaches for
medical professionals and their associations to incorporate the social determinants
of health in their everyday practice and broader societal roles.
• Today’s report is published as leaders of the medical profession gather in Buenos
Aires for the WMA’s Council meeting this week (Thursday-Saturday). Tomorrow Sir
Michael is meeting the Argentina Health Minister Dr. Jorge Lemus and Dr. Jorge
Coronel, President of the Medical Confederation of Republic of Argentina, to discuss
• ‘Despite the global trend of increased life expectancy, large differences in
health outcomes and life expectancy can still be seen. There are clear
differences in health between social groups in all countries. The lower an
individual’s socio economic position the higher the risk of poor health and
the greater the likelihood of premature death. People’s health is shaped by
the conditions in which they are born, grow, live, work and age. And it is
inequities in power, money and resources that give rise to these conditions.
• ‘It is clear that doctors, NMAs and the WMA have a key role in tackling
health inequality internationally, at a national level, at the local level, and
for individuals and their families. Doctors witness these inequalities in their
hospitals and surgeries every day. These grotesque levels of health
inequality are unnecessary and avoidable and reducing them is a matter of
social justice. To do this effectively it is essential to bring the health of less-
advantaged people closer towards the level of the most-advantaged by
tackling the root causes of inequalities.
• ‘What this report does is set out for the first time wide-ranging guidance to
equip doctors with the necessary skills to tackle health inequity. It shows
that there are significant actions that health professionals can take to help
improve the conditions in which people live. I hope this will inspire them to
take the agenda forward by encouraging them to shift their focus.’
• (28.03.2016) Concern that refugees fleeing to Europe are receiving
inadequate health
• care has been expressed by the World Medical Association.
• ‘We appeal to the national leaders to put the needs of the individuals at
• the heart of this mass migration. Their needs for housing, food, regular
• medical care and simple dignity have been largely overlooked so far. As
• physicians we have a duty to speak out about the risks to the health of
• these desperate people.
• ‘We are concerned about the social determinants of health, illness
• prevention, the availability of health care and other areas to prevent
• abuse, neglect and exploitation.'
• Despre Implicarea medicilor in pedepsirea unor persoane
condamnate in Iran (13.03.2015)
• Despre decizia Com. Nat. Unite asupra Drogurilor Narcotice
privind includerea ketaminei in lista drogurilor controlate
(06.03.2015)
• O atentionare guvernelor pt. a nu bloca activitatea corpului
profesional al medicilor (26.02.2015)” ‘The case in Turkey
has been a shame for a democratic nation with a rich
cultural heritage. It has been an assault on humanity and an
attack on the autonomy of our profession“. “‘The Turkish
people can be proud of their doctors, lawyers and judges
who live up to values of justice and humanity and who
withstand the forces of intimidation and segregation”.
‘Physicians must be able to practise their profession without
any fear or intimidation in Turkey and in all other parts of
the world. They should be able to help anybody anywhere
without any distinction.
• Implicarea medicilor sub amenintarea ISIS in recoltarea de
tesuturi si organe umane pt. a finanta nevoia de resurse
materiale cu care sa alimenteze actiuni teroriste
(20.02.2015)
• (26.01.2015) International Hospital Federation (IHF) si
International Generic Pharmaceutical Alliance (IGPA) si
WMA isi cresc eforturile pentru a intreprinde actiuni spre
binele a milioane de pacienti, asistente, medici, spitle,
unitati de cercetare cu privire la dezvoltarea de produse
farmaceutice generice in scopul unei ingrijiri medicale
superioare.
• (13.12.2014) toate formele de tortura in care sunt implicati
medicii, “‘The WMA has a clear commitment, as stated in
the WMA Declaration of Tokyo, on prohibiting physicians
from participating in, or even being present during, the
practice of torture or other forms of cruel, inhuman or
degrading procedures.“
• (11.11.2014) aniversarea a 50 de ani de la prima Declaratie
de la Helsinki.
• (11.10.2014) Noi ghiduri cu privire la practica chirurgiei cosmetice,
Durban, South Africa, s-au adresat observatii cu privire la lipsa de
reglementare mai ales la copii, tratamente cu riscuri, uneori mutilante.
The guidelines say: ‘Body image affects a person's self-esteem and mental
health and is an integral part of a person's overall health and well-being.
However, media images of “perfect bodies” have become the norm,
causing some people, to develop unrealistic and unhealthy body images.‘
Medici sunt descurajati sa promoveze aceste modele si sunt chemati sa
puna cel mai bun interes al pacientului si sanatatea lor deasupra oricarui
alt interes.
• (10.10.2014) impartialitatea medicilor in cadrul conflictelor armate din ce
in ce mai numeroase. ‘Our current world is going through a dramatic
increase of armed conflicts in which the values of our association are
permanently violated. Impartiality remains an inescapable ethical value,
as much in our schools as in our administrations and our hospitals. This
impartiality is the guarantee for a deep respect for all cultural differences
and the negation of all kinds of fundamentalism”.
• (26.05.2014) o mai buna sustinere pentru ingrijirea paliativa ‘It is the
ethical duty of physicians to alleviate pain and suffering. Palliative care is
fundamental to improving people’s quality of life and well-being. It is a
matter of human dignity and human rights.
• Etc. a se cauta pe website
http://www.wma.net/en/40news/20archives/2015/2015_11/index.html
 CODUL DE DEONTOLOGIE MEDICALĂ din 30 martie 2012
al Colegiului Medicilor din România
MO nr. 298 din 7 mai 2012
VALORI MORALE CARE NORMEAZA MORALA PROFESIONALA IN MEDICINA

• CAP. I Principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic

ART. 1. Scopul şi rolul profesiei medicale. Întreaga activitate profesională a
medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice
şi psihice a fiinţei umane (valori: a face bine –beneficenta-, a nu face rau,
respect, demnitatea omului, reparatie, etc.)
ART. 2 Nediscriminarea (valori: justitie, egalitate, respectul unicitatii si valorii
fiintei umane, respectul demnitatii umane)
ART. 3 Respectul demnităţii fiinţei umane ca valoare fundamentală a corpului
profesional (valori: respectul unicitatii si valorii fiintei umane, autonomia)
ART. 4 Primordialitatea interesului şi a binelui fiinţei umane asupra societăţii
ori ştiinţei (beneficenta, a nu face rau -non-maleficenta-, respectul
demnitatii umane, valoarea fiintei umane, empatie, datorie, justitie, etc.)
ART. 5 Obligativitatea normelor profesionale şi a celor de conduită
(justitie, beneficenta)
ART. 6 Independenţa profesională (valori: beneficenta, incredere,
responsabilitate)
ART. 7 Caracterul relaţiei medic-pacient, exclusiv profesională şi se va
clădi pe respectul acestuia faţă de demnitatea umană, pe înţelegere şi
compasiune faţă de suferinţă (valori: a face bine, a nu face rau,
responsabilitate, empatie, reparatie,auto-prefectionare, etc.)
ART. 8 Obligaţia diligenţei de mijloace; sa se asigura ca decizia este
corectă iar pacientul beneficiază de maximum de garanţii în raport
de condiţiile concrete (valori: datorie, obligatie morala, a face bine, a
nu face rau, autonomie, independenta profesionala)
ART. 9 Principiul specializării profesionale (valori: responsabilitate, a
face bine, a nu face rau, justitie, respectul demnitatii umane)
ART. 10 Respectul faţă de confraţi abţinându-se să-i denigreze ori să
aducă critici cu privire la activitatea profesională a acestor (valori:
responsabilitate, justitie, autonomie, a face bine, a nu face rau,,
respectul demnitatii umane, etc.)
Istoricul bioeticii. Principiile etice care stau la
baza cercetarii stiintifice pe subiectul uman.
Principiile bioeticii: beneficenta, non-
maleficenta, autonomia, justitia.
Dezvoltarea bioeticii.
Nevoia de bioetica.
Conflicte si dileme.

Prof. GC Curca
Prof. de medicina legala si Bioetica
Discipl. Medicina legala si Bioetica,
Depart. 2 Stiinte Morfologice
Fac. de Medicina, UMFCD Bucuresti
 Etapa 1
• Actiunea: practica medicala neunitara la patul
bolnavului, etic si profesional
• Masura: juramantul Hipocratic 450 i.H.,
Hisbah atestat in 931 d.H, juramantul
Maimonide 1170 d.H
 Repere ale eticii medicale in Europa
450 IH
• Juram Hipocratic (cca 450 iH): a creat relatia medic-
pacient a dezvoltat practica medicala clinica la patul
bolnavului, a sustinut necesitatea existentei corpului
profesional, a sustinut o declaratie de intentie
(Juramantul) la intrarea in practica medicala ca un
normativ al moralitatii profesionale ce trebuie acceptat
si implinit de catre toti, nevoia de solidaritate colegiala,
umanismul si competenta profesionala.
• Etica medicala (studiul filozofic al moralei in practica
medicala) incepe o data cu practica medicala la patul
bolnavului si Juramantul Hipocratic ca si normativ al
moralitatii actului medical, ca si reglementare a
moralitatii relatiei medic-pacient.
Organizatie socio-profesionala Non-maleficenta
Beneficenta Competenta, profesionalism
Independenta
Juramantul Hipocratic Egalitarism, Nondiscriminare
Justitie Fidelitate
Pro-viata: nu eutanasiei, avortului Responsabilitate
“Jur pe Apollo medicul, Asclepius, Hygeia si Panacea, si iau ca martori pe toti zeii si zeitele, ca voi pastra
dupa abilitatile si judecata mea urmatorul juramant si intelegere:
Sa il consider pe profesorul care m-a invatat aceasta arta egal cu parintii mei; sa impart cu el traiul meu,
si atunci cand va fi in datorie de plata, daca va fi nevoie, sa contribui pentru a-l ajuta; sa ii consider pe
copii sai ca pe fratii mei pe linie barbateasca si sa-i invat aceasta arta daca vor dori, fara taxe ori fara
vreun acord scris, si invatandu-i , sa impart cunoasterea acestei arte catre fii mei, catre fii profesorilor
mei si catre discipolii care au prestat un juramant dupa legile medicale, dar nu si catre altii.
Voi folosi prescriptii pentru a ajuta pe cel bolnav dupa abilitatile si cunostiintele mele; dar si ca sa tin
departe orice vatamare si injustitie.
De asemenea nu voi da nici o substanta letala chiar daca mi se cere si nici nu voi sfatui în această privință.
Tot așa nu voi da unei femei remedii pentru a induce avortul. Voi pastra in puritate si curatenie viata
si arta mea.
Nu voi folosi cutitul, nici chiar pentru cei cu pietre, dar voi permite sa o faca celor care practica aceasta
munca.
Si in oricate case as putea sa intru, voi intra spre binele bolnavului, tinandu-ma departe de orice injustitie
din vina mea ori prin inselaciune abtinandu-ma de la placerile iubirii cu femei sau barbati, fie ei liberi
sau sclavi.
Tot ceea ce voi vedea sau auzi in timpul tratamentului sau in afara lui in legatura cu viata aceluia si care
nu trebuie vorbit in nici un fel in afara, nu voi vorbi, cu privire la cele ce nu se pot spune.
Daca va fi sa tin acest juramant cu credinta, fie sa ma bucur de viata si practica artei mele respectat de
catre toti oamenii in toate timpurile; dar daca il voi incalca sau voi jura stramb, contrariul sa mi se intam"
 REPERE ALE ETICII MEDICALE IN LUMEA ARABA

931
In “Etica Medicului” (Adabul Tabib) scrisa de Ishap bin Ali Al Rahawi (854-931) in
Al Raha, nordul Siriei se descriu cu doua secole anterior sistemului “Hisbah”,
sistemul de licentiere al medicului, norme cu privire la documentatia medicala,
folosirea actelor si documentelor medicale in educatia profesionala, controlul
calitatii actuliu medical, rezolvarea litigiilor, etc. [1,2].
“...medicului nu ii este permis sa ingrijeasca pacienti pana cand nu trece testele
mentionate mai sus si examinarile. Daca le trece ii va fi permis”. Medicul, cand va
intra la pacient sa il trateze, mai intai va cere o coala alba de hartie pe care dupa o
evaluarea a pacientului va scrie numele pacientului, prima zi a bolii apoi a doua si
a treia dupa cum sunt. Am gasit acea boala. Boala mi s-a aratat prin aspectul
urinii, pulsului, sau ce alte semne am vazut. I-am prescirs medicamente si ce
medicamente i-am prescris, ori ce dieta.”[3]
[1] Al- Shaizari’s book. On Supervision (Hisbah) over Physicians, Oculists, Orthopedists and Surgeons
[http://earchiving.wordpress.com/category/medical-record-keeping-islam-5th-century/]
[2]M. Zuheir Al Kawi, History of medical records and peer review, Editorial, King Faisal Specialist Hospital, 1997
[3]Ishaq bin Ali Al Rahawi. Adabul Tabib (Ethics of the Physician). Verification by Dr. Muraizen Saeed Assiri. Issue No. 9.
Riyadh: King Faisal Center for Research and Islamic Studies, 1992:264-5.
• Apoi va pleca si va lasa ce a scris familiei pacientului. Cand va reveni
va urmari daca sunt semne de schimbare si va inregistra la fel de
fiecare data in fiecare vizita a sa. Daca vede vreun semn de
inrautatire va mentiona aceasta. Daca inrautatirea apare dupa cum
a spus va nota aceasta pana la sfarsitul bolii cu fiecare iintalnire a
pacientului. Daca pacientul recupereaza va pastra aceste
documentari pentru a-si aduce aminte in cazul in care o boala
asemanatoare apare si la alta persoana pe care o trateaza. [3]
• Daca pacientul moare si cineva ridica intrebare cu privire la calitatea
ingrijirii atunci doctorul se va intalni cu cei ce au experienta va
aduce cu sine documentarea pentru a fi examinata de cei ce au
cunsotiinte profesionale. Daca boala a decurs dupa cum a spus el si
semnele bolii sunt cele cunsocute si caracteristice iar
medicamentele si ingrijirea au fost satisfacatoare, medicului I se va
multumi si el va pleca. Iar daca nu, va primi ce merita…”[3].
930-1000 In Lumea araba
Normele documentate de practica medicala erau cunoastere comuna si
adaptate dupa normele grecesti. Mai tarziu aceste norme au devenit lege prin
decretul din anul 931 AD al califului abasid “Al Muqtader” prin care nici un
medic nu avea voie sa ingrijeasca un pacient pana cand nu va parcurge o
exminare si nu va primi un certificat care sa ateste ca a trecut acea
examinare”[4].

Sistemul “Hisbah” (sistemul de control al calitatii) a fost aplicat in medicina

pentru prima data in lumea araba in secolul 11 descris in cartea lui Al Shaizari
[1]

4. Ibn Abi Osaibiaa. Uyunul Anbaa fi Tabaqatil Atibbaa (Sources of the News in the Ranks of Physicians). Verification by Nizar Reda.
Beirut: Al Haya House, Beirut, 1992:302.

Juram Maimonide (cca. 1170 dH) in Europa mediteraneana

si Asia : umanism si competenta profesionala, a valorizat calitatile medicului si
nevoia lor de autodezvoltare, prin calitatile sale morale actul medical castiga in
moralitate, a sustinut valori prudentiale si toleranta fata de diversitate, nevoia de
colegialitate. A initiat modelul de tratament bio-psihologic.
 1170 In Europa mediteraneana si Asia
Juram Maimonide (cca. 1170 dH): umanism si competenta profesionala, a valorizat calitatile
medicului si nevoia lor de autodezvoltare, prin calitatile sale morale actul medical castiga in
moralitate, a sustinut valori prudentiale si toleranta fata de diversitate, nevoia de
colegialitate. A initiat modelul de tratament bio-psihologic.
• "Dumnezeul meu, pune in inima mea iubirea pentru arta si pentru toate creaturile.
• Sa nu accepti ca setea de castig si de glorie sa imi influenteze arta, pentru ca dusmanii adevarului si ai iubirii de
oameni sa nu ma poata abuza ori sa ma indeparteze de la datoria mea nobila de a face bine copiilor tai.
• Sustine forta inimii mele pentru ca sa pot fi intotdeauna gata sa servesc atat pe cel sarac cat si pe cel bogat, pe
prieten dar si pe dusman, pe cel bun cat si pe cel rau.
• Fă, Doamne, ca in cel atins de boală să nu văd altceva decît omul suferind.
• Fa astfel ca spiritul meu sa ramana liber si clar la patul bolnavului si sa nu se rataceasca inainte de a inregistra tot
ceea ce experienta si stiinta m-au invatat.
• Fa astfel ca bolnavii sa aiba incredere in mine si in arta mea pentru a urma sfaturile mele si prescriptiile mele.
Indeparteaza de patul lor pe sarlatanii inarmati cu miile lor de sfaturi sip e cei care stiu tot pentru ca vanitatea poate
esua cele mai bune intentii ale artei si conduce adesea spre moarte.
• Daca ignorantii ma blameaza fa astfel ca iubirea mea pentru arta sa imi fie aparatoare si sa ma faca invulnerabil
pentru ca sa pot continua fara sa tin seama de prestigiul, renumele si varsta dusmanilor mei. Da-mi Doamne,
indulgenta si rabdare pe langa bolnavii incapatanati si grosolani.
• Fa astfel ca sa fiu ponderat in toate, dara fara limita in iubirea pentru stiinta. Nu ma fa sa cred ca pot totul. Da-mi
forta, vointa si ocazia de a cunoaste mereu mai mult.
• As putea astazi afla lucruri nestiute ieri caci arta este mare dar spiritul omului este patrunzator si mereu mai in fata.
• Fă-mă să ţin seama, în faţa celor din breasla mea, de sfaturile celor cu adevărat ştiutori şi ale celor dornici să mă
înveţe să înţeleg, căci mare şi necuprinsa este întinderea ştiinţei!”
(traducere literara dupa Soulier, Du Serment d'Hippocrate à l'éthique médicale, Thèse médecine, Marseille, 1985
[http://wij.free.fr/maimonid.htm])
 Etapa 2
• Actiunea : cazul Neisser, 1897-1899
• Masura: Norme cu privire la cercetarea pe
subiectul uman in Germania 1900-1931
 Gerhard Armauer Hansen Albert Neisser

• n. 1855, 1877 absolvent in Breslau

• n. 1841; 1866 absolvent Oslo
• 1879 descopera gonococul (Neisseria ghonorhoae)
• 1868 incepe studiul leprei cu Danielssen
• 1880 anunta descoperirea etiologica a leprei
• 1872-73 descopera bacteria si anunta ca a identificat cauza
• 1882 numit profesor extraordinar
(un germen) dar nu a putut lega etiologic bacilul de boala
• 1898 publica date despre seroterapia sa contra
• 1979 il roaga pe Albert Neisser sa il ajute in histopatologia
sifilisului; pentru baza de cercetare si-a ales ca
produselor biologice
subiecti umani prostituate: unele se imbolnavesc
• 1880 Neisser anunta singur descoperirea leprei prin
• Este acuzat de incalcarea bunei conduite in
identificarea bacilului in produsele recoltate de Hansen
cercetare dar ordinul medicilor il absolva de
• Sub presiunea de a putea macar lega bacilul de boala
acuzatie, pacientele neputand aduce dovezi ca s-
clinica, dupa 1880 Hansen contamineaza intentionat cativa
au imbolnavit din seroterapia lui Neisser iar nu de
subiecti umani, femei, in speranta ca va demonstra
pe urma meseriei lor
legatura cauzala: acestea insa nu fac boala si astfel nu
• Contribuie la diagnosticul sifilisului (lucreaza cu
obtine demonstratia.
Wasserman), la tratamentul sifilisului (Salvarsan,
• Este acuzat de incalcarea bunei conduite in cercetare.
Paul Ehrlich) si la profilaxia sifilisului
Ordinul medicilor il condamna la ridicarea dreptului de
• Moare in 1916 de septicemie la 61 de ani dupa 37
libera practica
de practica
• Ramane in organizarea sistemului medical ca expert in
• Unul dintre cei mai mari bacteriologi inscris in
lepra, implementeaza primele masuri epidemiologice,
panteonul medical al Germaniei
promoveaza legea cu privire la lepra si reduce nr. de leprosi
cu 2/3, Norvegia fiind tara cu cel mai bun control al leprei:
profilaxia norvegiana este preluata in toate tarile
• Moare in 1912 la 71 de ani de inima desi suferea de sifilis
de 50 de ani si devine o legenda a medicinii norvegiene.
 1900 in Germania
• In 1891 ministerul Prusac al interiorului a emis o directiva catre toate inchisorile ca
testul la tuberculina utlizat in tratamentul tuberculozei sa “nu fie folosit in nici un caz
impotriva vointei pacientului”.
• Dar primele regulamente si norme despre cercetarea stiintifica in Europa au fost
emise de catre Ministerul Prusac pentru afaceri medicale, religioase si educatie in
1900. Acestea au fost ocazionate de catre cazul Neisser care a ajuns sa fie discutat
chiar si in Parlamentul Germaniei unde a intrunit consensul cu privire la introducerea
bazei legale a consimtamantului informat si a deschiderii secretului profesional:
“Directorii medicali sunt atentionati ca orice interventie medicala alta decat
diagnosticul, ingrijirea, imunizarea sunt excluse cat timp subiectul uman e minor ori
lipsit de competenta din orice ratiuni” sau daca subiectul nu si-a dat consimtamantul
intr-o forma lipsita de ambiguitate dupa o examinare corespunzatoare a posibilelor
consecinte negative ale interventiei. Orice cercetare ori interventie trebuie implinite
numai de catre directorul medical sau cu autorizatia lui ori a ei.“
• [http://web.archive.org/web/20080304153538/http://www.bmj.com/archive/7070nd1.htm]
• Intr-un raport olograf, Emil von Behring argumenta in 1900 in referire la cazul Neisser
ca autoexperimentarea trebuie intotdeauna sa preceada experimentul pe pacienti.
Emil von Behring aprecia ca experimentarea pe subiectul uman este neetica daca se
efectueaza fara consimtamantul voluntar la subiectului.
• Emil Adolf von Behring (n. 15
martie 1854, Hansdorf - d. 31
martie 1917, Marburg) a fost un
bacteriolog și serolog german, care
a descoperit împreună cu japonezul
Kitasato Shibasaburo serul
antitetanic.
• În anul 1890, împreună cu Paul
Ehrlich, a descoperit antitoxina
difterică. Pentru meritele sale a
primit în anul 1901 premiul Nobel
pentru medicină.

• [http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Adolf_von_Behrin
g]
 1931 in Germania
• “In 1931 Reich-ul german a emis un regulament detaliat cu privire la
“Ghiduri pentru noi terapii si experimentarea umana”. Ghidul
distinge clar intre cercetarea terapeutica (“noi terapii”) si cea non-
terapeutica (“experimentarea umana”) si stabileste un set de
precautii stricte.
• “Noile terapii pot fi aplicate numai daca exista consimtamantul sau
proxi consimtamantul a fost dat in clar si indiscutabil dupa o
prealabila informare. Noi terapii pot fi introduse fara consimtamant
numai daca sunt urgent ceerute si nu pot fi amanate datorita nevoii
de a salva viata sau a preveni deteriorarea sanatatii….”In aceste
cazuri un raport va documenta clar aceste preconditii.
• Cercetarea non-terapeutica “nu este permisa fara consimtamant”.
[http://web.archive.org/web/20080304153538/http://www.bmj.com/archive/7070nd1.htm]
1934-1039 in Germania
• 1934 legea privind prevenirea urmașilor bolnavi genetic
• 1939 decretul de eutanasiere

• Decretul de “eutanasie” al deficientilor: “Reich Leader Bouhler and

Dr. Brandt are charged with the responsibility for expanding the
authority of physicians, to be designated by name, to the end that
patients considered incurable according to the best available
human judgment [menschlichem Ermessen] of their state of health,
can be granted a mercy death [Gnadentod]”. A. Hitler, 1939,
(Traducere in engleza, citat de Robert Jay Lifton, The Nazi Doctors: Medical Killing and the Psychology of
Genocide, Basic Books 1986, 64, http://en.wikipedia.org/wiki/Action_T4)

• Decretul “Eutanasiei” devine in 1939 politica de stat (actiunea T4).

El va fi revocat din acelasi ordin in 1941 pentru a preveni refuzul
cetatenilor la inrolare dar va continua neoficial.
 Etapa 3
-Actiunea: Eugenia 1870-1945, experimentele
din cel de-al doilea razboi mondial, 1939-
1942-1945
-Masura: Codul de la Nuremberg, 1947
Experimente desfasurate pe subiecti umani in lagare de concentrare
naziste in al doilea RM
1. gemeni (Auschwitz),
1939-1945
2. transplant de muschi/oase/nervi (Dachau)
3. traumatisme cranio-cerebrale (Dachau)
Al doilea RM
4. hipotermie (Dachau)
5. malarie (Dachau), Experimente desfasurate asupra
6. altitudine inalta (Dachau) prizonierilor, Shirō Ishii, unitatea 731
7. gaze iritante (1935-1945): arme biologice si toxice de
8. sulfonamida (in trat. Streptocociilor) lupta
9. tetanos, gangrena gazoasa http://en.wikipedia.org/wiki/Unit_731
10. apa de mare (exper. pe romi),
11. sterilizare (Auschwitz, Ravensbrück)
12. eugenie, igiena rasiala (Ravensbrück)
13. otravuri (Buchenwald)
14. bombe incendiare cu fosfor
http://en.wikipedia.org/wiki/Nazi_human_experimentation Profesionisti
Posedand cunoastere, independenti,
Clasa care munceste abilitati sporite, expertiza antreprenori, persoane
Persoane limitate in si isi aduce onorabil ridicata, capabili ce creaza locuri de
Indezirabili, raufacatori, cunoastere si abilitati: aportul la bunul mers sa-I invete pe altii, etc.: munca, capital:
neasimilati, marginalizati, prost platiti, saraci al societatii: bine platiti foarte
care franeaza dezvoltarea echitabil platiti bine platiti
sociala generand prejudicii
si cheltuieli ce depasesc
beneficiile comunitare: fara plata

Valoare sociala si genetica redusa Valoare sociala si genetica ridicata

Francis Galton, 1883: introduce termenul de eugenie (http://en.wikipedia.org/wiki/Eugenics)

 Tribunalul de la Nuremberg, 1947
• In 1947 in Tribunalul de la Nuremberg au fost adusi in judecata 23 de medici care
au fost banuiti ca:
– au desfasurat ori comandat experimente pe om
– ori ca au condus destinele sistemului medical in perioada Germaniei naziste in care s-au
constatat atrocitati la adresa libertatii si demnitatii umane
• Au fost acuzati de:
1. Crime de razboi = experimente medicale pe om fara consimtamantul subiectului pe
prizonieri de razboi si civi din tarile ocupate, crime, brutalitati, cruzimi, torturi, atrocitati si
alte acte inumane savarsite asupra prizonierilor. Uciderea in masa a prizonierilor de razboi
si a civililor din tarile ocupate, stigmatizarea lor pe motive de varsta, tulburare psihica,
boala incurabila, handicap fizic, si uciderea lor prin administrarea de gaz, injectie letala si
alte metode in case de ingrijire, aziluri, sau camp concentrational.
2. Crime impotriva umanitatii. Crime indreptate impotriva civililor, a bunurilor culturale ale
umanitatii, a valorilor individuale si nationale, fara a fi ocazionate de actiuni de lupta sau
decurgand din actiuni de lupta, cu scopul explicit de a anihila, a distruge, a inlatura, grupuri
umane, populatii, natiuni, adresand actiuni fizic precum si catre valorile si cultura lor.
3. Participare si apartenenta de membru intr-o organizatie criminala
http://en.wikipedia.org/wiki/Doctors'_Trial
1949, CODUL DE LA NUREMBERG
1. Consimţământul voluntar al participanţilor într-un experiment este esenţial.
2. Rezultatele care urmează să fie obţinute din experiment trebuie să fie benefice pentru
societate, iar aceste rezultate nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
3. Studiul trebuie să fie fundamentat pe rezultatele obţinute din experimente pe animale şi
cunoştinţe privind istoria naturală a bolii, astfel încât rezultatele anticipate să justifice
desfăşurarea experimentului.
4. Orice suferinţă sau lezare fizică sau psihică inutile trebuiesc evitate în timpul desfăşurării
experimentului.
5. Nici un experiment nu trebuie efectuat dacă există indicii că acesta ar putea duce la decesul sau
lezarea participanţilor, cu excepţia situaţiilor în care cercetătorul participă el însuşi ca subiect în
experiment.
6. Gradul de risc asupra subiecţilor nu trebuie să depăşească importanţa umanitară a problemei
cercetate în experiment.
7.Trebuie luate măsuri adecvate pentru a evita lezarea sau decesul participanţilor.
8. Experimentele trebuiesc conduse numai de către persoane cu calificare ştiinţifică.
9. Participanţii au dreptul de a decide terminarea participării într-o cercetare la orice moment
dacă ei consideră că participarea nu mai poate fi continuată.
10. Cercetătorul care conduce experimentul trebuie să fie pregătit să-l încheie dacă el consideră
că continuarea experimentului va duce la producerea de leziuni, dizabilităţi sau decesul
participanţilor.
 Etapa 4
• Actiunea: incalcari repetate ale eticii cercetarii
stiintifice pe subiect uman in multe tari, 1950-
1964
• Masura : Declaratia de la Helsinki , 1964
 Dupa cel de al II-lea Razboi Mondial
1950 in Suedia
1.Experimentel Vipeholm, Suedia, 1950: zahar pentru copii handicapati mental pentru a
cerceta progresia cariei dentare

1950-1960 in SUA
Thalidomida
In ultimii ani ai decadei 1950 talidomida a fost aprobata ca sedativ in Europa dar nu si in
SUA. Cu toate acestea medicamentul a fost folosit pentru a controla greata si insomnia pe
timpul sarcinii. S-a descoperit ca produce malformatii la fetus. Cele mai multe paciente nu
stiau ca medicamentul era in uz fara a fi aprobat; de asemenea nu li s-a cerut nici un
consimtamant medical pentru ca se realiza o cercetare asupra lor.
12,000 de copii s-au nascut cu malformatii. [http://www.cgu.edu/pages/1722.asp]
1950-1972 in SUA
Willowbrook hs.(1963-1966): hep. B, Gamma-globulina
Intre anii 1950-1972 numerosi copii cu handicap mental au fost infectati intentionat cu
virusuri hepatitice in spitalul Willowbrook State School, Staten Island, New York in scopul de
a dezvolta un vaccin antihepatitic. Intre 1963 - 1966, parintilor li se spunea ca vor fi ingrijiti
in spital si vor fi vaccinati: in acest scop li se cerea sa semneze un consimtamant. In realitate
se efectuau cercetari cu privire la vaccin care le punea in pericol sanatatea: copiii erau
hraniti ori injectati cu extracte de fecale provenit din fecalele pacientilor infectati.
[http://en.wikipedia.org/wiki/Unethical_human_experimentation_in_the_United_States]
1964, Helsinki (WMA)
DECLARATIA DE LA HELSINKI
Principii etice pentru Cercetarea Medicala pe subiecti umani

• In 1964, Asociatia Medicala Mondiala stabileste regulamente etice care sa ghideze medicii
in cercetarea biomedicala care iplica subiecti umani. Declaratia guverneaza cercetarea
terapeutica si nonterapeutica. A fost amendata de 9 ori, ultima oara in 2014 si sta la baza
Good Clinical Practice in lume.
• Declaratia subliniaza nevoia:
– Cercetarii care va fi bazata pe rezultate de laborator si experiment pe animal inainte de a fi realizata pe om
– Protocoaalele de cercetare vor fi verificate de catre comisii independente care vor verifica eticismul
cercetarilor propuse
– Consimtamantul informat al subiectilor este obligatoriu
– Cercetarea va fi condusa de catre persoane calificate medical si stiintific
– Riscurile nu vor depasi beneficiile
 1967
• Cristiaan Barnard, 1967, Decembrie 3
• Decide sa realizeze transplantul de cord pe care tehnic il stapanea
prin numeroase experimente pe animale; in acest sens a stabilit dg.
De deces al unui acient accidentat cu TCC grav fara a folosi criteriul
legal al incetarii ireversibile a cordului si respiratiei (standardul
criteriului respirator-circulator) in schimb folosind criteriul
ireversibilitatii leziunilor cerebrale.
• Dupa obtinerea consimtamantul tatalui tanarului decedat numit
Darvall, Barnard fara a astepta oprirea cordului si fara a-l resuscita a
deschis toracele in care inima batea (heart beating donor), a
injectat-o cu KCl pentru a o opri pentru a o pregati pentru
transplant. Apoi a transplantat-o ortotopic. [McRae, D. (2007). Every
Second Counts. Berkley.]
• Criteriile pentru moartea cerebrala au fost formulate dupa acest
eveniment in anul urmator, 1968, printr-un articol pivotal de catre
comitetul ad hoc de la Univ. Harvard SUA, criterii in uz si astazi si
care privesc moartea cerebrala.
 Etapa 5 (nasterea bioeticii)
• Actiunea: experimentul Tuskagee, 1932-1972
• Masura: raportul Belmont, 1979
1969-1970 in SUA

• Se infiinteaza de catre Daniel Callahan si Willard Gaylin in

1969 cu sediul la Hastings on Hudson (NY), Institutul de
Societate, Etica si Stiinte ale Vietii (Institute of Society,
Ethics and the Life Sciences), cunoscut sub numele de
Hastings Center ca o instituţie dedicată studiului
aspectelor etice, sociale şi legale ale ştiinţelor medico-
sanitare.

• Se infiinteaza de catre Hellegers, Joseph and Rose Kennedy

Institute for the Study of Human Reproduction and
Bioethics denumit Kennedy Institute of Ethics la
Universitatea Georgetown in 1971.
1970 in SUA
• Van Rensselaer Potter, biochimist, intelege disocierea care se
produce intre stiinta medicala si etica medicala si lanseaza o
chemare oamenilor de stiinta din lume pentru ca mai multa stiinta
sa aduca mai multa moralitate si pentru asta sugereaza infiintarea
unei stiinte noi, care sa constituie o “stiinta a supravietuirii” si care
sa pazeasca moralitatea in stiinta pe care a denumit-o bioetica
(bios = viata, ethos = moralitate).
• El defineste primul bioetica in intelesul folosintei in actul medical si
al cercetarii medicale ca pe "o nouă disciplină care să combine
cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor cultural
umane”, o etica globala care sa lege omul de mediul din jurul sau.
• Termenul de bioetica in sa a fost creat prima data de Jahr
in 1929 dar in intelesul folosintei in etica cercetarii asupra plantelor si
animalelor.
1972 Tuskagee, in SUA
Jean Heller ziarista care ia premiul Pullizer
• In cadrul unui experiment realizat intre anii 1932 si 1972 pe 399 de barbati de culoare,
Serviciul de Sanatate Publica al Statelor Unite a studiat efectele infectiei avansate cu sifilis, fara sa
incerce sa-i vindece pe pacientii despre care se stia ca sunt bolnavi. "What was
• Subiectii alesi pentru experimentul de la Tuskegee au fost in cea mai mare parte analfabeti din cele mai done cannot be
sarace regiuni ale statului Alabama lipsiti de orice suport medical.
undone. But we
• Pe langa examinarile medicale gratuite, voluntarilor li s-au oferit mese gratuite, iar familiile acestora si-
au dat in cele din urma acordul pentru realizarea autopsiilor in schimbul unor ajutoare banesti pentru
can end the
inmormantare, se precizeaza pe site-ul Universitatii Tuskegee. silence.
• Washington Evening Star: “Pacienti cu sifilis au murit fara tratament” . Cu aceste cuvinte studiul We can stop
Tuskagee, unul dintre cele mai infame studii de cercetare pe subiect uman a devenit cunoscut turning our
publicului si astfel a devenit un subiect de presa. “Pentru 40 de ani Departamentul medical de Stat al heads away.
SUA a condus un studiu in care oamenii au fost pe post de guinea pig, fara tratament adecvat, au murit
de sifilis si de efectele acestuia”. “Studiul a fost condus ca prin autopsiere sa se determine care sunt
We can look at
efectele pe care boala aceasta le produce asupra omului”. you in the eye
• Desi participantii la studiu au fost examinati de medici, nici unuia dintre ei nu i s-a spus ca fusese and finally say,
infectat cu sifilis. Ei nu au fost tratati desi de la descoperirea penicilinei exista un tratament on behalf of the
standardizat de OMS pentru siflis dar li s-a spus in schimb ca sufereau de “sange rau” (bad blood) ceea American
ce era pentru ei incurabil, astfel incat cercetarea sa poata fi condusa pana la moartea subiectilor
people: what
• In cele din urma, sifilisul a determinat la cei mai multi aparitia unor tumori sau unor boli de inima sau
le-a provocat orbirea, paralizia si in final moartea.
the United
• In mai 1997, putinii supravietuitori ai experimentului au fost invitati la Casa Alba, unde presedintele de
States
atunci al SUA, Bill Clinton, le-a cerut iertare in numele poporului american, pentru prima data cand o government did
astfel de scuza publica este adusa la acest nivel propriului popor. was shameful.
• Catre sfarsitul anului 1972 doar 74 de subiecti mai erau in viata. Din cei 399 de subiecti, 28 au murit de And I am sorry.“
sifilis, 100 de complicatii ale bolii, 40 si-au infectat sotiile iar 19 au dat nastere unor copii cu sifilis Bill Clinton,
congenital.
1997
• 1.8 miliarde de dolari despagubire: 37.000 USD/pers la supravietuitori, 15.000 USD la mostenitori/pers
1972-1979 in SUA
1972-1979 ancheta Senatului cu privire la cercetarea
Tuskagee.
Se instituie o Comisie indreptatita de catre Senatul
american ca sa elaboreze normele de etica pentru
cercetarea stiintifica pe subiecti umani pe teritoriul
SUA care isi incheie lucrul emitand raportul de la
Belmont, document initiatic al cercetarii stiintifice pe
subiectul uman si al dezvoltarii bioeticii in SUA si in
lume
• Raportul Belmont (1979). Principiile cercetarii stiintifice pe
subiect uman trebuie sa cuprinda:
1. Respectul persoanei
2. Beneficenta
3. Justitie
• Etica medicala si bioetica medicala sunt aplicatii ale eticii ale eticii si respectiv ale bioeticii (etica
aplicativa).
• Etica provine din campul larg al filozofiei ca studiu al moralitatii. Bioetica este o abordare globalista,
multidisciplinara asupra moralitatii care creaza punti intre teologie, filozofie, medicina, biologie, stiintele
juridice, sociologie, ecologie, etc.
• Efortul care a construit bioetica se axeaza pe constatarea ca nu tot ceea ce este tehnic posibil este in
acelasi timp si moral.
Filozofie

Etica Etica
medicina

Tehnologii medicale moderne

Relatia medic-pacient

Teologie Ecologie, etc

Stiinte
Teologie
juridice Stiinte
Biologie
juridice
Etica medicala
Sociologie Economie
Bioetica medicala
2003-2005 sub egida Unesco se defineste bioetica

“At the request of the Director-General, the International Bioethics Committee (IBC)
therefore drafted the Report of the IBC on the Possibility of Elaborating a Universal
Instrument on Bioethics finalized on 13 June 2003.”
[http://unesdoc.unesco.org/images/0013/001302/130223e.pdf]

• Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, Declaratia Universala a

Bioeticii si Drepturilor Omului, UNESCO, 2005
Bioetica in sens larg (gr. Bios = viata, ethos = comportament): Camp de studiu
stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si
practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu
omul si relatiile omului cu biosfera.
Bioetica in sens restrans : Camp de studiu stiintific sistematic, interdisciplinar
care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina.
BIOETICA MEDICALA (etica biomedicala) in sens si mai restrans abordeaza
teoretic si practic problemele morale generate de mijloacele moderne de
investigatie si tratament si tehnologia medicala moderna in medicina.
 DOCUMENTE LEGALE CARE RECUNOSC SI IMPUN
PRINCIPIILE BIOETICII
1. Declaratia universala privind bioetica si drepturile omului UNESCO 2005
2. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2007/C 303/01);
3. Constitutia OMS (Basic Documents, Forty-fifth edition, October 2006)
4. Norme ale Uniunii Europene, tratate si conventii, recomandari
5. WMA: Helsinki (cercetare), etc.

Asociatia Medicala Mondiala (WMA)

[http://www.wma.net/en/10home/index.html] este organizatia mondiala a
medicilor care promoveaza cunoasterea eticii medicale si practica medicala din
interiorul respectarii normelor etice profesionale.

Printre actele emise de WMA se numera:

– Declaratia de la Geneva, 1948
– Codul de la Nuremberg, 1949
– Codul International al Eticii Medicale, 1949
– Declaratia de la Helsinki, 1964 cu privire la cercetarea pe subiecti umani
– Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
– Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981
– etc.
Principiile bioeticii Imperative etice ale cercetarii
1.Respectul 1) Fiecare persoana este un
persoanei (respectul agent autonom
fata de fiinta umana) 2) Recunoasterea unicitatii,
libertatii, independentei,
valorii si demnitatii
umane, egale intre toti, a
dreptului la
autodeterminare, a
dreptului de a fi informat
2.Beneficenta 1) Datoria de a face bine
izvorand din calitatea
morala
2) Subiectilor cercetarii sa
nu li se faca rau
3) Maximizarea beneficiilor
si minimizarea riscurilor
3.Justitie 1) Nondiscriminare
2) Ingrijire medicala
egalitarian si echitabil
http://www.hhs.gov/ohrp/humansubjects/guidance/belmont.htm
Modificat dupa: http://www.niehs.nih.gov/research/resources/bioethics/timeline/index.cfm
Aplicatibilitatea principiului
• Autonomie
• Consimtamantul informat: informare,
intelegerea informatiei, voluntariat, decizie
• Orice persoana cu autonomie diminuata
(vulnerabila) are dreptul la protectie
• Evaluarea riscurilor si beneficiilor: natura si
scopul trebuie sistematic evaluate.
• Spre deosebire de actul medical in care
indicatia profesionala prevaleaza asupra
analizei riscurilor, in cercetare indicatia poate fi
depasita dar prin compensatie analiza riscurilor
si beneficiilor prevaleaza
• Selectia/excluderea
• Beneficiile si riscurile sa fie distribuite echitabil
• Protectia vulnerabili
 Karen Ann Quinlan (29 martie 1954 – 11 iunie 1985)
 1975: la 21 ani, Quinlan a suferit un SCR si apoi a intrat in
SVP. Dupa ce a fost menţinuta în viaţa pe un ventilator timp
1975 in SUA
de cateva luni, fără ameliorare, părinţii ei au solicitat
spitalului sa intrerupa îngrijirea activa pentru a-i permite sa
moara.
 Conducerea spitalului a refuzat
 Cazul este creditat ca debut al domeniului modern al Karen Ann
bioeticii.
 Desi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care o
Quinlan
tineau in viata, a mai supravietuit in stare de PVS timp de
circa 9 ani pana cand a murit de pneumonie in 1985.
 Cazul Quinlan continua sa ridice întrebări importante în
teologia morală, bioetica, eutanasie, tutore legal şi drepturile
civile.
 Cazul Quinlan a afectat practica medicala si juridica din
întreaga lume.
 Cazul a venit ca o confirmare a nevoii de etica in medicina
intocmai dupa cum a prefigurat van Potter in manifestul sau
pentru bioetica.
 Cazul a condus spre infiintarea comisiilor de etică în spitale,
aziluri şi case de îngrijire
 De asemenea a condus spre dezvoltarea directivelor de
sănătate in avans (living will, power of attorney, engl.)
RESPECTUL FATA DE FIINTA UMANA
Respect: sentiment de stimă, de considerație sau de prețuire deosebită față de cineva (DEX)
• Presupune recunoasterea unicitatii, libertatii, independentei, valorii si demnitatii, egale intre
toti, a dreptului la autodeterminare (a decide asupra propriei sale persoane), a dreptului de
a fi informat
• Persoanele vulnerabile
• Formele de implinire:
– Autonomie (competenta si capacitate decizionala; persoane vulnerabile)
– Consimtamant informat (competenta si voluntariat; informare –corecta si completa- si
intelegere; decizie si autorizare).

Ghid CIOMS : “CI este C dat de o persoana competenta care (1) primeste informatia, (2) intelege
informatia, (3) decide in interesul propriei persoane fara a fi subiectul coercitiului, intimidarii
sau aflata intr-o stare de vulnerabilitate”
http://www.recerca.uab.es/ceeah/docs/CIOMS.pdf
(International Ethical Guidelines for Biomedical Research Involving Human Subjects )
Prepared by the Council for International Organizations of Medical Sciences (CIOMS) in
collaboration with the World Health Organization, Geneva 2002
BENEFICENTA: a proteja binele fizic, psihic, social
• A reduce riscul la minim
• A aborda cercetarea si rezultatele stiintifice si
din perspectiva comunitara
• Presupune si implica deopotriva Non-
maleficenta
• Maximizarea beneficiului si minimizarea
riscurilor pt. cei inclusi in cercetare
JUSTITIE

• Distributie echitabila a riscurilor si beneficiilor

• Recrutare echitabila a subiectilor
• Protectie speciala grupurilor vulnerabile
• Este echitate in cercetarea intreprinsa?
• Putem stii daca este echitate in studiul de cercetare daca:
1. Vom cauta cine are beneficiile si cine are riscurile si vom afla ca
ele se afla de aceeasi parte, cel ce risca fiind si cel ce afla
beneficiu
2. Daca cercetarea realizeaza o distributie egala si echitabila a
riscurilor si beneficiilor
3. Cum se face inrolarea (cum sunt alese persoanele care
beneficiaza ori cele ce raman in afara studiului): beneficiile catre
cei ce se afla in nevoie sii cei ce risca sa fie cei ce beneficiaza, sa
nu existe persoane care risca air altele care beneficiaza
 Sunt fundamentate conceptual principiile bioeticii:
Beauchamps si Childress, 1979, Principles of Bioethics
1. Beneficenta
2. Nonmaleficenta (principiu hipocratic adaugat de
Beauchamp si Childress celor descrise de raportul
Belmont)
3. Autonomia
4. Justitia (dreptatea)
 Etapa 6
• Actiunea: continuarea incalcarilor normelor etice in cercetarea stiintifica pe
subiectul uman in practica medicala (eutanasia), etc.
• Masura;
– norme ale WMA:
– Declaratia de la Madrid cu privire la Eutanasie , 1987
– Declaratia cu privire la drepturile pacientului Lisabona, 1981, etc.
– Norme ale Consiliului Europei :
• Convention for the Protection of Human Rights and Dignity of the
Human Being with regard to the Application of Biology and Medicine:
Convention on Human Rights and Biomedicine, Oviedo, 4.IV.1997
• Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2007/C 303/01);
• Constitutia OMS (Basic Documents, Forty-fifth edition, October 2006)
– UNESCO
– Declaratia universala privind bioetica si drepturile omului UNESCO
2005 (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cult)
 1996, trovafloxacina (Trovan) in Kano, Nigeria
[6]
In 1996 exista o epidemie de meningita in Nigeria, in care de altfel au murit 12.000 de persoane.
La fata locului lucrau medicii de la Medecine San Frontieres tratand cu cloramfenicol.
Pfizer a avut ideea de a testa o substanta noua, Trovafloxacina (o fluoroquinolona), comercial
Trovan, in sp. din Tudun Wada, Kano, unul dintre cele mai populate spitale din lume.
Trovan face parte din aceeasi clasa cu Ciprofloxacina care nu produce efecte adverse dar care era
o molecula mai veche
Testarea s-a facut pe 100 copii cu meningita (lot 1) din care 5 au murit, altii suferind orbire,
surditate, tulburari cognitive.
Altii 100 (lot 2) au primit ceftriaxon dar cu doze mai mici decat cele terapeutice: sase copii au
murit.
Supravietuitorii au dat in judecata Pfizer ceea ce a condus la 4 apeluri fara decizii.
In 2009 dupa 10 ani de lupta juridica Curtea de Apel a SUA a admis pe rol procesul.
Au urmat 4 incercari de aducere in faza de judecata, din care in 3 procesul a fost oprit, a 4-a este
in curs.
Pfizer a fost acuzat
• Ca cercetatorul principal nigerian a falsificat avizul Comisiei de Etica Nationale pentru a avea
proiect iar consimtamantile informate nu prezentau riscurile noului medicament,
• ca selectia cazurilor nu a fost condusa corect astfel incat sa fie introdus noua molecula doar la
cei care nu raspund la vechile molecule
• Criterii de selectie netransparente a pacientilor care au intrat si a celor care nu au intrat in
studiu
• ca Trovan a adus mortalitate in plus fata de Cloramfenicol si fata de Ciprofloxciina
• ca cei care au murit au fost lipsiti de singurul tratament cu efecte cunoscute si rezultate
controlabile si pusi pe tratament cu o substanta necunoscuta, nesigura fara aviz si fara a fi
necesar
• ca nu au existat CI din partea parintilor,
• ca acei copii nigerieni au fost cobai,
• Ca s-a exploatat disperarea pacientilor si parintilor
• ca a parasit zona epidemica inainte de stingerea epidemiei atunci cand a inteles dimensiunea
incalcarii de etica
• ca daca e adevarat ca epidemia era stinsa la intrarea in zona atunci cu atat mai mult folosirea
unei substante necunoscute apare ca un experiment lipsit de beneficii pentru pacient si
aceasta inseamna ca Pfizer a venit in zona cu o agenda personala alta decat tratamentul
propriu-zis si binele copiilor
• Ca influenteaza justitia care nu stramuta procesul in Nigeria si care se desfasoara in SUA (chiar
si astazi)
Pfizer s-a aparat invocand :
– nu a stiut ca actele au fost falsificate si astfel ca acea comisie de etica nu isi daduse
avizul.
– Ca selectia cazurilor nu a fost decisa de ei ci de investigatorul principal
– Ca de fapt pe alte studii Trovan scade mortalitatea la 6% pe cand cloramfenicolul la
doar 9.1%
– Ca a fost solicitat sa intervina in epidemie (deci nu a intrat el de la sine) si ca de fapt
atunci cand Pfizer a ajuns in focar boala deja trecuse
– ca a primit sprijin guvernamental si din partea celor de la MSF care stiau si ei despre
cercetare
– Ca nu existau comisii ori comitete de etica si ca singurul aviz era considerat autentic
sau oricum singurul ce se putea obtine
– Ca oamenii erau disperati, analfabeti, saraci si astfel un CI real , informat, neviciat, nu
ar fi fost posibil
– Ca epidemia era f. grava, existand f. multi contacti care necesita o actiune viguroasa
– Totusi unii pacienti s-au simtit mai bine dupa Trovan decat dupa cloramfenicol
 2004-2009 Univ. Alabama, Univ. Stanford, Univ.
Duke, Univ. Yale: consimtamantul informat viciat [5]
• Relativ de curand (2004-2009 cu publicare in 2010) s-a incheiat un proiect
de cercetare implicand 23 mari universitati medicale (Univ. Alabama,
Stanford, Duke, Yale, etc.) care a incalcat normele eticii cercetarii cu
privire la consimtamantul informat intr-o cercetare implicand nou-nascuti
[5].

• Studiul a implicat 1.300 de copii prematuri nascuti intre 24 si 27

saptamani. Plamanii nedezvoltati nu pot extrage adesea suficient O2 pt. o
buna hematoza si de aceea se administreaza O2 suplimentar.

• Prea mult O2 poate insa sa determine orbire sau afectare cerebrala si

moarte. Normele prevad administrarea intre 85-95 % O2 dar cercetatorii
au incercat sa afle daca nu ar putea ingusta aceasta nisa astfel incat sa
scada riscul de orbire fara sa scada riscul de deces.

• Nou-nascutii au fost impartiti in 2 grupe din care in mod aleator una a

primit 85% O2 si a doua care a primit 95 % O2.
• Au fost semnate CI in toate cazurile aprobate de catre Comisiile de
etica ce au fost gasite necesare.
• Cu toate acestea s-a evidentiat ca in mod intentionat in CI nu s-a
specificat ca acel grup care a primit mai putin O2 a avut risc mai
mare de deces prin complicatii pulmonare fata de grupul cu risc de
orbire.
• Mai mult, in CI se afirma ca intrucat ambele grupuri primesc O2 in
limitele cunoscute si acceptate ca normate si aflate in interiorul
standardului de ingrijire nu exista nici un risc predictibil pentru nici
unul dintre grupuri.
• A aparut clar ca multi n-n au avut riscuri reale mai mari decat s-a
apreciat statistic ca de ex. cei care aveau nevoi crescute de O2 dar
pentru ca erau inrolati in proiect au fost alesi aleator sa primeasca
mai putin O2. Astfel balanta riscuri-beneficii a fost debalansata
intentionat, acceptat, determinand neglijare si constituirea unui CI
intentionat viciat.
• Barbat 30 de ani vine in Urgente cu sangerare GI. I se monteaza 1 cateter venos
de 22 g la UPU. Endoscopic: ulcer dd. Se interneaza in urgenta.
• Sangereaza pe timpul noptii. Accepta transfuzia si semneaza CI pentru transfuzie
care i se administreaza pana dimineata.
• A doua zi dimineata se dispune pe sectie montarea unui cateter periferic mai
mare pentru a acoperi nevoile unei resangerari si i se cere unui rezident sa o faca.
Acesta esueaza dupa 3 incercari dificile pentru pacient care opreste procedura de
durere si de lipsa de incredere.
• Acelasi rezident sugereaza montarea unui cateter venos periferic prin denudare
si obtine acordul medicului coordonator. Revine la pacient caruia ii prezinta
nevoia montarii unui cateter venos periferic prin denudare. II explica pacientului
beneficiile si riscurile spre a obtine CI. Pacientul intreaba daca tot el va monta
cateterul, rezidentul spune ca da, pacientul refuza. Medicul rezident ii cere sa
semneze pentru refuz si pacientul semneaza. Restul zilei trece cu reechilibrarea
hidroelectrolitica a pacientului.
• Peste noapte (a doua noapte) pacientul sangereaza din nou. Devine hipotensiv,
intra in colaps si isi pierde cunostiinta.
• I se monteaza in urgenta un cateter periferic femural prin denudare. Intra in SCR
si este resuscitat.
• Se constata decesul.
 Opinii ale personalului medical dupa decesul
pacientului
1. Medicii sunt frustati pentru ca desi au manifestat dorinta de a ajuta un
bolnav tanar nu au putut ajunge la o finalitate favorabila
2. Pacientul care a fost autonom si deci urma sa aleaga singur ce doreste, a avut
o alegere gresita
3. Medicii au respectat principiile practicii medicale si ale bioeticii:
1) beneficenta (toate analizele testele au fost facute cu dorinta de a face
bine si de a-I pune un diagnostic cat mai complet)
2) non-maleficenta (cand s-a constatat ca se poate produce rau s-a
suspendat punctia)
3) autonomie (CI a fost semnat si nu s-a trecut la cateterizarea jugularei fara
un CI)
4) justitie (toti pacientii primesc acest tratament standardizat de care a
dispus si acest pacient)
4. Medicii si-au exercitat datoria cu responsabilitate
5. Moartea este o tragedie individuala
INTREBARI DE PUS

• Principiile bioeticii au fost respectate?

• DA/NU

• Dar alte principii si valori morale ce caracterizeaza relatia

medic-pacient?
• DA/NU

• Exista obligatii morale ce decurg din cazul de mai sus si care nu

au fost asumate si implinite?
• DA/NU

• Exista o datorie neimplinita a medicilor?

• DA/NU (daca da, care?)
Principlismul (principiile bioeticii) nu este singura
paradigma morala in practica medicala.

El se adauga teoriilor etice ale binelui ce fundamenteaza

etica medicala si relatia medic-pacient
Obligatia morala Valori morale in Valori corective Apelare in relatia medic-pacient
joc
Suferinta Empatie, Regret “Ne pare rau” (regret, condoleante)
Compasiune, Compasiune, “Cred ca va doare; stiu ca e neplacut
Benevolenta, Incurajare, (compasiune)”.
beneficenta Respect “Fiti curajos! Stiu ca doare, va trece
A face bine “Suntem alaturi de dvs” (incurajare,
Demnitate respect)
umana

Greseala proprie Reparatie, A spune adevarul, “Trebuie sa va spun ca…/ exista ceva ce
A nu face rau, Recunoasterea greselii, trebuie sa stiti…” (recunoasterea
A face bine, A cere iertare, greselii)
Demnitate Reparatie “Este prima data cand mi se
umana intampla…/ nu mi s-a mai intamplat /
este prima data cand incerc” (a spune
adevarul)
“Ma scuzati/ma iertati…” (a cere
iertare)
“Nu va speriati/impacientati voi chema
pe altcineva imediat…/ exista
posibilitatea de a corecta si vom face…”
reparatie)
Promisiune Fidelitate, Loialitate “Aveti incredere…vom corecta”
Datorie, Diligenta (loialitate),
Respect, Non abandon “Ramanem alaturi de dvs. cat va fi
 Codul Dentologic al Colegiului medicilor-
despre diligenta (aplicabil in acest caz)
• Art. 8 Obligatia diligentei de mijloace. Medicul îsi va dedica
întreaga stiinta si pricepere interesului pacientului sau si va
depune toata diligenta pentru a se asigura ca decizia luata este
corecta, iar pacientul beneficiaza de maximum de garantii în
raport de conditiile concrete, astfel încât starea sa de sanatate
sa nu aiba de suferit.

• ART. 26 Diligenta de claritate. Medicul care a rapuns unei

solicitari cu caracter medical se va asigura ca persoana
respectiva înteles pe deplin prescriptia, recomandarea sau orice
alta cerinta a medicului, precum si cu privire la faptul ca
pacientul este, dupa caz, preluat de o alta unitate medicala ori
în supravegherea altui specialist în domeniu.
Un medic de medicina generala dintr-un spital mai mic este contactat de un
reprezentant al unei organizatii medicale importante cunsocuta pentru
echipamente si aparatura dar si cercetare stiintifica.
Reprezentantul ii solicita medicului sa participe intr-un trial clinic privind un nou
medicament antiinflamator nonsteriodian. Medicul ar trebui sa prescrie noul
medicament in locul medicamentelor existente in fisele pacientilor si sa tina o
evidenta a administrarii.
I se propune participarea la un congres international cu acoperirea taxelor de
participare si transport.
I se spune ca toate etapele de verificare a studiului au fost respectate, studiul este
aprobat si are avizele etice necesare.
Medicul isi intreaba colegii despre studiu: toti ii confirma ca studiul e serios iar ei au
acceptat deja oferta; cu totii au deja planuri pentru excursia ocazionata de
participarea la congres.
Medicul se gandeste daca sa inroleze pacientii sai in studiu sau nu. Decide sa o faca
gandind la avantajele sale.
Face bine?
organismelor profesiei medicale.
medicala. În caz de nevoie, pentru lamurirea deplina, medicul este dator sa solicite sprijinul
împrejurarilor de fapt si de drept atunci când este implicat într-o activitate de cercetare
Medicul este dator sa depuna toata diligenta si sa staruie pentru lamurirea tuturor
Codul Deontologic al Colegiului medicilor din Romania, ART. 43 Diligenta medicului.
 Referinte bibliografice

[1] Al- Shaizari’s book. On Supervision (Hisbah) over Physicians, Oculists, Orthopedists and
Surgeons [http://earchiving.wordpress.com/category/medical-record-keeping-islam-5th-
century/]
[2]M. Zuheir Al Kawi, History of medical records and peer review, Editorial, King Faisal Specialist
Hospital, 1997
[3] Ibn Abi Osaibiaa. Uyunul Anbaa fi Tabaqatil Atibbaa (Sources of the News in the Ranks of
Physicians). Verification by Nizar Reda. Beirut: Al Haya House, Beirut, 1992:302.
[4]Ishaq bin Ali Al Rahawi. Adabul Tabib (Ethics of the Physician). Verification by Dr. Muraizen
Saeed Assiri. Issue No. 9. Riyadh: King Faisal Center for Research and Islamic Studies, 1992:264-5.
[5] Study on babies did not disclose risks US FInds (April 11, 2013) Andrew Rosenthal, follow
[6] [http://www.nytimes.com/2013/04/16/opinion/an-ethical-breakdown-in-medical-
research.html?_r=0] accesat /] accesat in 17.10.2014
 Bioetica reproducerii.
Bioetica inceputului vietii.
Bioetica geneticii; eugenia.
Etica adoptiei

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de med. Leg. si etica medicala
Discipl. de Medicina legala si Bioetica, UMFCD
 Topicuri in discutie
1. Bioetica reproducerii
1) Drepturi reproductive
2) Avort
2. Bioetica inceputului vietii
1) Statutul embrionului si al fatului
2) Conflictul materno-fetal
3) Inceputul viabilitatii
3. Bioetica geneticii
1) Eugenia
2) Nou nascutul cu deficiente
4. Aspecte etice ale adoptiei
Aspecte istorice ale dreptului reproductiv
• Conferinta internationala asupra drepturilor omului si Proclamation de la Teheran 1968 , ONU a fost primul
document recunoscand ca: “parintii au ca drept de baza dreptul de a hotara liber si responsabil numarul si
intervalul dintre copii lor”
• [Freedman, Lynn P.; Stephen L. Isaacs (Jan. - Feb. 1993). "Human Rights and Reproductive Choice". Studies in Family Planning (Studies in
Family Planning, Vol. 24, No. 1) 24 (1): 18–30. doi:10.2307/2939211. JSTOR 2939211. PMID 8475521.]
• Tratatul international care atesta existenta drepturilor reproductive ale femeii este Conventia asupra Eliminarii
tuturor formelor de Discriminare impotriva Femeii (Convention on the Elimination of all forms of Discrimination
Against Women, CEDAW), 1979 (carta internationala a drepturilor femeii) semnata la Copenhaga in 1980
• Conventia cu privire la Drepturile omului si protejarea si promovarea sanatatii femeii (Human rights in
protecting and promoting women’s health cu ocazia Conferintei asupra Populatiei si Dezvoltarii, 1994: the
International Conference on Population and Development, Cairo 1994) care recunoaste demnitatea si
drepturile omului cu privire la dreptul de a-si planifica propria familie.
[http://www.unfpa.org/icpd#sthash.LswmXeP3.dpuf].
• Dreptul femeii asupra sexualitatii si sanatatii reproductive, la a 4-a Conferinta Mondiala a femeii Beijing 1995
(Fourth World Conference on Women) sustine “Egalitatea in drepturi inerenta demnitatii umane a femeii si
barbatului” precum si ca“Drepturile femeii se extind asupra expresiei sexualitatii si sanatatii sale reproductive”.
• WHO: “Drepturile reproductive recunosc drepturile de baza a cuplului de a decide liber si responsabil asupra
numarului, intervalului dintre copii lor si de a avea informarea si mijloacele sa o faca, cat si dreptul de a
beneficia de cel mai inalt standard al sanatatii reproductive si sexuale. Sunt incluse si dreptul de a lua decizii
reproductive fara discriminare, coercitie si violenta. “
[http://www.who.int/topics/reproductive_health/en/]
• Drepturile reproductive enumera libertatea de a decide daca, , apoi cand si apoi cati copii poate sa aiba un om;
dreptul la planificare sarcinii si dreptul la propria sexualitate
[http://www.gfmer.ch/Endo/Lectures_09/ethical_aspects_of_reproductive_health.htm]
Continutul drepturilor reproductive
• Drepturi reproductive = drepturi si libertati legale cu privire la reproducere si sanatate reproductiva.
Sunt incluse:
1. Dreptul la reproducere - dreptul părinţilor de a decide liber şi responsabil numărul, frecvenţa şi
momentul în care doresc să aibă copii, precum şi dreptul de a avea acces la informaţii, educaţie şi
mijloace pentru a lua o asemenea decizie;
2. Liberul arbitru cu privire la intretinerea relatiilor sexuale si de a decide cu privire la sarcina
3. Dreptul la controlul sarcinii
4. Avort in siguranta
5. Dreptul la liberul acces catre ingrijiri medicale reproductive (drepturi procreative): Tehnologii
Asistate reproductive (ART) sau procreatie asistata medical (PAM) in cazuri de sub
fertilitate/infertilitate
LEGE privind reproducerea umană asistată medical cu terţ donator, Ro, Art. 6. (1) Pot recurge la reproducerea umană
asistată medical cu terţ donator părinţii, aşa cum sunt definiţi în art. 441 alin. (3) din Legea 287/2009 republicată.(2)
Pot recurge la reproducerea umană asistată medical cu terţ donator, părinţii care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
a) să fie vii, inseminarea artificială a femeii, cu sperma unui terţ donator decedat, fiind interzisă;
b) să indeplinească criteriile medicale privind starea de sănătate fizică şi mintală, stabilite prin ordin al ministrului
sănătăţii.
6. Dreptul la testare genetica prenatala (prenatal screening)
7. Dreptul de a fi informata, educata si liber acces spre a putea face alegeri reproductive proprii
inclusiv cu privire la bolile transmisibile.
8. Dreptul la auto-determinare si autonomia persoanei
9. Dreptul de a fi nu fi victima coercitiei cu privire la sterilizare, avort, contraceptie si protectia fata de
practici care discrimineaza pe criterii de gen precum mutilarea genitala a femeii
• CAZURI
• S.H si altii v. Austria, (Applications nos. 57813/00). Judecat la 15 Noiembrie 2007 cu privire la lipsa de legislatie
privind anumite tehnici reproductive moderne: respins
• Plangerea vine din partea a doua cupluri: S.H si D.H, precum si H.E-G si M.G.
• S.H sufera de infertilitate tubara; D.H este de asemenea infertila; H.E-G sufera de agonadism (nu produce ovule); M.G.
poate produce sperma.
• Pe 4 Mai 1998 S. H si H. E.-G. cere acces la TRM (tehnici reproductive moderne) pe baza legislatiei existente care
permite celor ce traiesc intr-o relatie asemanatoare cu casatoria sa aiba acces. Legea prevede insa ca sperma tertului
sa fie folosita numai prin introducerea in organele reproductive ale femeii. Astfel donorul de sperma pentru IVF este
interzis in Austria.
• S.H. a cerut acces catre embriotransfer heterolog adica implantarea in uterul ei a a embrionului conceput cu ovulul ei si
sperma unui donor ceea ce legea nu permite.
• 14 Oct. 1999 Curtea Constitut. respinge plangerea pe motivul nevoii de a evita crearea de relatii personale nenaturale
precum copilul cu mai mult de 1 mama biologica si pentru a evita riscul de exploatare umana.

• Evans v. UK, no. 6339/05, judecat in 10 Aprilie 2007. Imposibilitatea pentru aplicant de a beneficia de IVF (in vitro
fertilization) datorita retragerii consimtamantului ex-partenerului de a crea embrioni impreuna: respins
– Partenerii accepta IVF si solicita recoltarea celulelor sexuale si fertilizarea ceea ce se produce pentru toate ovulele
recoltate. Cei doi insa se despart. Femeia face cancer si intra in tratament si solicita implantarea embrionilor in baza CI
initial. Fostul partener refuza insa. Femeia actioneaza in judecata care ajunge la Curtea Drepturilor Omului.
– “Exista o obligatie legala in orice institutie medicala in care se desfasoara IVF de a explica nevoia de consimtamant ia
celor ce se supun acestei proceduri si de obtinerea lui in scris (dupa 10 ani dreptul de a dispune de embrioni se decade
si ses transmite institutiei)
– ” …Ea stia atunci cand a consimtit ca toate ovulele ei sa fie fertilizate cu sperma partenerului ca nu vor mai ramane
ovule nefertilizate si ca partenerul poate oricand sa isi retraga consimtamantul cu privire la implantare in orice moment.
– ”Curtea nu considera ca dreptul aplicantei de a fi parinte in sens genetic este mai mare decat dreptul partenerului de a
nu fi parinte in sens genetic si de a concepe impreuna cu aplicanta un copil al lor (non-discriminare, egalitate in
drepturi).
http://www.coe.int/t/dg3/healthbioethic/texts_and_documents/Bioethics_and_the_case-law_of_the_Court.pdf
MAMA SUROGAT (SUBSTITUT, INLOCUITOR)
• Forme:
– genetica (partiala) numita si traditionala: mama surogat ofera ovulul si
uterul, tatal biologic ofera spermatozoizii ; mama surogat poarta embrionul
si fatul (embrionul inrudit genetic cu tatal: tatal biologic)
– Totala: mama surogat ofera ovulul si uterul, spermatozoizii provin de la un
tert donor; mama surogat poarta embrionul si fatul (embrionul nu este
inrudit genetic cu nici unul dintre parinti: parinti nebiologici)
– gestationala (completa): mama biologica ofera ovulul, tatal biologic ofera
spermatozoizii iar mama surogat uterul.
• Intelegerea dintre parti poate fi:
– Altruista: mama surogat nu e platita pentru inchirierea uterului (dar poate
primi compensatii non-financiare).
– Comerciala : in cele mai multe tari si legislatii este ilegala
• Utilitate pentru cuplu infertil cu 1 partener infertil sau amandoi, femeie fertila
dar bolnava (ex. histerectomizata pt. cancer, diverse tratamente cu risc
malformativ, etc.), cupluri gay
• Costuri medie intre 25.000-100.000 USD/2009 din care uzual 5.000 USD sunt in
medie taxele agentiei
 Pro
1) Dreptul la reproducere (partenerul ce poate sa se reproduca)
2) Dreptul de a constitui o familie (ambii parteneri) fara interferente
3) Dreptul de a avea un mostenitor
4) Se naste un copil
5) Adoptia este dificila si lunga (ani de zile)
6) Mamele surogat inteleg si accepta starea lor (suferinta acestora este
cunoscuta si determina simpatie dar este rasplatita si nu este gratuita ori
nesustinuta)

Dupa Anton van Niekerk and Liezl van Zyl .The ethics of surrogacy: women's reproductive labour, Journal of medical ethics, 1995; 21: 345-349
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1376831/pdf/jmedeth00299-0027.pdf
 Contra
1) Pentru femeia care inchiriaza uterul sau este o forma de servitute asemanator
prostitutiei (o forma de vanzare/inchiriere contracost sau contra compensatie a
propriului corp a partilor sale intime)*, folosirea corpului sau pentru interesul altora
2) Este o forma de munca alienata in care produsul muncii este separat de producator
(Hegel) si cedat societatii la cererea societatii: se degradeaza respectul fata de
capacitatea umana de a dispune de roadele muncii sale prin care fiinta umana este
indreptatita la respect (Ameson si Anderson)
3) Munca dezumanizata (specific uman este constiinta sarcinii, a relatiei cu fatul, a
asteptarii nasterii si a legaturii psihologice si biologice). Pierderea atasamentului
moral fata de copil (cu atat mai mult cu cat este si donatoarea ovulului).
4) Pierderea procesului social al nasterii (care se considera a fi specific uman): copilul
este asteptat in familie si societate: nu doar corpul mamei se modifica pentru nasterea
lui cat si familia si societatea in asteptarea lui
5) Contractul de S conduce la munca reproductiva si lipsa participatiei maternale specific
umane. Copilul care trebuia sa fie scopul in sine devine doar un mijloc de sustinere
economica prin care mama beneficiaza de el ca de un bun (vinderea unui copil este
infractiune in fapt). Contractul poate fi folosit impotriva mamei biologice ca act pentru
vanzarea copilului (daca la un moment dat copilul va cere sa afle date despre
descendenta sa biologica)
*[M] otherhood is becoming a new branch of female prostitution with the help of scientists who want access to the womb for experimen-
tation and power .... Women can sell reproductive capacities the same way old-time prostitutes sold sexual ones but without the stigma of
whoring because there is no penile intrusion. It is the womb, not the vagina, that is being bought‘ (Andrea Dworkin, well-known American
feminist)
6) Reducerea sanselor reale ale unui copil orfan de a fi adoptat , problema
copiilor orfani/abandonati ramanand aceeasi (datorie morala)
7) S ca factor de discriminare: accesibila celor bogati sau celor cu mijloace
econ. superioare care folosesc pe cei saraci sau pe cei cu mijloace
financiare inferioare; adanceste discriminarea existenta ori diferentele
sociale
8) Se accentueaza vulnerabilitatea femeilor din lumea a 3-a si exploatarea
lor dar fara a oferi o solutie reala situatiei lor materiale dar in schimb
generand abandon si infidelitate si remuscare
9) Proceduri invazive asupra mamei surogat
10) Plata creaza aspecte nelegale fie prin lipsa ei (altruism sugerat, nereal,
sugestibilitate marcata, santaj etc.), fie prin prezenta ei (ilegala) fie prin
compensarea ei (compensarea ca forma mascata de plata, ilegala)
11) Lipsa de informare completa cu incalcarea dreptului la informare: ex.
asupra riscurilor medicale (inselaciune, promisiune, incurajare fara
obiect, consimtamant informat invalid, contract vicios)
12) Intermedierea aduce castiguri nemeritate tertilor, imbogatire
nemeritata acestui segment de intreprinzatori
 2. Avortul
• Balanta etica: de o parte loialitatea si fidelitatea medicului catre mama (ca pacient) de
cealalta parte non-maleficenta (a nu face rau) catre cel nenascut
• Balanta legala: de o parte dreptul la libertate si autonomia mamei iar de cealalta parte
dreptul la viata a celui nenascut (sunt in balanta doua drepturi fundamentale): medicul
este obligat sa respecte autonomia mamei si are optiunea sa respecte dreptul la viata al
celui nenascut ca optiune de constiinta

Intrebari posibile:
1. Este cel nenascut o persoana? Religios Da, legal (aprecieri incomplete ale legilor),
etic religios da, etic laic nu.
2. Are cel nenascut drepturi ori interese? Daca nu e o persoana are doar interese
3. Sunt interesele fatului aparate in actul medical? Ar trebui sa fie incluse in interiorul
intereselor materne fara a intra in conflict cu drepturile mamei care prevaleaza
(adica mama sa le apere: mama poate intra insa in conflict cu fatul cat si cu
medicul cat si cu societatea –familia-).
4. Sunt interesele fatului diferite de ale mamei lui? Natural, nu.
5. Trebuie sa fie interesele legale ale mamei respectate in actul medical? Da, este
obligatoriu: respectul lor insa nu obliga medicul la actiuni contrare propriilor lui
optiuni de constiinta.
6. Are mama dreptul asupra corpului sau (habeas corpus)? Da, si este autonoma
7. Are medicul o dubla loialitate sau o unica loialitate fata de mama? O dubla
loialitate
8. Are medicul dreptul de a-si apara libertatea constiintei? Da, ca orice om liber
 Legislatia avortului in Europa (2012)
• Tari care interzic avortul: Malta
• Tari care permit avortul in conditii restrictive:
– Irlanda (un risc substantial si real maternal inclusiv suicidar)
– Nordul Irlandei, Polonia (pentru a salva viata mamei, incest, viol, malformatii ale
fatului)
• Tari care permit avortul in conditii mai putin restrictive: Cipru, Faroe, Finlanda,
Luxemburg, Spania, Portugalia, UK
• Tari care permit avortul dar solicita anumite conditii:
– Perioada de gandire de 7 zile in Italia, Olanda
– Obiectia de constiinta (Ro)
– Parinti care consimt pentru copii minori (Italia, Grecia, Portugalia, Slovenia,
Suedia)
– Numarul avorturilor (< 2/6 luni): Cehia, Slovenia
– Consultare obligatorie inainte: Germania, Ungaria, Belgia
• Varsta maxima a sarcinii pana la care se efectueaza legal avortul:
– Slovenia 10, Romania 14, Suedia 18, majoritatea 12, Cipru 28 , Irlanda la orice
varsta
• http://www.thefreelibrary.com/_/print/PrintArticle.aspx?id=105915323
CAZURI (preluare in engleza, oficiala, din documentele europene)
D. v Ireland, no. 26499/02, decizie 27 Junie 2006,
Absenta serviciilor medicale de intreruperea a sarcinii in Irlanda in cazul unei sarcini cu fat
malformat: declarat inadmisibil (reclamantul pierde)
“In late 2001, D. who already had two children, became pregnant with twins. In early 2002 an
amniocentesis indicated that one fetus had died in the womb and that the second foetus had a
chromosomal abnormality known as Trisomy 18 or Edward’s Syndrome. A second amniocentesis
confirmed those findings.
D. was given to understand that Edward’s Syndrome was fatal and that the median survival age
for children with the syndrome was six days. She therefore decided that she could not carry the
pregnancy to term.
D. went to the United Kingdom for an abortion. She did not seek legal advice as to her eligibility
for an abortion in Ireland. At that time, the only recognised exception to the constitutional
prohibition of abortion was “a real and substantial risk to the life of the mother” including one of
suicide: this exception was established in the case Attorney General v. X (1992) where a 14-year-
old pregnant girl who had been raped threatened to commit suicide if denied an abortion.
The abortion was performed in the United Kingdom.
D. could not remain in the United Kingdom thereafter and could not therefore take advantage of
counselling on, amongst other things, the genetic implications for future pregnancies although she
was given some statistical information about the recurrence of the abnormality. The applicant
required some follow-up medical treatment in Ireland but she explained to the hospital and to her
own family doctor that she had a miscarriage. The applicant complained about the lack of
abortion services in Ireland in the case of lethal fetal abnormality.”
http://www.coe.int/t/dg3/healthbioethic/texts_and_documents/Bioethics_and_the_case-law_of_the_Court.pdf
• Tysiąc v. Poland, no. 5410/03, [Sectiunea 4], judecata 20 Martie 2007.
Limitarea avortului legal si prejudiciul important al sanatatii mamei
dupa nasterea copilului. Reclamantul pierde.

– “The failure of the State to make a legal abortion possible in circumstances

which threatened the applicant’s health, and to put in place the procedural
mechanism necessary to allow her to have this right realised, meant that the
applicant was forced to continue with a pregnancy for six months knowing
that she would be nearly blind by the time she gave birth. The resultant
anguish and distress and the subsequent devastating effect of the loss of her
sight on her life and that of her family could not be overstated.

– She had been seeking to have an abortion in the face of a risk to her health.
The refusal to terminate the pregnancy had exposed her to a serious health
risk and amounted to a violation of her right to respect for her private life.”
“What has to be determined is whether, having regard to the particular
circumstances of the case and notably the nature of the decisions to be
taken, an individual has been involved in the decision-making process, seen
as a whole, to a degree sufficient to provide her or him with the requisite
protection of their interests “ .

• http://www.coe.int/t/dg3/healthbioethic/texts_and_documents/Bioethics_and_the_case-law_of_the_Court.pdf
• Z. v. Poland no. 46132/08, [4th Section], 19 June 2009. Lipsa ingrijirii
medicale corespunzatoare in scopul de a proteja copilul nenascut
(fatul). Medicul pierde.
• “Applicant’s daughter developed ulcerative colitis early during her
pregnancy. The daughter was admitted to a number of hospitals before
diagnosis of her condition. Certain examinations (including a second
endoscopy and a colonoscopy) which would have made it possible to
gather more information on the location and extent of the problem were
not performed on the applicant’s daughter.
• One doctor refused to perform a full endoscopy stating “my conscience
does not allow me”. The applicant’s daughter lost the fetus and then died
herself two weeks later of septic shock caused by sepsis. Under section 39
of the Medical Profession Act, a doctor may refuse to carry out a medical
service, invoking his or her objections on the ground of conscience.
• Applicant complaints, inter alia, under Article 2 that the State failed to
adopt a legal framework that would have prevented the death of her
daughter, specifically challenging the manner in which the law governing
conscientious objection is regulated and overseen. She also submits,
under Article 14 in conjunction with Articles 2, 3 and 8 that her daughter
was discriminated against on the ground of her pregnancy.”
• http://www.coe.int/t/dg3/healthbioethic/texts_and_documents/Bioethics_and_the_case-
law_of_the_Court.pdf
• A, B, and C v. Ireland (Application no. 25579/05) 7 May 2008, hearing before the Grand Chamber on 9
December 2009. Lipsa ingrijirii medicale corespunzatoare unei sarcini cu risc si lipsa accesului la
intreruperea sarcinii. Plangere privind restrictia asupra avortului, lipsa regulilor in care o femeie
poate cere avort pentru a-si salva viata, avort incomplet cu sangereare si infectie care a pus in pericol
viata pacientei. In curs.

• “The applicants are two female Irish nationals and one female Lithuanian national, resident in Ireland.

• The first applicant was unmarried, unemployed and living in poverty at the time of the events in
question. She became pregnant unintentionally and believing that her partner was infertile. She had
four young children, all at that time in foster care as a result of problems the applicant had experienced
as an alcoholic.
• During the year preceding her fifth pregnancy the applicant had remained sober and had been in
constant contact with social workers with a view to regaining custody of her children. She considered
that a further child at this critical moment in her life would jeopardize the successful reunification of her
existing family.
• She decided to travel to England to have an abortion.
• The United Kingdom National Health Service refused to carry out the operation at public expense and
she had to borrow the money for treatment in a private clinic from a money lender.
• Her difficulty in raising the money delayed the abortion by three weeks. She had to travel to England
alone, in secrecy and with no money to spare, without alerting the social workers and without missing a
contact visit with her children.
• On her return to Ireland she experienced pain, nausea and bleeding for eight to nine weeks, but was
afraid to seek medical advice because of the prohibition on abortion.”
• http://www.coe.int/t/dg3/healthbioethic/texts_and_documents/Bioethics_and_the_case-law_of_the_Court.pdf
• “The second applicant was single when she became pregnant unintentionally. She had taken
emergency contraception (the “morning-after pill”) the day after the unprotected intercourse, but she
was advised by two different doctors that this had not only failed to prevent the pregnancy but also
given rise to a substantial risk that it would be an ectopic pregnancy, where the fetus develops outside
the uterus. The applicant was not prepared either to become a single parent or to run the risks
associated with an ectopic pregnancy. She travelled to England for an abortion. On her return to
Ireland she started passing blood clots and, since she was unsure whether or not this was normal and
could not seek medical advice in Ireland, she returned to the clinic in England two weeks after the
abortion for a check-up.
• The impossibility for her to have an abortion in Ireland made the procedure unnecessarily expensive,
complicated and traumatic. “

• “The third applicant was treated for three years with chemotherapy for cancer. Before commencing
the treatment, she asked her doctor about the implications of her illness as regards her desire to have
children and was advised that it was not possible to predict the effect of pregnancy on the cancer but,
if she did become pregnant, it would be dangerous for the fetus if she underwent chemotherapy
during the first trimester. The cancer went into remission and the applicant unintentionally became
pregnant. She was unaware of this fact when she underwent a series of tests, contraindicated during
pregnancy, to determine her current state of health. When she discovered she was pregnant she was
unable to find a doctor willing to make a determination as to whether her life would be at risk if she
continued to term or to give her clear advice as to how the fetus might have been affected by the tests
she had undergone. Given the uncertainty about the risks involved, the applicant decided to have an
abortion in the United Kingdom.
• Although her pregnancy was at a very early stage she could not have a medical abortion (where drugs
are used to induce miscarriage) because she could not find a clinic which would provide this treatment
to a non-resident because of the need for follow-up. Instead she had to wait for eight weeks until a
surgical abortion was possible, which caused her emotional distress and fear for her health. “
 2. Bioetica inceputului vietii
1) Statutul legal si moral al embrionului si fatului
Starea de fapt:
• Cu privire la acest subiect 60% din populatie se declara a accepta
cercetarea pe celule stem provenind din embrioni iar 40% nu.
• Activismul proreligios european si al bisericii in Europa cere
instituţiilor central europene să apere prin lege embrionul uman şi să
oprească finanţarea activităţilor care presupun distrugerea sa.
Doua intrebari centrale: ?
1) Cand incepe viata? Este o intrebare care din perspectiva valorilor religioase are o clara
limpezime dar din afara acestora pare complexa si cu multe necunoscute si opinii, apta de
a genera tensiuni sociale si confesionale.
2) Care este statutul moral al embrionului si apoi al fatului? In functie de raspunsul la prima
intrebare, daca raspunsul este “ulterior conceptiei” raspunsul la cea de-a doua intrebare
devine ambiguu. Daca raspunsul este o data cu momentul conceptiei, raspunsul la a doua
intrebare este limpede, precis.
[http://stemcellbioethics.wikischolars.columbia.edu/Module+2+-+Intro+to+Stem+Cell+Bioethics]

Intrebari colaterale:
1) Cand survine statutul de persoana?
2) Ar trebui embrionii protejati de legi asemanatoare ori identice cu cele ce protejeaza subiectii umani
in cadrul cercetarii stiintifice?
3) Fondurile cercetarii in acest subiect ar trebui sa fie publice sau private?
4) Clinicile private ar trebui supravegheate de catre guvern cu privire la cercetarea pe celulele
embrionice umane?
5) Unei paciente disperate I se poate administra o anumita terapie inca insuficient testata?
6) Ce animale pot fi folosite pentru a testa eficacitatea terapiei cu celule stem (i.e. soarece ori
primate)?
• O persoana este un om (fiinta umana) care poseda starea de a fi o persoana (personhood).

• Cand devine un om o persoana?

• O persoana este o fiinta umana cu capacitatea de a fi constienta si de a avea constiinta ce
este inzestrata cu:
1. libera-vointa
2. ratiune
3. responsabilitate
4. capacitate morala (Engelhardt 1996, Baker 2000)

– Prin aceste 4 atribute:

• Poate sa isi identifice o valoare de sine
• Poate sa interactioneze cu mediul social si sa manifeste preferinte asupra vietii sale

Cand se dobadeste?
La momentul nasterii. Ca urmare intrauterin embrionul are premize pentru a deveni o
persoana dar este considerata laic o semipersoana.
– Dar la nastere sau o data cu nasterea atunci cand dobandim drepturile legale nu
dobandim si atributele de a fi o persoana. Atunci cand le dobandim? Atunci mai
putem fi o persoana la nastere?

• Cand inceteaza o persoana sa fie o persoana? Suntem fiinte cu ratiune si murim cand
pierdem ratiunea: ”minded beings dying when losing their minds” (McMahan 2002)
 Cand capata fetusul statut moral? Cand devine o persoana?
• Biserica crestina: viata incepe la conceptie si cu aceeasi ocazie embrionul capata si statutul moral dup
acum dobandeste si sufletul.“Da celulelor stem adulte, nu celulelor embrionice”. “Este moral gresit sa
distrugi un embrion indiferent ce beneficiu de tratament poate rezulta ” (Papa Benedict XVI, Nov.
2011 ). “Distrugerea unei vieti umane nu poate fi niciodata justificata din perspectiva beneficiului pe
care il poate aduce pentru alta”. “The destruction of even one human life can never be justified in
terms of the benefit that it might conceivably bring to another.“(Papa Benedict XVI, Nov. 2011 ).
• Protestantismul conservativ interzice avortul considerand ca embrionul are statu moral inca de la
conceptie. Protestantismul liberal il ingaduie ca pe un drept al omului.
• Sfântul Sinod iunie 2004 prin Comisia Naţionale de Bioetică a Bisericii Ortodoxe Române nu are o
exprimare oficiala [http://provitabucuresti.ro/docs/bioetica/bioetica.BOR.pdf]
• Pentru altii momentul dobandirii statutului moral este acela al embrionului de 8 celule (ziua 3)
pentru ca incepand cu aceasta zi se dobandeste competenta dezvoltarii embrionice (embryonic
developmental competence).
• Pentru altii ziua 14 pentru ca dincolo de aceasta data gemenii nu se mai pot forma (momentul
identitatii persoanei)
• Pentru altii atunci cand incepe sa bata inima: 21 zile
• In traditia evreiasca ortodoxa, starea de persoana (statutul moral) implica obligatoriu implantarea
naturala si se dobandeste in ziua a 40 de gestatie.
• Pentru altii atunci cand se dezvolta creierul: 8 saptamani (56 zile)
• Petru altii atunci cand bataile inimii se pot obiectiva ecografic: 8 saptamani (56 zile)
• In traditia islamica in ziua 120 (4 luni)
• Laic, o data cu nasterea fatului viu, la 40 de saptamani
• ETAPE ALE DEZVOLTARII EMBRIONARE
• Ziua 3: IVF prin transferul embrionului de ziua 3 format din 8 celule totipotente; Embrioni sunt selectati pentru
transfer bazandu-se pe trasaturi ale calitatii lor: gradul 1 sau gradul 2 din zigoti gradul 1 sau 2. In acest moment este
important a se realiza dg. pre-implantational (PGD) care presupune indepartarea unei singure celule din totalul de 8
celule totipotente si screening-ul acesteia pentru bolile congenitale ce pot fi testate. In mod surprinzator (si de
neinteles pana in prezent) prin retragerea unei celule totipotente dezvoltarea embrionului aparent nu este afectata
ea continuand normal cu 7 celule totipotente.
• In acest stadiu de ziua 3, embrionul trece in tuba Fallopio unde dobandeste competenta dezvoltarii embrionice
(aspect neclar, neprecizat) moment dincolo de care doar 20% se vor mai implanta (nu se cunoaste care dintre
embrioni si pe ce criterii). “Developmentally we know that not all eggs are created equal”, Smith.
• In aceeasi zi apare morula (16 celule) in care apar cavitatea care defineste blastocistul si liniile celulare cu 100 de
celule care sunt randuite intr-un strat extern (50) ce va forma placenta si intr-un strat intern (50) cu celule
pluripotente ce vor forma organismul fetal (celulele au pierdut totipotenta).
• Ziua 5: IVF prin transferul embrionului de ziua 5, blastocistul; daca pacientul/medicul au solicitat un transfer al
blastocistului, embrionii in cultura sunt evaluati ziua 5 si 6 pentru dezvoltarea blastocistului.
[http://fertilitycenter-uconn.org/how-do-we-choose-embryos-for-transfer/]
• Ziua 6-7 are loc implantarea uterina
• Ziua 10 embrionul este atasat de endometrium si incepe circulatia placentala
• Ziua 12 embrionul incepe sa secrete hormoni proprii care se regasesc in urina mamei determinand pozitivarea
testelor de sarcina si incepe gastrulatia (dezvoltarea unistratificata celulalara se transforma in tristratificata)
• Ziua 14 apare “linia primitiva” o foarte fina linie alba care se indreapta spre cauda (coada) discului embrionar ceea ce
imprima o axa embrionica longitudinala a discului embrionar si care se va dezvolta ulterior sub forma sistemului
nervos central. Se diferentiaza cele 3 straturi endodermul, mezodermul si ectodermul.
• Ziua 21, gastrularea este completa si embrionul este de 1/12 inch moment in care inima incepe sa bata (0,2 mm)
• La 5 saptamani dezvolta muguri care vor deveni membre http://www.uniqueultrasound.com/embryo-become-a-
fetus A, B: blastocist. C: transfer ziua 3 metoda Hughes
• La 6 saptamani (½ inch -1,2 cm) isi dezvolta ochii
• La 8 saptamani se resimte durerea in creierul reptilian
• La 8 -12 saptamani embrionul devine fetus
• EXISTA 5 SURSE DE CELULELE STEM (2012) [http://stemcellbioethics.wikischolars.columbia.edu/Module+2+-+Intro+to+Stem+Cell+Bioethics]:
1) Din EMBRIONI PROVENITI DIN DONARE DE OVULE –DE LA FEMEIE- (stimulare hormonala, recoltare). Mai mult de 400.000 embrioni
se afla inghetati in clinici de fertilizare.
Este etic sa ceri unei femei sa doneze ovule desi aceasta este periculos pentru ea?
Care este statutul moral al unui blastocist?
Care este statutul moral al celor 400,000 de embrioni inghetati in azot lichid in majoritatea clinicilor de fertilitate?
Acesti embrioni pot fi mai departe pastrati in frig sau pot fi distrusi intr-un mod demn? (intretinerea costa 1200 USD/an)
Acesti embrioni pot fi donati pentru adoptie?
Acesti embrioni pot fi donati pentru cercetare?
Soarta acestor embrioni este optiunea individului, a statului sau a clinicii de fertilizare unde exista banca de tesuturi?
2) Din CELULE GERMINALE MULTIPOTENTE ALE FETUSILOR AVORTATI (putini sunt recuperati)
3) Din CELULELE STEM MULTIPOTENTE ALE TESUTULUI DE ADULT precum maduva, testutul adipos si sangele cordunului ombilical
(refacerea grupului populational de celule al sangelui, pielii ori intestinului).
 De ce nu se folosesc numai celulele stem multipotente ale tesutului de adult pe care de altfel le permite spre cercetare si
biserica?
 Pentru ca nu sunt in numar mare
 Pentru ca sunt greu de izolat si mentinut in cultura de celule
 Pentru ca prolifereaza la rata redusa
 Pentru ca sunt mai putin diverse si mai putin apte de a se schimba intr-un alt tip de celula
 Pentru ca pot contine anormalitati/mutatii ADN ca urmare a expunerii prelungite (celule de adult) la contaminanti
ori poluanti
4) TRANSFER CELULAR NUCLEAR SOMATIC, somatic cell nuclear transfer (SCNT), respectiv clonarea:
 clonarea in scop de cercetare sau terapeutic (clonarea presupune distrugerea blastocistului pentru invelis si recolta de ovule
de la donatoare prin superstimulare; pana acum nu exista o terapie evidentiata asa ca este cumva improprie folosirea
termenului)
 clonarea reproductiva (interzisa)
5) CELULE STEM INDUS PLURIPOTENTE (INGINERIE GENETICA), induced pluripotent stem cells (iPS): Nu implica folosirea unor embrioni
pre-implantati ori distructia blastocistului: prin anumiti factori de transcriptie se determina orientarea celulelor inapoi in celule stem
pluripotente fara a mai fi nevoie de prezenta unui ovul.
 Daca iPS vor permite crearea de embrioni umani, atunci care va fi diferenta biologica
(capacitatea procreativa) intre cei naturali si cei creati prin inginerie?
 Dar moral?
 Societatea are libertatea sa lase liber aceasta dezvoltare tehnologica?
 Societatea are dreptul sa lase liber aceasta dezvoltare a stiintei?
 Societatea are dreptul sa restrictioneze aceasta dezvoltare tehnologica?
 Societatea are dreptul sa opreasca aceasta dezvoltare tehnologica?
 Societatea are dreptul sa reglementeze aceasta dezvoltare tehnologica?
Hochedlinger and Jaenisch (2003) New England Journal of Medicine
 Diagnosticul pre-implantational, PGD
(pre-implantation genetic diagnosis)
• Se poate sustine ca PDG este eugenie ori noua eugenie (new eugenics) ceea ce pe fond
chiar si este. Ea implica costuri financiare deloc de neglijat, o problema a stabilirii
fondurilor financiare, a prioritatilor si implicatii psihologice.
• PGD a fost creat initial pentru a realiza un screening al populatiei cu privire la bolile
genetice ce se pot testa si a evita o sarcina cu probleme si asa costisitoare si dificila care
finalmente sa conduca la aparitia unei generatii cu deficiente genetice
• PGD a fost ulterior folosita pentru selectia de gen. Dar, mai mult, permite dezvoltarea
unor optiuni cu privire la trasaturi fizice sau de caracter. De asemenea creaza posibilitatea
dezvoltarii “copiilor construiti” ( “designer” babies”) prin selectia genului, anumitor
trasaturi genetice ori fenotipice (par blond, ochi albastri, inteligenta, indemanare, etc.)
ori a fiintelor umane ca piese de schimb (“copii medicament”).
 Daca PGD este un lucru posibil de ce sa nu fie permisa? Discutabil.
 Este un lucru bun PGD? Discutabil.
 Cu ce fonduri? Publice sau private? Private.
 Daca este cerut PGD de ce sa nu fie acordat de catre medic? Etica profesionala
 Are medicul obligatia sa lucreze pe o baza de cerere-serviciu? Nu. De ce?
 Dezvoltarea tehnicilor de inginerie genetica constituie o forma de eugenie? Da. De ce?
 Dezvoltand tehnicilor de inginerie genetica se creaza premiza discriminarii? Da. De ce? (A.
Caplan, Early Show co-anchor Maggie Rodriguez )
 Embrionii deficienti (ex. cu diferite mutatii, boli congenitale, etc.) pot fi folositi pentru studiul
unor deficiente? Nu. De ce?
 De fapt oamenii sunt egali? Da. De ce?
Riscul medical si psihologic de donare a oocitelor in functie de stadiul procesului de donare
[ nih.gov Updated: 2/10/2010. Accessed February 24, 2011; Institute of Medicine, 2007; (Girolami, Scandellari et al. 2007;
Kramer, Schneider et al. 2009; Zivi, Simon et al. 2010) cited in
[http://stemcellbioethics.wikischolars.columbia.edu/Ethical+Considerations+of+Egg+Donation]

Toate clinicile de fertilitate se afla intr-un

conflict de interese:
Ele nu au fonduri suficiente pentru a studia in
follow-up ceea ce se intampla cu donatoarele
dupa cum nici nu au interesul sa o faca pentru
ca avand cunostiintele respective sunt obligate
sa le includa in consimtamantul informat ceea
ce va scadea numarul de donatoare.
Pe de alta parte cele mai multe donatoare sunt
reticente sa fie incluse in registru de control
pentru un follow-up care le poate afecta cursul
viitor al vietii.
Acesta este motivul pentru care statul ar trebui
sa intreprinda aceste studii si nu clinicile
respective.

Donatoarele pot decide asupra oocitelor lor

sau dupa un interval de timp decizia revine
clinicii ori statului? Etic donatoarele, legal
clinicile.
Daca doneaza ovulele pot fi compensate?
Etica nu, legal da. Ce inseamna legal banii
primiti? Neetic
Consimtamantul este adesea subinformat.
Este acceptabil? Nu. Dar legal? Da (masura
corectei informari este introlabila)
Cat de des poate dona ovule o femeie fara sa
riste? Nu des, maxim de cateva ori la distanta
in timp.
Alte intrebari si ingrijorari:
1) Conceptul de comodificare a vietii umane: vinderea unor parti ale corpului pentru a realiza surse de
venit ori modalitati de trai. Este acceptabila? Nu.
Comodificarea este o transformare a bunurilor, serviciilor, ideilor care in mod normal sunt
considerate proprietati ale fiecaruia si nu sunt destinate vanzarii in bunuri, etc. ce capata valoare de
intrebuintare (comoditati) prin procesul de comodificare (sensul original al teoriei politice dat de K.
Marx; se deosebeste de comoditizare care este folosit in sensul teoriei afacerii si de marketing si
inseamna ca un produs cu valoare si unicitate sfarseste prin depersonalizare in piata devenind o
simpla comoditate (ceea ce este nevandabil devine vandabil).
2) Este acceptabil ca ovulele sa devina o piata comerciala? Nu. Dar spermatozoizii? Nu. Este o diferenta
intre celulele germinale din acest punct de vedere? Nu.
3) Conceptul de identitate: Donarea ovulelor poate implica alterari ale personalitatii si identitatii precum
si de natura psihologica mai ales daca din motive variate propria sanatate ori potentialul
reproductiv propriu se modifica ori se altereaza.
Pre-consimtamantul pentru procedura de screening si screening-ul pentru donori este o metoda de
a reduce impactul asupra donoarei. Pe de alta parte decalificarea din calitatea potentiala de donori
poate genera aceleasi probleme psihologice. Femeile care nu sunt selectate si se decalifica pentru
donare pot avea probleme psihologice cu propria imagine si ar trebui urmarite in studii fallow-up
pentru a fi ajutate (Zweifel, Biaggio et al. 2009).
4) Pot femeile donatoare decide donarea mai departe a embrionilor conceputi in clinici de fertilizare
pornind de la ovulele lor ori aceasta decizie apartine clinicii care a condus formarea embrionului?
Dsicutabil. Pot ele din contra decide eliminarea lor? Da. Au aceste femei vreun drept asupra
embrionilor creati in scopuri reproductive? Nu.
5) Au donatoarele vreun drept asupra blastocistului creat din ovulul lor in clinica de fertilizare? Nu. Pot ele
decide comercializarea lui? Nu. Dar donarea lui? Nu.
6) Donarea ovulelor este cu mult mai dificila si mai complicata decat donarea de spermatozoizi. De asemenea

costurile implicate sunt mai mari. De asemenea beneficiile sunt mai mari.

Prin tehnicile de FIV care dezvolta embrioni din celule stem adulte nu este nevoie de spermatozoizi. Iar prin

tehnica de iPS nu este nevoie de ovul. Care sunt in aceste conditii rolurile sociale ale barbatului si femeii intr-o

astfel de societate viitoare? Modificate. Care este valoarea si rolul comparativ al femeii si al barbatului intr-o

astfel de societate a viitorului? Discutabil, modificat.

6) Barbatul este expus unui risc mai mic decat femeia prin donare. Mai mult el este apt de donare repetata chiar

si la varste inaintate. Desi beneficiul/compensatia este mai mica numarul donarilor poate aduce un castig

mediu de 1200 USD/luna sau 24.000 USD/an. Este un castig meritat? Nu. Este o comodificare? Da. Acest castig

este superior fata de cel ce poate fi realizat de o femeie care accepta riscuri important mai mari pentru un

castig asemanator: poate aceasta sa constituie un model de discriminare al femeii? Da.

7) Daca un partener dintr-un cuplu afla ca celalalt partener a fost donator de ovule/sperma poate avea

prejudecati ori reactii de respingere? Da. E normal da? Mai mult Da. E normal nu? Mai putin nu. De ce da/nu?

Da pt. ca bagajul genetic al acelei persoane se regaseste in populatie. Este posibil ca partenerul sa nu cunoasca

acesta (sa ii fie ascuns) dpa cum cel in cauza poate sa cunoasca care ii este bagajul genetic (si astfel nici

partenerul nu poate cunoaste). Se afecteaza unicitatea persoanei. Partenerul doreste un copil al lui.

8) Aceste reactii se pot indrepta numai spre partenerul femeie sau numai spre cel barbat sau spre oricare dintre

ei? Oricare. Care ar fi diferenta? Nu este o diferenta.

• “Mr. and Mrs. Doe are both carriers for the recessive disorder Fanconi anemia.
• Mrs. Doe gave birth to their first child, Molly, who has this serious disorder that includes fused joints,
missing thumbs, and an incomplete gut. The long-term prognosis is grim as those with this disorder
develop leukemias and cancers and have a shortened life expectancy. Given this, the Does were desperate
to identify a donor who could provide a matching hematopoietic stem cell (HSC) transplant that would be
an HLA match to Molly’s tissue.
• Not able to locate such a match, they ultimately resorted to utilizing pre-implantation genetic diagnosis
(PGD) technology. Here, an embryo, among several that were created using IVF technology, that was a
genetic match to Molly and was free of the gene causing Fanconi anemia, was implanted into Mrs. Doe’s
uterus.
• Mrs. Doe subsequently gave birth to Adam, whose umbilical cord blood stem-cells were removed and used
for a stem cell transplant to cure Molly of the disorder (engl orig.)”
(Case adapted from: What are the medical and ethical considerations of this actual case? Sankoorikal 2001; Verlinsky, Rechitsky et al.
2001)

• Intrebari posibile legate de caz:

1) Care pot fi implicatiile etice ale unui “copil medicament”? Ce ar putea fi bine? Ce ar putea fi rau?
2) Este Adam exploatat sau el trebuie sa fie fericit si recunoscator pentru ca traieste?
3) Este viata lui Adam un mijloc spre ”realizarea unui scop iar nu scopul in sine”? Care filozof a
folosit pentru prima data aceasta sintagma?
4) Daca Molly ar avea nevoie de mai multe administrari de celule, atunci cand Adam ar implini 14
ani sau 16 ani, ar putea el sa refuze procedurile de recoltare si astfel sa lipseasca prin proprie
vointa pe sora sa de celulele necesare ei pentru viata sau el ii este dator ei sau parintilor lui pana
la sfarsitul vietii ei sau a lui?
5) Daca ea moare prin boala, care ar fi in familie statutul lui moral? Ar fi un copil adevarat sau
familia ar face un alt copil iar Adam ar fi din nou folosit ca un substitut sau o sursa de tesuturi?
6) In ce conditii ar putea fi acceptabil ca sa devina si o sursa de organe pentru Molly sau un alt copil
al familiei?
• [http://stemcellbioethics.wikischolars.columbia.edu/Module+2+-+Intro+to+Stem+Cell+Bioethics]
In cercetare si medicina, actiunile noastre trebuie sa fie ghidate de imperative etice iar acestea nu se
fundamenteaza pe ce putem face ci pe ce trebuie si este moral sa facem. Copilul medicament este profund
neetic fata de el, fata de fratele lui, fata de parintii lui, fata de societate.
 2) Conflictul materno-fetal
• Este o alta sursa de dileme ample. Trebuie spus ca in mod natural intre mama si fat nu exista conflicte. Conflicte
pot apare insa atunci cand interesele celor doi ori drepturile celor doi diverg sau cand mama poarta decizii ce ii
sunt fatului defavorabile solicitand ajutorul medical (in baza dreptului la ingrijire) din partea medicului.
• In anumite cazuri se poate discuta despre conflicte de natura legala si etica. Dilemele etice si cele legale nu trebuie
confundate, valorile care stau la baza lor fiind de natura diferita.
• Etic: medicul are o dubla fidelitate sustinuta de etica traditionala hipocratica cu valoare normativa dar si din etica
virtutii bazata pe valorile religioase de fond ale familiei si societatii: fidelitatea fata de mama (ca pacient) si fata de
fat (ca o fiinta umana in viata). Un dublu pacient: mama si “copilul” nenascut.
• Dilema etica se construieste de o parte intre loialitatea si fidelitatea fata de mama ca raspuns al medicului fata de
increderea aratata de aceasta din debutul relatiei medic - pacient si de cealalta parte pe non-maleficenta (a nu face
rau) fatului.
• Dilema legala se construieste intre drepturile mamei la autodeterminare, libretate, autonomie si dreptul fatului la
viata sau interesul lui la ingrijire medicala si peocupare (grija) privind sanatatea sa.

• INTREBARI (dati raspunsuri):

Are fatul drepturi ori interese? (drepturile sunt legal superioare intereselor).
Mama are drepturi care prevaleaza asupra drepturilor/intereselor fatului?
In mama se regasesc doua persoane: mama si fatul sau numai una intrucat numai o persoana poate exista intr-
un singur om?
Fatul este o persoana?
Are el valoare morala si de cand din timpul sarcinii?
Are doctorul o datorie de fidelitate catre fat sau numai catre mama?
Are vreo semnificatie faptul ca fatul este/nu este o persoana privind datoria de fidelitate a medicului fata de el?
Are medicul dreptul la propria manifestare, optiune a constiintei sale cu privire la tratamentul medical sau are
doar datorie (obligatie morala) de exercitat (un prizonier in interiorul datoriei)?
Poate fi dispusa operatia cezariana impotriva vointei mamei cu scopul de salva viata copilului?
Se poate decide embrioreductia numarului suplimentar de embrioni prin vointa mamei sau ea trebuie sa nasca
toti embrionii care s-au implantat prin tehnici de FIV (mama este prizoniera drepturilor fatului)
Are ea dreptul de a face avort selectiv pe criterii dinainte stabilite astfel incat sa indrume prin optiunile ei
patrimoniul genetic al viitorului ei copil sau nu are acest drept? (ex. criterii de sex, anumite gene, anumite trasaturi
fenotipice, etc.)
Alte intrebari:
1) Care sunt consideratiile care stau la baza recunoasterii si materializarii conflictului materno-fetal?
 Inainte medicina considera mama insarcinata a un singur pacient complex. Astazi ea considera
mama insarcinata ca fiind formata din doi pacienti intre care natural nu exista conflicte
transgresand conceptul de unitate spre cel de dualitate. Medicul trebuie sa decida ceea ce este
medical cel mai bine (beneficenta si non-maleficenta) pentru fiecare dintre ei.

2) Ce se poate intampla cand terapia este indicata pentru unul si este contraindicata pentru celalalt?
 In acest caz exista un conflict etic intre beneficenta si non-maleficenta.
 Daca fatul are o problema de sanatate care nu creaza risc pentru mama, ingrijirea si indreptarea
acestei probleme va conduce firesc spre constituirea unui risc pentru mama (oricat de mic),
mama neavand un beneficiu direct din acest tratament.
 Desigur orice mama va gasi un beneficiu psihologic si o datorie morala spre a trata conditia sau
problema de sanatate a fatului chiar daca aceasta nu este in beneficiul ei direct si astfel ea isi va
asuma riscul (oricat de mic).
 Totusi ar fi neetic ca medicul sa recomande un tratament pentru fat ca si cand ar fi indicat pentru
fat si mama deopotriva cat timp el nu este indicat si pentru mama. Daca totusi mama se disociaza
de interesul fatului ei si refuza ingrijirea medicala a acestuia, medicul trebuie sa nu uite ca mama
este autonoma si indreptatita sa decida daca doreste ca tratamentul sa aiba loc si asupra sa.
Medicul va cauta sa explice pentru a face intelegerea situatiei cat mai clara de catre mama.
[http://depts.washington.edu/bioethx/topics/matern.html]
3) Cand devine embrionul/fatul o persoana?
 Persoana este o fiinta umana care are urmatoarele atribute: constiinta de sine (identitate), libera-vointa,
ratiune si morala (alegerea intre bine si rau). Purtand aceste atribute, o persoana isi sustine statutul de a
fi o persoana (personhood, engl.) prin faptul ca isi valorizeaza calitatile (identitate), interactioneaza cu
mediul, are preferinte asupra calitatii vietii sale si manifesta responsabilitate pentru ceea ce face.
 Viabilitatea este capacitatea fizica de a trai independent fara suportul maternal. Unii eticieni considera
ca din momentul in care devine viabil un fat poate fi considerat a se afla in starea de persoana morala
("moral personhood“).
 Altii eticieni considera ca daca fatul este o persoana atunci mama care il adaposteste nu poate fi altfel
decat mai putin de o persoana intrucat intr-un singura fiinta umana nu poate exista decat o singura
persoana.

4) Oamenii au drepturi. Are si fatul drepturi?

 Statutul legal al fatului este subordonat statutului legal al maemei in toate legislatiile in care avortul este
permis (astazi majoritatea).
 Viabilitatea schimba statutul legal al fatului de la absenta statutului de persoana la statutul potential de
persoana dar atata timp cat fatul este conectat la organismul matern, dependent de acesta, el nu este o
persoana cu toate drepturile legale constituite si astfel el are interese in interiorul intereselor mamei si
nu are drepturi comparativ cu mama care are drepturi legitime, naturale ce se afla deasupra intereselor
fatului. Aceasta este situatia legala a fatului in tarile care sustin autonomia femeii si a dreptului ei la
libertate, autoguvernare precum si drepturile sale procreative.
 Fatul este o viata in interiorul alteia, o dubla viata in interiorul organismului matern: viata este cea care
ii alimenteaza interesele si drepturile sale pe care le dobandeste o data cu nasterea (precum dreptul la
viata ca drept pozitiv –drept care are la baza obligatia de corelativitate). IN SUA este specificat legal
faptul ca fatul/copilul nenascut are dreptul legal de a incepe viata cu un corp si o minte sanatoasa si
aceasta creaza o obligatie morala si legala pentru mama.
[http://depts.washington.edu/bioethx/topics/matern.html]
5) Ce se intampla daca deciziile materne se bazeaza pe obiceiuri neobisnuite? Trebuie ele respectate?
1) Parintii au garantata intimitatea vietii personale cu privire la viata lor (dreptul la intimitate) si la viata copiilor lor (viata
lor de familie). Cu toate acestea exista limite in exercitarea acestui drept care atunci cand pune in pericol viata copilului
obliga la interventia medicala si protejarea copilului nenascut/nascut (cu atat mai mult).
2) Aspecte trans-culturale (cross-cultural issues ):
1) De ce este important ca medicul sa respecte aceste aspecte? Datorita importantei pastrarii relatiei medic-
pacient.
2) Care este obligatia pe care o are un doctor atunci cand un pacient isi pune in pericol viata (sa si a copilului
nenascut) prin refuzul unui tratament necesar? Informare, sa se asigure ca a fost clar (diligenta de claritate),
sustinere psihologica, ajutor
3) Pot parintii sa refuze tratamentul copiilor lor nascuti bazandu-se pe convingerile lor (de orice natura)?
Parintilor nu le este permis a lua decizii care lipsind de asistenta medicala copilul vor putea determina moartea
lui. Medicul va informa si ii va face sa inteleaga ca ei nu slujesc cel mai bun interes medical al copilului (de
principiu orice parinte doreste binele copilului sau si este de asemenea indpretatit sa sustina legal ca
reprezentant al copilului , cel mai bun interes al acestuia cat si drepturile sale. Daca este necesar medicul va apela
la ajutor pentru a proteja drepturile sau interesele copilului solicitand interventia autoritatilor care instituie
protectia asupra celui vulnerabil si lipsit de aparare. Pe de alta parte medicul va manifesta grija si respect pentru
valorile si convingerile familiei si nu va fi brutal dar va fi ferm in sustinerea intereselor copilului.
1) Ce fel de tratament pot parintii refuza pentru copilul lor? Tratamentul care ei considera in intelegerea lor de
reprezentanti legali ai copilului si aparatori ai drepturilor lui legale, ca ii pot aduce copilului riscuri si suferinte.
2) Poate un pacient sa ceara si sa oblige pe medicul sau sa ii dea o anumita forma de tratament pe care medicul
nu o considera profesional indicata si potrivita? Un medic nu este obligat moral sa acorde tratament dincolo de
convingerile sale profesionale, dincolo de competenta sa ori de convingerile ce formeaza optiunea sa de
constiinta cu exceptia situatiilor in care viata bolnavului este in pericol, situatii in care salvarea vietii pacientului
devine principala sa indatorire.
Pe de alta parte medicul trebuie sa constituie si sa propuna pacientului un plan terapeutic pe care acesta sa il
accepte si pe care sa il autorizeze prin consimtamantul sau informat: cooperarea pacientului si complianta la actul
terapeutic sunt foarte importante pentru reusita actului medical si a stabilitatii relatiei medic-pacient.
Legal situatia este mai complicata cu privire la dreptul la asistenta medicala.

6) Se poate cere unei instante sa oblige mama la tratament spre binele fatului ei? Medicii se vor obtine de la a desfasura
proceduri ori acte medicale impotriva vointei femeii insarcinate si autonoma iar pentru cazuril e in care aceasta este lipsita de
autonomie vor proceda la autorizarea actului medical prin consimtamantul apartinatorilor (proxi consimtamant).
• dupa [http://depts.washington.edu/bioethx/topics/cross.html]
• CAZURI
1. “A 29-year-old woman had an obstetrical ultrasound at 33 weeks to follow-up a previous finding of a low-
lying placenta. Although the placental location was now acceptable, the amniotic fluid index (AFI) was
noted to be 8.9 cm.
• Subsequent monitoring remained reassuring until 38.5 weeks, when the AFI was 6 cm. The patient
declined the recommendation to induce labor, and also refused to present for any further monitoring.
• She stated that she did not believe in medical interventions. Nevertheless, she continued with her
prenatal visits.
• At 41 weeks, she submitted to a further AFI, which was found to be 1.8 cm. She and her husband
continued to decline the recommendation for induced labor. Which ethical duty takes precedence, the
duty to respect the patient's autonomous decision, or the duty to benefit a viable fetus? Is induction of
labor a harmful intervention, subject to the principle of nonmaleficence? (engl. original)”.
• Da in acest caz, abtinere de la inducerea nasterii impotriva vointei mamei si acursului ei natural.
• http://depts.washington.edu/bioethx/topics/maternc1.html

2. “A 22-year-old woman in her first pregnancy with an unremarkable prenatal course presents with preterm labor
at 28 weeks gestation.
• Her contractions were successfully stopped with terbutaline. Discharge planning was reviewed with her, and
she was instructed to follow a regimen of bed rest and oral terbutaline.
• She reported that she did not intend to comply with these instructions. She believed that God would not allow
her to labor unless it was time for the baby to deliver, and she indicated that He had communicated this to her.
How can the physician ensure non-maleficence towards the mother and still promote beneficence towards her
fetus? Is the mother competent? Should maternal autonomy prevail over other ethical concerns?”.
• Informare, consult, sustinere psihologica, supraveghere, ajutor atunci cand necesita interventie de urgenta.
Mama este autonoma. Autonomia (daca exista) prevaleaza asupra moralitatii sau ingrijorarii cu privire la
moralitate (bine si rau): autonomia daca exista inseamna dreptul la libertate si impune datoria pozitiva de a il
apara; dreptul la libertate este un drept fundamental care protejeaza pacientii de a fi tratati impotriva vointei
lor in respectul fata de persoana lor si fata de umanitatea lor (Kant).
• http://depts.washington.edu/bioethx/topics/maternc2.html
• CAZURI
3. “A mother brings her 18-month-old daughter to your office for a routine physical examination. The child has had no
immunizations. Her mother says that they believe that vaccines weaken the immune system and have heard that
vaccination can cause autism.
• What is your role in this situation? Can parents refuse to immunize their children?”
• Este vaccinarea obligatorie? Daca da se pot lua masuri legale pentru vaccinare dar chiar si asa medicul nu are voie sa
dispuna tratamente cu forta (se anunta autoritate de control pe acest domeniu). Daca nu este obligatorie , nu se pot
lua masuri legale, dar medicul are datoria sa informeze, sa convinga si sa sustina valoarea vaccinarii si a schemei de
imunizare explicand inclusiv efectele prejudecatilor ori lipsei de vaccinare si incercand sa faca pe parinte
(reprezentant legal al copilului) sa vada care este cel mai bun interes al copilului lui. Cine stabileste daca este
obligatorie? Raspundeti.
• Pe de alta parte nevaccinarea nu poate crea obligatii pentru majoritatea care sunt vaccinati si nici sa ii puna in
pericol. Prin urmare colectivitatea vaccinata (ex. scolara) este indreptatita sa ceara excluderea celui nevaccinat.
Abordare utilitariana.
dupa http://depts.washington.edu/bioethx/topics/maternc2.html

4. “A 3-year-old child is brought to your clinic with a fever and stiff neck. You are quite certain the child has meningitis.
When you discuss the need for a spinal tap and antibiotic treatment, the parents refuse permission, saying, "We'd
prefer to take him home and have our minister pray over him.
• Can the parents refuse treatment in this case? How should you handle this?”
• Medicul are datoria sa respecte autonomia si dreptul de reprezentare al parintilor privind protejarea binelui copilului
cat si sa manifeste respect pentru convingerile acestora. Atunci cand viata copilului este in pericol medicul are
datoria sa faca pe parinti sa inteleaga care este binele copilului si cel mai bun interes al sau pe care ei sunt
indreptatiti (si obligati) sa il apere.
• Daca medicul intelege ca starea de sanatate a copilului impune tratamente ori diagnostice pe care parintii nu le
autorizeaza intentionat ori neintentionat incalcand datoria lor de reprezentare a celor mai bune interese ale copilului
si de protejarea a vietii si sanatatii acestuia, atunci el este indreptatit legal sa actioneze spre protectia vietii copilului
minor instituind deopotriva masurile medicale de urgenta care se afl ain competenta lui cat si solicitand ajutorul
reprezentantilor statului care sunt indreptatiti sa apere oricarei persoane lipsite de aparare a drepturilor sale
(dreptul la viata in acest caz) si care pentru un copil monor sunt autoritatea de protectie a copilului.
• Dupa http://depts.washington.edu/bioethx/topics/maternc2.html
 3) Inceputul/Debutul viabilitatii
• 22 sapt(400g) 23-24 sapt 25 sapt

• Dupa standardele actuale:

1) Justificabil peste 25 sapt.
2) De la caz la caz intre 23-24 sapt in raport cu posibilitatile medicale,
dorintele parintilor si conditiile de sanatate ale copilului la nastere
3) Compasionat sub 22 sapt

• Este important de spus ca sub 25 saptamani exista o morbiditate si un

risc de dizabilitate crescuta incat decizia de ingrijire devine f.
complicata, o decizie profesionala si etica care se apreciaza ca trebuie
sa fie comuna a personalului medical, a familiei, a societatii
(reglementari)
• [Pignotti MS, Donzelli G. Perinatal care at the threshold of viability: an international comparison
of practical guidelines for the treatment of extremely preterm births. Pediatrics. 2008 Jan;121(1):e193-8.
doi: 10.1542/peds.2007-0513].
 3. Bioetica geneticii
1)EUGENIA

Eugenie: Definiție = NAȘTERE BUNĂ (eu „bun" +

genes „naștere„)
= selecția/imbunatatirea trasaturilor genetice
(ereditare) umane în scopul îmbunătățirii
populațiilor viitoare (referire cu predilecție la
oameni) (E. Britannica)
• Eugenie clasica
– Eugenie negativa prin informare
1. Educatie sexuala in scoli
2. Contraceptivele
3. Contraceptia de urgenta (pastila de dimineata)
4. Cercetarea pentru noi contraceptive
5. Sterilizare
6. Avort
– Eugenie negativa prin incurajare, coercitie
1. Stimularea sterilizarii inclusiv prin plata
2. Avantaje pentru folosirea contraceptivelor
3. Sterilizarea celor cu deficiente psihice
4. Sterilizarea criminalilor
– Licenta pentru a fi parinte
• Planurile LaFollette/Westman. Hugh LaFollette a sustinut ca parintii pot avea copii doar daca fac dovada ca
pot sa ii cresca pentru a deveni buni cetateni
– Eugenia pozitiva
1. Incurajari financiare pentru a avea copii, pentru a purta copii
2. Taxarea lipsei de copii
3. Obligatia etica indreptata catre elite
4. Imigrarea eugenica
• Noua eugenie
1. Inseminare artificiala cu donor
2. Donarea de ovul
3. Dg. prenatal al anomaliilor genetice si incheierea sarcini deficiente
4. Selectia embrionara
5. Inginerie genetica
6. Terapie genica
7. Clonare
 Clasificări
Poate fi:
• Pozitivă: încurajarea reproducerii persoanelor cu un fond
genetic superior; se produce și natural
• Negativă: eliminarea de la reproducere a persoanelor cu un
fond genetic inferior

Poate fi:
• Instituționalizată (susținută financiar de stat)
• Promovată de stat dar susținută doar de organizații private
• Interzisă de stat dar acceptată în formele care nu aduc
atingere libertății unui cetățean (de exemplu eugenia
voluntară, eugenia pozitivă)
 Istoric
• Sparta (900 IH – 192 IH): stat militarist în care copii
nedemni de a trăi erau aruncați de pe muntele
Taygetos (Apothetae)
• Platon (Republica, 368 IH): reproducerea umană ar
trebui controlată de către stat; calificarea oamenilor în
funcție de valoarea acestora
• Roma (Cele 12 tabule, tabula IV, 451 IH): CITO NECATVS
INSIGNIS AD DEFORMITATEM PVER ESTO (Orice copil
născut cu diformități trebuie ucis) – Seneca îl privește
ca pe un act rațional, util și nu unul de furie
• Grecia, Roma antică: uciderea copiilor nedoriți prin
abandonarea acestora
 Francis Galton
• 1859: The Origin of Species, Ch.
Darwin

• 1869: Hereditary Genius, F. Galton

“Eugenia este stiinta imbunatatirii
stocului genetic mostenit, nu
numai prin reproducere judicioasa
dar si prin alte mijloace”

• 1910: Eugenie: Stiinta

imbunatatirii umane printr-o
reproducere mai buna, Ch.
Davenport:
“Oamenii nu ar trebui sa se
reproduca daca stiu sigur ca vor
produce descendenti psihic
inferiori”
Congresele
Internaționale de
Eugenie
(1912, 1922, 1932 –
Londra, New York)
 Exemple eugenice
SUA :
• Țintă: cei cu retard și bolnavi psihic, dar și surzi, orbi, epileptici, și
diformi fizic (eugenic), deținuți criminali (punitiv și eugenic, mai
rar), pedofilie (curativ și eugenic)
• Sterilizarea presupunea vasectomie sau castrare
• Se interzice căsătoria interrasială (27 de state în 1927)
• 1900 – 1914: circa 1 milion de oameni/an imigrează în SUA
• Primele state:Indiana(1907), California și Washington(1909)
• După WW II sterilizările forțate au fost mai reduse și doar în scop
eugenic
• U.S. Immigration Restriction Act of 1924 a favorizat imigrația
dinspre nordul Europei și a restrâns pe cei din alte zone considerați
„inferiori biologic”
• SUA: sterilizare până în 1970 a circa 65000 oameni în 33 de state
Germania:
• 1896: „Igiena Rasială”, Alfred Ploetz
• 1925: Mein Kampf: „permisiunea de
a distruge viața care nu merită trăită”
• 1934: Legea pentru prevenirea
urmașilor bolnavi genetic prin
sterilizarea chirurgicală a celor care
suferă de următoarele patologii
ereditare:
– Deficit mintal congenital,
– Schizofrenie
– Boala maniaco-depresivă
– Epilepsia ereditară
– Corea Huntington ereditară
– Orbirea ereditară
– Surzirea ereditară
– Orice diformitate ereditară
– Alcoolism
• În total 400 000 persoane sterilizate
în perioada 1934 – 1945
• 200 de instituții care se ocupau cu
decizia impunerii sterilizării forțate
• Prin utilizarea argumentelor
medicale, și eutanasia (T4 –Aktion)
poate fi inclusă în cadrul unor tehnici
de eugenie: oficial uciderea a circa
70000 de persoane cu dizabilități
până în 1941 și neoficial până la
250000 persoane până în 1945*
• Japonia și Coreea (aplicat): sterilizarea celor cu dizabilități, îmbunătățirea
populației celor considerați inferiori (coreeni)
• Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda (aplicat 1923 -1970): sterilizarea
celor cu deficiențe: 170.000 in țările scandinave
• Canada, Elveția (aplicat)
• Brazilia (ideologic, 1900 - 1950): îmbunătățirea rasei prin „albirea negrilor”
(considerată rasă inferioară, neadaptabilă la o societate modernă)
• Australia (aplicat 1909 - 1970): îndepărtarea din cadrul comunităților a
copiilor micști aborigeni – albi
• România, Marea Britanie (ideologic, până în 1945): susținută de foruri
științifice
• URSS: până în anii 1960 respingere completă a teoriilor genetice și implicit a
oricărei baze ideologice pentru eugenie (Lisenko-Michurinism)
 Argumente CONTRA
• Relația dintre trăsături precum infracționalitatea/inteligența și
caracteristicile genetice nu este de tip cauza-efect
• Nu toate bolile genetice sunt defavorabile pentru individ sau societate
(ex.: anemia falciformă în zonele afectate de malarie)
• Reducerea diversității genetice prin restrângerea grupului celor care se
reproduc
• Actual numărul bolilor genetice identificabile este mic, limitându-se mult
la cele homozigote
• În forma extremă se încalcă dreptul la libertate, viață și sănătate
(autonomia, beneficența, non-maleficența, justiția)
• Folosită pentru a susține idei politice : extrapolări - pseudoștiință cu scop
ideologic
• “Inevitabil conduce spre masuri neetice” (rasism, discriminare, genocid,
încălcarea drepturilor omului)
• R. L. Hayman argued “Miscarea eugenica este un anacronsim al carei
implicatii politice au fost expuse de Holocaust”
 Eugenia (concept extins) – argumente
PRO
• Selecția oamenilor care posedă gene favorabile are un
caracter social și cultural, fără intervenția științelor
medicale
• Stigmatizarea celor cu defecte perceptibile – acțiune
psihosocială
• Interzicerea incestului, aplicată în majoritatea culturilor
pe parcursul istoriei
• Eliminarea „genetică” a celor care prezintă
boli/malformații incurabile înainte de vârsta
reproductivă – se produce natural
• Nimeni nu își dorește mai mult un copil malformat
decât un copil sănătos
 Implicații în practica curentă
• Diagnosticul prenatal (ecografie, amniocenteză) cu distrugerea ulterioară
produsului de concepție (cu potențial) malformat
• Screening-ul genetic preimplantare (pre-implantation genetic diagnosis
(PGD))
• Diagnosticul genetic al adultului cu consilierea în vederea reproducerii;
confidențialitatea acestor date, accesul la asigurări de sănătate
• Incestul – faptă penală
• Lipsa accesului la îngrijire medicală a categoriilor defavorizate cu o rată
crescută a decesului neonatal și maternal; cu toate acestea clasele sociale
defavorizate economic au o natalitate global mai mare
• Actual se permite castrarea chimică temporară pentru cei care abuzează
sexual copii, în scop terapeutic în unele state precum Polonia, Estonia,
Moldova, Coreea de Sud, California
• Programe de planning familial în scopul reducerii frecvenței nașterilor
(India, China);
• Control pre-maritale oblogatoriu pentru boli genetice in China: în caz
pozitiv sunt obligați la sterilizare
 Norme deontologice si legale impotriva eugeniei
CD al CMR (2012)
ART. 22 Fapte şi acte nedeontologice: Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic,
în special, următoarele acte:
a) practicarea eutanasiei şi eugeniei;

ART. 47 Limitări ale cercetării medicale. Sunt contrare scopului şi rolului profesiei de medic următoarele
activităţi în domeniul cercetării medicale:
a) orice intervenţie medicală asupra caracterelor genetice prin care se urmăreşte modificarea descendenţei unei
persoane. Excepţie fac situaţiile care privesc prevenirea şi tratamentul unor maladii genetice, situaţie în care se vor
obţine toate autorizările adecvate;
b) orice intervenţie prin care se urmăreşte crearea unei fiinţe umane genetic identică cu altă fiinţă umană vie sau
moartă;
c) crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare;
d) orice intervenţie de natură a determina sexul viitorului copil.Excepţie fac situaţiile în care în mod obiectiv este
necesară determinarea sexului în scopul evitării unei boli ereditare grave legate de sexul viitorului copil;
e) examinarea caracteristicilor genetice ale unei persoane în alt scop decât medical şi strict în condiţiile şi
procedurile legale;
f) orice intervenţie prin care s-ar urmări sau s-ar determina selecţia persoanelor ori s-ar aduce atingere speciei
umane;
g) participarea sau implicarea într-o activitate de identificare a unei persoane pe baza amprentelor sale genetice
altfel decât în cadrul unei proceduri judiciare penale ori civile sau în scopuri strict
medicale ori de cercetare ştiinţifică, ambele efectuate strict în condiţiile legii;
h) participarea la orice fel de acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor
sau produselor sale, cu excepţia cazurilor expres prevăzute de lege.”
WMA, Declaratia asupra proiectului genomului uman
(Spain, 1998, Santiago 2005)

“Pericolul eugeniei si folosirea genelor in scopuri nemedicale.

Eugenia se bazeaza pe faptul ca genele au o importanta decisiva
si modul in care se poate realiza distributia lor in populatie pot
duce la modificari ale comportamentului reproductiv. Dupa acest
concept binele general justifica limitarile asupra libertatii
individuale.
Puterea informatiei creste ingrijorarea despre cum anume va fi
folosita.
Exista inca temeri cu privire la posibilitatea unor programe
guvernamentale eugenice pentru a “imbunatati rasa” si la
folosirea tehnologiei medicale pentru scopuri nemedicale.”
 Statut legal în România
Noul cod civil (2011), art. 62: Interzicerea practicii eugenice
(1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane.
(2) Este interzisă orice practică eugenică prin care se tinde la
organizarea selecţiei persoanelor.
 2) Nou nascutul cu deficiente

• Medicul are datoria sa acorde ingrijire medicala oricarui nou-nascut. Este nu numai
etic dar si legal pentru ca dreptul la viata este un drept fundamental si un drept
pozitiv in acelasi timp adica din categoria celor care implica actiuni spre implinire
(datorie de corelativitate).

• Legal se poate vorbi de:

– O nastere ce nu trebuia sa aiba loc (Wrongful birth) In cazul unor boli congenitale care puteau fi
diagnosticate prin screening prenatal dar nu au fsst si au conduse spre nasterea unui copil
deficient

• Este screening-ul prenatal obligatoriu? Nu. Nu se poate testa o mama fara

consimtamantul acesteia.

– O viata ce nu trebuia traita (Wrongful life): in discutie este non existenta ca fiind mai binele
decat existenta cu deficiente: instantele nu accepta admisibila cauza in care a nu fi viu este mai
bine decat a fi viu intrucat drepturile se exprima numia din postura de a fi viu.

• Posibile erori medicale:

– Lipsa diagnosticului prenatal atunci cand el se impunea.
– Actiuni medicale care vatameaza copilul nenascut (tratamente in lipsa cunoasterii existentei
sarcinii iin evolutie, etc.)
– Lipsa de informare a mamie gravide cu privire la actiun imedicale ori tratamente care pot
induce riscuri fatului (ex. istoric administrarea talidomidei)
 Argumente in favoarea diferentei Argumente in favoarea lipsei
intre a omora si a lasa fara diferentei intre a omora si a lasa
tratament fara tratament (James Rachels)
(Campbell, Downie, “Modern • “In prima [varianta], Smith asteapta sa obtina o
pediatrics practice” 1989) mare mostenire in cazul in care ceva s-ar intampla
cu varul sau de 6 ani. Intr-o seara, in timp ce copilul
se spala, Smith se furiseaza in baie si ineaca copilul,
• “Este o diferenta uriasa
dupa care aranjeaza lucrurile ca totul sa para ca un
psihologica intre a permite
accident.
moartea sau a ucide, diferenta
• In a doua, Jones asteapta de asemenea sa obtina
care este foarte importanta mostenirea in cazul in care ceva s-ar putea intampla
pentru personalul unitatilor de cu varul lui de 6 ani. La fel ca Smith, Jones se
terapie intensiva”. furiseaza in baie cu gandul de a omori copilul in
• cada. Oricum, imediat ce el intra in baie, Jones
vede copilul cum aluneca si se loveste la cap, si apoi
• De asemenea, “Este o mare
cade cu fata in jos in apa, si Jones este incantat;
diferenta intre a nu folosi un asteapta aproape langa, gata sa impinga capul
incubator pentru a tine in viata copilului sub apa in cazul in care necesar, dar nu
un copil de 600 gr. si a face o este necesar pana la urma. Fara nici o bataie de
injectie ucigasa, indiferent de cap, copilul se ineaca de unul singur, “accidental”,
faptul ca rezultatul este in timp ce Jones se uita si nu face nimic”. Jones
similar”. considera ca este perfect iar el nu are nici o
implicare”.
 [http://www.qcc.cuny.edu/socialSciences/ppecorino/DeathandDying_TEXT/Active%20and%20Passive%20Euthanasia.pdf]
• Teste curente cu privire la boli congenitale ce au la baza erori de metabolism:
• Hipotiroidism congenital
• Hiperplazia adrenala congenitala
• Galactozemia
• Fenilcetonuria
• Homocystinuria
• Deficienya Glucose-6-phosphate dehidrogenase

• Aspecte in disputa:
– Costuri si eficienta
• Costul anual al testarii pentru 56,000 nou-nascuti pentru 5 tulburari inascute de
metabolism (Hiperplazia adrenala congenitala, deficienta medium-chain acyl-CoA
dehydrogenase [MCADD], deficienta long chain 3-hydroxyacyl-CoA dehydrogenase [LCHADD],
fenilcetonuria [PKU] and glutaric aciduria type 1 [GA 1]) este de 2.5 milioane euro, 45 E/n-n.
(Autti-Rämö I et. al , Expanding screening for rare metabolic disease in the newborn: an
analysis of costs, effect and ethical consequences for decision-making in Finland, Acta
Paediatr. 2005 Aug;94(8):1126-36)

– Resursele: de unde se iau banii: din surse private sau publice (in cazul surselor publice se
prioritizeaza printre alte programe cu sustinere publica: cancer, vaccinare, medicamente
compensate, preventia glaucom, etc.)

– Daca este din surse publice : echitatea este obligatorie adica trebuie testata TOATA populatia
feminina cu sarcina. Daca este din surse private echitatea actului medical continua sa fie obligatorie
pentru ca sa fie just dar nu se creaza o obligatie publica (adica o sustinere de la bugetul public de
sanatate pentru a testa toate populatia in cauza), dar medicul terbuie sa lupte pentru justetea
actului sau medical.

– Aspecte etice (consimtamantul obligatoriu -autorizarea mamei care nu este obligata-, o forma de
eugenie)
 4. Adoptia
• Posibile conflicte etice intre cel adoptat, familia adoptiva si parintii biologici

• Pentru parintii biologici:

de o parte
• dreptul la intimitate si confidentialitate
• Pentru parintii adoptivi (familia):
• de o parte
• Dreptul de al constitui o familie
fara interferente sau terte interese
• Pentru copil
• de o parte
• Autonomia, dreptul la informare si adevar
iar de cealalta (copilul)
dreptul copilului de a-si
cunoaste parintii biologici,
identitatea parintilor si a sa,
propria identitate culturala,
ereditara, etc.
iar de cealalta (copilul)
dreptul copilului de a-si
cunoaste parintii biologici,
identitatea parintilor si a sa,
propria identitate culturala,
ereditara, etc.
iar de cealalta (parintii biologici)
anonimitate (protectia datelor personale)

• parintii adoptivi
• loialitate, fidelitate, confidentialitate
 Bioetica sfarsitului vietii: eutanasia,
sinuciderea asistata, ingrijiri paliative

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica,
Facultatea Medicina UMFCD
 Definitii
• Etimologic in limba greacă veche cuvantul eutanasie este un derivat al adjectivului
“euthanatos”, care însemna “cel care moare uşor, fericit” ( “eu” înseamnă bun şi “thanatos”
înseamnă moarte ).
• Prin moarte usoara/buna se poate intelege o moarte linistita, fara durere, lucida si avandu-i
alaturi pe cei dragi

• EUTANASIA reprezinta actul deliberat de a incheia viata pacientului la:

• (1) CEREREA EXPLICITA, SERIOASA, VOLUNTARA
• (2) REPETATA A PACIENTULUI
• (3) COMPETENT LEGAL
• (4) care sufera de o BOALA INCURABILA SAU DE O INFIRMITATE GRAVA
• (5) aflata in STADIUL TERMINAL
• (6) ce ii cauzeaza SUFERINTE FIZICE si/sau PSIHICE PERMANENTE SI GREU
DE SUPORTAT
• (7) prin actiunea/inactiunea MEDICULUI
• (8) care se regaseste MOTIVAT DE COMPASIUNEA fata de suferinta pacientului.

• Potrivit articolului 188 CP, Uciderea savarsita la cerere, este "Uciderea savarsita la
cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala
incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte
permanente si greu de suportat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani".
 Clasificarea E
1.Sub raportul voluntariatului pacientului se clasifica in:

E. Voluntara: (cu consimtamantul direct al persoanei-juridic omor ca eutanasie sau

eutanasie ce nu este omor in tari cu eutanasie permisa)
E. Non-voluntara: (fara consimtamantul direct al persoanei dar cu consimtamantul
indirect al apartinatorilor –persoane incompetente, etc.-juridic omor)
E. Involuntara: (impotriva vointei persoanei-juridic omor)

2.Sub raportul asistentei medicale:

Asistata/neasistata (de catre medic)

3. Sub raportul modalitatii de actiune se clasifica in:

Activa (prin actiune/interventie medicala)

Agresiva (administrarea de medicatie letala)
Eutanasie cu dublu efect (dublul scop: administrarea unei medicatii analgetice cu
potential letal in doza letala: disparitia durerii si cu aceeasi ocazie decesul)
Non-agresiva (oprirea suportului vital)
Pasiva (inactiune/noninterventie medicala prin care s-ar putea salva viata)
EAPC (European Association for Palliative Care) considera ca aceste clasificari sunt nepotrivite.

In intelegerea EAPC precum inclusiv a legislatiei tarilor europene care au legalizat E, E nu poate fi
altfel decat activa intrucat rezultatul este unul real, concret, ce survine in afara evolutiei naturale a
bolii si in relatie directa cu decizia de a incheia viata pacientului (metodele fiind doar diferite).

De asemenea E nu poate fi altfel decat voluntara (altfel este omor calificat) si ca urmare conceptul
de “E voluntara” trebuie abandonat fiind un pleonasm.

“Eutanasia, actul deliberat de incheiere a vietii unui pacient, chiar si la cererea acestuia sau a rudelor
apropiate, este lipsit de etica. Acest lucru nu impiedica medicul sa respecte dorinta pacientului de
a lasa procesul natural al mortii sa-si urmeze cursul in faza terminala a bolii.” preluat din WMA,
2002

• Codul deontologic al Colegiului Medicilor, ART. 22

• Fapte şi acte nedeontologice. “Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de
medic, în special, următoarele acte: a) practicarea eutanasiei şi eugeniei”;
 Istorie
 Hippocratic juram (cca.400 ICh): “Nici daca mi se cere nu voi administra vreun toxic otravitor care ar putea
produce moartea si nici nu voi sfatui pe altii sa o faca”.

 Fr. Bacon
 English Common Law – din 1300 dezaproba E si suicidul asistat
 1828 – E scoasa in afara legii in SUA
 1900 – sustinerea E creste in unele cercuri intelectuale
 1935 – Anglia este prima tara care sustine conceptual E
 1937 – Suicidul asistat devine legal in Elvetia (‘one way tickets to Zurich’)
 1938 – SUA este a doua tara care sustine conceptual E
 1939 – Action T4 – Germania Nazista
 1948 – procesul de la Nuremberg
 1972- experimentele Tuskegee: netratarea sifilisului si urmarirea efectelor bolii la persoane vulnerabile, de
culoare
 1977 – “living will” cazul Quinlan
 1990 – Dr. Jack Kevorkian (Michigan, USA) – a incurajat si efectuat suicid asistat pe persoane in varsta sau
cu dizabilitati: a fost condamnat in 1999 pentru o transmisie televizata in direct: a iesit dupa 7 ani, a murit
de cancer fara drept de libera practica
 1990 – Cazul Nancy Cruzan
 1993 – Olanda– decriminalizarea eutanasiei (suicidul asistat admis)
 1994 – Oregon (USA) – Death with Dignity Act (US Supreme Court decision 1997)
 1995 – Northern Territory (Australia): euthanasia bill; respinsa in 1997
 1999 – Texas (USA) – Futile Care Law admis
 2002 – Legea eutanasiei in Olanda si Belgia: E admisa (capabil si constient, voluntar, fara presiune
exterioara, aflat in situatie fiz/psih ce nu poate fi usurata cu medicul voluntar)
 2002-Curtea Europeana a drepturilor omului: nu poate coexista un drept la moarte ca drept negativ. Nu
poate exista dreptul la autodeterminare in dreptul la moarte intrucat aceasta (autodeterminarea) ar exercita
obligatii asupra celorlalti
 2005 – Cazul Terri Schiavo
 2005 – Groningen Protocol (euthanasia la copii)
 2005 legea Leoneti (E partiala) in Franta
 2006- Compassionate Choices Act, California, respins
 2006- E Cehia, Franta, Anglia respins
 2008-SUA referendum in Washington DC: E permisa in faza terminala
 2009-Luxemburg: E si sinuciderea asistata sunt legale
 2011 legea eutanasiei in Franta (la momentul verii 2011 respinsa)
 2014 Eutanasia minorilor in Belgia (boala incurabila, in afara oricaror resurse terapeutice, cu suferinte fizice,
cerere voluntara, evaluare a capacitatii psihice, minor emancipat si cu acordul reprezentantului legal)

Situatia legislatiei E in Europa

Luxemburg 2008-2009 cu schimbare constitutionala
Italia nu este aprobata dar este aprobat dreptul de a refuza un tratament.
Elvetia sinuciderea asistata dar nu E.
Franta dreptul de refuza un tratament.
Spania e divizata dar majoritatea populatiei voteaza nu iar ordinul medicilor si justitia acuza medicii de sedare
terminala ori de cate ori se intampla.
Suedia E pasiva si dreptul de a refuza un tratament.
Germania nu a legalizat E sub nici o forma a sa.
Anglia E activa este crima. E pasiva nu este ilegala dar exista dezbateri cu privire la continut.
Polonia este contra E.
Romania contra E. E a fost scoasa din nou l cod penal si inlcuita ca forma juridica cu uciderea la cerere, astfel
responsabilitatea juridica si sociala nu mai este apanajul mediculiu ci al oricarei persoane din societate.
 Karen Ann Quinlan (29 martie 1954 – 11 iunie 1985) a fost o
persoanaimportanta in istoria controversata a dreptului de a muri afirmat Karen Ann Quinlan
in numele persoanelor care nu se pot exprima nefiind contitnte.
 La varsta de 21 ani, in 1975, Quinlan a devenit inconstienta dupa ce s-a
cererea de a nu se
intors acasa de la o petrecere si, a intrat intr-o stare vegetativa persistenta. continua ingrijirea
Dupa ce a fost menţinuta în viaţa pe un ventilator timp de cateva
luni, fără ameliorare, părinţii ei au solicitat spitalului sa intrerupa
îngrijirea activa şi, pentru a-i permite sa moara. Conducerea
spitalului a refuzat, şi urmatoarele lupte în justiţie au ajuns pe prima
pagina a ziarelor, stabilind precedente seminificative
 Cazul a fost important din punct de vedere legal cat si prin atacul
principiile religioase. Pentru ca ea şi familia ei erau de religie
catolica, mai multe principii tinand de moralul Teologiei Catolice au
fost criticate in finalizarea acestui caz şi, cu o influenţa asupra
dezvoltarii legislatiei americane, o influenţă reprodusa in întreaga
lume. Cazul este, de asemenea, creditat prin dezvoltarea
domeniului modern al bioeticii.
 Desi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care o tineau in viata,
a mai supravietuit in stare de coma timp de circa 9 ani pana cand a murit
de pneumonie in 1985.
 Cazul Quinlan continua sa ridice întrebări importante în teologia
morală, bioetica, eutanasie, tutore legal şi drepturile civile. Cazul
ei a afectat practica de medicina şi de drept în întreaga lume. Două
rezultate semnificative ale cazului au fost formarea comisiilor de
etică formala în spitale, aziluri şi case de îngrijire, precum şi
dezvoltarea directivelor de sănătate in avans.
 PVS (stare vegetativa persistenta)
 Sindrom descris in 1940 de Ernst Kretschmer care l-a numit sd. apallic
 Termenul este insa definitivat in 1972 de catre neurochirurgul scotian Bryan Jennett si neurologul american Fred
Plum pt. a descrie un sindrom prin care corpul uman poate fi mentinut artificial in viata.

 Semne si simptome
 De obicei pacientii sunt inconstienti, neresponsivi la stimuli externi cu exceptia durerii. Spre deosebire de
coma in care ochii sunt inchisi, in sd. Apallic pacientul mentine ochii deschisi , poate clipi, lacrima, urmari
obiectele, fixa, sau misca disconjugat (nesincronizat). Pot prezenta cicluri veghe-somn sau a fi in stare de
veghe. Pot mormai, prezenta bruxism, surade, inghiti, tipa fara aparent stimul extern.

 Diagnostic
 Majoritatea pot iesi din aceasta stare in circa 30 zile, dar cei ce nu o fac intra in asa numita stare
vegetativa persistenta. Sansele ulterioare scad progresiv cu durata. Cei tineri pastreaza sanse mai mari
de revenire. Circa 50% adulti si 60% copii isi revin in primele 6 luni. Dupa 1 an sansele sunt f. mici sau
se produce cu grave sechele neurologice. Cu cat durata PVS creste sansele de sechele cresc direct
proportional.

 Juridic
 Persoanele in stare vegetativa sunt vii. Intreruperea, limitarea, restrangerea tratamentelor curative ori
suportive vor conduce la deces si prin aceasta constituie eutanasie.
 Nancy Cruzan
 Nancy Cruzan a devenit personaj public dupa ce a
intrat in “stare vegetativa persistenta”. Un accident
sau dreptul de a muri
de masina din 1983 a lasat-o pe Cruzan in stare de (cererea de a nu se continua
inconstienta permanenta si, fara vreo functie mai
importanta a creierului activa, tinuta in viata numai ingrijirea)
prin alimentare cu ajutorul tubului nazogastric si
ingrijire medicala permanenta.
Rudele apropiate au purtat o lupta juridica pentru a
obtine decizia de inlaturare a tubului de alimentare;
cazul a ajuns tocmai pana la Curtea Suprema a
Statelor Unite, care a decis ca membrii familiei
Cruzan nu au furnizat “probe clare si convingatoare”
in cazul dorintei lui Nancy Cruzan de a nu avea viata
mentinuta in mod artificial.
Familia Cruzan a prezentat ulterior elementele de
proba in fata instantelor din Missouri, care au decis
in favoarea lor la sfarsitul anului 1990.
Familia Cruzan a oprit procesul de alimentare prin tub
in Decembrie 1990, Nancy murind mai tarziu in
aceeasi luna.
 Theresa (Terri) Marie Schindler Schiavo este cel mai cunoscut caz din secolul
21. Se naste in 1963. La 27 ani aparent in urma unui dezechilibru in
metabolismului K intra in stop cardiorespirator. In anoxie ramane cu afectare
cerebrala si este declarata in PVS in 25 feb. 1990 Theresa Marie
 Este externata si transferata catre College Park Hosp.
Schindler
 18 iunie 1990: Michael Schiavo este desemnat tutore. Parintii ei nu
obiecteaza.

 septembrie 1990 este adusa acasa, dar la scurt timp (23 sapt.) este readusa in
spital intrucat familia este “depasita de necesitatile bolnavei”.

 noiembrie 1990 transferata pt. montarea unui stimulator cerebral (implant

stimulator thalamic)

 Ianuarie 1991: transferata in alt spital

 Iulie 1991: transferata in alt spital pt. terapie ocupationala si verbala.

 mai1992: parintii lui Terri se separa de sotul ei

 august 1992: Michael da in judecata medicii care au ingrijit-o pe Terri obtinand

250.000 USD in proces de malpraxis

 noiembrie 1992: Michael da in judecata inca un medic al lui Terri pt. malpraxis
si obtine peste 1 milion USD din care dupa cheltuielile avocatiale ramane cu
300.000 USD, restul de 700.000 USD fiind pusi intr-un fond de incredere pt.
ingrijirea lui Terri.
 Feb. 1993: ruptura inseparabila intre parintii fetei si sotul ei: parintii
il acuza ca vrea sa o omoare, sotul ii acuza ca doresc sa imparta cu
el banii fetei.
 Iulie 1993: prima incercare a lui Michael sa obtina un ordin
judecatoresc de a intrerupe alimentarea artificiala.
 Martie 1994: primul tutore ad litem care sustine in raportul sau ca
sotul a facut tot ce este necesar si corespunzator pt. Terri
 Mai 1998: apeluri repetate ale sotului pentru intreruperea PEG. Se
aproba al doilea tutore ad litem care in raport scrie ca sotul doreste
sa-si insuseasca restul de bani pusi deoparte pt. intretinerea lui
Terri.

 Feb. 2000 jud. Greer considera ca Terri ar fi ales sa i se intrerupa alimentatia artificala si ordona
intreruperea
 18 martie 2005 se incearca trecerea unei legi care sa interzica intreruperea alimentatiei acestor
bolnavi. Se respinge.
 18 martie 2005 dupa a 3-a incercare de intrerupere blocata juridic, se intrerupe (in total 5 procese
federale si 4 respingeri la CS).
 31 martie 2005: este declarata decedata la varsta de 41.
 Aprilie 2005: se efectueaza o ancheta privind reclamatul abuz anterior lui 2005 asupra lui Terri
din partea sotului. 89 de referate concluzioneaza absenta oricarui abuz. Alte 30 sunt adaugate
dar judec. decide absenta abuzului.
 15 iunie 2005: autopsia care releva un creier ½ din greutatea normala cu leziuni in toate regiunile
inclusiv in regiunile occipitale ale centrului vederii.
 Intrebari generate de cazul Schindler
Pentru public: care a fost adevarul: era sau nu moarta? Rolul real al
media? Media are o pozitie etica sau partizana, informand corect sau
dezinformand si manipuland constiintele colective?
Pentru familie: incertitudine asupra justitiei; incertitudine asupra stiintei
medicale; este o persoana cu PVS vie sau moarta/ constienta sau
inconstienta? Traieste in interiorul sau sa nu? Este cu adevarat o
persoana? Ce este o persoana? Absenta caracteristicilor persoanei
poate defini moartea unui om? In PVS creierul este mort? PVS are sanse
de revenire pe termen lung?
Pentru toata lumea: incertitudine asupra a ceea ce si-ar fi dorit Terri. Se
intrevede importanta directivelor de viata power of attorney
(imputernicire) sau living will (testament de viata) cat si a discutiilor in
familie. De asemenea rolul comisiilor de bioetica.
Pentru toata lumea: intreruperea alimentatiei si hidratarii s-a facut
pentru a nu o mai chinui: dar cat chin si durere produce intreruperea
alimentatiei si a hidratarii? Se intrevede importanta programelor de
ingrijiri paliative.
Argumente contra E
1. Argument religios: Am primit viata o data cu sufletul. Este un dar care ne-a fost dat. Este o manifestare
a Dumnezeirii. Este vointa divina.
2. Argument filozofic: Valoarea vietii umane: viata umana fara pret. Respectul pentru umanitatea omului
(ratiunea sa) si viata umana (valoarea ei) -Imm. Kant
3. Valoare culturala: penitenta: Suferinta este o valoare culturala.
4. Valoare etica: actul medical este ingrijire medicala. Ce este un act medical? Medicul este dator ca
medic, de a implini acte medicale. Medicul asista viata si lupta pentru sanatatea si viata pacientului
sau.
5. Argumente legale (legalism):
1. Dreptul la viata este un drept fundamental (preexista nasterii). Nu exista un drept la moarte
intrucat legal nu pot coexista simultan doua drepturi antitetice.
2. Autodeterminarea nu se poate exprima in dreptul la moarte pentru ca in acest caz aduce
posibilitatea incalcarii autodetemrinarii altora in exercitul drepturilor lor, de exemplul dreptul la
libertate (ex. optiunea de constiinta de a nu practica E ca medic)
3. Orice drept pozitiv precum dreptul la viata ori dreptul la viata creaza o obligatie prin corelativitate
(spre actiune): dreptul la moarte prin eutanasie poate pune in exercitiu dreptul de a fi eutanasiat
dar aceasta induce o obligatie de a efectua eutanasie pentru un medic: astfel printr-o obligatie
sociala se creaza posiblitatea unei incalcari a libertatii de constiinta: dreptul la libera optiune de
constiinta a pacientului poate intra in conflict cu dreptul la libera optiune de constiinta a
medicului.
6. Riscuri: Dreptul la moarte poate fi abuzat (abuzuri criminale). S-au petrecut ca fapt istoric (actiunea T4
din perioada nazista 1939-1942)
Autori relevanti: Scrieri ale Bisericii (ex. Testamentul Papei Pius XII,1957), Nat Hentoff, Leon R. Kass, Ronald
Dworkin
 Panta alunecoasa (“slippery slope”)

Persoanele vulnerabile predispuse la abuzuri:

 Varstnici
 Minoritati
 Persoane cu dizabilitati (deficiente psihice de ex.)
 Grupuri tipic discriminate (etnic, social, economic, etc.)
(ex. experimentele Tuskegee)
Argumente pro E
1. Societatea este datoare să manifeste sentimente de milă si compasiune faţă de agonia semenului
suferindului si durerea lui (respectul pentru viata umana –perspectiva utilitariana). De ce medicul trebuie
sa faca alegerea?
2. Solidaritatea medicului: medicul nu este dator solidaritate sociala ci ingrijire medicala iar ingrijirea
medicala presupune suport fata de viata ca scop al actului medical. Medicul are etica profesionala de
respectat, datorie de ingrijire, proprii optiuni de constiinta, datoria de a-si apara dreptul de libera
practica, independenta profesionala, liber arbitru.
3. Respectarea dreptului bolnavului la autodeterminare care include dreptul de a hotărî autonom daca
mai traieste sau nu, dreptul la viata este un drept iar nu o obligatie: este viata o obligatie pe care o
impune societatea omului mai inainte de a fi un drept? Dreptul la autodeterminare a unora nu poate
impune limitari ale drepturilor la autodeterminare ale altora, ca de altfel nici un alt drept.
4. Dreptul la o moarte demna (demnitate inseamna a valoriza viata si a da valoare omului: dar atunci
valoarea vietii lui este autodevalorizata). Dreptul la viata aduce dupa sine si dreptul la moarte ca un
drept sinergic iar nu antitetic. Cat timp are dreptul sa traiasca cum poate fi lipsit de dreptul de a muri?
Poate fi obligat omul la un contract cu societatea pana la moartea naturala? Legal nu fiinteaza drepturile
antitetice de a trai si de a muri in acelasi timp.
5.Aspecte economice. Aspectele economice nu privesc datoria de ingrijire medicala.
6.Garantie a implinirii actului (lipsa de mijloace, lipsa de curaj, etc.): medicul este executorul actiunii, cel
ce duce la implinire actul fiind desemnat de catre societate. Din ce motiv este desemnat el si nu cineva
din anturaj sau oricine inclusiv medicul?
Autori relevanti: Timothy Quill ("Death and Dignity," 1991), Richard Selzer, Betty Rollin, Sidney Hook
Cu rosu contraargumente
 Modele filozofice
Modelul utilitarian
• Se bazeaza pe autonomie, drepturi,
Se bazeaza pe consecinte,
finalitate utila pentru toti in mod •
egal.
Cine hotaraste? Pt. utilitarieni • Autonomie: o tripla manifestare (tripla
societatea
Definitii legale
Capacitate psihica : Atributul starii psihice de a fi
compatibila, la un moment dat, cu exercitarea
drepturilor civile sau a unor activitati specifice.
Competenta legala: capacitate civila de exercitiu
Discernamant: componenta capacitatii psihice,
care se refera la o fapta anume si din care
decurge posibilitatea persoanei respective de a
aprecia continutul si consecintele acestei fapte;
Modelul Kantian
respect.
Cine hotaraste? Pt. Kant pacientul care
este autonom si suveran
conceptualitate)
– Morala: Este un principiu moral: Kantian,
bioetica
– Biologica: Este o caracteristica individuala a
capacitatii psihice: o tripla capacitate de
intelegere, voluntariat, decizionala (intelegere,
ratiune –alegere intre optiuni- si decizie in cel
mai bun interes, comunicare)
– Legala: Valoare legala: materializarea
competentei legale (capacitatii de exercitiu);
expresie a dreptului la autodeterminare
 Modelul utilitarian Cat costa intretinerea batranetii si
suferintei? 40% pentru ultima luna.
1/3 din asigurati cheltuiesc aproape
tot pe cheltuieli neasigurate (finale)
Inutilitate medicala (medical futility)
Bani care nu mai revin; bani cheltuiti
inutil (familie, societate)
Imbogatirea altora
80% din americani mor in diverse
facilitati institutionale. Din acestia
70% (aprox. 60% din total populatie
alege sa opreasca unul dintre
Jeremy Bentham John Stuart Mill
mijjloacele de prelungire a vietii
“Moarte buna este “Moarte buna este
o moarte nedureroasa” o moarte fericita” Moralitatea devine un calcul aritmetic
 Argumente care promoveaza Argumente care promoveaza
existenta diferentei intre a lipsa diferentei intre a
ucide si a lasa sa moara ucide si a lasa sa moara,
(Campbell si Downie, J. Rachel
“Practica pediatrica
moderna”, 1989).
“In prima [varianta], Smith asteapta sa obtina o
mare mostenire in cazul in care ceva s-ar intampla
cu varul sau de 6 ani. Intr-o seara, in timp ce copilul
“ Este o diferenta uriasa psihologica intre a se spala, Smith se furiseaza in baie si ineaca copilul,
permite moartea sau a ucide, diferenta care este dupa care aranjeaza lucrurile ca totul sa para ca un
foarte importanta pentru personalul unitatilor de accident.
terapie intensiva”.
In a doua, Jones asteapta de asemenea sa obtina
Pentru pediatri “este o mare diferenta intre a nu mostenirea in cazul in care ceva s-ar putea intampla
folosi un incubator pentru a tine in viata un copil cu varul lui de 6 ani. La fel ca Smith, Jones se
de 600 gr. si a face o injectie ucigasa, indiferent ca furiseaza in baie cu gandul de a omori copilul in
rezultatul este similar”. cada. Oricum, imediat ce el intra in baie, Jones vede
copilul cum aluneca si se loveste la cap, si apoi cade
cu fata in jos in apa, si Jones este incantat; asteapta
aproape langa, gata sa impinga capul copilului sub
apa in cazul in care necesar, dar nu este necesar
pana la urma. Fara nicio bataie de cap, copilul se
ineaca de unul singur, “accidental”, in timp ce Jones
se uita si nu face nimic”. Jones considera ca este
perfect iar el nu are nici o implicare.
 Aspecte legale privind E si IT (IP)
• In codul penal actual (2014) E nu mai exista. Aceasta nu inseamna ca nu mai este
criminalizata, din contra, aceasta inseamna ca devenita infractiune de drept comun nu
mai beneficiaza de circumstante antenuante. Uciderea la cerere prevazuta in codul penal
2014 se adreseaza oricarui cetatean: codul penal 2014 considera ca medicul nu trebuie sa
fie executorul social al manifestarii compasiunii, ca se discrimineaza corpul medical
incarcand cu responsabilitate sociala ceea ce apartine societatii.

• E este deopotriva interzisa ca norma morala imperativa in codurile de norme morale

profesionale (ex. codul deontologic al medicilor din R) dupa cum si in morala religioasa.

• INGRIJIRI TERMINALE (ingrijiri paliative)

LEGEA drepturilor pacientului nr. 46 din 21 ianuarie 2003, CAPITOLUL I: Dispoziţii generale, Art. 1.
“În sensul prezentei legi
e)prin îngrijiri terminale se înţeleg îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament
disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi
îngrijirile acordate în apropierea decesului.”
 Sinucidere asistata
• Juramantul Hipocratic (400 iHr) prevede refuzul eutanasiei: “Nu voi
da o substanta care produce moartea la nimeni chiar daca voi fi
rugat si nici nu voi face vreo sugestie cu privire la acest efect”.
• Tot astfel Decl. de la Geneva, 1948: “Sanatatea pacientului va fi
principala mea preocupare”
• Etica religioasa sustine imperativul “sa nu ucizi”.
• Intrebare: sinuciderea asistata este acelasi lucru cu eutanasia?
– Daca da, este astfel interzisa etic/moral dupa cum este in general E? NU
– Daca nu, este astfel admisibila intr-o masura mai mare decat E? NU, nu este
un act medical deci nu este adresata medicului.
• Unii sustin ca SA se afla in afara domeniului moralei practicii medicale
pentru ca implica oameni care nu sunt profesionisti in domeniul
medical si astfel nu ar mai fi o problema a moralei medicale (sub
imperiul codului deontologic)
• Altii sustin pluralitatea viziunilor in practica medicala si diversitatea
de opinii. Practica medicala tolereaza opiniii diferite asupra avortului
se invoca, atunci de ce nu ar tolera si asupra SA?
• Unii propun pt. termenul de SA termenul de E sau pe cel de
“asistenta a medicului la moartea pacientului”
• In fapt in SA este asistat pacientul care implineste el insusi omorul
(sinuciderea). Nu este ingrijire medicala. Este deci, un act nemedical,
in afara asistentei medicale.
• Actiunea medicului in SA poate fi considerata in urmatoarele 4 forme:
a) activa, involuntara: medicul ucide cu intentie pacientul (in fapt omor)
b) activa, voluntara: medicul ucide cu intentie pacientul dar la cererea acestuia (in fapt
ucidere la cerere, eutanasie)
c) pasiva, involuntara: medicul lasa pacientul sa moara fara interventie medicala impotriva
vointei acestuia
d) pasiva, voluntara: medicul lasa pacientul sa moara la cererea acestuia (si astfel se invoca ca
acesata forma de asistenta este sinucidere asistata); daca medicul lasa pacientul sa moara
la cerere este omor la cerere. Medicul nu are dreptul legal si moral sa lase pacientul sa
moara la cererea acestuia, el este dator cu ingrijire medicala si suport psihologic: daca
pacientul refuza ingrijirea ori nu mai exista tratament eficient medicul este dator sa
continue cu iingrijirea paliativa

• d) este considerata ca fiind morala (compasiune) cat timp pacientul cere/roaga sa nu mai fie
tratat (dar nu ucis) pe criteriul ca nu medicul ci boala este cea care ucide pacientul

• Este d) SA? De fapt forma pasiva , voluntara NU este SA. De ce nu este sinucidere? De ce nu este
asistata?
• a), b) si c) sunt ilegale (inclusiv in SUA, AMA, American Medical Association)” :
• “. . .A permite medicului sa se angajeze in E va produce in final mai mult rau decat bine. E este
fundamental incompatibila cu rolul medicului de a vindeca, ar fi greu de controlat si ar aduce
riscuri societale importante” (“…permitting physicians to engage in euthanasia would ultimately
case more harm than good. Euthanasia is fundamentally incompatible with the physician’s role as
healer, would be difficult to control, and would pose serious societal risks.”Code of Ethics, 2.21,
engl. Orig.)
• In statul Oregon: se pune la dispozitie metoda fara implicare medicala.
Argumente impotriva SA:
1. Suicidul nu este un act bun in sine si pentru cel bolnav
2. SA este incompatibil cu ingrijirea medicala
3. Cu ingrijire paliativa nu este o necesitate
4. Solicitarea pentru a muri vine pe fondul lipsei de ingrjiiri medicale adecvate sau
nerecunoastere a aspectelor psihologice
5. Practica SA desensiblizeaza medicul la nevoile umane
6. Poate conduce pe panta alunecoasa a uciderii celor in nevoie, bolnavi, deficienti, slabi in
general spre discriminare in medicina

Argumente in favoarea SA:

1. Protejeaza oamenii care nu doresc sa isi prelungeasca suferinta de alte suferinte sau o
moarte chinuitoare
2. Aduc respectul autonomiei
3. Respecta diversitatea sociala
4. Protejeaza impotriva paternalismului mediculiu si tratamentului nedorit
5. Protejeaza impotriva extinderii situatiilor in care persoana umana este slaba si debilitata
6. Vine intimpinarea nevoilor statutuliu de a nu prelungi viata unui cetatean aflat in durere
si suferinta

http://www.uic.edu/depts/mcam/ethics/suicide.htm
 Ingrijirile paliative
IP sunt ingrijiri medicale care
dincolo de tratamentul curativ (ce
continua in paralele sau se opresc)
sunt adresate problemelor fizice,
psihologice si spirituale pe care le
traiesc pacientii cu boli letale
alaturi de familiile lor in scopul
imbunatatirii calitatii vietii (preluat
dupa OMS, 2002).
Probleme ale bolnavului: durere,
suferinta fizica, nesiguranta,
singuratate, marginalizare, lipsa de
speranta, etc.
Astfel IP reprezinta imbunatatirea
calitatii vietii pacientilor si a
familiilor acestora in fata
problemelor de sanatate pe care
le asociaza bolile letale prin
preventia si usurarea suferintei
prin identificarea precoce,
evaluarea si tratamentul durerii
precum si a altor probleme fizice,
psihologice si spirituale (OMS).
 Numarul de varstnici creste,
dupa cum creste si varsta celor
ce ii ingrijesc, in conditiile
scaderii continue a numarului
celor activi si a scaderii nivelului
economic.

Etica medicinii varstnicului este

nu doar o problema de morala1
dar devine o problema de
sanatate publica dupa cum este
si ingrijirea unei persoane
WHO, Better Palliative Care for Older People, ed.
varstnice.
Elizabeth Davies and Irene J Higginson, Floriani
Foundation, 2004
 Prejudecati despre varstnici
1. A fi varstnic = a fi bolnav
2. A fi varstnic = a fi incapatanat (“You Can't Teach an Old Dog New Tricks”)
3. A fi varstnic = a fi intolerant (“The Horse is Out of the Barn”)
4. A fi varstnic = a fi prea putin util (“The Lights May Be on, But the Voltage is Low”)
5. A fi varstnic = a fi o povara (“They don’t pull Their Own Weight”)
6. A fi varstnic = psihism alterat si organicitate cerebrala (batranetea ca boala)
7.Imbatranesti atat cat iti permit parintii decedati (alege-ti parintii cu atentie daca
vrei sa ai o viata lunga)
(John W. Rowe, Robert L. Kahn, Successful Aging, Dell books, 1999).

De fapt: varstnicii sunt o populatie vulnerabila, din ce in ce mai numeroasa,

socialmente subutilizati, a caror nevoi sunt subestimate prin prejudecati ce ii
discrimineaza.
Canal de comunicare intre un medic si pacientul sau: 18
secunde
Comunicarea increderea confidente

Confidentialitate informatia

Empatie, profesionalism: empatia invinge prejudecatile si

discriminarea, protejeaza vulnerabilii
Profesionalismul completeaza personalitatea medicului
• Pachetul de ingrijiri medicale continand ingrijiri paliative disponibile
atat in unitatile medicale curative si de asistenta, trebuie sa fie
disponibil o data cu tratamentul curativ (conceptul de ingrijire
centrata pe pacient in care autonomia este cheia de bolta aflata la
baza valorilor si preferintelor pacientului).

WHO, Better Palliative Care for Older People, ed. Elizabeth Davies and Irene J Higginson, Floriani Foundation, 2004)
Nu este E ci constituie ingrijire paliativa avand ca scop imbunatatirea calitatii vietii
iar nu moartea:
(1) neînceperea unui tratament considerat zadarnic
(2) oprirea, întreruperea sau renuntarea la un tratament considerat zadarnic
(3) sedarea terminala cu scopul alinarii simptomatice a bolnavului

(1) neînceperea tratamentului considerat zadarnic (Atentie: NU inutil ci zadarnic:

orice tratament poate avea utilitate dar nu orice tratament care poate avea
utlitate mai poate folosi ameliorarii sau vindecarii)
(2) oprirea, întreruperea, renuntarea la tratamentul considerat zadarnic.
Zadarnicia nu priveste calitatea viatii sau valoarea vietii ci eficienta
tratamentului)
(3) sedarea terminala cu scopul alinarii simptomatice a bolnavului (oprirea durerii
iar nu a vietii). Paliatia terapeutica se refera la imbunatatirea calitatii vietii
pacientului, a confortului lui medical, a respectului pentru demnitatea umana.
reprezinta folosirea medicatiei sedative pentru a
face suportabila o suferinta intolerabila in ultima perioada a vietii si nu consta in
suprimarea “terminala” a vietii ajunsa “la sfarsit”.
 Ingrijiri paliative vs. eutanasie
M unei persoane pentru a muri ( cu
consimtamantul acesteia direct sau indirect, cu simplu efect sau cu dublu
efect, este uciderea la cerere.
Medicalizarea unei persoane pentru a muri ( fara
consimtamantul nonvoluntar sau involuntar este omor calificat.

IN SEDAREA TERMINALA (PALIATIE): IN EUTANASIE:

Intentia: a usura suferinta intolerabila
Procedura: a folosi un drog intr-o
concentratie adresata controlului durerii
Finalitatea (scopul): indepartarea
imediata a suferintei
Verificarea reusitei: lipsa durerii, calitatea
sporita a vietii
Intentia: a suprima viata pacientului
Procedura: a folosi un drog intr-o
concentratie adresata decesului
(controlul decesului)
Finalitatea (scopul): moartea imediata
Verificarea reusitei: constatarea
decesului
 Unele aspecte juridice europene
Sanles v Spania no. 48335/99,
ECHR 2000-XI, [4th Section], 26
Oct. 2000
• Dreptul la o viata demna
sau la o moarte demna
desemnat de o terta
parte?
• Drepturi netransferabile
• O tara (Spania, i.e.) nu
poate fi facuta
responsabila de lipsa
unei legi pt. legea este
un proces democratic
prin vointa
reprezentantilor legali ai
populatiei (ex.
decriminalizarea E)
Pretty v the United-Kingdom, no. 2346/02,
ECHR 2002-III, [4th Section], 29 April 2002
• Dreptul la viata (un drept pozitiv) nu implica un aspect sau
o interpretare negativa.
• Dreptul la autodeterminare nu permite interpretarea
dreptului la viata ca si drept la moarte. Explicit dreptul la
viata este dreptul de a fi in viata.
• Ex. dreptul la asociere implica nu numai dreptul la
asociere dar si dreptul la a nu fi obligat la asocieri.
• Calitatea vietii si ce anume o persoana doreste sa faca nu
este transferabil asupra alteia nici ca obligatie si nici ca
sugestie.
• Dreptul la moarte implica recunoasterea nu numai a
dreptului in sine dar si a executorului ca terta persoana ori
o autoritate publica, finalmente tot o terta persoana.
• Statul asigura prevenirea bolilor si asistenta medicala pri
legi spcifice care au ca scop cresterea eficientei acestora
iar nu diminuarea lor sau chiar forma maxima de
manifestare care poate fi decesul si, in general, cerceteaza
si urmareste decesul survenit in urma actului medical
atunci cand s-a datorat exclusiv actului medical.
Ernst G Haas v. Elvetia, application no. 31322/07, 20 October
2008 (in analiza)

• Afectiune bipolara de 20 de ani. Doua tentative de sinucidere

la activ. In 2004 membru Dignitas. Cere de la diferiti medici 15
mg. de pentobarbital de sodiu pe care nu ii primeste. Cere
statului ca sa puna la dispozitia Dignitas substanta invocand
dreptul de a decide cu privire la propria moarte, dar statul
refuza argumentand ca numai un medic poate prescrie si in
plus acest caz nu este o urgenta. I se solicita expertiza
psihiatrica recenta pe care o refuza. Invoca la recurs dreptul
cetateanului de a avea acces la medicamentele necesare
sinuciderii ca o garantie din partea statului.
Observatii in analiza argumentelor pro si contra

• Din perspectiva pacientului E nu este o problema a sinuciderii ci a

uciderii (intrucat el cere uciderea), iar nu a propriei decizii ci a
impunerii propriei deciziei in solicitarea dreptului la moarte
(societatea, statul sa creeze masura apararii acestui drept).
• Din perspectiva medicului, E poate aduce urmatoarele probleme:
– Medicul se simte dator sa se delege pentru a executa datoria sociala,
considerand aceasta ca datorie a sa
– Medicul se simte constrans sa execute datoria sociala sau afalandu-se
sub obligatia sociala (datorie publica)
– Medicul poate considera administrarea mijlocului care ucide ori care
nu mai sustine viata ca tratament si ingrijire, ceea ce poate conduce
spre a considera ca actionand acest mijloc medicul continua sa
exercite ingrijire medicala si de asemenea beneficenta (beneficenta de
a opri definitiv durerea o data cu viata).
 AFIRMATII LEGATE DE EUTANASIE CA si CONTRAARGUMENTE LA NONEUTANASIE.
SUNT PREZENTATE CU ROSU DAT FIIND CA SUNT ERONATE SAU INTERPRETATIVE. CU NEGRU
CONTRAARGUMENTELE FATA DE ACESTE CONTRAARGUMENTE
• Societatea solicita medicului solidaritate
sociala in implinirea datoriei publice de a
asista moartea ca SA sau E. De ce se
solicita solidaritate de la medic iar nu de la
orice alt cetatean? Care este intelesul si
obligatia solidaritatii sociale in practica
profesionala medicala in care obligatia este
datoria de ingrijire?
• Societatea solicita medicului sa execute
implinirea dreptului la moarte prin
efectuarea E. Care ar fi substratul social,
legal si etic pentru aceasta solicitare
pentru acest grup social si nu pentru orice
alt cetatean (ca pe vremuri pentru calau)?
• Pacientii terminali “sunt umiliti, sunt
suferinzi, sunt o povara, nu mai au
activitati cotidiene, ultima lor perioada”,
etc. De fapt utilitarianism, economie
sociala, sanitatie sociala, omul ca valoare
instrumentala. Realitatea este ca omul este
unic, are deminitate are valoare data de
unicitatea fiintei sale si de umanitatea sa.
Nu constituie o povara ci un factor de
iintelepciune si purtator al proprietatii
• Se invoca faptul ca medicul
trebuie sa aleaga spre a da curs
solicitarii pacientului. De ce
trebuie sa dea curs cat timp este
liber, cat timp datoria sa publica
este de a ingriji? ?
• “Una din indatoririle noastre
principale ca medici aceea de a
promova autonomia pacientilor
nostri”. Medicul nu are datoria de
a promova autonomia pacientilor
ci de a respecta autonomia
pacientilor. Are in schimb datoria
de a face din sanatatea
pacientului sau principala sa
indatorire si preocupare.
• Dreptul pacientului la non-
tratament si proprie alegere nu
este transferabil legal unei alte
persoane catre care sa constituie
obligatie.
• Dilema “prelungirii suferintei
pacientului” fata de usurarea
mortii lui: “ingrijind mai departe
pacientul si acordandu-I ingrijiri
paliative, medicul accentueaza
suferinta acestuia” Contravine j.
Hipocratic si Decl. de la Geneva
(ingrijirile paliative reduc suferinta
iar nu o genereaza si nu o
amplifica). Eutanasia nu este
ingrijire medicala este omor atat di
nperspectiva medicala cat si
sociala; ingrijirea paliativa este
ingrijire atat din perspectiva
medicala cat si sociala.
• E este permisibila legal. Principial
si legal E in afara consimtamantului
pacientului, de ex. la cererea
familiei, E este omor la cerere ca
forma de omor calificat.
• E este “o forma de exprimare a
milei si a iubirii crestine”, “o
argumentare de cel mai inalt grad
moral” (echivocatie a unui
argument fals, fallacy: de fapt
este pe dos).
• E este etica, morala E (echivocatie
a unui argument fals, fallacy: de
fapt este pe dos).
• E “este o solutie morala” pentru
cei aflati in stadiu terminal
(echivocatie a unui argument fals,
fallacy: de fapt este pe dos).
• E este “un act de iubire”
(echivocatie a unui argument fals,
fallacy: de fapt este pe dos).
THE DIVING BELL AND THE BUTTERFLY
LE SCAPHANDRE ET LE PAPILLON
Jean Dominique Bauby, 1997

TEME PREZENTATE DE DISCURS:

1.A fi prins in capcana si lipsit de putere ca pacient

“Cu adevarat, singurul semn de schimbare in bine este la nivelul gatului meu.
Pot acum sa imi intorc capul cu 90 de grade si campul vizual se extinde de la ta
vanul camerei la picioarele patului. Acum dupa mult exercitiu fizic am atins
stagiul unui ….adormit. Neurologul mi-a spus ca trebuie sa fiu foarte rabdator.
Sesiunea cu Brigitte kinetoterapueta se termina cu un masaj facial. Degetele ei
calde alearga pe fata mea inclusiv policele ei care mie mi se pare a fi de textura
cartonului si zona care inca o simt de unde se poate forma inceputul unei
spume. Intrucat demarcatia trece prin gura, pot doar sa semi-zambesc, ceea ce
exprima urcusurile si coborasurile mele. Un eveniment domestic precum
spalatul poate declansa cele mai variate emotii.
De exemplu intr-o zi, m-am gasit amuzandu-ma ca la 45 de ani pot sa fiu
curatat si intors de pe o parte pe alta pentru ca sa am fundul curat ca la un nou
nascut. Chiar am dezvoltat o placere vinovata din a fi spalat astfel. Dar a doua
zi aceeasi procedura insemna pentru mine ceva ingrozitor de dificil de suportat
si de trist si lacrimile imi curgeau pe obraji patand hainele asistentei. Si asa
baile mele zilnice ma scufundau fie in tristete si disperare fie in bucurie.
Momentul placut cand ma scufund in cada este repede urmat de nostalgia
imersiunilor in apa care erau candva bucuria vietii mele. Avand o cana de ceai
ori un scotch, o carte buna si o gramada de ziare, stateam asa in cada cu orele,
supraveghand degetele de la picioare. Cand imi aduc aminte de aceste lucruri

1
si imi revad conditia actuala mi se pare atat de crud. Din fericire insa nu am
timp pentru ganduri negre. Pentru ca imediat ma intorc pe o parte, ma spala,
ma rad intins pe un pat mobil tot asa de confortabil ca pe un pat de cuie.
Trebuie sa fiu gata imbracat pana la 10.30 si gata de plecare la centrul de
reabilitare. O data ce am dat jos acest hidos trening de jogging pus la dispozitie
de spital devin din nou atras de hainele mele asa cum eram in anii de
studentie. Ca si baia, vechile haine pot cu usurinta sa imi aduca inapoi amintiri
puternice. Vad in haine simbolul continuitatii vietii. Si dovada ca vreau inca sa
fiu eu insumi. Daca trebuie sa ma imbrac aiurea, pot macar sa fiu aiurea in
casmir. “

2. Alienare si izolare
“Astazi este Ziua Tatalui (Father Day). Pana la accidentul meu vascular nu am
simtit nevoia sa introducem aceasta sarbatoare in calendarul nostru
emotional. Dar astazi petrecem aceasta zi simbolica impreuna, afirmand ca si
un tata palid, o umbra, un mic fragment dintr-un tata este totusi un tata. Sunt
sfasiat intre bucuria de a-i vedea vii, in viata, miscandu-se, razand si tipand
pentru cateva ore si frica de a ma vedea asa cum sunt cu suferintele mele
devenit astfel un mediu neprielnic pentru un baiat de zece ani si sora sa de opt
ani. Cu toate acestea am luat decizia colectiva ca intalnirea sa nu devina o
intalnire lacrimogena.
Ne instalam asadar la Beach Club, numele meu pentru o bucata de nisip aflata
in soare deschis si batuta de vant in curte unde spitalul a pus afara scaune,
umbrele si piciorul cocosului. In aceasta zona neutra a plajei se petrece o
tranzitie intre viata de spital si viata de toate zilele, si aici oricine poate usor sa
isi imagineze cum fiecare carucior cu rotile se transforma intr-un car de lupta.
“Vrei sa joci spanzuratoarea?” ma intreaba Theophile si as vrea sa ii spun ca
imi ajunge deja starea mea find tetraplegic darmite sa mai joc spanzuratoarea.
Dar sistemul meu de comunicatie exclude raspunsul ca o replica: cel mai rapid
atac se anuleaza atunci cand iti ia cateva minute sa dai o replica. Ceea ce parea
asa de intelept inainte de a incepe sa dictezi litera cu litera acum are alt
inteles. . Asa ca regula este sa eviti starile si raspunsurile impulsive. Asta
deprima conversatia si face sa se piarda toata spuma ei precum si toate acele
nestemate pe care mizezi intr-o discutie, si includ acest simt al umorului
printre nefericirile conditiei mele.
Dar cu siguranta ca putem juca spanzuratoarea, un sport national. Cred ca
merge o litera apoi alta, apoi a treia. Inima mea nu este in acest joc. Durerea
sufletului ma deprima. Fatza baiatului meu aflata la cativa centrimetri de mine
asteptand – iar eu tatal lui aflandu-ma fara dreptul simplu de a-i ravasi usor

2
parul, de a-l bate pe gat si de a-l apropia cu totul de pieptul meu ca sa simt
caldura trupului sau. Nu exista cuvinte pentru pierderea aceasta. Conditia mea
este monstruoasa, revoltatoare, oribila. Deodata nu mai pot. Lacrimile curg si
gatul meu emite un harsiit care il sperie pe Theophile. Nu fi speriat baietelule.
Te iubesc.”

3.Pacientul se afla pe pozitii diferite fata de omul sanatos

“Scaunul cu rotile.
Nu am mai vazut niciodata atat de multe haine albe in camera mea cea mica.
Asistente, ingrijitori, terapeuti, terapeuti ocupationali, psihologi, neurologi,
internisti si chiar si seful departamanetului-practic tot spitalul cred ca a venit
pentru eveniment. Cand au intrat prima data cu totii credeam ca urmeaza sa
ma dea afara din camera ca sa faca loc pentru un nou pacient. Nimeni nu mi-a
data sa inteleg nimic despre situatia mea si zaceam intr-o incertitudine,
bazandu-ma pe fragmente de informatie pe care le auzisem ca imi voi recapa
foarte repede miscarile si vorbirea.
Intr-adevar mintea mea frenetica era ocupata cu o mie de proiecte. O nuvela,
o calatorie, o piesa construind un cocktail de fructe dupa imaginatia mea (nu
intrebati reteta, am uitat-o). M-au imbracat imediat. “Bun pentru moral” a
pronuntat neurologul in tonuri sententioase. Si adevarat as fi fost fericit sa dau
la schimb halatul meu galben de spital pentru un tricou simplu, un pantalon
vechi, si un pullover fara forma – exceptand faptul ca era un cosmar sa le
imbraci. Sau mai bine zis sa vezi hainele manipulate dupa nenunumarate
contorsionari cu aceste membre necooperante care imi servesc doar ca o sursa
de durere.
Cand in sfarsit am fost complet imbracat, ritualul putea sa inceapa. Doi
asistenti m-au ridicat de umeri si de picioare, m-au saltat din pat, si m-au
asezat catusi de putin ceremonios in scaunul cu rotile. Am evoluat de la a fi un
pacient cu prognostic nesigur catre un pacient oficial tetraplegic. Ei nu par
chiar foarte fericiti si se simte asta. Cei care ma ingrijesc ma duc de-a lungul si
de-a latul culoarelor spitalului ca sa fie siguri ca pozitia sezanda nu imi va
declansa vreo durere sau vreun spasm incontrolabil dar eu am fost mult prea
devastat in mod brutal de viitorul meu ca sa observ asta. Ei au de plasat un fel
de perna speciala la ceafa mea: se aseaza ca un fular asemanator cu inelele din
jurul gatului unei femei din acelea din Africa la care se ridica inelele pe care le-
a pastrat toata viata. “Poti sa folosesti caruciorul cu rotile” imi spune asistentul
ocupational cu un mic zambet care in intentia lui dorea sa imi transmita o
veste buna, dar care in urechile mele a reusit sa imi transmita o sentinta la
moarte. Intr-o clipita ca intr-o iluminare am inteles adevarul adevarat si

3
ingrozitor. M-a orbit tot astfel precum o explozie atomica sau lumina unui cutit
de ghilotina. Acum ei au plecat.
In timp cei 3 asistenti m-au intins pe spate inapoi in pat ma gandeam ca
situatia mea seaman cu cea din filmele americane cu gangster in care acestia
se chinuie sa potriveasca un cadavru in portbagajul masinii lor. Caruciorul cu
rotile sta abandonat undeva intr-un colt cu hainele mele asezate deasupra
aflat intr-o punga de plastic albastrui-inschisa la culoare. Inainte ca si ultima
haina alba sa paraseasca acea camera am semnalat dorinta mea de a avea
televizorul pornit si cu sonorul redus. Pe ecran era show-ul favorit al tatalui
meu.”

4. Despre epuizarea medicului

“Vocea din culise
Am avut parte de treziri blande. Cand am ajuns insa in acea zi de sfarsit de
ianuarie oftalmologul s-a aplecat asupra mea si cascandu-mi ochiul drept mi l-a
inchis apoi cu ata si ac ca si cand cosea un ciorap. M-a curpins o frica
irationala. Si daca acest om imi va inchide tot astfel si ochiul stang, ochiul care
este singura mea poarta ingusta cu exteriorul, deschiderea clopotului meu de
scufundator? Din fericire dupa cum am putut vedea apoi, nu m-am scufundat
in intuneric. El si-a impachetat cu grija ata intr-o cutiuta ingusta. Apoi cu vocea
unui procuror care cere pedeapsa maxima pentru cel vinovat, a latrat “Sase
luni!”. Am trimis spre el o serie de semnale pentru niste intrebari legate de
ochiul meu, dar acest om care a petrecut mai multe zile uitandu-se incontinuu
in pupilele oamenilor parea in imposibilitate sa imi vada semnalele si sa le
interpreteze. Cu un cap mare rotund, un corp mic si o atitudine
neastamparata, era modelul de doctor care era lipsit de abilitatea de a se
ingrijora pentru pacientul sau: arogant, brusc, sarcastic, acel fel care isi
pregateste pacientii de la 8 dar nu ii vede decat la 9 si pleaca la 9.05 dupa ce
le-a dat fiecaruia 45 de secunde din timpul sau pretios. Nedorind sa stea de
vorba cu pacientii sai raspunde evaziv fara a spune nimic, aparent lipsit de
cuvintele necesare pentru a oferi cea mai mica explicatie. Dar in final am
descoperit de ce a pus un sigiliu de 6 luni pe ochiul meu: pleopa nu mai era
folositoare ochiului prin lipsa sa de functie de protectie care datorita paraliziei,
nu mai acoperea ochiul care ramanea astfel deschis cu riscul de a se ulcera
cornea.
O data cu trecerea saptamanilor ma intrebam daca spitalul a angajat un astfel
de caracter uman in mod deliberat pentru a servi drept punct focal pentru
neincrederea in actul medical si profesiunea medicala asa dupa cum o incearca
toti pacientii spitalizati de mult timp. Un fel de tap ispasitor. Daca va pleca de
la spitalul Berck, ceea ce pare posibil, cine va ramane in locul lui de care sa ma

4
iau? Nu voi mai avea inocenta si solitara placere de a-i auzi intrebarea eterna
“Vezi dublu?” si nu voi mai putea sa ii dau raspunsul tainic aflat in strafundul
creierului meu “Da, vad doua funduri si nu doar unul”.

5. Pacient vulnerabil
“Ziua mea fericita
In aceasta dimineata, cu lumina de-abia mijita in camera 119, spirite rele au
coborat in lumea mea. Pentru o jumatate de ora, alarma masinii care regla
tubul cu mancare a urlat incontinuu. Nu imi pot imagina nimic mai inuman sau
care sa iti zdruncine nervii mai mult decat intepatorul beep, beep, beep care
imi sfredelea creierul. Ca un bonus, transpiratia a dezlipit banda de adeziv care
imi tinea ochiul inchis si genele pline de lipici imi racaiau pupila. Ca un capac la
toate astea, cateterul urinar s-a detasat si totul curgea prin jur. Asteptand
ajutor imi trecea prin minte un vechi cantec al lui Salvador Henri “Nu-ti fie
frica, copile, totul va fi in regula”. Si iata ca vine asistenta. Automat porneste
televizorul. O reclama la computere personale zicea “Te-ai nascut norocos?”

6. Puteri tamaduitoare
“Orasul, acel monstru cu sute de guri si mii de urechi, un monstru care nu stie
nimic dar vorbeste incontinuu, mi-a scris mie. La Café de Flore, una dintre
acele zone ale snobismului parizian de unde pleaca zvonurile ca dintr-un
porumbar, cativa prieteni apropiati au auzit o discutie de la o masa vecina.
Barfitorii erau tot asa de lacomi precum vulturii care tocmai au descoperit o
antilopa moarta si eviscerate: “Fata, tu stii ca Bauby este o leguma acum?”
spunea una “Da, am auzit, o legume totala, tu!” vine raspunsul. Cuvantul
“legume” probabil parea dulce pe limba nu stiu cui pentru ca se rostogolea de
cateva ori la rand. Tonul vocii nu lasa nici un dubiu ca faceam deja parte dintr-
un raft cu legume si ca nu mai apartineam rasei umane. Franta acum avea
pace: vestile proaste si-au atins apogeul. Aveam sa ma bazez numai pe mine,
mi-am dat seama, pentru a dovedi ca IQ meu era totusi mai mare decat cel al
unei legume.
Asa s-a nascut o corespondenta asidua si colectiva pentru a ma tine in legatura
cu cei pe care ii iubeam. Si a avut rezultate grozave. Cu exceptia a catorva
prieteni din partea carora se asternuse o grea tacere, fiecare acum intelegea sa
ma aju te dupa posibilitatile lui si sa ma insoteasca in clopotul meu de
scafandru chiar daca uneori asta il ducea spre teritorii neexplorate.
Am primit scrisori remarcabile. Erau deschise, despaturite si prezentate mie
intr-un ritual care dadea sosirii postei un grad de ceremonial deosebit. Cu
atentie citeam eu insumi fiecare scrisoare. Unele dintre ele erau serioase chiar
grave aducand in discutie intelesurile vietii si invocand suprematia sufletului

5
ori misterul fiecarei existente. Si intr-un mod curios, oamenii care se axau mai
mult pe aceste intrebari fundamentale erau oamenii pe care ii cunoscusem cel
mai putin. Scurtele intrevederi pareau sa fi ascuns adancuri nemarginite. Oare
am fost orb si surd sau este nevoie de strafulgerarea dezastrului pentru ca un
om sa isi arate adevarata sa natura?
Alte scrisori erau simple si relatau mici evenimente care punctau trecerea
timpului: trandafiri culesi in amurg, leneveala unei zile de duminica, un copil
care plange inainte sa adoarma. Capturand acele momente, mi se transmiteau
franturi de viata, clipe de fericire si acestea ma miscau mai mult decat
intrebarile filozofice”.

Ati citit scurte selectii din principalele 6 teme etice ale relatiei medic-pacient
privita din perspectiva unui tetraplegic.

Va rog sa raspundeti la urmatoarele 3 intrebari generale:

1. Ce invatam din aceste relatari despre noi ca medici?
2. Ce invatam din aceste relatari despre medicina ca profesiune?
3. Ce invatam din aceste relatari despre pacienti ca cetateni?

6
 LUCRARI PRACTICE DE ETICA MEDICALA, DEONTOLOGIE SI BIOETICA

LP 1 MORALA, ETICA SI NEVOIA DE ETICA MEDICALA

Teme in discutie in curs: Ce este morala? Ce este etica medicala? Importanta eticii medicale si a
invatamantului de etica medicala. Dualitatea medicului: umanitate-competenta. Independenta
profesionala. Respectul drepturilor pacientului. Responsabilitatea profesionala.

Dileme ridicate de materia de curs: Legea sau morala? Valorile morale ale societatii pot
debalansa valorile morale profesionale? Morala profesionala sau morala societala? Umanitate
mai multa sau profesionalism mai mult? Responsabilitatea profesionala continua si dincolo de
usa cabinetului medical/spital? Drepturile pacientului sau drepturile medicului? Interesele
pacientului sau interesele medicului?

1.Medicul va urma legea sau morala?

Ce alegem intre lege si morala (bine, comportamentul bun) atunci cand legea nu ne apare morala
sau cand ne apare a fi injusta?
Legea exprima vointa majoritatii in democratie. Orice lege democratica poarta cu ea valori
morale, respectiv valorile morale ale majoritatii. Valorile societale se pot schimba si sunt formate
din valorile individuale. O lege in exercitiu este legal sa fie respectata si respectiv ilegal sa nu fie
respectata. Majoritatea care a votat legea isi recunoaste valorile morale in cuprinsul legii pe cand
minoritatea nu dar respecta legea din respect pentru lege, democratie si justitie. Exercitiul
democratic ofera posiblitatea amendarii legii, modificarii legii sau inlocuirii legii atunci cand
printre altele valorile morale devenite majoritare ale societatii se schimba.
In conflictul dintre o lege democratica care nu corespunde valorilor noastre morale si valorile
noastre morale ce alegem? Respectul legii.
In conflictul dintre o lege nedemocratica care nu corespunde valorilor noastre morale si valorile
noastre morale ce alegem? Valorile noastre morale sunt cele care primeaza. Integritatea valorilor
moarale si unitatea dintre cele spuse si cele facute determina integritatea persoanei. Integritatea
sta la baza onorabilitatii si a onoarei, a loialitatii, a solidaritatii si empatiei ca fundamente morale
societale.

Caz
Actiunea T4 din perioada nazista a semnificat actiunea de “eutanasie” indreptata de guvernul
nazist impotriva propriilor cetateni nativi ce prezentau diferite deficiente precum epilepsia,
oligofrenia, etc. Acestia au fost transportati catre unitati medicale unde dupa triajul medical,
efectuat aparent pentru evaluarea starii de sanatate, au fost “eutanasiati” in spatiul medical.
Actiunea nu se putea pune in aplicare fara concursul personalui medical. O parte din medici au
oferit sprijin pentru aceasta actiune, o alta parte nu a dorit sa o faca atragandu-si riscuri. In anul
1941 protestele intregii societati determina retragerea oficiala a directive de “eutanasiere”
(eutanasia reprezinta uciderea de catre medic a pacientuliu competent legal care cere voluntar,
repetat sa fie ajutat sa moara intrucat sufera de afectiuni incurabile aflate in stadiu final in care
are suferinte si dureri foarte mari, definitie ce nu avea nici o legatura cu diagnosticul pacientilor
in cazul actiunii T4, str. Tiergarten nr. 4 in Berlin unde s-a aflat initial sediul central al actiunii).

1
2. Valorile morale ale societatii pot debalansa valorile morale profesionale? Morala
profesionala sau morala societala?

Caz
a. Daca in urma unui atentat un atentator este ranit dar viata sa inca mai poate fi salvata, medicii
ar trebui sa se indrepte cu prioritate catre victimele mai putin sever ranite pentru ca acestea sunt
victimele si sunt victime ale atentatorului?
Medicul va ingriji in raport cu criterile medicale care determina urgenta cea mai mare si va
indrepta ingrijirea sa pentru a salva cat mai multe vieti, adica dupa ce va salva o viata va trece la
salvarea altei vieti, etc. apoi va evalua si din nou va ingriji pe cei aflati in cel mai ridicat pericol,
etc.
Va trata astfel fara discriminare acordand tuturor pacientilor sanse egale, justa la tratament care
se va aplica exclusiv pe criterii medicale cu respectarea demnitatii umane. Valorile sociale pot sa
difere de valorile profesionale. Medical este chemat sa nu faca diferente intre pacientii sai sis a
practice cu justitie, egal si echitabil, indreptand cat mai mult bine catre toti pacientii: in cazul in
care se impune alocarea unor resurse limitate va oferi sanse egale tuturor pacientilor si va aplica
exclusive criterii medicale. “Sanatatea pacientului meu este principal mea indatorire”, Declaratia
Geneva 1948. Atunci cand medicul se afla in conflictual dintre morala profeisonala si morala
societala se afla intr-o alegere dificila in care se regasesc dreptul de libera practica, loialitatea,
solidaritatea, recunoasterea sa ca membru al societatii de o parte , empatia, datoria profesionala,
justitia actului medical, beneficenta si non-maleficenta, profesionalismul medical de cealalta
parte. Medicul va ramane un profesionist indreptand cu justitie cunoasterea si abilitatile sale
pentru a ingriji fara a face deosebiri intre pacientii sai.

b.Daca un medic de urgenta are in ingrijire raniti din tabara din care social, religios, politic face
si el parte ii va ingriji pe ai lui cu prioritate fata de ceilalti raniti? Nu va face deosebire (non-
discriminare) intre raniti. Legislatia specifica razboiului prevede acordarea asistentei umanitare
de urgenta, egala, neabandonul, salvarea iar nu uciderea. Dar pana la urma ii va ingriji pe ceilalti
raniti cat de cat sau ii va abandona pentru ca nu sunt dintre ai lui? Va ingriji pe toti pacientii sai
fara discriminare (a face deosebiri intre pacienti ca si intre cetateni pe orice criteriu care va
conduce la tratament diferentiat: gen, nationalitate, varsta, conditie economica, grup minoritar
etc.). “Sanatatea pacientului meu este principal mea indatorire”, Nu va ucide. “Voi manifesta cel
mai inalt respect pentru viata umana”, Declaratia Geneva Sept. 1948.

3. Umanitate mai multa sau profesionalism mai mult?

Caz
Intr-un spital dintr-o tara defavorizata din Africa in care este o mare epidemie in care mor zeci de
copii prin grave tulburari gastro-intestinale. In focar mai multa umanitate sau mai mult
profeisonalism, ce ar fi de preferat in cazul in care ne-am oferi voluntari pentru asistenta
medicala in aceste conditii? Doar atitudine umanitara lipsita de profesionalism probabil ar
conduce la periderea tuturor vietilor prin nepracticarea masurilor specifice preventive, etc. Doar
profesionalism lipsit de atitudine umanitara (empatia ar face ca sa nu fie posibil un astfel de
scenariu in imprejurari in care exista suferinta si pierderi omenesti) ar determina raceala afectiva,
indiferentism, lipsa de implicare, lipsa de sacrificiu, si astfel ar aduce limitarea reala a
profesionalismului. De la medic se asteapta sa manifeste deopotriva cele doua laturi ale sale: in

2
ciuda sindromului de “burn-out” medicul isi va pastra empatia, intreaga intelegere a suferintei,
sustinerea pentru viata, dorinta de a face bine (benevolenta) si actiunile de a face bine
(beneficenta) si se va feri sa produca rau (non-maleficenta/non-vatamare).

4. Responsabilitatea profesionala continua si dincolo de usa cabinetului medical/spital?

Caz
Pacientul solicita externarea la cerere. Nu motiveaza cererea dar insista sa ii fie respectate
drepturile printre care dreptul la libertate. Din expunerea cererii reiese ca pacientul este
autonomy. Medical are obligatia sa incerce sa ii explice pacientului ca alegerea sa este
defavorabila celor mai bune interese ale sale, sa ii ceara o motivatie pentru alegerea sa sis a
incerce sa isi motifice decizia in raport cu indicatia medicala/chirurgicala. Nu poate obliga un
pacient autonom la tratament dar va aduce colegi in comisie de arbitraj pentru a-si verifica
diagnosticul si recomandarea si pentru a-I arata pacientului ca face o alegere periculoasa.
Actiunile medicului sunt purtate de empatie, benevolenta, beneficenta, non-maleficenta si
exercitiul datoriei profesionale. Astfel responsabilitatea profeisonala continua si dincolo de usa
cabinetului. Medicul are obligatia sa verifice daca tratamentul sau este urmat iar daca nu, care
sunt motivele pentru lipsa de support din partea pacientului. Finalmente un tratament neurmat
este un tratament nereusit care va putea aduce sanctiuni asupra medicului chiar daca el a fost
prescris corect.

5. Drepturile pacientului sau drepturile medicului?

Caz
Pacientul agresiv loveste medicul. Sa mai ingrijeasca sau sa externeze? Medicul are datorie de
ingrijire continua pana la vindecare sau ameliorare daca vindecarea nu este posibila. Este posibil
ca agresivitatea sa fie rezultatul bolii (uremie, encefalopatie portala in ciroza, etc.). va institui
protectie asupra celor in pericol pentru care va solicita ajutorul personalui de paza, etc. dar va
continua sa trateze cat timp pacientul este in stare de urgenta si un pericol pentru sine si/sau
pentru altii.

6. Interesele pacientului sau interesele medicului?

Caz
Medicul este inclus intr-un program de studiu impreuna cu toti pacientii sai. Va putea fi sustinut
financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul daca va prescrie un anume medicament
tuturor pacientilor sai fara deosebire adica si celor care au nevoie de el si celor care nu au nevoie
de el, astfel incat acest tratament sa conduca la cat mai multe medicamente vandute. Medicul se
afla in conflict de interese. Va trebui sa faca tot ce este necesar pentru a iesi din acest conflict in
care s-au intersectat interesele pacientului (de a se face bine, beneficenta, non-maleficenta) cu
interesele sale personale (de a prescrie cat mai multe medicamente ceea ce conduce la sustinerea
sa financiara). “Sanatatea pacientului meu este principala mea indatorire”, Declaratia Geneva
Sept. 1948. Medicul paote avea mai multe indatoriri precum cele catre pacient, catre sine, catre
familia sa, etc., dar cele catre pacient sunt mereu prevalente.

3
LP 2 DILEMA ETICA
Teme in discutie in curs: Dilema etica. Dilema etica medicala. Caile deciziei in dilema etica:
teoriile binelui

Dileme ridicate de materia de curs: binele individului vs. binele comunitar; conflictul loialitatii
(loialitatea vs. tradarea); beneficenta vs. non-maleficenta; vatamarea vs. non-vatamarea

O dilema etica exista atunci cand se afla in conflict valori morale, sisteme de valori care produc
in acelasi timp binele precum si raul, in care aplicand oricare dintre solutiile pe care dilema le
propune, se vor genera prejudicii (si astfel prin lipsa binelui este imorala) sau injustitie (si astfel
prin lipsa justitiei poate genera exploatare si discriminare) si astfel apare ca nici una dintre solutii
nu apare a fi intrutotul justa si morala.

O solutie la o dilema etica nu poate fi vatamarea, maleficenta, uciderea, raul, abandonul,

prejudiciul cu buna stiinta, sacrificiul, etc. In aceste situatii optiunile dilemei nu urmaresc
producerea binelui si astfel dilema este falsa fiind o dilemma intre bine si rau, optiunea corecta
fiind cea care urmareste binele sau o alta solutie care nu este inca atribuita ori numita si care
poate genera binele.

1. Binele individului vs. binele comunitar, interesul personal/interesul public, beneficenta-

non-maleficenta, responsabilitate

1.Alegerea Sofiei
In nuvela Alegerea Sofiei (William Styron, Vintage books, 1976, film in 1982), o poloneza,
Sophie Zawistowska este arestata de nazisti si trimisa la Auschwitz. La sosire se produce
alegerea detinutilor care sunt gazati imediat si pentru ca ea nu este de orgine evreiasca primeste
“sansa” de a alege care dintre copii ei va fi gazat si care nu. In agonia deciziei sale ambii copii ii
sunt luati spre a fi ucisi si atunci striga pentru a-i fi salvat baiatul mai mare si mai puternic
spunand ca fata este mai mica si mai slaba si probabil nu va supravietui infernului. Baiatul este
astfel salvat de camera de gazare dar isi pierde urma si ea nu mai stie nimic despre el. A procedat
corect? A procedat bine? Este totuna corect si bine? Ani mai tarziu supravietuieste ororii
lagarului si in depresia deciziei luate se invinovateste si se omoara. Ar fi trebuit sa simta
vinovatie sau nu?
O dilema intre viata si moarte in care o mama nu ar trebui sa aleaga intre copii sai. Fiecare copil
al sau este unic, fiecare poarta patrimoniul sau genetic, nimeni nu poate cunoaste ce va ajunge
fiecare copil dupa cum daca va trai. Parintele este oricand dispus sacrificiului pentru oricare
dintre copii sai. Corect a putut fi, bine sigur nu. Nu este totuna corect si bine. De obicei ce este
corect este si bine precum si invers. Solutia corecta poate fi lipsita de binele general atunci cand
urmareste doar binele individual si este apreciata discretionar sau de binele individual atunci
cand este sacrificat pentru obtinerea binelui general (utilitarian) dupa cum corect poate fi chiar
lipsit de bine precum in actiunea T4 in care nu exista in mod real bine, binele individual fiind
sacrificat iar binele general fals apreciat astfel incat in raport cu norma juridica impusa dictatorial
corect insemna acordul si sustinerea sa. Tot astfel ceea ce poate fi bine poate sa nu fie apreciat ca
si corect de exemplu pentru ca intelegerea binelui sau acceptarea binelui sau dorinta de a face
bine nu exista. Oricand exista greseala exista vinovatie daca exista diemensiunea etica a
constiintei. De asemenea oricand exista suferinta exista vinovatie. De asemenea oricand exista

4
obligatie morala si deci datorie exista vinovatie in cazul esecului obligatiei. De asemenea oricand
exista datorie exista responsabilitate si astfel vinovatie. Asumarea vinovatiei este un demers
subiectiv (ce poate fi indrumat si din afara) si tine de constiinta si moralitate.

2. Alegerea Corinei (interesului personal/interesul public, beneficenta-non-maleficenta,

responsabilitate)
In 7 ianuarie 2015 Corrine Rey, un desenator la revista satirica franceza Charlie hebdo,
cunoscuta sub numele de Coco, a luat-o pe fata ei de la gradinita si apoi impreuna s-au indreptat
spre revista ziarului unde lucra. La intrare a fost abordata de catre doi jihadisti francezi care sub
amenintarea ca ii omoara fetita i-au cerut sa introduca codul de siguranta prin care se deschidea
usa de intrare. Din dorinta de a-si salva fata a tastat codul. Cei doi au intrat si au omorat 12
oameni inclusiv pe cei doi politisti care aparau intrarea.
Ar fi trebuit Corina sa isi sacrifice fata si probabil propria sa viata salvand pe cei dinauntru,
colegi ai ei pe care ea ii aprecia foarte mult? Dar daca nu si-ar fi apreciat sau iubit colegii decizia
de a tasta codul ar fi continuat sa fie o optiune?
O decizie de viata si de moarte asemanatoare cu cea din alegerea Sofiei. De data aceasta alegerea
nu este intre proprii copii ci intre copil si propria viata de o parte si terte persoane de alta parte.
Alegerea vietii unuia/unora cu pretul vietii altuia/altora care nu are optiune sau alegere este
imorala, este ucidere. “Cantitatea” supravietuirii poate distribui “cantitativ” viata dar nu si
moralitatea. Toti oamenii se nasc egali in drepturi. Valoarea fiintei umane este egala in
demnitatea sa. Orice fiinta umana este unica. Beneficenta fata de copil/beneficenta fata de
ceilalti; non-maleficenta fara de copil, non-maleficenta fata de ceilalti; interesul propriu fata de
interesul public; loialitatea fata de copil fata de loialitatea fata de ceilalti (dubla loialitate), etc.
Sunt multe dileme complexe etice in acest caz care pot aduce sisteme de valori ori valori
individuale in conflict in acest caz si deci opinii diferite, taote pe argumentatie rationala,
argumentative critica. Cel ce este pus in alegere este sfasiat de pierderea ce nu poate fi oprita in
nici o varianta. Nimeni nu ar fi putut cere sacrificiul de sine si al propriului copil. Corina nu era
agent de paza aflat in exercitiul datoriei de aparare al usii la exteriorul ei.

3.Dilema troleului

Caz 1. Philippa Foot (1920-2010, fata lui Esther cea care era fata presedintelui Grover Cleveland
a propus urmatoarea dilema: un vagon de tren cu troleu si pe sina coboara cu viteza in deal catre
un macaz. In drumul sau se afla legati 5 oameni pusi acolo de un nebun. Daca se schimba
macazul vagonul o poate lua pe o alta sina de siguranta unde si acolo se afla legat un om de catre
acelasi nebun. Ce ati face se intreaba, ati schimba macazul pentru a ucide doar pe unul salvand
pe cei 5 sau ati lasa vagonul sa isi continue drumul sau ucigas ucigand pe toti cei 5 dar fara a
ucide pe cel singur? Toate persoanele sunt inocente fiind victime ale unui nebun. Sa moara unul
si sa scape cinci sau sa moara cinci pentru a nu ucide noi pe unul? Intrebarea este correct pusa?
Stiind ca puteti salva cu pretul vietii unui om pe alti cinci ati folosi aceasta oportunitate? Dar
daca ar fi numai 3 sau numai 2 sau numai unul si ar fi unul pentru unul? De exemplu sa decuplati
pe unul de pe ventilatorul cu care respira de ceva timp fiind din coma dupa un grav traumatism
(in coma pacientul este viu) pentru a cupla pe altul pe aces tunic ventilator care este si el tot
victima a unui alt grav traumatism de data aceasta foarte recent si apoi daca acesta
supravietuieste similar pentru altul, etc.

5
Caz 2.Exista si o a doua varianta: pe sina sunt legati trei oameni, lucratori la caile ferate, pusi
acolo de acelasi nebun. Va aflati pe un pod inainte de grupul oamenilor legati. Alaturi de o
persoana foarte sollida. Trenul se apropie si urmeaza sa treaca pe sine pe sub podul pe care va
aflati impreuna cu acea persoana foarte solida. Va ganditi sa impingeti persoana pentru a face
trenul sa deraieze. Sa o faceti sau sa nu o faceti? Care ar fi diferenta cu prima varianta?
Este apreciat in the economist, ziar American, ca numai 10% ar arunca de pe pod strainul solid
spre salvarea grupului de oameni dar ca marea majoritate ar schimba macazul in prima variant
pentru a salva grupul celor 5.

4.Dilema interesului personal/interesul public (Tarasoff)

Un tanar este o persoana cu un dezechilibru psihic avand o tulburare afectiva de personalitate si
care considera ca a primit suficiente dovezi de iubire din partea unei colege. Colega insa
considera ca tanarul se inseala si are asteptari incorecte in raport cu relatia lor. Depresiv ca este
respins tanarul solicita ajutorul medical de specialitate spunand medicului ca daca va fi inca o
data respins o va omora pe colega sa desi o iubeste nespus pentru ca daca nu poate fi cu el mai
bine nu este cu nimeni. Medicul intelege ca ar putea sa spuna adevarul si sa devina astfel
periculos.
Este medicul obligat moral sa divulge secretul professional si sa contribuie la salvarea tinerei (a
unui tert in pericol) sau obligatia de loialitate si de confidentialitate este mai importanta? Poate fi
acest caz un caz de divulgare de drept a secretului profesional? Daca da, inseamna ca de drept
pot exista situatii in care loialitatea catre pacient sa fie inferioara loialitatii catre terti. Nu este
aceasta o tradare?

5. Dilema pesterei (interesul individual/interesul public, beneficenta/non-maleficenta,

egalitarism, solidaritate)
Mai multi oameni fug sa se salveze de o mare inundatie urcand spre varful unui deal unde se afla
o pestera. Intre ei exista si o gravida pe care cu totii o ajuta pe drum pentru a trece de locurile
dificile, sustinand-o. In varful dealului se decid sa se strecoare in pestera pentru a se salva de
urgie. Gravida se blocheaza la intrare dar este impinsa si astfel reuseste sa intre. Apa creste mai
mult decat credeau oamenii si intra chiar si in pestera din varful dealului. Isi dau seama ca
adapostirea acolo a fost o alegere gresita, pentru ca vor muri inecati. Ceea ce parea a fi salvator
prin faptul de a fi impreuna acum apare a fi defavorabil fiecaruia iar salvarea daca exista apare a
fi individuala. Se decid sa iasa. Din nou gravida se blocheaza de fdata aceasta la iesire intrucat
are hainele ude ce impiedica alunecarea. Gravida e impinsa ca si la venire dar este blocata si tipa
de durere protejandu-si fatul si implorand ca sa nu I se faca rau acestuia. Apa creste iar unii din
cei dinauntru tipa agitati ca vor muri cu totii daca femeia gravida nu este scoasa de acolo. Cineva
are ideea ca sa fie sacrificata gravida pentru binele social. Altii considera ca au datoria de a
ramane impreuna cu orice risc. Cu atat mai mult cu cat afara nu exista sanse certe. Ce ati face?

Exista si o a doua varianta cu o persoana foarte solida care blocheaza iesirea din pestera in care
intra apa. Cineva are idea de a fi aruncata in aer dat fiind ca exista dinamita in perstera, pentru a-
I salva pe ceilalti.

In prima varianta ati sacrifica gravida eliberand intrarea?

6
In interesul ei a fost ajutata pe drumul de urcus ceea ce poate fi considerata o contributie a
societatii si apare drept moral (un bine facut unui cetatean in nevoie, o protective fata de copil
care este un alt cetatean)
In interesul societatii poate fi sacrificata gravida ceea ce poate fi considerata o contributie
individuala fata de contributia societatii si astfel sa apara moral? Cu alte cuvinte daca se schimba
interesele societatii se poate schimba si morala ei astfel incat sa devina acceptabile uciderea de
exemplu?
Ar fi moral ca dupa sacrificarea ei si dupa potop familia ei sa beneficieze de o justitie reparativa
pentru sacrificiul ei? Li se cuvin deci aceste reparatii (ca un drept)?
Este vreo diferenta intre a arunc ain aer pe cel solid sau a ucide pe cea gravida atata timp cat
ambii blocheaza iesirea?
Ar trebui oamenii sa se impace cu idea ca vor muri si sa nu ii ucida pe cei doi promovand non-
maleficenta (a nu ucide) fata de interesele lor individuale?

6.Dilema barcii prea pline (beneficenta/non-maleficenta, binele individului/binele societaii,

responsabilitate)
In 1842 un vapor s-a scufundat lovit de un iceberg. Mai mult de 30 de cusparvietuitori au fost
pescuitit si inghesuiti intr-o barca de salvare care avea capacitate pentru 7. Marea se agita si
devine clar ca vor muri cu totii datorita excesului de incarcatura. Capitanul care se afla in barca
se decide sa ceara ca unii dintre cei din barca sa se sacrifice aruncandu-se in apa. Acestia ar muri
oricum prin scufundarea barcii dar prin sacrificiul lor creaza o sansa mica de supravietuire
celorlalti. Ceilalti nu sunt de accord spunand ca nimeni nu are drept de viata si de moarte asupra
nimanui si ca oricine ia decizia cine traieste si cine moare va purta responsabilitatea morala si
legal ape cand daca barca se scufunda cu toti nimeni nu este responsabil de nimic. Capitanul
spune ca el se simte responsabil de viata tuturor ceea ce il determina sa actioneze. Ia decizia sa
fie sacrificati cei slabi care oricum au sanse minime si in plus nu pot ajuta comunitatea intrucat
fiind slabi nu pot vasli iar acum pe furtuna singura sansa a barcii este ca cei din barca sa
vasleasca puternic pentru a mentine barca cu prova pe valuri. Aceasta si face aruncandu-I peste
bord pe cei slabi. Ceilalti de frica mortii incep sa vasleasca si dupa mai multe zile resusesc sa se
salveze dupa furtuna fiind pescuiti de un vas. Cu toti insa il reclama pe capitan care este arestat
pentru omucidere. In sala de judecata vin toti supravietuitorii iar capitanul este in boxa acuzatilor
cu catuse. Judecatorul priveste sala si isi da seama ca decizia si cunostiintele capitaanului in
furtuna au salvat pe cei din barca acum in sala de judecata. Daca ati judecatorul l-ati considera pe
capitan vinovat sau nevinovat? (Robert Heinlein (1907-1988), The Libertarian in the Lifeboat)

7.Dilema lui Jean Vlajean.

Pornind de la Mizerabilii, V. Hugo in care eroul Jean Vlajean este arestat si condamnat la munca
silnica in ocna pentru ca a furat o paine fiindu-I foame, acesta evadand si apoi ducand o viata in
care a reusit sa faca numai bine celorlalti dar descoperit dup amulti ani de politistul care l-a
retinut initial, in 1998 in filmul Mizerabilii se prezinta o dilema modificata in sensul ca Jean
Valjean care nu si-a ispasit pedepasa pentru o infractiune petrecuta cu ani in urma se stabileste
intr-un oras unde devine primar si aparator al drepturilor celor multi precum si filantrop. Afla
intr-o zi ca cineva a fost retinut pentru fapta facuta de el cu ceva timp inainte si care este
identificat ca fiind Jean valjean. Se gandeste ca astfel poate scapa definitiv de acuzatia ce i-a fost
adusa daca il lasa pe acesta sa fie mai departe arestat si condamnat cee ace pare a fi chiar un act
al providentei. Judeca insa ca acest comportament ar fi omnstruos si ipocrit si ca este de datoria

7
lui sa declare ca acel om este nevinovat. Pe de alta parte se gandeste sunt atatia oameni care
depend de el, si pentru care binele pe care il adduce el va inceta pe cat timp cel in cauza este un
nimeni care nu a facut bine nimanui paan acum si pe care nu l-ar regret nimeni. In agonia
deciziei in sala de judecata isi declara vinovatia si il scapa pe nevinovat de inchisoare preluand
asupra sa responsabilitatea ce ii revine cee ace insa adduce consecinte asupra tuturor care aveau
avantaje de pe urma pozitiei si bunavointei sale.
A facut ce trebuia?

8. Dilema medicului de ambulanta (loialitate, dubla loialitate, beneficenta-non-maleficenta,

responsabilitate)

A este prietena cu B si locuiesc impreuna. A este medic pe salvare. B anunta ca pleaca intr-o
delegatie in strainatate. A merge la serviciu si are un caz in urgenta in care s-a produs in grav
accident rutier cu o masina prabusita intr-o rapa. Coborand la fata locului pentru a acorda
asistenta medicala A il gaseste pe B la volan grav lovit avand nevoie urgenta de ingrijire. Alaturi
de el in fata o femeie si mai grav ranita amandoi fiind in pericol de moarte si tinandu-se de mana.
Ce sa faca?
– Sa il ajute mai intai pe A: este foarte posibil ca C sa moara pt. ca are o urgenta
medicala mai mare dar aceasta ii da posibilitatea sa se razbune pe ea.
– Sa o ajute mai intai pe C pt. ca are nevoia de ingrijire cea mai mare dar cresc
riscurile pentru A care poate muri datorita intarzierii interventiei. Cum nu exista
garantii ca va reusi sa o salveze pe C este posibil sa moara amandoi abordand
aceasta ordine. Totusi aceasta ii da posibilitatea sa se razbune pe el.
– Sa ii abandoneze pe amandoi si sa cheme un coleg cee ace poate fi de inteles dar
creaza un interval de timp in care fara asistenta medicala de urgenta pot muri
amandoi, dar aceasta ii da posiblitatea sa se razbune pe amandoi.

9.Dilema concentrationala (dilema dintre interesul personal/individual si interesul

public/comunitar)

Intr-un lagar de razboi se decide reducerea cheltuielilor prin reducerea numarului de prizonieri si
a ratiilor. Medicul din lagar, prizonier si el este chemat de seful lagarului care ii prppune sa a
salveze pe cat mai multi dintre prizonieri si colegi dar si pe sine daca alege chiar el pe cei ce vor
fi sacrificati dupa un ritm hotarat zilnic de catre administratorii lagarului. I se spune ca daca va
colabora va crea o sansa pentru cei mai puternici sa supravietuiasca si desigur va supravietui si el
pt. ca el va fi cel care va face mereu alegerile. Iar daca nu, alegerea se va face oricum dar nu pe
criterii medicale cum este chemat el sa faca ci aleator incat probabil in final nu va supravietui
nimeni, nici chiar cei mai puternici, si desigur, nici el.
Exista o variant a acestei dileme in care medicul este tata si unul dintre detinuti este fiul sau,
comandantul sadic cerandu-I ca sa isi sacrifice fiul in schimbul vietii celorlalti sau altfel ii va
omora pe toti inlcusiv fiul si pe el.
In prima varianta ce ar trebui sa aleaga medicul?
Unde este binele? Sa colaboreze protejandu-I pe cat mai multi si sub orice mod cu putinta (dar
implicit si a decide asupra unora ce vor fi alesi spre pieirea lor). Sa nu colaboreze (chiar daca
mor toti inclusiv el). Sa se sacrifice cerand eliminarea sa si salvarea celorlalti
Dar in a doua?

8
10.Dilema teroristului grav ranit

1. "If an attacker is seriously wounded by police or soldiers and there is a possibility that his or
her life can be saved, do paramedics and medics or hospital doctors treat the attacker before the
victims who are less seriously injured?"

Desigur abordarea corecta in acest exemplu priveste asistenta celui care se afla in nevoia de
ingrijire cea mai mare. Aceasta este in acelasi timp o datorie de ingrijire sustinand si obligatia
morala indreptata si spre atacator. Medicul are obligatie morala fata de toti pacientii sai a caror
valoare ca fiinte umane este egala. In respectul demnitatii umane ca valoare fundamentala
profesionala, prioritizarea se va face exclusiv dupa criterii medicale fara discriminare (WMA, Decl
Drepturilor Omului, Codul Inernational al eticii medicale, Codul de deontologie al CMR).
Abordarea raspunsului din perspectiva eticii medicale, centrata pe relatia medic-pacient, si a
valorilor eticii profesionale sustinuta de declaratia drepturilor pacientului de la Lisabona a WMA
(WMA gardianul eticii profesionale medicale) este corecta. Oriunde in lume, orice colegiu al
medicilor, asociatie ori ordin al medicilor va considera aceasta abordare corecta si va proteja
dreptul de libera practica al medicului aflat in aceasta situatie in cazul in care ar putea fi acuzat de
rele practici sau din contra il va condamna in cazul abandonului pacientului sau. Tot astfel ar trebui
sa considere si societatea care si-a exprimat deja valorile morale societale sustinand ca lasarea fara
ajutor este o fapta antisociala (norma valabila in orice societate). Drepturile si "emotia" trebuie
separate si de aceea abordarea etica, rationala a binelui, este spre prioritizare dupa criteriile
medicale, in cazul acesta al urgentei celei mai mari.
In egala masura binele pacientilor/victimelor este deservit prin aplicarea criteriilor medicale de
prioritizare. Exista un singur bine din perspectiva medicului si a eticii profesionale care in acest
exemplu este sustinut de binele celui care, pe criterii medicale, are din nou nevoia cea mai mare
de ingrijre medicala. Nu atat a celui ce are beneficiul maxim de pe urma ingrijirii medicale ci
nevoia cea mai mare de ingrijire intrucat beneficiul nu sustine intotdeauna implinirea binelui dupa
cum nici binele nu sustine intotdeauna beneficiul ce poate fi castigat pentru ca se face bine.
Cu adevarat acest exemplu este un exemplu in care se aplica principiile morale ale beneficentei (si
nu de beneficiu) cat si de non-maleficenta ce sunt indreptate catre individ si prin prioritizarea dupa
criterii medicale se indreapta catre societate. Adica aplicand criteriile medicale se afla o rezolvare
a conflictului dintre binele individului si binele societatii nu doar pe baza valorilor morale
profesionale, medicale, cat si in baza celor societale ale justitiei sociale respectiv valorile echitatii
si egalitatii.
Societatea construieste norme si legi juste, drepte, dar afla ca in situatii de conflict moral precum
in acest caz, normele construite se respecta dificil, cu sacrificii care in acest caz sunt morala
comuna. Societatea ar trebui sa fie mandra ca un membru al ei apara normele morale ale sale si
ajuta cu beneficienta pe cel aflat in mai mare nevoie de ingrijire si deci in mai mare nevoie de bine.
Abordarea utilitarian a implinirii binelui care are cea mai mare sansa de a se implini (cea mai mare
cantitate de bine catre cat mai multi oameni) si astfel a prioritize binele indreptandu-l catre cei care
sunt mai putin gravi cu sanse biologice superioare nu doar ca institutie o discriminare, selecteaza,
indeparteaza scopul actului medical si il aduce pe medic in conflict moral dar instituie si injustitie
sociala.
Problema care apare este cea a valorilor morale diferite pe care le poarta spre recunoastere si

9
implinire societatea fata de valorile etice profesionale. Astfel decizia medicului poate sa nu fie
impartasita de multi eticieni, filozofi, avocati sau cetateni din doua motive: pe de o parte pentru ca
nefiind medici impartasesc valori morale societale care nu prioritizeaza pe criterii medicale
egalitariene, echitabile si fundamental nediscriminatorii si pe de alta parte pentru ca din
perspectiva moralei comune prioritizeaza dupa valoarea morala societala a loialitatii fata de care
tratamentul atacatorului poate fi considerat chiar tradare.
Este chiar o dilema cazul de fata pentru ca divizeaza si aduce in conflict moral sisteme de valori
morale. Cu atat mai important se identifica nevoia de recunoastere a valorilor etice profesionale
pentru practica medicala cat si educatia morala a studentilor la medicina cu cat presiunea asupra
sistemului de valori profesionale se dovedeste a fi atat de mare.
Modulul disciplinei preda etica medicala profesionala si are ca scop sa multiplice valorile morale
ale studentilor pe care sa-i indrume profesional spre a deveni medici mai buni din perspectiva
umanitariana, devotati pacientilor lor in respectful fundamentului Declaratiei de la Geneva,
"Sanatatea pacientilor mei este principala mea indatorire".

Dilema 11 Dilema prioritizarii pe criterii medicale

"On the first day of the Six Day War, he encountered an Israeli soldier he knew personally who
was burnt over 90% of his body. I helped evacuate him under fire, and I gave him morphine, but I
was sure that he could not be saved. So instead, I treated three other soldiers who were bleeding.
Today, I know that almost 50 years ago, my decision was correct, and I told that to his parents in
his kibbutz. But I still feel his eyes on my back. It was my most difficult decision as a doctor in my
entire life.”

Emotia este de inteles in transmiterea situatiei de decizie etica dar acest caz nu este catusi de putin
dilemmatic din perspectiva profesionala si morala. Cu alte cuvinte cel in cauza pare sa isi faca cu
subiectivitate probleme mai multe decat exista cu adevarat in cazul descris. Alegerea apare dificila
nu pentru ca ar fi fost o dilema etica ci pentru ca pentru ca subiectiv a sosit la inceputul carierei
profesionale si atunci fiecare medic este mai vulnerabil dar si pentru ca medicul il cunoastea pe
acel pacient.
Faptul de a-l cunoste aduce supozitii cu privire la un potential conflict de interese prin faptul ca
interesele sale sau ale celor apropiati intra in intersectie cu interesele altora pe care din pozitia sa
are obligatia sa le apere sau o incalcare a datoriei de loialitate in care ajuta pe unul in locul altuia.
Din toate acestea potentiale conflicte in fapt nu s-a petrecut nici unul, sau cel putin nu exista dovezi
in acest sens.
Etic profesional medicul a ales corect sa indrepte initial pe criterii medicale binele pe care putea
sa il faca (lipsa durerii, desocarea) catre cel ars pentru ca acesta era cel mai grav si sa ii
administreze paliatia (morfinacarii) si apoi tot pe criterii medicale sa se indrepte catre cei cu
hemoragie.
Faptul ca a judecat corect profesional este sustinut si de rezultatul final: nici unul dintre cei cu
hemoragie nu s-a pierdut (abordarea este aici utilitarian –cea mai mare cantitate de bine catre cei
mai multi oameni-).
Faptul ca il cunostea pe cel ars aparent nu a influentat decizia luata sau chiar daca a contribuit, s-
a potrivit cu gravitatea cazului. Medicul a mutat deci criteriile medicale ale urgentei de la unul la
altul prin prioritizare profesionala ceea ce este corect. din nou folosirea sintagmei "indreptand
binele catre cei care beneficiza maxim" ce este intalnita in discursul filozofic in loc de "catre cei

10
ce au mai mare nevoie de ingrijire" se dovedeste nefericita in cazul practicii medicale pentru ca
genereaza imoralitate in implinirea binelui intrucat inlocuieste implinirea binelui cu distributia
binelui aspect ce creaza o baza de evaluare prin distributie a moralitatii care pentru practica
medicala poate genera discriminare.
Faptul de a fi simtit privirea celui cunoscut atintita asupra sa apare subiectiva si exprima vinovatie.
Acum de ce resimte vinovatie medicul dupa ce a luat o decizia corecta si buna (morala)? Ar fi
interesant sa aflam daca dincolo de momentul de ingrijire de urgenta cand a aplicat paliatie pentru
unul si ingrijire a hemoragiei pentru ceilalti medicul a continuat sa nu trateze pe cel ars.
Pentru ca daca da, atunci cu adevarat se poate intelege subiectivismul vinovatiei iar nu doar in
raport cu momentul triajului (pentru care ni se aspune ca abordarea a fost prin urgenta); daca
medicul nu a mai tratat acea persoana, abandonand-o, atunci desigur devine problematic pentru ca
decizia de a nu trata ulterior momentului triajului ar putea fi abandon daca nu ne mai aflam in
contextul urgentei ci al alocarii resurselor si atunci pentru o corecta apreciere a eticii ar trebui aflat
care erau resursele si ce s-ar putea oferi ca ingrijire a marelui ars in conditii de razboi dincolo de
paliatia suferintei.

11
 LUCRARI PRACTICE DE ETICA MEDICALA, DEONTOLOGIE SI
BIOETICA 3-4

LP 3 VALORI MORALE ALE RELATIEI MEDIC-PACIENT

Teme in discutie in curs:
-valorile morale ale relatiei medic-pacient: beneficienta, non-maleficenta, empatia, increderea,
injustitia, fidelitatea, loialitatea, datoria
-pacientul ca bolnav, ca cetatean, ca persoana vulnerabila
-mandatul profesional si social al pastrarii secretului profesional

Dileme ridicate de materia de curs: Beneficenta sau legalism? Beneficenta sau non-
maleficenta? Indicatie sau riscuri? Independenta profesionala sau respectarea instructiunilor
pacientului? A spune sau a nu spune adevarul stiintific medical? A trata sau a nu trata? Binele
individual sau binele public, comunitar? Daca nu hotaraste/decide pacientul pentru ca nu poate
nefiind competent legal, atunci cine decide, familia sau medicul? Secretul profesional trebuie
pastrat cu orice pret? Daca nu, unde se trage linia in ce priveste datoria fata de pacient privind
loialitatea si datoria fata de societate privind loialitatea extinsa sau dubla loialitate? Care este
pretul platit de medic pentru loialitatea sa dar si pentru dubla loialitate? De ce medicul are
mandatul profesional si social al pastrarii secretului profesional iar nu al divulgarii acestuia si
care este scopul mandatului legal al divulgarii secretului profesional? Cata valoare morala ofera
constiintei medicului divulgarea legala a secretului profesional?

Beneficenta
A face bine trebuie deosebit de beneficiul pacientului. Nu tot este considerat in beneficiul
pacientului este si binele pentru el sau pentru medic sau pentru actul medical sau pentru profesia
medicala (ex. eutanasia) dupa cum nu tot ce este beneficent ca bine sau actiune a binelui sustinut
de exercitiul datoriei profesionale este si in beneficiul pacientului (un tratament injectabil cu o
molecula noua antineoplazica care insa la prima administrare determina decesul pacientului –
chiar daca in acel caz consimtamantul informat este obtinut si semnat-). Astfel beneficenta nu
este beneficiul pacientului dupa cum eronat se poate considera.
A face bine presupune obligatoriu a nu face rau doar ca nu exista actiune medicala fara risc si
riscul aduce raul, maleficenta, de unde si o dilema greu de solutionat cu privire la cand sa
intervenim (sa nu ne oprim totusi?) precum si cand sa ne oprim (sa nu intervenim totusi?). Cum
am putea sti? Daca am putea sti sau cunoaste consecintele….(ar fi in fapt fara valoare pentru ca
din perspectiva noastra, ca medici, datoria ne impinge sa actionam astfel incat “Sanatatea
pacientului meu este principala mea indatorire”, DG 1948, altfel am fi in afara datoriei de
ingrijire, in refuzul asistentei medicale si a exerctiului datoriei profesionale)

Non-maleficenta
Sa nu faci rau. Raul pe care poti sa il faci ca medic se adauga la raul pe care il are deja pacientul:
primul nu ti se datoreaza, celalalt iti revine ca apasare morala si poate legala. Actiunile
beneficente au riscuri dupa cum orice actiune are. Riscuri are/aduce insa si lipsa actiunii: lipsa
actiunii aduce riscuri chiar mai mari decat cele aduse de actiunea insasi pentru ca in cazul
inactiunii orice sansa avea pacientul ii este refuzata. pe cand in cazul actiunii orice sansa avea
pacientul ii este jucata astfel incat in aceasta varianta pot fi doua consecinte dintre care una poate

1
fi pozitiva (reusita actului medical), pe cand in lipsa actiunii cat timp pacientul avea indicatia
medicala pentru actiune nu poate fi decat o singura consecinta care este intotdeauna negativa (in
plus se manifesta si abandonul, lipsa de loialitate fata de pacient, tradarea, etc.).
Dilema dintre a face bine si a nu face rau in actul medical conduce obligatoriu ca solutie la
analiza beneficiului (iar nu a beneficentei) si a riscurilor. Beneficenta este o calitate morala pe
cand beneficiul medical este un castig identificabil sub raportul valorii medicale (ameliorare ori
vindecare).
Ca urmare riscurile care sunt potentiale se pun in balanta cu beneficiile care sunt potentiale iar nu
cu beneficenta care este izvorul beneficiului: ce i se poate intampla bine cu cei i se poate
intampla rau (balanta), care sunt avantajele/care sunt dezavantajele actului medical.
Pentru ca actiunea sa ramana morala (1) binele ca si cantitate nu poate fi depasit de rau ca si
cantitate (cat bine/cat rau), dupa cum (2) binele este obligatoriu sa fie prezent (“Daca nu puteti
face bine, nu faceti rau”, Hipocrat), dupa cum (3) raul tratamentului care este mai mare decat
raul pentru care tratam devine imoral, indezirabil si face ca actiunea sa nu mai aiba indicatie si sa
ne duca la abtinere –de exemplu riscul de deces in conditiile in care boala pentru care se trateaza
nu are risc de deces- (sintagma folosita este “caz deasupra resurselor terapeutice”: atentie cazul
este deasupra resurselor terapeutice–in sensul ca nu mai are eficienta tratamentul specific- dar nu
si in afara tratamentului care prin paliatie ramane adresat cuparii durerii. Nu faceti eutanasie! Nu
ucideti!).

Indicatie sau riscuri

In actul medical indicatia prevaleaza asupra riscurilor, adica orice sansa ar avea pacientul,
oricant de mica, cat timp ea exista (evaluare corecta din perspectiva competentei si experientei
profesionale) va determina actiunea ce este indreptata pentru a salva pacientul (ex. resuscitarea
cardio-respiratorie exprima o stare severa in care pacientul se afla in moarte clinica si iin care
singura sansa a sa este RSC desi prognosticul favorabil este scazut: chiar si cu sanse reduse de
reusita orice persoana intrata in SCR va beneficia de resuscitare cardio-respiratorie).

In actul de cercetare stiintifica riscurile prevaleaza asupra indicatiei, adica si atunci cand exista
indicatie (care adesea nu mai exista in astfel de cazuri in care tratamentele standardizate,
specifice, sunt lipsite de eficienta terapeutica), analiza riscurilor este prevalenta intrucat riscurile
care pot determina decesul sau o stare de boala mai severa decat boala de baza sau care pot pune
in pericol echilibrul functiilor pacientului vor fi contraindicate si vor scoate din trial pacientul
(este motivul pentru care consimtamantul informat in cercetare este specific diferit de
consimtamantul informat din actul terapeutic si este cu mult mai complex decat acesta din urma
desfasurand spre informare toate (absolut toate) riscurile cunoscute cat si toate beneficiile
cunoscute pe care le poate avea pacientul devenit subiect al cercetarii).

Independenta profesionala sau respectarea instructiunilor pacientului

Medicul are de protejat independenta sa profesionala. Din perspectiva individuala, ea este cheia
de bolta a deciziei profesionale corecte corelata cu competenta profesionala. Un medic care nu
are incredere in sine nu trezeste incredere din partea pacientului, generand teama, nesiguranta,
frustrare, ezitare, abandon, reclamatii. Pacientii insisi urmaresc ca valori morale angajante pentru
medic in ordine descrescatoare ca si importanta pentru ei responsabilitatea (morala si juridica),
independenta profesionala si competenta profesionala: doresc un medic caruia sa ii pese si care
sa isi asume deciziile profeisonale, care sa fie independent in deciziile sale si care sa stie ce face.

2
Medicul are la randul sau autonomie ca si pacientii sai, autodeterminare si dreptul de a lua
hotarari proprii.
Este un nonsens sintagma ca decizia profesionala a medicului este un act de consens cu
pacientul: decizia profesionala a medicului nu este nici democratica si nici nu are la baza
negocierea partilor. Decizia profesionala este o decizie proprie a medicului intemeiata pe
responsabilitate, profesionalism si competenta care este comunicata pacientului si pe care acesta
si-a asuma prin consimtamant informat (consimte) sau nu, bazandu-se pe propria sa judecata, pe
informarea care ii prezinta optiunile de tratament precum si pe increderea pe care o are/nu o are
in medicul sau curant.

A spune sau a nu spune adevarul stiintific medical?

Adevarul medical este cel ce trebuie sustinut dar nu cu pretul vietii pacientului dispus sa renunte
la ingrijirea medicala, sa abandoneze sau sa isi faca rau ori lipsit de puterea de a se lupta cu
adevarul care prin starea depresiva ce i-ar determina ii va controla rationamentul si vointa si ii va
transmite inutilitatea oricarui demers medical desi acesta nu este inutil. Atunci cand exista
indicatie terapeutica specifica pacientul trebuie sa spere, este nu doar natural, omenesc sa spere
dar este si o datoie pentru medic ca sa incurajeze si sa sustina psihologic si medical acest pacient
care are sanse terapeutice prin competenta si profesionalism fie determinand el insusi actiunile
benevolente si beneficente fie solicitand ajutorul altor colegi pentru pacientul sau fie transferand
pacientul catre o alta unitate medicala unde pacientul va putea beneficia de ingrijirea medicala pe
care medicul sau curant din motive obiective, independente de vointa sa, nu i-o poate asigura.

A trata sau a nu trata?

Recomandarea profesionala vine sustinuta de ghidurile de buna practica, de experienta,
competenta, profesionalism precum si de intuitie. Ea este cea care este corecta, potrivita celui
caz. Daca medicul poate ajunge la o astfel de recomandare profesionala si are incredere in sine ,
in abilitatile sale si in mijloacele sale atunci o va transmite pacientului sau o data cu increderea
ca va reusi.
Ori de cate ori exista tratament specific iar afectiunea poate fi tratata pacientul avand sanse
pentru ca tratamentul sa fie specific eficient medicul va avea optiunea profesionala sa trateze.
Pacientul urmeaza sa decida printr-o decizie proprie daca va accepta (consimtamant informat) sa
se supuna actului terapeutic si planului terapeutic propus (atingere si actiune) respective daca va
urma optiunea profesionala a medicului sau nu (in diagnosticele dificile sau in cazurile cu riscuri
atat prin tratament cat si prin evolutia bolii de baza este intodeauna recomandabila o a doua
opinie care sa verifice prima opinie/optiune profesionala).
In cazurile insa in care pacientul nu doreste sa ia decizii el insusi si nu desemneaza in acest scop
membrii ai familiei apeland la judecata medicului ca si cand ar fi consultantul sau (“Dvs. ce ati
face dna dr. in locul meu, v-ati opera, ati spune da?”) precum in modelul interpretativ sau
paternalist deciza revine medicului si se incarca dincolo de responsabilitatea profesionala de
obligatie morala de a urma o alegere corecta in care viata pacientului primeaza. Medicul avea
sanatatea pacientuliu in mainile sale sperand ca viata ii revine acestuia, dar in aceste modele
preia nu doar sanatatea ci si viata pacientului si atunci intelege ca nu trebuie sa se produca erori
si trebuie sa isi asume riscuri suplimentare; in acest sens va lua deciziile care protejeaza cat mai
mult viata pacientului in urmarirea doar a riscurilor oportune si justificate.

Binele individual sau binele public, comunitar?

3
“Sanatatea pacientului meu este principala mea indatorire”, DG. Este o relatie speciala intre
pacient si medicul sau care se bazeaza pe incredere, altruism, empatie, loialitate si exercitiul
datoriei de o parte si adresabilitate, incredere, respect si autonomie de cealalta parte. Medicul se
afla in datorie fata de pacientul sau.
Atunci cand pacientul sau constituie din motive medicale o amenintare fata de un tert, o persoana
din societate, atunci dubla loialitate (dubla loialitate din perspectiva medic-cetatean) il obliga pe
medic sa proteje persoana aflata in pericol si care inca poate fi salvata. In acest fel medicul va
sustine atat binele individual continuand sa trateze pacientul cat si salvand tertul sau tertii din
societate aflati in pericol. Niciodata nu isi va abandona sau nu isi va exploata pacientul pentru
binele societatii sau al stiintei si nu il va trada pentru aceste scopuri. Atunci cand are doi pacienti
(dubla loialitate din perspectiva medicului) si are de ales intre ei ii vat rata pe rand aplicand
aceeasi regula a primatului individului asupra scoietatii ori stiintei iar daca cei doi pacinti exista
intr-unul singur (mama si copilul) atunci ii va salva mai intai pe amandoi, apoi mama, apoi
copilul, in aceasta ordine pentru a salva pe cat mai multi.

Care este pretul platit de medic pentru loialitatea dar si pentru dubla loialitate?
Pentru loialitate medicul nu plateste nici un pret altul decat exercitiul datoriei adesea anevoios,
obositor, bazat pe sacrificiu de sine atunci cand datoria este implinita cu diligenta.
Pentru dubla loialitate poate plati pretul de fi considerat un tradator de catre pacientul sau,
nevrednic de increderea ce i-a fost aratata, dar in acelasi timp in cazul in care dubla loialitate nu
era intemeiata in sensul ca tertul nu se afla in risc sau in stare de pericol precum medicul a
anticipat, poate plati pretul responsabilitatii morale (si chiar juridice) a prejudiciilor pe care
decizia de a institui protejarea unui tert o va avea asupra pacientului sau (blamare publica,
restrictie a drepturilor si libertatilor pacientului sau, acuzare, etc.).

Daca nu hotaraste/decide pacientul pentru ca nu poate atunci cine decide, familia sau
medicul?
Daca pacientul este lipsit de autonomie sau desi are autonomie nu doreste sa isi manifeste
deciziile proprii, decizia o ia persoana pe care o deleaga pacientul (parintii in cazul minorului),
decizie surogat.
Dar atentie: aceasta persoana nu poate dispune de viata si sanatatea pacientului care este un
cetetean cu drepturi depline printre care drepturile fundamentale la viata si libertate, astfel incat
daca medicul intelege ca dispozitiile pe care le primeste sunt contrare celui mai bun interes al
pacientului sau si lipsesc de ingrijire medicala pacientul care are sansa medicala si are indicatie
medicala, pentru care exista inca un tratament specific eficient, va urma propria judecata
profesionala urmarind mereu sansa si indicatia de tratament (va face insa o comisie care sa ii
verifice si sa ii intareasca decizia profesionala chiar daca se afla in opozitie fata de decizia
surogat, de ex. de a nu trata).

Secretul profesional trebuie pastrat cu orice pret? Daca nu, unde se trage linia in ce
priveste incalcarea loialitatii fata de pacient?
Secretul profesional nu este absolut, in sensul ca nu trebuie pastrat cu riscul vatamarii pacientului
sau a unui tert. Secretul profesional are la baza confidentialitatea ce este la randul sau sustinuta
de valorile morale ale increderii si loialitatii ca fundamentale societale morale. Secretul absolut
cu pretul sanatatii ori vietii este un atac asupra integritatii unei persoane (care poate fi pacientul
insusi) de care daca medicul are cunostiinta devine responsabil ca si cetatean dar si ca si medic

4
intrucat juramantul (Hipocratic) se indreapta impotriva evitarii injustitiei, a vatamarii de orice fel
a pacientului precum si a celorlalti.
Linia este dificil de configurat. Prevederile legale nu sunt foarte clare exprimand caracteristicile
starii de pericol care sa permita o analiza a evolutiei starii de pericol, si nu impun
individualizarea tertului in pericol pastrand caracteristici generale. Pe de alta parte nici cazurile
ein evolutia lor clinica nu sunt foarte clare si nu permit o distinctie eficienta a starii de pericol.
Mai mult deciziile uneori trebuie luate rapid.
Cert este ca daca declara o stare de pericol atunci cand nu este nu se constituie o baza legala
suficienta pentru divulgarea de drept a secretului profesional si medicul va putea fi acuzat de
incalcarea secretului profesional si moral de incalarea confidentialitatii actului medical
responsabil fiind atat juridic cat si deontologic responsabil fiind fata de maleficenta pe care a
produs-o. Iar daca nu declara o stare de pericol pentru un tert medicul va putea fi acuzat de
omisiunea de instiintare a unei stari de pericol si lasare fara autor a unui semen in pericol, fiind
in raspundere juridical si morala in raport cu maleficenta pe care a produs-o.

De ce medicul are mandatul profesional si social al pastrarii secretului profesional si nu al

divulgarii sale si are mandatul legal al divulgarii sale?
Societatea se bazeaza pe colaborare si incredere, loialitate care sunt premise morale ale sanatatii
sociale si intr-ajutorari si formarii grupurilor sociale. Pentru societate confidentialitatea si
loialitatea sunt valori morale de baza ale societatii si nu manifesta incredere fata de alte optiuni.
Profesia medicala isi intemeieaza relatia medic-pacient de asemenea pe loialitate, datorie si
incredere.
Divulgarea secretului profesional se face exclusiv pe temei legal altfel este nelegala si aduce
raspundere juridica. Mandatul legal este sa divulge doar atunci cand legea o cere si este legal
acest mandate pentru ca divulgarea se efectueaza in scopul apararii drepturilor altora, pastrand
scopul justitiei.

Pacientul ca bolnav, ca cetatean si ca persoana vulnerabila

In ordine pacientul este mai intai un bolnav in nevoie de ingrijire medicala care se adreseaza
pentru a beneficia de servicii medicale indreptate spre a ameliora sau vindeca o stare de boala
(dreptul la ingrijire, dreptul la viata, dreptul la sanatate in unele legislatii).
El vine cu adresabilitate pentru a solicita ajutor iar medicul este indreptatit dar si obligat sa i-l
acorde fie ca se afla in servicul public fie in cel privat (medicul se afla sub o tripla
responsabilitate: legala, profesionala, deontologica).

Deopotriva pacientul este insa un cetatean care are la momentul adresabilitatii sale toate
drepturile sale depline in exercitiu si ca atare acestea ii vor trebui respectate, egale cu ale tuturor
celorlalti inclusiv a medicului sau celorlalte categorii de personal medical implicate in actul
medical (dreptul la intimitate, dreptul la viata, dreptul la liberatate, dreptul la informare, etc.)

Pacientul poate fi de asemenea si o persoana vulnerabila in fata cercetarii stiintifice atunci cand
speriat sau disperat de diagnosticul medical ori de realitatea sa medicala poate accepta orice
solutii care i se ofera la un anumit moment pentru a se salva si care ii pot fi fie utile fie
defavorabile, care pot sa il puna in conditii in care sa fi exploatat sau prejudiciat sau la risc fara
beneficii si beneficenta, astfel incat devine inapt sa se apere si de a-si urmari si proteja propriile
interese.

5
“Se numește persoană vulnerabilă orice persoană care datorită unei condiții anume nu are capacitatea de a lua decizii
pe deplin informate și raționale pentru sine și/sau îi lipsește capacitatea necesară pentru a-și urmări și proteja
propriile interese”, caracterizandu-se prin lipsa de apare si lipsa de mijloace.

LP 3 VALORI LEGALE ALE RELATIEI MEDIC-PACIENT

-valorile legale ale relatiei medic-pacient: dreptul la viata, dreptul la ingrijire medicala, dreptul la
sanitate, dreptul la libertate, dreptul la autodeterminare, dreptul la informare, dreptul la
cunoasterea adevarului, dreptul la proprietate, dreptul la intimitate
-nondiscriminarea, criteriile medicale pentru a aloca resursele limitate, persoanele defavorizate
cu risc de marginalizare si excluziune sociala
-mandatul legal al divulgarii legale, de drept, a informatiei si a confidentialitatii
Conform OUG nr.137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tutu
r o r f o r m e l o r d e d i s c r i m i n a r e , categoria defavorizatae s t e d e f i n i t a c a f i i n d
“ a c e a categorie de persoane, care fie se afla pe o pozitie de inegalitate in
r a p o r t c u majoritatea cetatenilor din cauza diferentelor identitare fata de majoritate, fie
seconfrunta cu un comportament de respingere si marginalizare” (art.4).
Inlegea nr.116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizar
i sociale, persoanele marginalizate s u n t d e f i n i t e c a a v a n d “ ca avand
pozitie sociala periferica, de izolare, cu acces limitat la resursele economice, politice,education
ale si comunicationale ale colectivitatii, manifestata prin absenta unuiminimum de
conditii sociale de viata” (art.3, pct.6).

De ce medicul are mandatul profesional si social al pastrarii secretului profesional si nu al

divulgarii sale si are mandatul legal al divulgarii sale?
Societatea se bazeaza pe colaborare si incredere, loialitate care sunt premise morale ale sanatatii
sociale si intr-ajutorari si formarii grupurilor sociale. Pentru societate confidentialitatea si
loialitatea sunt valori morale de baza ale societatii si nu manifesta incredere fata de alte optiuni.
Profesia medicala isi intemeieaza relatia medic-pacient de asemenea pe loialitate, datorie si
incredere.
Divulgarea secretului profesional se face exclusiv pe temei legal altfel este nelegala si aduce
raspundere juridica. Mandatul legal este sa divulge doar atunci cand legea o cere si este legal
acest mandate pentru ca divulgarea se efectueaza in scopul apararii drepturilor altora, pastrand
scopul justitiei.

LP 4 MODELE ALE RELATIEI MEDIC-PACIENT

Teme in discutie in curs:
-cele 4 modele principale ale relatiei medic-pacient: paternalist, informativ, interpretativ,
deliberativ cu avantaje si deavantaje
-care este cel mai bun model de aplicat dintre toate?

6
Dileme ridicate de materia de curs: Beneficienta sau legalism? Autonomie (legalism) cu orice
risc? Medicina este ofensiva dupa cum sunt si bolile/afectiunile care implica situatii de urgenta
sau masuri active, neezitante. Cine apara medicul in fata unui actul medical activ care nu este
defensiv? Cum se construieste un medic activ si cum devine un medic denfensiv? Autonomia
pacientului nu este de fapt o ipocrizie morala? Actul medical inceteaza dupa inchiderea usii
cabinetului in urma pacientului care paraseste cabinetul medical?

Beneficienta sau legalism? Autonomie (legalism) cu orice risc?

O dilema dificila. A face bine cu riscul de a nu respecta regulile sau a respecta regulile chiar daca
se pierde beneficenta (binele)? A se vedea dilema lui Heinz. Cercetare stiintifica chiar daca nu
exista beneficenta sau beneficenta chiar daca cercetarea stiintifica nu poate fi aplicata cu
beneficenta?
O persoana este bolnava de cancer. Puteti fi chirurgul care are abilitatile si experienta si
competenta ca sa o ajute. Cazul este dificil cu riscuri numeroase. Este insa tematoare, nesigura,
amploarea interventiei si natura complicatiilor posibile o sperie. Ar dori sa stie ce I se intampla
dar nu va cere sa ii spuneti intrucat se teme de adevarul stiintific. Dar puteti sa o ajutati intrucat
aveti cunostintele necesare si detineti mijloacele si tehnica: sunteti medicul care o poate salva sau
oricum care o poate ameliora mult.
Ii spuneti desi nu va cere tot ce trebuie sa stie pentru a lua o decizie informata sperand apoi ca va
accepta actul medical desi ar putea sa nu o faca stiind ca este tematoare?
Sau nu ii spuneti mai nimic pentru a putea face ca beneficent ape care o puteti realiza sa ajunga
la ea si alegeti un model paternalist de abordare care va permite sa optimizati rezultatul
efectuand ccea ce cunoasteti si stapaniti ca metoda foarte bine?
Daca veti alege beneficenta veti alege paternalismul in acest caz.
Daca veti alege legalismul o veti informa cu privire la starea ei de sanatate si apoi daca nu va
allege interventia o veti privi cum pleaca gandind ca ati fi putut sa o salvati daca v-ar fi permis.
In fapt va veti invinovati intrucat veti considera ca ati fi trebuit sa decideti singur ce este mai
bine pentru acest pacient care nu v-a cerut sa afle detaliile privind starea sa de sanatate si caruia
probabil ca ii era frica de propriile sale decizii spre care l-ati impins folosind legalismul relatiei
medic-pacient si modelul informativ.
In raport cu caracterul pacientului si cu felul bolii alegeti calea prin care beneficenta sa fie
maximizata, alegeti relatia medic-pacient care va permite sa impliniti scopul actului medical si
scopul pentru care v-ati facut medic adica acela de a vindeca sau ameliora bolilele pacientului
dvs. a carui sanatate reprezinta pentru dvs. prima dvs. indatorire.

Cine apara medicul in fata actului medical ofensiv iar nu defensiv?

Medicina progreseaza prin actiunea medicala iar nu prin inactiunea medicala. Actiunea medicala
trebuie insa sa tina cont de drepturile pacientului intrucat tinta actului medical este pacientul
insusi iar scopul actului medical este vindecarea sau ameliorarea bolilor lui, deciz starea sa de
mai bine. Inter preluarea unor riscuri oportune si justificate si neasumarea lor prin care se
consuma prin trecerea timpuliu nu doar aceste riscuri cat si sansele reale ale cazului este
intotdeauna de preferat preluarea si asumarea riscurilor opportune si drept consecinta actiunea
medicala. Consimtamantul informat vine sa “inarmeze” medicul cu legalismul respectului
drepturilor pacientului astfel incat sa poata aplica recomandarea profesionala si planul terapeutic.
Daca medicul se considera liber dupa obtinerea CI de a ingriji pacientul in masura in care la
nevoie sa inoveze chiar si numai pentru a-l salva sau se considera restrictionat de obtinerea unui

7
CI limitative ori chiar refuzat si incapabil sa implineasca scopul actului medical sunt doua situatii
opuse in care medicul trebuie deopotriva sa afle cea mai buna cale de a-si exercita
profesionalismul spre binele pacientului sau.
Nici o persoana autonoma nu poate fi tratata impotriva vointei sale intrucat admitand ca putem
face asta cu un singur pacient, insemna ca valorile morale si legale pot fi atat de mult reduse in
acea societate incat oricaruia, inclusiv noua, i se poate intampla ceva asemanator printr-un
simplu ordin situatie in care medicul nu doar ca nu mai are independent profesionala dar nu mai
are nici busola morala a eticii profesionale.

Autonomia pacientului nu este de fapt o ipocrizie morala?

Medicul recomanda iar pacientul decide si acesta este principiul legalismului CI. O data ajuns in
interventie insa deciziile apartin medicului care are ca si scop al actului medicul sanatatea si
viata pacientului sau. Cele mai multe dintre deciziile foarte importante se iau in chirurgie cu
pacientul anesteziat. Niciun pacient nu va conjura medicul sa ii apere legalismul in atare conditii
ci doar viata si sanatatea. Mai mult medicul va fi legat de datoria de ingrijire sa o faca. Ca
urmare autonomia a fost pentru timpurile linistite pentru cand putea decide, iar pentru situatiile
in care se afla in incapacitate de decizie orice pacient se bazeaza pe deciziile medicului sau: de
aceea prima valoare morala a medicului este considerata de catre pacient a fi responsabilitatea.
Nu este atunci autonomia o ipocrizie morala?

Actul medical inceteaza dupa inchiderea usii cabinetului in urma pacientului care
paraseste cabinetul medical?
Nicidecum. Responsabilitaea medicului continua daca el continua sa fie medicul currant al acelui
pacient (pana la vindecare, pana la urmatorul control, este medic de familie, etc.). Externarea
pacientului nu se face pe semnatura cat timp pacientul nu poate fi externat (nu are unde sa se
duca, nu are cu ce sa isi ia medicamentele, starea lui de sanatate nu permite externarea in sensul
ca nu s-a vindecat si nu s-a ameliorat, etc.). Daca s-ar face astfel, medicul curant ar ramane in
responsabilitate intrucat si-a intrerupt datoria de ingrijire fara ca pacientul sa isi fi incheiat nevoia
de ingrijire.

Care este cel mai bun model de relatie medic-pacient pentru a fi aplicat dintre toate cele 4
principale?
Nici unul dintre modele de relatie descries nu este mai bun decat altul. Toate sunt fie la fel de
bune fi la fel de proaste si totul depinde de pastrarea relatiei medic-pacient care permite ca
scopul actului medical sa se implineasca iar beneficenta pe care putem sa o indreptam spre
pacient sa ajunga la acesta prin actul medical. Sau altfel spus orice model este bun cat timp tine
pacientul in tratament.
Orice cale prin care actul medical poate continua spre binele si interesul cel mai bun al
pacientului sustine cea mai buna alegere pe care putem sa o facem fie ca este vorba de un model
de relatie paternalist, informativ, intepretativ ori deliberativ. Discutia cu pacientul si modelul sau
determina cu plasticitate modelul nostru astfel incat sa optimizam rezultatele actului medical in
cadrul unei relatii medic-pacient potrivita desfasurarii in bune conditii a actului medical.

8
Etica – Aspecte importante
- Morala = alegerea intre bine si rau din perspectiva comportamentului uman
- Valorile umane= credinte, convingeri, principii care stau la baza gandirii si actiunilor fiecaruia
- Datoria = o obligatie morala
- Etica = este studiul filozofic, sistematic, critic (argumentativ) al moralei (subiectul studiului este
moralitatea)
- In morala si etica totul este despre valori si datorie
- Moralitatea(alegerea binelui) are un sens descriptiv(individual – identificarea si explicarea
valorilor) si unul normativ(nivel de asteptare la ceea ce trebuie facut)
- Etica descriptiva studiaza comportamentul uman
- Etica normativa studiaza normele comportamentului -> Coduri si seturi de reguli. Aici se studiaza
elemente de deontologie
- Etica analitica studiaza sursele, originea si intelesurile valorilor
- Etica medicala = este aplicatia eticii (studiul filozofic al moralei) la domeniul practicii medicale
(studiul filozofic al moralei in practica medicala) -> Centrata pe relatia medic-pacient(nu
tehnologie)
- Bioetica = este un demers multidisciplinar (etic, filozofic, medical, biologic, stiintific, psihologic,
social, cultural, religios, ecologic, economic, etc.) prin care se creaza o abordare menita sa puna
in acord valorile umaniste ale omului si societatii cu dezvoltarea stiintei.
- Bioetica – definitie usoara: Studiul valorilor etice şi morale din perspectiva progreselor medicinii şi
analiza controverselor etice ce apar în practica medicala modernă.
- Cele 4 principii fundamentale ale bioeticii sunt
● Beneficienta(A face bine)
● Non-Maleficienta(A nu face rau)
● Justitia(Nediscriminare + Echitate)
● Autodeterminarea(Dreptul la libera alegere a pacientului)
- A fi competent = a avea capacitatea de a se achita corespunzator de o sarcina in baza
cunostiintelor, pregatiriisi abilitatilor detinute intr-un anumit domeniu in care intruneste criteriile
legale necesare practicii.
- Respectul pentru pacient implica:
● respectul pentru demnitatea umana(dimensiune morala)
● nevoia de implinire a binelui(dimensiune morala)
● Spiritul de datorie, competenta si profesionalism (profesionalism)
● Respectul drepturilor pacientului (dimensiune legala)
- O dilema este o alegere intre doua solutii iar nu intre o solutie si o non-solutie (ex. intre bine si
rau). Poate fi simpla(intre 2 solutii favorabile) sau complexa(intre 2 solutii egal defavorabile)
- Într-o dilema etică (dilemamorala) fiecare solutie este in parte o solutie etica (morala) la dilema
(prin unele valorimorale pe care le promoveaza) dar in egala masura nu este o solutie etica prin
incalcarea altor valori morale: solutiile sunt astfel contradictoriisisfasaiemoral persoana care
decide (impasmoral) ori divizeaza oamenii dupa valorile pe care acestia le respecta si le
manifesta
 - Posibilitati dileme etice
● INTRE BINELE INDIVIDUAL SI VALORILE PROFESIONALE
● VALORI SI/SAU PRINCIPII ETICE IN CONFLICT
● DOUA ACTIUNI OPUSE UNA FAVORABILA SI UNA NEFAVORABILA
● DOUA ACTIUNI EGAL DEFAVORABILE
● VALORI INDIVIDUALE IN CONFLICT CU DATORIA DE INGRIJIRE
● BINELE INDIVIDULUI FATA DE BINELE PUBLIC
- Model decizional: Identificare dilema etica > Identificare valori > Deliberare asupra valorilor
morale(balanta) > Deliberare asupra actiunilor asociate>Alegere>Argumentare>Verificare
validitate decizionala (7 etape importante!!)
- Datoria = o obligatie morala pentru a proteja valorile morale in care credem (individuale), ale
actului medical (profesionale), ale pacientului, ale comunitatii (societale)
- Diligenta este exercitiul datoriei cu perseverenta, ravna, spre implinirea obligatiei morale (a
datoriei), dincolo de recompensa
- Exista 4 niveluri ale datoriei:
● Datorie ca obligatie morala autoasumata (moral)
● Datorie ca reciprocitate: ca raspuns la increderea primita (o contraoferta morala)
● Datorie ca norma (deontologica): element normat al comportamentului
profesional (autoasumat profesional)
● Datoria ca impunere: datoria in activitate impusa de codul muncii (institutie) sau
ca impunere morala din partea familiei pacientului, etc.

Lista de valori

⮚ Beneficienta

⮚ Non-Maleficienta

⮚ Benevolenta

⮚ Non-Malevolenta

⮚ Justitie

⮚ Respect

⮚ Fidelitate(loialitate)-> Fidelitatea e o virtute. Loialitatea este forma de manifestare.

⮚ Demnitatea umana

⮚ Empatie

⮚ Datorie

⮚ Confidentialitate

Modele in relatia Medic-Pacient:

❖ Model Paternalist(Medicul este in control si decide. Beneficienta>Autonomie)

❖ Model Informativ(Pacientul este in control. Medic=consultant. Autonomie>Beneficienta)

❖ Model Interpretativ(Pacientul este in control. Medic=interpret. Autonomie>Beneficienta) –

Medicul anticipeaza dorintele pacientului si il ajuta prin informare si interpretare.
❖ Model Deliberativ(Pacientul este in control. Medic=prieten. Autonomie>Beneficienta)

- DPDV legal omul prezinta drept la sanatate,viata,proprietate,solidaritate, ajutor, informare,

justitie act medical
- Starea de sanatate = Proprietatea pacientului(dreptul la proprietate)
- Privilegiul terapeutic este privilegiul medicului de a trata un pacient autonom fara a obtine in
prealabil un CI de la el.
- Alea terapeutica este un accident imprevizibil lipsit de vinovatie
- Consimtamantul informat (CI) ca valoare morala decurge din respectul fata de demnitatea
umana (respectul fata de persoana) iar ca drept din dreptul la informare si dreptul la libertate
- Dubla loialitate este o dubla datorie: datoria de a face bine pacientului darsi de a face bine altor
oameni. Este o sursa de conflicte etice precum: – beneficenta (pacient) vs. non-maleficenta
(terti/public) ori – loialitatea (pacient) vs. beneficenta (tert/public) – autonomia (pacient) vs.
justitia (tert/public), etc.
- Medicul trebuie sa rezolve orice conflict aparut intre propriile sale interese si cele ale pacientului
lui, intotdeauna in favoarea pacientului
- “In circumstante in care trebuie sa se faca o alegere intre pacienti potentiali pentru un tratament
anume care se afla limitat , toti pacientii sunt indreptatiti la o selectie justa. Aceasta alegere
trebuie facuta pe criterii medicale si fara discriminare”
- Medicul, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate a minorului şi numai strict în interesul
acestuia, poate lua în considerare şi părerea minorului.
- Atunci când, din cauza unei situaţii de urgenţă, nu se poate obţine consimţământul adecvat, se
va putea proceda imediat la orice intervenţie indispensabilă din punct de vedere medical în
folosul sănătăţii persoanei vizate.
- Se transfera dinspre medic spre pacient 4 pachete cu informatii medicale care includ obligatoriu
si recomandarea profesionala :
● STATUS-ul ACTUAL AL STARII DE SANATATE(Dg, corelatii cu boli
existente,Prognosticul afectiunii)
● RECOMANDAREA PROFESIONALA A MEDICULUI(Tratament,scop, riscuri posibile
etc)
● EVOLUTIA BOLII DACA NU SE DA CURS RECOMANDARII
● CE ALTE POSIBILITATI/ALTERNATIVE VIABILE DE TRATAMENT EXISTA (daca exista)
cu BENEFICII si RISCURI
- Dubla loialitate(Dpdv legal) este stabilita de lege care prevede ca in interesul societatii (se
include interesul unui tert) poate fi divulgat de drept secretul profesional (intrucat nimeni nu are
drepturi peste drepturile celorlalti).
- Dubla loialitate(Dpdv moral) este moral ca sa deschida informatia critica intrucat dubla loialitate
il obliga la a fi loial amandoura evitand astfelsa devina mijlocul spr eimplinirea dorintelor unuia
care astfel fiind proiectate spre raul altuia devin imorale.
- Lucruri de baza din juramantul lui Hippocrate: Pro-viata, NU eutanasieisi NU avortului
- Moralitatea Kantiana este bazatape constructia imperativului categoric, o constructie
rationala-logica a caii binelui, a aflarii binelui ce sta la baza eticiisi care se regaseste in datoriei de
a-si exercita datoria si a implini datoria. Premizele sunt:
● O actiune este morala daca intotdeauna si in orice conditii actiunea va fi
considerata morala de catre toti ceilalti oameni
● O actiune este morala atata timp cat aceasta actiune nu trateaza oamenii (nici
pe sine nici pe ceilalti) mai ales ca pe simple mijloace pentru atingerea unui scop
ci chiar ca pe scopul in sine
● Agentul devine deopotriva (1) legislator, (2) subiect al propriilor legi dar si (3)
suveran administrator al legilorintr-o lume in care toti oamenii (cu totii) sunt
autonomi si liberi adica egali.
- Astfel rezulta ca binele nu se regaseste in rezultatul actiunii ci in calitatea vointei si exercitiul
datoriei spre a atinge acel rezultat (in actiunea insasi). DOAR DPDV KANTIAN
- In deontologie binele se cauta in persoana agentului si in actiunea sa realizata cu implinirea
datoriei (binele deontologic) spre deosebire de consecintialism in care binele se cauta prin forma
sa finala de manifestare exprimata prin calitatea consecintelor/rezultatelor (binele teleologic) si
a utilitatii lor comune (utilitarianism)
- Codul de la Nuremberg(1947) -> Experimentul trebuie sa fie condus astfel incat sa evite orice
suferinta fizica si psihica care nu este necesara si orice vatamare(Aminteste-ti de Neisser-Hansen)
- Inseminarea artificială a femeii, cu sperma unui terţ donator decedat, este interzisă si sa fie
sanatosi dpdv mintal
- Mama surogat poate fi
● Genetica (partiala) numita si traditionala: mama surogat ofera ovululsi uterul,
tatal biologic ofera spermatozoizii
● Totala: mama surogat ofera ovululsi uterul, spermatozoiziiprovinde la un tert
donor
● Gestationala (completa): mama biologica ofera ovulul, tatal biologic ofera
spermatozoizii iarmama surogat uterul
- Intelegerea dintre parti poate fi: Altruista: mama surogat nu e platita pentruinchirierea uterului
(dar poate primi compensatii non-financiare) sau Comerciala : in cele mai multe tari si legislatii
este ilegala
- Comodificarea este o transformare a bunurilor, serviciilor, ideilor care in mod normal sunt
considerate proprietati ale fiecaruia si nu sunt destinate vanzarii in bunuri, etc. ce capata valoare
de intrebuintare (comoditati) prin procesul de comodificare (sensul original al teoriei politice dat
de K. Marx; se deosebeste de comoditizare care este folosit in sensul teoriei afaceriisi de
 marketing si inseamna ca un produs cu valoare si unicitate sfarseste prin depersonalizare in piata
devenind o simpla comoditate (ceea ce este nevandabil devine vandabil).
- Este acceptabil ca ovulele sa devina o piata comerciala? Nu. Dar spermatozoizii? Nu. Este o
diferenta intre celulele germinale din acest punct de vedere? Nu.
- Eugenia = selecția/imbunatatirea trasaturilor genetice (ereditare) umane în scopul îmbunătățirii
populațiilor viitoare (referire cu predilecție la oameni)
- Eugenia pozitiva este acceptata! (încurajarea reproducerii persoanelor cu un fond genetic
superior; se produce și natural) în formele care nu aduc atingere libertății unui cetățean
- “euthanatos”, care însemna “cel care moare uşor, fericit”
- Cod deontologic: “Sunt contrare principiilor fundamentale ale exercitării profesiei de medic, în
special, următoarele acte: a) practicarea eutanasiei şi eugeniei”
 1. Un medic este un profesionist atunci cand, cu exceptia:

Un punct

Are unicul scop de a face bine societatii

Are competenta
Este membru al unui corp profesional respectand codul de etica si onorand dreptul de libera
practica
Are simtul datoriei, binele pacientului fiind principala sa obligatie
Actioneaza in acord cu valorile morale ale profesiei

2. Sunt forme de eugenie negativa, cu exceptia:

Un punct

Avort
Contraceptivele
Cercetarea pentru noi contraceptive
Sterilizare
Taxarea lipsei de copii

3. Nu se constituie obligatia morala de confidentialitate:

Un punct

Mereu cu exceptia celor 5 situatii prevazute de lege in care medicul nu inchide confidentialitatea si
nu constituie secretul profesional intrucat in aceste situatii exista informatii critice care sunt
destinate cunoasterii publice
Exclusiv pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii unei alte persoane (cand exista un
pericol iminent pentru o alta persoana) –dubla loialitate-
Exclusiv pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei pacientului
Atunci cand pacientul insusi cere sa nu se inchida confidentialitatea sau daca ea s-a constituit cere
sa se deschida confidentialitatea (“Va rog sa spuneti...”)
Niciodata pentru a preveni o fapta penala sau urmarile ei

4. Posibile conflicte in dileme etice, cu exceptia:

Un punct

binele individului si simtul datoriei profesionale

 valori individuale in conflict cu datoria de ingrijire
conflictul de interese
valori si/sau principii etice in conflict
binele individului fata de binele public

5.In practica medicale, respectul fata de pacient decurge din urmatoarele, cu exceptia:

Un punct

Dimensiunea morala –nevoia de a implini binele

Dimensiunea morala- respectul pentru autonomieProfesionalism –spiritul datoriei

Dimensiune legala- respectul legislatiei aferente statului in care se desfasoara actul medical
Dimensiune legala- respectul drepturilor pacientului

6. Consimtamantul informat poate fi, cu exceptia:

Un punct

Prezumat
Scris
Implicit
Verbal
Obligatoriu in urgenta

7.Referitor la dosarul pacientului este adevarat ca:

Un punct

Intr-un dosar (fisa) se noteaza doar starea pacientului, manoperele sunt implicite
Pentru procedurile cu risc nu este necesar consimtamantul informat
Datele medicale care se consemneaza si raman in dosar sunt in sprijinu justificarii actului medical
(in sprijinul pacientului)
Dosarul apartine pacientului si continutul lui unitatii medicale
Dosarul poate fi ridicat de pacient dupa externare

8. Referitor la informarea in vederea autorizarii actului medical prin semnarea CI,

afirmatia eronata este:

Un punct

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra costului tratamentulu
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra alternativelor existente la procedurile propuse
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor medicale propuse
 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate

9. Daca un medic de urgenta are in timpul unei conflagratii in ingrijire raniti din tabara
din care social, religios, politic face si el parte ii va ingriji pe ai lui cu prioritate fata de
ceilalti raniti? Un raspuns corect

Un punct

Da pentru ca are datorie fata de societatea care l-a ajutat sa devina medic
Da pentru ca facandu-i bine vor ucide din nou dintre ai lui si va fi raspunzator moral
Da pentru ca are datorie fata de tara
Nu
Da pentru ca ei sunt ucigasi ai compatriotilor lui

10. Etica normativa pe baza teoriei drepturilor, include drepturile fundamentale care
sunt, cu exceptia:

Un punct

Sunt universale (exista oriunde si se manifesta la fel)

Sunt drepturi naturale (manifestate inca de la nastere)
Sunt inalienabile (nu se modifica pe durata vietii)
Sunt egale pentru toti oamenii
Sunt prevazute diferit in legislatiile nationale, tin exclusiv de valorile morale ale comunitatii

11. De ce se informeaza un pacient autonom, afirmatia gresita

Un punct

Pentru ca doar informat poate ramane LIBER in optiunile sale si el are dreptul la libertate si sa
poata decide asupra intereselor sale
Pentru ca are DREPTUL sa fie informat (dreptul la informare) inclusiv asupra adevarului ca orice
cetatean
Pentru ca doar informat (prin consimtamant informat) poate sa ia CEA MAI BUNA DECIZIE cu
privire la actul medical propus in apararea celui mai bun interes al sau.
Este o obligatie de la care se poate face abatere dar niciodata in situatiile de urgenta
Pentru ca starea sa de sanatate este PROPRIETATEA sa (si are dreptul la proprietate)

12. Sunt drepturi reproductive, cu exceptia:

Un punct

Liberul arbitru cu privire la intretinerea relatiilor sexuale si de a decide cu privire la sarcina

 Dreptul la reproducere - dreptul părinţilor de a decide liber şi responsabil numărul, frecvenţa şi
momentul în care doresc să aibă copii, precum şi dreptul de a avea acces la informaţii, educaţie şi
mijloace pentru a lua o asemenea decizie;
Avort in siguranta

Dreptul la autoingrijire
Dreptul la liberul acces catre ingrijiri medicale reproductive (drepturi procreative): Tehnologii
Asistate reproductive (ART) sau procreatie asistata medical (PAM) in cazuri de sub
fertilitate/infertilitate

13.Argumente contra Eutanasie, cu exceptia:

Un punct

Valoare culturala: penitenta: Suferinta este o valoare culturala

Dreptul la o moarte demna (demnitate inseamna a valoriza viata si a da valoare omului: dar atunci
valoarea vietii lui este autodevalorizata). Dreptul la viata aduce dupa sine si dreptul la moarte ca
un drept sinergic iar nu antitetic.
Riscuri: Dreptul la moarte poate fi abuzat (abuzuri criminale).
Argument religios: Am primit viata o data cu sufletul. Este un dar care ne-a fost dat. Este o
manifestare a Dumnezeirii. Este vointa divina.
Argument filozofic: Valoarea vietii umane: viata umana fara pret. Respectul pentru umanitatea
omului (ratiunea sa) si viata umana

14.Datoriile medicului fata de colegi, cu exceptie:

Un punct

Cand este medical necesar va comunica cu colegii care sunt implicati in ingrijirea aceluiasi pacient.
Comunicare nu va tine cont confidentialitatea si va comunica integral informatia +
Nu va submina relatia pacient-medic a colegilor in scopul de a atrage pacientii.
Un medic se va comporta fata de colegii sai tot asa cum si-ar dori ca acestia sa se comporte fata
de el.
Aceasta comunicare va respecta confidentialitatea si va fi limitata la informatia necesara

15.Medicul este inclus intr-un program de studiu clinic impreuna cu toti pacientii sai. Va
putea fi sustinut financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul daca va prescrie un
anume medicament tuturor pacientilor sai fara deosebire, adica si celor care au nevoie
de el si celor care nu au nevoie de el, astfel incat acest tratament sa conduca la cat mai
multe medicamente vandute si astfel un bonus cat mai mare pentru medic. Este bine sa
faca acest lucru?-un raspuns corect.

Un punct

Este bine pentru ca se dovedeste eficienta medicamentului

Este bine pentru ca are un bonus mai mare
 Este bine pentru ca unii dintre pacienti se vor face bine
Nu este bine pentru ca interesul pacientilor primeaza
Este bine pentru ca un studiu clinic asta presupune

16.Datoriile medicului fata de pacient sunt, cu exceptia:

Un punct

Datoreaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiintelor sale medicale.

Medicul va avea permanent in minte obligatia de a apara viata umana.
Va respecta dreptul pacientului la confidentialitate.
Ori de cate ori o examinare sau un tratament se afla deasupra capacitatilor sale, se va consulta cu
un coleg sau va indrepta pacientul catre un alt medic care are abilitatea necesara.
Atunci cand serveste unei a treia parti nu trebuie sa se asigure ca pacientul sau are deplina
cunostiinta de aceasta situatie

17.Respectul demnitatii umane este fundamentul practicii medicinei si are la baza, toate
mai putin una:

Un punct

recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin moralitate cat si prin legalitate
recunoasterea valorii fiintei umane prin identificarea codului numeric personal
recunoasterea unicitatii fiintei umane prin autonomia sa
recunoasterea valorii fiintei umane prin umanitate si legalitate
recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin valoarea in sine a omului pentru sine cat si pentru
ceilalti

18.Referitor la relatia medic-pacient, modelul paternalist presupune- afirmatia corecta:

Un punctd

Prin intuitivism medicul anticipeaza dorintele pacientului

Beneficenta prevaleaza asupra autonomiei
Pacientul este in control
Medicul ca si consultant medical
Beneficenta se impleteste cu autonomia

19.Etica medicala include in definitie urmatoarele, cu exceptia:

Un punct

Este o aplicatie a eticii in domeniul practicii medicale

Se centreaza asupra relatiei medic-pacient
Genereaza un sistem de valori si principii
 Se centreaza asupra filozofiei moralei

Reglementeaza alegerile morale si profesionale medicale

20.Afirmatia eronata privind prevederile confidentialitatii este:

Un punct

A administra cu atentie datele electronice avand la baza legi protective asupra datelor cu caracter
personal
A proteja informatia medicala a pacientului in interrelatia cu alti furnizori de sanatate in interesul
pacientului
A comunica intotdeauna informatia medicala a pacientului catre familia acestuia
A proteja cu atentie datele electronice avand la baza legi protective asupra datelor cu caracter
personal
A pastra informatia medicala, datele medicale in interiorul relatiei medic-pacient

21.Un cioban are o tumora vezicala. Vezica urinara trebuie extirpata si are indicatie
pentru chirurgie dar va ramane cu dubla stoma ureterala pirn care capetele ureterelor
se vor lega la piele cu doua pungi ce trebuie evacuate zilnic. Nu poate si nu doreste sa
renunte la slujba lui de cioban si dupa operatie se va intoarce la stana de unde va
cobora in primavara; acolo nu are apa curenta si WC-ul este in curte. Care este cel mai
bun model de relatie in acest caz? Ciobanul ii spune sa faca cum crede el de cuviinta
ca are incredere in el ca medic. Care este cel mai bun model de relatie medic-pacient
pentru a fi aplicat?

Un punct

Toate si alegerea se face dupa cum este psihologia pacientului la acel moment al relatiei medic-
pacient
Interpretativ pentru ca nu este totul un sfat profesional intr-o situatie concreta de viata?
Paternalist pentru ca are la baza beneficenta si nu este totul binele pacientului si dreptul lui la
viata?
Deliberativ pentru ca nu este totul sa ai un prieten care te invata cum sa iei deciziile corecte?
Informativ pentru ca are la baza autonomia si nu este totul dreptul pacientului la libertate?

22.Sunt forme de mama surogat , cu exceptia

Un punct

Partiala
Empatica
Genetica
Totala
Completa
23.Argumente contra mama surogat, varianta eronata:

Un punct

Contractul de surogat conduce la munca reproductiva si lipsa participatiei maternale specific

umane.
Munca dezumanizata (specific uman este constiinta sarcinii, a relatiei cu fatul, a asteptarii nasterii
si a legaturii psihologice si biologice). Pierderea atasamentului moral fata de copil (cu atat mai mult
cu cat este si donatoarea ovulului)
Este o forma de munca alienata in care produsul muncii este separat de producator (Hegel) si
cedat societatii la cererea societatii: se degradeaza respectul fata de capacitatea umana de a
dispune de roadele muncii sale prin care fiinta umana este indreptatita la respect
Castigarea procesului social al nasterii (care se considera a fi specific uman)
Pentru femeia care inchiriaza uterul sau este o forma de servitute asemanator prostitutiei (o forma
de vanzare/inchiriere contracost sau contra compensatie a propriului corp a partilor sale intime),
folosirea corpului sau pentru interesul altora

24.Cand NU se poate lua in considerare privilegiul terapeutic?- afirmatia eronata:

Un punct

Pacientul autonom necesita o alta interventie medicala care succede tratamentul actual si astfel
pacientul trebuie sa stie adevarul pentru a urma aceste noi tratamente.
Pacientul autonom solicita aflarea adevarului
Cand pacientul are capacitatea de intelegere, voluntar si capacitate decizionala si solicita aflarea
adevarului
Cand familia solicita
Un cioban are o tumora vezicala. Vezica urinara trebuie extirpata si are indicatie
pentru chirurgie dar va ramane cu dubla stoma ureterala pirn care capetele ureterelor
se vor lega la piele cu doua pungi ce trebuie evacuate zilnic. Nu poate si nu doreste
sa renunte la slujba lui de cioban si dupa operatie se va intoarce la stana de unde va
cobora in primavara; acolo nu are apa curenta si WC-ul este in curte. Care este cel
mai bun model de relatie in acest caz? Ciobanul ii spune sa faca cum crede el de
cuviinta ca are incredere in el ca medic. Care este cel mai bun model de relatie medic-
pacient pentru a fi aplicat?

Pacientul autonom are o boala contagioasa care impune declarare obligatorie, inclusiv masuri de
profilaxie din partea pacientului

25.Autonomia presupune: toate mai putin una:

Un punct

Varsta majoratului
Capacitatea de calcul matematic si orientarea temporo-spatiala
Capacitate de decizie
Capacitate de voluntariat
Capacitate de intelegere
Un medic este un profesionist atunci cand, cu exceptia:

Are competenta
Are simtul datoriei, binele pacientului fiind principala sa obligatie
Actioneaza in acord cu valorile morale ale profesiei
Este membru al unui corp profesional respectand codul de etica si onorand dreptul de libera
practica
Are unicul scop de a face bine societatii
Respectul demnitatii umane este fundamentul practicii medicinei si are la baza, toate
mai putin una:

recunoasterea valorii fiintei umane prin umanitate si legalitate

recunoasterea valorii fiintei umane prin identificarea codului numeric personal
recunoasterea unicitatii fiintei umane prin autonomia sa
recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin moralitate cat si prin legalitate
recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin valoarea in sine a omului pentru sine cat si
pentru ceilalti
In practica medicala, respectul fata de pacient decurge din urmatoarele, cu exceptia

Dimensiunea morala- respectul pentru autonomie

Dimensiunea morala –nevoia de a implini binele
Profesionalism –spiritul datoriei
Dimensiune legala- respectul drepturilor pacientului
Dimensiune legala- respectul eutanasiei
Cu privire la alegerea/ decizia actiunii bune in dilema este corecta urmatoarea
afirmatie

Alegerea morala este acceptata de catre toti cei asupra carora isi face efectele
Este intotdeauna spre binele celui tanar (justitie)
Este intotdeauna spre binele celui batran, pentru ca acesta este vulnerabil si trebuie protejat
(justitie)
Daca se face pe criterii precum varsta, sex, religie sau rasa nu va genera injustitie
Genereaza injustitie daca se realizeaza pe criterii medicale
Autonomia presupune, toate adevarate mai putin una

Capacitate de intelegere
Capacitate de voluntariat
Capacitate de decizie
Varsta majoratului
 Capacitatea de calcul matematic si orientarea temporo-spatiala
ART. 1. Scopul şi rolul profesiei medicale. Întreaga activitate profesională a
medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi psihice
a fiinţei umane, sunt valori morale si principii etice identificate in acest articol cu
exceptia

Beneficenta – a face bine

Beneficenta – a dori binele
Respectul demnitatii umane
Non-maleficenta – a nu face rau
Reparatie
Referitor la relatia medic-pacient, modelul paternalist presupune, o afirmatie corecta:

Beneficenta prevaleaza asupra autonomiei

Beneficenta se impleteste cu autonomia
Pacientul este in control, medicul ca interpret
Medicul ca si consultant medical
Prin intuitivism medicul anticipeaza dorintele pacientului
Etica normativa pe baza teoriei drepturilor, include drepturile fundamentale care
sunt, cu exceptia:

Sunt drepturi naturale (manifestate inca de la nastere)

Sunt egale pentru toti oamenii
Sunt inalienabile (nu se modifica pe durata vietii)
Sunt universale (exista oriunde si se manifesta la fel)
Sunt prevazute diferit in legislatiile nationale, tin exclusiv de valorile morale ale comunitatii
Dreptul la ingrijire/asistenta medicala se bazeaza pe-alegeti afirmatia corecta:

Valori morale precum dreptul la viata si dreptul la sanatate

Valori legale precum justitia actului medical
Valori morale precum dreptul la proprietate
Drepturi, precum: dreptul la viata, la proprietate si sanatate
Obligatia pacientului la exercitarea datoriei de ingrijire.
Cum se informeaza pacientul? -afirmatia corecta

Succint, pentru ca informarea se face intotdeauna contratimp si timpul costa bani

Cu compatibilitate de gen, pacientii vor fi intotdeauna informati de medici de acelasi sex
La fel pentru toti pacientii, este o procedura standard – stereotipata
Realist, nu trebuie facuta o mobilizare a pacientului, adica la pat
 Adaptat la fiecare caz in parte dupa nivelul de intelegere si cultura dar continand informatia
importanta pentru a permite decizia informata
Cand se informeaza pacientul? – o afirmatia eronata:

Cand pacientul este autonom

Cand solicita si doreste sa afle adevarul despre starea sa de sanatate
Cand cunoasterea diagnosticului mobilizeaza pacientul pentru a lupta si a crea o alianta
terapeutica
Cand exista speranta terapeutica sau paliativa pentru care se poate face o recomandare
profesionala si se poate propune un plan terapeutic
Cu caracter de obligativitate, cand nu exista speranta terapeutica, diagnosticul cert este letal si
decesul este apropiat ori iminent.
Cu privire la autonomie este adevarata una dintre urmatoarele:

Capacitatea de a intelege presupune existenta unui pacient linistit care nu intrerupe expunerea
medicului si care, desi comunicarea se face intr-o limba pe care acesta nu o cunoaste,
politicos va aproba printr-o miscare a capului.
Capacitatea de a fi voluntar in alegere presupune participarea in trecut la programen de
voluntariat
Capacitatea decizionala, presupune ca intelege optiunile, alege (decide) intre acestea prin
rationament si isi apar cel mai bun interes al sau in raport cu situatia in care se afla,,
comunicand optiunea aleasa
Autonomia ca notiune filozofica si medicala presupune ca persoana se poate deplasa fara
ajutorul unui scaun cu rotile
O persoana este autonoma (juridic) si inainte de majorat cand dobandeste competenta legala
Non-maleficenta presupune (un raspuns gresit):

“Atunci cand nu poti face bine, sa nu faci rau” (Hipocrate)

Evaluarea riscurilor si evitarea riscurilor mai mari decat riscul de baza al bolii
Maximizarea beneficiului (a binelui) cu minimizarea riscurilor (balanta beneficii/riscuri in care
beneficiile sunt prevalente)
Sa previna costuri mai mari ale actului medical
Sa nu faca rau si astfel sa nu adauge un nou rau (non-vatamare)
Cu privire la decizia de a trata, afirmatia eronata este:

Se va trata cand se cunoaste cauza

Cand exista un tratament etiologic eficace pentru acea cauza/boala
Exista un beneficiu asteptat, concret iar pacientul poate beneficia de pe urma acelui tratament
Riscul tratamentului nu depaseste riscul bolii de baza
Pacientul lipsit de autonomie accepta tratamentul/interventia
Consimtamantul informat poate fi, cu exceptia:

Prezumat
Implicit
Scris
Verbal
Obligatoriu in urgenta
Referitor la informarea in vederea autorizarii actului medical prin semnarea CI,
afirmatia eronata este:

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor medicale propuse
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra alternativelor existente la procedurile propuse
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra costului tratamentului
Afirmatia eronata privind prevederile confidentialitatii este:

A pastra informatia medicala, datele medicale in interiorul relatiei medic-pacient

A proteja informatia medicala a pacientului in interrelatia cu alti furnizori de sanatate in
interesul pacientului
A proteja cu atentie datele electronice avand la baza legi protective asupra datelor cu caracter
personal
A administra cu atentie datele electronice avand la baza legi protective asupra datelor cu
caracter personal
A comunica inforrmatia medicala a pacientului familiei acestuia, fara acordul acestuia
Referitor la secretul profesional este adevarata urmatoarea afirmatie:

Se intelege secretul a carei cunoastere a fost dobandita in exercitiul unei activitati profesionale
Incalcarea nu reprezinta o infractiune
Se refera exclusiv la valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta
persoana
Nu are aplicabilitate in practica medicala
Tine de loialitatea pacientului fata de medicul sau
Afirmatia falsa – cand poate fi deschis de drept secretul profesional:

in scopul protejarii unui interes public important

pentru protectia sanatatii publice
pentru prevenirea unui pericol iminent
se pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane (pacientul insusi/un
tert)
 la solicitarea presei contra cost
Datoriile medicului fata de colegi implica, cu exceptie:

Un medic se va comporta fata de colegii sai tot asa cum si-ar dori ca acestia sa se comporte
fata de el.
Nu va submina relatia pacient-medic a colegilor in scopul de a atrage pacientii.
Cand este medical necesar va comunica cu colegii care sunt implicati in ingrijirea aceluiasi
pacient.
Comunicare care va respecta confidentialitatea si va fi limitata la informatia necesara
Comunicare care nu va tine cont confidentialitatea si va comunica integral informatia
Sunt forme de mama surogat , cu exceptia

Partiala
Totala
Genetica
Completa
Medie
Sunt forme de eugenie negativa, cu exceptia:

Taxarea lipsei de copii

Contraceptivele
Cercetarea pentru noi contraceptive
Sterilizare
Avort
Daca un medic de urgenta are in timpul unei conflagratii in ingrijire raniti din tabara
din care social, religios, politic face si el parte ii va ingriji pe ai lui cu prioritate fata de
ceilalti raniti? Un raspuns corect

Da pentru ca are datorie fata de tara

Da pentru ca are datorie fata de societatea care l-a ajutat sa devina medic
Da pentru ca facandu-i bine vor ucide din nou dintre ai lui si va fi raspunzator moral
Da pentru ca ei sunt ucigasi ai compatriotilor lui
Nu
Un pacient bolnav dar agresiv loveste medicul. Sa mai ingrijeasca sau sa externeze
direct?-Un raspuns gresit

Sa ingrijeasca pentru ca are datorie profesionala

Sa ingrijeasca pentru ca scopul lui ca medic este sa faca bine atunci cand pacientul are nevoie
de ingrijire medicala
 Sa ingrijeasca pentru unicitatea fiinte umane a bolnavului si demnitatea lui
Sa ingrijeasca pentru ca ar putea fi agresiv pentru ca este bolnav si chiar asa agresiv ,
agresivitatea este o boala
Sa nu ingrijeasca pentru ca daca ingrijieste va fi reclamat si gasit vinovat
Medicul este inclus intr-un program de studiu clinic impreuna cu toti pacientii sai. Va
putea fi sustinut financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul daca va prescrie
un anume medicament tuturor pacientilor sai fara deosebire, adica si celor care au
nevoie de el si celor care nu au nevoie de el, astfel incat acest tratament sa conduca
la cat mai multe medicamente vandute si astfel un bonus cat mai mare pentru medic.
Este bine sa faca acest lucru?-un raspuns corect.

Este bine pentru ca are un bonus mai mare

Este bine pentru ca se dovedeste eficienta medicamentului
Este bine pentru ca un studio clinic asta presupune
Este bine pentru ca unii dintre pacienti se vor face bine
Nu este bine pentru ca interesul pacientilor primeaza
1.Beneficenta, in conceptul largit presupune, cu exceptia:

A nu face rau
A prevenit raul
A elimina raul
A face bine
A elimina discriminarea

2.Referitor la relatia medic-pacient, modelul paternalist presupune- afirmatia corecta:

Beneficenta prevaleaza asupra autonomiei

Beneficenta se impleteste cu autonomia
Pacientul este in control
Medicul ca si consultant medical
Prin intuitivism medicul anticipeaza dorintele pacientului

3.Art. 2 Nediscriminarea- sunt valori morale si principii etice identificate in acest articol
cu exceptia:

Justitia
Respectul unicitatii fiintei umane
Respectul demnitatii umane
Egalitatea
Autonomia

4.Cu privire la autonomie este adevarata una dintre urmatoarele:

Capacitatea de a intelege presupune existenta unui pacient linistit care nu intrerupe expunerea
medicului si care, desi comunicarea se face intr-o limba pe care acesta nu o cunoaste, politicos va
aproba printr-o miscare a capului.
Capacitatea de a fi voluntar in alegere presupune participarea in trecut la programen de voluntariat
Capacitatea decizionala, presupune ca intelege optiunile, alege (decide) intre acestea prin
rationament si isi apar cel mai bun interes al sau in raport cu situatia in care se afla,, comunicand
optiunea aleasa
Autonomia ca notiune filozofica si medicala presupune ca persoana se poate deplasa fara ajutorul
unui scaun cu rotile
O persoana este autonoma (juridic) si inainte de majorat cand dobandeste competenta legala

5.Daca un medic de urgenta are in timpul unei conflagratii in ingrijire raniti din tabara din
care social, religios, politic face si el parte ii va ingriji pe ai lui cu prioritate fata de ceilalti
raniti? Un raspuns corect

Da pentru ca are datorie fata de tara

Da pentru ca are datorie fata de societatea care l-a ajutat sa devina medic
Da pentru ca facandu-i bine vor ucide din nou dintre ai lui si va fi raspunzator moral
Da pentru ca ei sunt ucigasi ai compatriotilor lui
Nu
6.Respectul demnitatii umane este fundamentul practicii medicinei si are la baza, toate
mai putin una:

recunoasterea valorii fiintei umane prin umanitate si legalitate

recunoasterea valorii fiintei umane prin identificarea codului numeric personal
recunoasterea unicitatii fiintei umane prin autonomia sa
recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin moralitate cat si prin legalitate
recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin valoarea in sine a omului pentru sine cat si pentru
ceilalti

7.Un pacient bolnav dar agresiv loveste medicul. Sa mai ingrijeasca sau sa externeze
direct?-Un raspuns gresit

Sa ingrijeasca pentru ca are datorie profesionala

Sa ingrijeasca pentru ca scopul lui ca medic este sa faca bine atunci cand pacientul are nevoie de
ingrijire medicala
Sa ingrijeasca pentru unicitatea fiinte umane a bolnavului si demnitatea lui
Sa ingrijeasca pentru ca ar putea fi agresiv pentru ca este bolnav si chiar asa agresiv ,
agresivitatea este o boala
Sa nu ingrijeasca pentru ca daca ingrijieste va fi reclamat si gasit vinovat

8.Posibile conflicte in dileme etice, cu exceptia:

binele individului fata de binele public

binele individului si simtul datoriei profesionale
valori si/sau principii etice in conflict
valori individuale in conflict cu datoria de ingrijire
conflictul de interese

9.Etica medicala include in definitie urmatoarele, cu exceptia:

Este o aplicatie a eticii in domeniul practicii medicale

Genereaza un sistem de valori si principii
Reglementeaza alegerile morale si profesionale medicale
Se centreaza asupra relatiei medic-pacient
Se centreaza asupra filozofiei moralei

10.Medicul este inclus intr-un program de studiu clinic impreuna cu toti pacientii sai. Va
putea fi sustinut financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul daca va prescrie un
anume medicament tuturor pacientilor sai fara deosebire, adica si celor care au nevoie
de el si celor care nu au nevoie de el, astfel incat acest tratament sa conduca la cat mai
multe medicamente vandute si astfel un bonus cat mai mare pentru medic. Este bine sa
faca acest lucru?-un raspuns corect.

Este bine pentru ca are un bonus mai mare

Este bine pentru ca se dovedeste eficienta medicamentului
Este bine pentru ca un studiu clinic asta presupune
Este bine pentru ca unii dintre pacienti se vor face bine
Nu este bine pentru ca interesul pacientilor primeaza
11.Autonomia presupune: toate mai putin una:

Capacitate de intelegere
Capacitate de voluntariat
Capacitate de decizie
Varsta majoratului
Capacitatea de calcul matematic si orientarea temporo-spatiala

12Sunt criterii de justificare a riscului, cu exceptia:

Actiunea medicala salveaza de la un pericol real, important

Actiunea medicala salveaza de la un pericol actual, iminent ce nu poate fi evitat altfel
In cercetarea stiintifica, balanta riscuri/beneficii are intaietate asupra indicatiei profesionale
Balanta riscuri/beneficii in favoarea beneficiilor, nu se accepta tratament medical fara beneficii
pentru ca in acest caz orice risc care se manifesta apare nejustificat.
In cercetarea stiintifica indicatia medicala prevaleaza asupra riscurilor.

13.Sunt forme reale de Eutanasie (E), cu exceptia:

E. Voluntara
E. Non-voluntara
E. Involuntara
E. cu dublu efect
E. din compasiune

14.Confidentialitatea se refera la, alegeti afirmatia corecta:

Valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Valorilor religioase ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana
Valorilor legale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana
Autonomia pacientului
Justitia actului medical

15.Datoriile medicului fata de pacient sunt, cu exceptia:

Medicul va avea permanent in minte obligatia de a apara viata umana.

Datoreaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiintelor sale medicale.
Ori de cate ori o examinare sau un tratament se afla deasupra capacitatilor sale, se va consulta cu
un coleg sau va indrepta pacientul catre un alt medic care are abilitatea necesara.
Va respecta dreptul pacientului la confidentialitate.
Atunci cand serveste unei a treia parti nu trebuie sa se asigure ca pacientul sau are deplina
cunostiinta de aceasta situatie

16.Consimtamantul informat poate fi, cu o exceptie:

Prezumat
Implicit
Scris
Verbal
 Obligatoriu in urgenta

17.Referitor la informarea in vederea autorizarii actului medical prin semnarea CI,

afirmatia eronata este:

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor medicale propuse
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra alternativelor existente la procedurile propuse
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra costului tratamentului

18.Argumente contra Eutanasie, cu exceptia:

Argument religios: Am primit viata o data cu sufletul. Este un dar care ne-a fost dat. Este o
manifestare a Dumnezeirii. Este vointa divina.
Argument filozofic: Valoarea vietii umane: viata umana fara pret. Respectul pentru umanitatea
omului (ratiunea sa) si viata umana
Valoare culturala: penitenta: Suferinta este o valoare culturala
Riscuri: Dreptul la moarte poate fi abuzat (abuzuri criminale).
Dreptul la o moarte demna (demnitate inseamna a valoriza viata si a da valoare omului: dar atunci
valoarea vietii lui este autodevalorizata). Dreptul la viata aduce dupa sine si dreptul la moarte ca
un drept sinergic iar nu antitetic.

19.Sunt forme de eugenie negativa, cu exceptia:

Taxarea lipsei de copii

Contraceptivele
Cercetarea pentru noi contraceptive
Sterilizare
Avort

20.Sunt drepturi reproductive, cu exceptia:

Dreptul la reproducere - dreptul părinţilor de a decide liber şi responsabil numărul, frecvenţa şi

momentul în care doresc să aibă copii, precum şi dreptul de a avea acces la informaţii, educaţie şi
mijloace pentru a lua o asemenea decizie;
Liberul arbitru cu privire la intretinerea relatiilor sexuale si de a decide cu privire la sarcina
Dreptul la liberul acces catre ingrijiri medicale reproductive (drepturi procreative): Tehnologii
Asistate reproductive (ART) sau procreatie asistata medical (PAM) in cazuri de sub
fertilitate/infertilitate
Avort in siguranta
Dreptul la autoingrijire

21.Cu privire la alegerea/ decizia actiunii bune in dilema este corecta urmatoarea
afirmatie:

Alegerea morala este acceptata de catre toti cei asupra carora isi face efectele
Este intotdeauna spre binele celui tanar (justitie)
Este intotdeauna spre binele celui batran, pentru ca acesta este vulnerabil si trebuie protejat
(justitie)
 Daca se face pe criterii precum varsta, sex, religie sau rasa nu va genera injustitie
Genereaza injustitie daca se realizeaza pe criterii medicale

22.Afirmatia falsa – cand poate fi deschis de drept secretul profesional:

in scopul protejarii unui interes public important

pentru protectia sanatatii publice
pentru prevenirea unui pericol iminent
se pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane (pacientul insusi/un tert)
la solicitarea presei contra cost

23.Argumente contra mama surogat, varianta eronata:

Este o forma de munca alienata in care produsul muncii este separat de producator (Hegel) si
cedat societatii la cererea societatii: se degradeaza respectul fata de capacitatea umana de a
dispune de roadele muncii sale prin care fiinta umana este indreptatita la respect
Munca dezumanizata (specific uman este constiinta sarcinii, a relatiei cu fatul, a asteptarii nasterii
si a legaturii psihologice si biologice). Pierderea atasamentului moral fata de copil (cu atat mai mult
cu cat este si donatoarea ovulului)
Castigarea procesului social al nasterii (care se considera a fi specific uman)
Pentru femeia care inchiriaza uterul sau este o forma de servitute asemanator prostitutiei (o forma
de vanzare/inchiriere contracost sau contra compensatie a propriului corp a partilor sale intime),
folosirea corpului sau pentru interesul altora
Contractul de surogat conduce la munca reproductiva si lipsa participatiei maternale specific
umane.

24Referitor la secretul profesional este adevarata urmatoarea afirmatie:

Se intelege secretul a carei cunoastere a fost dobandita in exercitiul unei activitati profesionale
Incalcarea nu reprezinta o infractiune
Se refera exclusiv la valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana
Nu are aplicabilitate in practica medicala
Tine de loialitatea pacientului fata de medicul sau

25.Sunt tipuri de rationament medical, cu exceptia:

Rationament analogic prin automatism

Rationament analogic prin obisnuinta
Rationament farmacologic
Rationament bazat pe dovezi
Rationament analogic bazat pe instinct
1. Un medic este un profesionist atunci cand, cu exceptia:

Un punct

Are competenta

Are simtul datoriei, binele pacientului fiind principala sa obligatie

Actioneaza in acord cu valorile morale ale profesiei

Este membru al unui corp profesional respectand codul de etica si onorand dreptul de libera
practica

Are unicul scop de a face bine societatii

2. Respectul demnitatii umane este fundamentul practicii medicinei si are la baza,

toate mai putin una:

Un punct

recunoasterea valorii fiintei umane prin umanitate si legalitate

recunoasterea valorii fiintei umane prin identificarea codului numeric persona​l

recunoasterea unicitatii fiintei umane prin autonomia sa

recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin moralitate cat si prin legalitate

recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin valoarea in sine a omului pentru sine cat si
pentru ceilalti

3. In practica medicala, respectul fata de pacient decurge din urmatoarele, cu

exceptia

Un punct

Dimensiunea morala- respectul pentru autonomie

Dimensiunea morala –nevoia de a implini binele

Profesionalism –spiritul datoriei

Dimensiune legala- respectul drepturilor pacientului

Dimensiune legala- respectul eutanasiei

4. Cu privire la alegerea/ decizia actiunii bune in dilema este corecta urmatoarea

afirmatie

Un punct

Alegerea morala este acceptata de catre toti cei asupra carora isi face efectele

Este intotdeauna spre binele celui tanar (justitie)

Este intotdeauna spre binele celui batran, pentru ca acesta este vulnerabil si trebuie protejat
(justitie)

Daca se face pe criterii precum varsta, sex, religie sau rasa nu va genera injustitie

Genereaza injustitie daca se realizeaza pe criterii medicale

5. Autonomia presupune, toate adevarate mai putin una

Un punct

Capacitate de intelegere

Capacitate de voluntariat

Capacitate de decizie

Varsta majoratului

Capacitatea de calcul matematic si orientarea temporo-spatiala

6. ART. 1. Scopul şi rolul profesiei medicale. Întreaga activitate profesională a

medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice şi
psihice a fiinţei umane, sunt valori morale si principii etice identificate in acest
articol cu exceptia
Un punct

Beneficenta – a face bine

Beneficenta – a dori binele

Respectul demnitatii umane

Non-maleficenta – a nu face rau

Reparatie

7. Referitor la relatia medic-pacient, modelul paternalist presupune, o afirmatie

corecta:

Un punct

Beneficenta prevaleaza asupra autonomiei

Beneficenta se impleteste cu autonomia

Pacientul este in control, medicul ca interpret

Medicul ca si consultant medical

Prin intuitivism medicul anticipeaza dorintele pacientului

8. Etica normativa pe baza teoriei drepturilor, include drepturile fundamentale care

sunt, cu exceptia:

Un punct

Sunt drepturi naturale (manifestate inca de la nastere)

Sunt egale pentru toti oamenii

Sunt inalienabile (nu se modifica pe durata vietii)

Sunt universale (exista oriunde si se manifesta la fel)

Sunt prevazute diferit in legislatiile nationale, tin exclusiv de valorile morale ale comunitatii

9. Dreptul la ingrijire/asistenta medicala se bazeaza pe-alegeti afirmatia corecta:

Un punct

Valori morale precum dreptul la viata si dreptul la sanatate

Valori legale precum justitia actului medical

Valori morale precum dreptul la proprietate

Drepturi, precum: dreptul la viata, la proprietate si sanatate

Obligatia pacientului la exercitarea datoriei de ingrijire.

10. Cum se informeaza pacientul? -afirmatia corecta

Un punct

Succint, pentru ca informarea se face intotdeauna contratimp si timpul costa bani

Cu compatibilitate de gen, pacientii vor fi intotdeauna informati de medici de acelasi sex

La fel pentru toti pacientii, este o procedura standard – stereotipata

Realist, nu trebuie facuta o mobilizare a pacientului, adica la pat

Adaptat la fiecare caz in parte dupa nivelul de intelegere si cultura dar continand informatia
importanta pentru a permite decizia informata

11. Cand se informeaza pacientul? – o afirmatia eronata:

Un punct

Cand pacientul este autonom

Cand solicita si doreste sa afle adevarul despre starea sa de sanatate

Cand cunoasterea diagnosticului mobilizeaza pacientul pentru a lupta si a crea o alianta

terapeutica

Cand exista speranta terapeutica sau paliativa pentru care se poate face o recomandare
profesionala si se poate propune un plan terapeutic

Cu caracter de obligativitate, cand nu exista speranta terapeutica, diagnosticul cert este letal si
decesul este apropiat ori iminent.

12. Cu privire la autonomie este adevarata una dintre urmatoarele:

Un punct

Capacitatea de a intelege presupune existenta unui pacient linistit care nu intrerupe expunerea
medicului si care, desi comunicarea se face intr-o limba pe care acesta nu o cunoaste, politicos
va aproba printr-o miscare a capului.

Capacitatea de a fi voluntar in alegere presupune participarea in trecut la programen de

voluntariat

Capacitatea decizionala, presupune ca intelege optiunile, alege (decide) intre acestea prin
rationament si isi apar cel mai bun interes al sau in raport cu situatia in care se afla,,
comunicand optiunea aleasa

Autonomia ca notiune filozofica si medicala presupune ca persoana se poate deplasa fara

ajutorul unui scaun cu rotile
 O persoana este autonoma (juridic) si inainte de majorat cand dobandeste competenta legala

13. Non-maleficenta presupune (un raspuns gres​“Atunci cand nu poti face bine, sa nu faci
rau” (Hipocrate)

Evaluarea riscurilor si evitarea riscurilor mai mari decat riscul de baza al bolii

Maximizarea beneficiului (a binelui) cu minimizarea riscurilor (balanta beneficii/riscuri in care

beneficiile sunt prevalente)

Sa previna costuri mai mari ale actului medical

Sa nu faca rau si astfel sa nu adauge un nou rau (non-vatamare)

14. Cu privire la decizia de a trata, afirmatia eronata este:

Un punct

Se va trata cand se cunoaste cauza

Cand exista un tratament etiologic eficace pentru acea cauza/boala

Exista un beneficiu asteptat, concret iar pacientul poate beneficia de pe urma acelui tratament

Riscul tratamentului nu depaseste riscul bolii de baza

Pacientul lipsit de autonomie accepta tratamentul/interventia

15. Consimtamantul informat poate fi, cu exceptia:

Un punct

Prezumat

Implicit

Scris

Verbal

Obligatoriu in urgenta

16. Referitor la informarea in vederea autorizarii actului medical prin semnarea CI,
afirmatia eronata este:

Un punct
 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor medicale propuse

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra alternativelor existente la procedurile propuse

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra costului tratamentului

17. Afirmatia eronata privind prevederile confidentialitatii este:

Un punct

A pastra informatia medicala, datele medicale in interiorul relatiei medic-pacient

A proteja informatia medicala a pacientului in interrelatia cu alti furnizori de sanatate in

interesul pacientului

A proteja cu atentie datele electronice avand la baza legi protective asupra datelor cu caracter
personal

A administra cu atentie datele electronice avand la baza legi protective asupra datelor cu
caracter personal

A comunica inforrmatia medicala a pacientului familiei acestuia, fara acordul acestuia

18. Referitor la secretul profesional este adevarata urmatoarea afirmatie:

Un punct

Se intelege secretul a carei cunoastere a fost dobandita in exercitiul unei activitati profesionale

Incalcarea nu reprezinta o infractiune

Se refera exclusiv la valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta
persoana

Nu are aplicabilitate in practica medicala

Tine de loialitatea pacientului fata de medicul sau

19. Afirmatia falsa – cand poate fi deschis de drept secretul profesional:

Un punct

in scopul protejarii unui interes public important

 pentru protectia sanatatii publice

pentru prevenirea unui pericol iminent

se pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane (pacientul insusi/un
tert)

la solicitarea presei contra cost

20. Datoriile medicului fata de colegi implica, cu exceptie:

Un punct

Un medic se va comporta fata de colegii sai tot asa cum si-ar dori ca acestia sa se comporte
fata de el.

Nu va submina relatia pacient-medic a colegilor in scopul de a atrage pacientii.

Cand este medical necesar va comunica cu colegii care sunt implicati in ingrijirea aceluiasi
pacient.

Comunicare care va respecta confidentialitatea si va fi limitata la informatia necesara

Comunicare care nu va tine cont confidentialitatea si va comunica integral informatia

21. Sunt forme de mama surogat , cu exceptia

Un punct

Partiala

Totala

Genetica

Completa

Medie

22. Sunt forme de eugenie negativa, cu exceptia:

Un punct

Taxarea lipsei de copii

Contraceptivele

Cercetarea pentru noi contraceptive

 Sterilizare

Avort

23. Daca un medic de urgenta are in timpul unei conflagratii in ingrijire raniti din
tabara din care social, religios, politic face si el parte ii va ingriji pe ai lui cu prioritate
fata de ceilalti raniti? Un raspuns corect

Un punct

Da pentru ca are datorie fata de tara

Da pentru ca are datorie fata de societatea care l-a ajutat sa devina medic

Da pentru ca facandu-i bine vor ucide din nou dintre ai lui si va fi raspunzator moral

Da pentru ca ei sunt ucigasi ai compatriotilor lui

Nu

24. Un pacient bolnav dar agresiv loveste medicul. Sa mai ingrijeasca sau sa
externeze direct?-Un raspuns gresit

Un punct

Sa ingrijeasca pentru ca are datorie profesionala

Sa ingrijeasca pentru ca scopul lui ca medic este sa faca bine atunci cand pacientul are nevoie
de ingrijire medicala

Sa ingrijeasca pentru unicitatea fiinte umane a bolnavului si demnitatea lui

Sa ingrijeasca pentru ca ar putea fi agresiv pentru ca este bolnav si chiar asa agresiv ,
agresivitatea este o boala

Sa nu ingrijeasca pentru ca daca ingrijieste va fi reclamat si gasit vinovat

25. Medicul este inclus intr-un program de studiu clinic impreuna cu toti pacientii sai.
Va putea fi sustinut financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul daca va
prescrie un anume medicament tuturor pacientilor sai fara deosebire, adica si celor
care au nevoie de el si celor care nu au nevoie de el, astfel incat acest tratament sa
conduca la cat mai multe medicamente vandute si astfel un bonus cat mai mare
pentru medic. Este bine sa faca acest lucru?-un raspuns corect.
Un punct

Este bine pentru ca are un bonus mai mare

Este bine pentru ca se dovedeste eficienta medicamentului

Este bine pentru ca un studio clinic asta presupune

Este bine pentru ca unii dintre pacienti se vor face bine

Nu este bine pentru ca interesul pacientilor primeaza

1 Argumente contra mama surogat, varianta eronata:

Este o forma de munca alienata in care produsul muncii este separat de producator (Hegel) si
cedat societatii la cererea societatii: se degradeaza respectul fata de capacitatea umana de a
dispune de roadele muncii sale prin care fiinta umana este indreptatita la respect

Munca dezumanizata (specific uman este constiinta sarcinii, a relatiei cu fatul, a asteptarii nasterii
si a legaturii psihologice si biologice). Pierderea atasamentului moral fata de copil (cu atat mai
mult cu cat este si donatoarea ovulului)

Castigarea procesului social al nasterii (care se considera a fi specific uman)

Pentru femeia care inchiriaza uterul sau este o forma de servitute asemanator prostitutiei (o forma
de vanzare/inchiriere contracost sau contra compensatie a propriului corp a partilor sale intime),
folosirea corpului sau pentru interesul altora

Contractul de surogat conduce la munca reproductiva si lipsa participatiei maternale specific

umane.

2 Sunt criterii de justificare a riscului, cu exceptia:

Actiunea medicala salveaza de la un pericol real, important

Actiunea medicala salveaza de la un pericol actual, iminent ce nu poate fi evitat altfel

In cercetarea stiintifica, balanta riscuri/beneficii are intaietate asupra indicatiei profesionale

Balanta riscuri/beneficii in favoarea beneficiilor, nu se accepta tratament medical fara beneficii

pentru ca in acest caz orice risc care se manifesta apare nejustificat.

In cercetarea stiintifica indicatia medicala prevaleaza asupra riscurilor​.

3 Un pacient bolnav dar agresiv loveste medicul. Sa mai ingrijeasca sau sa externeze
direct?-Un raspuns gresit

Sa ingrijeasca pentru ca are datorie profesionala

Sa ingrijeasca pentru ca scopul lui ca medic este sa faca bine atunci cand pacientul are nevoie de
ingrijire medicala

Sa ingrijeasca pentru unicitatea fiinte umane a bolnavului si demnitatea lui

Sa ingrijeasca pentru ca ar putea fi agresiv pentru ca este bolnav si chiar asa agresiv ,
agresivitatea este o boala

Sa nu ingrijeasca pentru ca daca ingrijieste va fi reclamat si gasit vinovat

4 Cu privire la alegerea/ decizia actiunii bune in dilema este corecta urmatoarea
afirmatie:

Alegerea morala este acceptata de catre toti cei asupra carora isi face efectele

Este intotdeauna spre binele celui tanar (justitie)

Este intotdeauna spre binele celui batran, pentru ca acesta este vulnerabil si trebuie protejat
(justitie)

Daca se face pe criterii precum varsta, sex, religie sau rasa nu va genera injustitie

Genereaza injustitie daca se realizeaza pe criterii medicale

5 Argumente contra Eutanasie, cu exceptia:

Argument religios: Am primit viata o data cu sufletul. Este un dar care ne-a fost dat. Este o
manifestare a Dumnezeirii. Este vointa divina.

Argument filozofic: Valoarea vietii umane: viata umana fara pret. Respectul pentru umanitatea
omului (ratiunea sa) si viata umana

Valoare culturala: penitenta: Suferinta este o valoare culturala

Riscuri: Dreptul la moarte poate fi abuzat (abuzuri criminale).

Dreptul la o moarte demna (demnitate inseamna a valoriza viata si a da valoare omului: dar atunci
valoarea vietii lui este autodevalorizata). Dreptul la viata aduce dupa sine si dreptul la moarte ca un
drept sinergic iar nu antitetic.

6 Referitor la informarea in vederea autorizarii actului medical prin semnarea CI,

afirmatia eronata este:

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor medicale propuse

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra alternativelor existente la procedurile propuse

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra costului tratamentului

7 Sunt forme de eugenie negativa, cu exceptia:

 Taxarea lipsei de copii

Contraceptivele

Cercetarea pentru noi contraceptive

Sterilizare

Avort

8 Medicul este inclus intr-un program de studiu clinic impreuna cu toti pacientii sai. Va
putea fi sustinut financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul daca va prescrie un
anume medicament tuturor pacientilor sai fara deosebire, adica si celor care au nevoie
de el si celor care nu au nevoie de el, astfel incat acest tratament sa conduca la cat mai
multe medicamente vandute si astfel un bonus cat mai mare pentru medic. Este bine sa
faca acest lucru?-un raspuns corect.

Este bine pentru ca are un bonus mai mare

Este bine pentru ca se dovedeste eficienta medicamentului

Este bine pentru ca un studiu clinic asta presupune

Este bine pentru ca unii dintre pacienti se vor face bine

Nu este bine pentru ca interesul pacientilor primeaza

9 Sunt forme reale de Eutanasie (E), cu exceptia:

E. Voluntara

E. Non-voluntara

E. Involuntara

E. cu dublu efect

E. din compasiune

10 Cu privire la autonomie este adevarata una dintre urmatoarele:

Capacitatea de a intelege presupune existenta unui pacient linistit care nu intrerupe expunerea
medicului si care, desi comunicarea se face intr-o limba pe care acesta nu o cunoaste, politicos va
aproba printr-o miscare a capului.
 Capacitatea de a fi voluntar in alegere presupune participarea in trecut la programen de voluntariat

Capacitatea decizionala, presupune ca intelege optiunile, alege (decide) intre acestea prin
rationament si isi apar cel mai bun interes al sau in raport cu situatia in care se afla,, comunicand
optiunea aleasa

Autonomia ca notiune filozofica si medicala presupune ca persoana se poate deplasa fara ajutorul
unui scaun cu rotile

O persoana este autonoma (juridic) si inainte de majorat cand dobandeste competenta legala

11 Sunt drepturi reproductive, cu exceptia:

Dreptul la reproducere - dreptul părinţilor de a decide liber şi responsabil numărul, frecvenţa şi

momentul în care doresc să aibă copii, precum şi dreptul de a avea acces la informaţii, educaţie şi
mijloace pentru a lua o asemenea decizie;

Liberul arbitru cu privire la intretinerea relatiilor sexuale si de a decide cu privire la sarcina

Dreptul la liberul acces catre ingrijiri medicale reproductive (drepturi procreative): Tehnologii
Asistate reproductive (ART) sau procreatie asistata medical (PAM) in cazuri de sub
fertilitate/infertilitate

Avort in siguranta

Dreptul la autoingrijire

12 Confidentialitatea se refera la, alegeti afirmatia corecta:

Valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Valorilor religioase ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Valorilor legale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Autonomia pacientului

Justitia actului medical

13 Etica medicala include in definitie urmatoarele, cu exceptia:

Este o aplicatie a eticii in domeniul practicii medicale

Genereaza un sistem de valori si principii

Reglementeaza alegerile morale si profesionale medicale

Se centreaza asupra relatiei medic-pacient

 Se centreaza asupra filozofiei moralei

14 Respectul demnitatii umane este fundamentul practicii medicinei si are la baza, toate
mai putin una:

recunoasterea valorii fiintei umane prin umanitate si legalitate

recunoasterea valorii fiintei umane prin identificarea codului numeric personal

recunoasterea unicitatii fiintei umane prin autonomia sa

recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin moralitate cat si prin legalitate

recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin valoarea in sine a omului pentru sine cat si pentru
ceilalti

15 Autonomia presupune: toate mai putin una:

Capacitate de intelegere

Capacitate de voluntariat

Capacitate de decizie

Varsta majoratului

Capacitatea de calcul matematic si orientarea temporo-spatiala

16 Daca un medic de urgenta are in timpul unei conflagratii in ingrijire raniti din tabara
din care social, religios, politic face si el parte ii va ingriji pe ai lui cu prioritate fata de
ceilalti raniti? Un raspuns corect

Da pentru ca are datorie fata de tara

Da pentru ca are datorie fata de societatea care l-a ajutat sa devina medic

Da pentru ca facandu-i bine vor ucide din nou dintre ai lui si va fi raspunzator moral

Da pentru ca ei sunt ucigasi ai compatriotilor lui

Nu

17 Posibile conflicte in dileme etice, cu exceptia:

binele individului fata de binele public

 binele individului si simtul datoriei profesionale

valori si/sau principii etice in conflict

valori individuale in conflict cu datoria de ingrijire

conflictul de interese

18 Beneficenta, in conceptul largit presupune, cu exceptia:

A nu face rau

A prevenit raul

A elimina raul

A face bine

A elimina discriminarea

19 Referitor la secretul profesional este adevarata urmatoarea afirmatie:

Se intelege secretul a carei cunoastere a fost dobandita in exercitiul unei activitati profesionale

Incalcarea nu reprezinta o infractiune

Se refera exclusiv la valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Nu are aplicabilitate in practica medicala

Tine de loialitatea pacientului fata de medicul sau

20 Datoriile medicului fata de pacient sunt, cu exceptia:

Medicul va avea permanent in minte obligatia de a apara viata umana.

Datoreaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiintelor sale medicale.

Ori de cate ori o examinare sau un tratament se afla deasupra capacitatilor sale, se va consulta cu
un coleg sau va indrepta pacientul catre un alt medic care are abilitatea necesara.

Va respecta dreptul pacientului la confidentialitate.

Atunci cand serveste unei a treia parti nu trebuie sa se asigure ca pacientul sau are deplina
cunostiinta de aceasta situatie
21 Art. 2 Nediscriminarea- sunt valori morale si principii etice identificate in acest articol
cu exceptia:

Justitia

Respectul unicitatii fiintei umane

Respectul demnitatii umane

Egalitatea

Autonomia

22 Afirmatia falsa – cand poate fi deschis de drept secretul profesional:

in scopul protejarii unui interes public important

pentru protectia sanatatii publice

pentru prevenirea unui pericol iminent

se pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane (pacientul insusi/un tert)

la solicitarea presei contra cost

23 Referitor la relatia medic-pacient, modelul paternalist presupune- afirmatia corecta:

Beneficenta prevaleaza asupra autonomiei

Beneficenta se impleteste cu autonomia

Pacientul este in control

Medicul ca si consultant medical

Prin intuitivism medicul anticipeaza dorintele pacientului

24 Sunt tipuri de rationament medical, cu exceptia:

Rationament analogic prin automatism

Rationament analogic prin obisnuinta

Rationament farmacologic

Rationament bazat pe dovezi

 Rationament analogic bazat pe instinct

25 Consimtamantul informat poate fi, cu o exceptie:

Prezumat

Implicit

Scris

Verbal

Obligatoriu in urgenta
1 Sunt drepturi reproductive, cu exceptia:
Un punct
Dreptul la reproducere - dreptul părinţilor de a decide liber
şi responsabil numărul, frecvenţa şi momentul în care
doresc să aibă copii, precum şi dreptul de a avea acces la
informaţii, educaţie şi mijloace pentru a lua o asemenea
decizie;
Dreptul la autoingrijire
Liberul arbitru cu privire la intretinerea relatiilor sexuale si
de a decide cu privire la sarcina
Dreptul la liberul acces catre ingrijiri medicale
reproductive (drepturi procreative): Tehnologii Asistate
reproductive (ART) sau procreatie asistata medical (PAM)
in cazuri de sub fertilitate/infertilitate
Avort in siguranta
2 Argumente contra Eutanasie, cu exceptia:
Un punct
Argument filozofic: Valoarea vietii umane: viata umana
fara pret. Respectul pentru umanitatea omului (ratiunea
sa) si viata umana
Riscuri: Dreptul la moarte poate fi abuzat (abuzuri
criminale).
Valoare culturala: penitenta: Suferinta este o valoare
culturala
Argument religios: Am primit viata o data cu sufletul. Este
un dar care ne-a fost dat. Este o manifestare a
Dumnezeirii. Este vointa divina.
Dreptul la o moarte demna (demnitate inseamna a
valoriza viata si a da valoare omului: dar atunci valoarea
vietii lui este autodevalorizata). Dreptul la viata aduce
dupa sine si dreptul la moarte ca un drept sinergic iar nu
antitetic.
 Daca un medic de urgenta are in timpul unei
conflagratii in ingrijire raniti din tabara din care
social, religios, politic face si el parte ii va ingriji pe ai
lui cu prioritate fata de ceilalti raniti? Un raspuns
3 corect
Un punct
Nu
Da pentru ca facandu-i bine vor ucide din nou dintre ai lui
si va fi raspunzator moral
Da pentru ca ei sunt ucigasi ai compatriotilor lui
Da pentru ca are datorie fata de tara
Da pentru ca are datorie fata de societatea care l-a ajutat
sa devina medic
Referitor la relatia medic-pacient, modelul
4 paternalist presupune- afirmatia corecta:
Un punct
Beneficenta se impleteste cu autonomia
Medicul ca si consultant medical
Beneficenta prevaleaza asupra autonomiei
Prin intuitivism medicul anticipeaza dorintele pacientului
Pacientul este in control
5 Posibile conflicte in dileme etice, cu exceptia:
Un punct
binele individului fata de binele public
binele individului si simtul datoriei profesionale
valori individuale in conflict cu datoria de ingrijire
valori si/sau principii etice in conflict
conflictul de interese
 Un cioban are o tumora vezicala. Vezica urinara
trebuie extirpata si are indicatie pentru chirurgie dar
va ramane cu dubla stoma ureterala pirn care
capetele ureterelor se vor lega la piele cu doua
pungi ce trebuie evacuate zilnic. Nu poate si nu
doreste sa renunte la slujba lui de cioban si dupa
operatie se va intoarce la stana de unde va cobora in
primavara; acolo nu are apa curenta si WC-ul este in
curte. Care este cel mai bun model de relatie in
acest caz? Ciobanul ii spune sa faca cum crede el de
cuviinta ca are incredere in el ca medic. Care este
cel mai bun model de relatie medic-pacient pentru a
6 fi aplicat?
Un punct
Paternalist pentru ca are la baza beneficenta si nu este
totul binele pacientului si dreptul lui la viata?
Interpretativ pentru ca nu este totul un sfat profesional
intr-o situatie concreta de viata?
Toate si alegerea se face dupa cum este psihologia
pacientului la acel moment al relatiei medic-pacient !!!!!!!!!
Informativ pentru ca are la baza autonomia si nu este totul
dreptul pacientului la libertate?
Deliberativ pentru ca nu este totul sa ai un prieten care te
invata cum sa iei deciziile corecte?
Respectul demnitatii umane este fundamentul
7 practicii medicinei si are la baza, toate mai putin una:
Un punct
recunoasterea unicitatii fiintei umane prin autonomia sa
recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin valoarea in
sine a omului pentru sine cat si pentru ceilalti
recunoasterea valorii fiintei umane prin identificarea
codului numeric personal
 recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin moralitate
cat si prin legalitate
recunoasterea valorii fiintei umane prin umanitate si
legalitate
8 Datoriile medicului fata de colegi, cu exceptie:
Un punct
Cand este medical necesar va comunica cu colegii care
sunt implicati in ingrijirea aceluiasi pacient.
Un medic se va comporta fata de colegii sai tot asa cum
si-ar dori ca acestia sa se comporte fata de el.
Comunicare nu va tine cont confidentialitatea si va
comunica integral informatia
Aceasta comunicare va respecta confidentialitatea si va fi
limitata la informatia necesara
Nu va submina relatia pacient-medic a colegilor in scopul
de a atrage pacientii.
Afirmatia eronata privind prevederile
9 confidentialitatii este:
Un punct
A pastra informatia medicala, datele medicale in interiorul
relatiei medic-pacient
A comunica intotdeauna informatia medicala a
pacientului catre familia acestuia
A administra cu atentie datele electronice avand la baza
legi protective asupra datelor cu caracter personal
A proteja cu atentie datele electronice avand la baza legi
protective asupra datelor cu caracter personal
A proteja informatia medicala a pacientului in interrelatia
cu alti furnizori de sanatate in interesul pacientului
10 Referitor la dosarul pacientului este adevarat ca:
Un punct
Dosarul poate fi ridicat de pacient dupa externare
 Intr-un dosar (fisa) se noteaza doar starea pacientului,
manoperele sunt implicite
Dosarul apartine pacientului si continutul lui unitatii
medicale
Datele medicale care se consemneaza si raman in dosar
sunt in sprijinu justificarii actului medical (in sprijinul
pacientului)
Pentru procedurile cu risc nu este necesar
consimtamantul informat
Cand NU se poate lua in considerare privilegiul
11 terapeutic?- afirmatia eronata:
Un punct
Pacientul autonom necesita o alta interventie medicala
care succede tratamentul actual si astfel pacientul trebuie
sa stie adevarul pentru a urma aceste noi tratamente.
Pacientul autonom solicita aflarea adevarului
Cand pacientul are capacitatea de intelegere, voluntar si
capacitate decizionala si solicita aflarea adevarului
Pacientul autonom are o boala contagioasa care impune
declarare obligatorie, inclusiv masuri de profilaxie din
partea pacientului
Cand familia solicita
Referitor la informarea in vederea autorizarii actului
12 medical prin semnarea CI, afirmatia eronata este:
Un punct
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra alternativelor
existente la procedurile propuse
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor
medicale propuse
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de
sanatate
 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra riscurilor
potentiale ale fiecarei proceduri
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra costului
tratamentului
13 Datoriile medicului fata de pacient sunt, cu exceptia:
Un punct
Ori de cate ori o examinare sau un tratament se afla
deasupra capacitatilor sale, se va consulta cu un coleg
sau va indrepta pacientul catre un alt medic care are
abilitatea necesara.
Va respecta dreptul pacientului la confidentialitate.
Medicul va avea permanent in minte obligatia de a apara
viata umana.
Atunci cand serveste unei a treia parti nu trebuie sa se
asigure ca pacientul sau are deplina cunostiinta de
aceasta situatie
Datoreaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea
cunostiintelor sale medicale.
14 Argumente contra mama surogat, varianta eronata:
Un punct
Castigarea procesului social al nasterii (care se considera
a fi specific uman)
Pentru femeia care inchiriaza uterul sau este o forma de
servitute asemanator prostitutiei (o forma de
vanzare/inchiriere contracost sau contra compensatie a
propriului corp a partilor sale intime), folosirea corpului
sau pentru interesul altora
Munca dezumanizata (specific uman este constiinta
sarcinii, a relatiei cu fatul, a asteptarii nasterii si a legaturii
psihologice si biologice). Pierderea atasamentului moral
fata de copil (cu atat mai mult cu cat este si donatoarea
ovulului)
 Contractul de surogat conduce la munca reproductiva si
lipsa participatiei maternale specific umane.
Este o forma de munca alienata in care produsul muncii
este separat de producator (Hegel) si cedat societatii la
cererea societatii: se degradeaza respectul fata de
capacitatea umana de a dispune de roadele muncii sale
prin care fiinta umana este indreptatita la respect
15 Autonomia presupune: toate mai putin una:
Un punct
Capacitate de decizie
Capacitatea de calcul matematic si orientarea temporo-
spatiala
Capacitate de voluntariat
Capacitate de intelegere
Varsta majoratului
16 Sunt forme de mama surogat , cu exceptia
Un punct
Empatica
Partiala
Totala
Completa
Genetica
 Medicul este inclus intr-un program de studiu clinic
impreuna cu toti pacientii sai. Va putea fi sustinut
financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul
daca va prescrie un anume medicament tuturor
pacientilor sai fara deosebire, adica si celor care au
nevoie de el si celor care nu au nevoie de el, astfel
incat acest tratament sa conduca la cat mai multe
medicamente vandute si astfel un bonus cat mai
mare pentru medic. Este bine sa faca acest lucru?-
17 un raspuns corect.
Un punct
Este bine pentru ca se dovedeste eficienta
medicamentului
Este bine pentru ca un studiu clinic asta presupune
Nu este bine pentru ca interesul pacientilor primeaza
Este bine pentru ca are un bonus mai mare
Este bine pentru ca unii dintre pacienti se vor face bine
18 Sunt forme de eugenie negativa, cu exceptia:
Un punct
Contraceptivele
Sterilizare
Avort
Taxarea lipsei de copii
Cercetarea pentru noi contraceptive
Un medic este un profesionist atunci cand, cu
19 exceptia:
Un punct
Actioneaza in acord cu valorile morale ale profesiei
Este membru al unui corp profesional respectand codul de
etica si onorand dreptul de libera practica
 Are competenta
Are unicul scop de a face bine societatii
Are simtul datoriei, binele pacientului fiind principala sa
obligatie
20 Consimtamantul informat poate fi, cu exceptia:
Un punct
Implicit
Verbal
Scris
Obligatoriu in urgenta
Prezumat
Nu se constituie obligatia morala de
21 confidentialitate:
Un punct
Exclusiv pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau
sanatatii persoanei pacientului
Exclusiv pentru protejarea vietii, integritatii fizice sau
sanatatii unei alte persoane (cand exista un pericol
iminent pentru o alta persoana) –dubla loialitate-
Mereu cu exceptia celor 5 situatii prevazute de lege in
care medicul nu inchide confidentialitatea si nu constituie
secretul profesional intrucat in aceste situatii exista
informatii critice care sunt destinate cunoasterii publice
Atunci cand pacientul insusi cere sa nu se inchida
confidentialitatea sau daca ea s-a constituit cere sa se
deschida confidentialitatea (“Va rog sa spuneti...”)
Niciodata pentru a preveni o fapta penala sau urmarile ei
De ce se informeaza un pacient autonom, afirmatia
22 gresita
Un punct
 Pentru ca starea sa de sanatate este PROPRIETATEA sa
(si are dreptul la proprietate)
Pentru ca doar informat poate ramane LIBER in optiunile
sale si el are dreptul la libertate si sa poata decide asupra
intereselor sale
Pentru ca are DREPTUL sa fie informat (dreptul la
informare) inclusiv asupra adevarului ca orice cetatean
Pentru ca doar informat (prin consimtamant informat)
poate sa ia CEA MAI BUNA DECIZIE cu privire la actul
medical propus in apararea celui mai bun interes al sau.
Este o obligatie de la care se poate face abatere dar
niciodata in situatiile de urgenta
Etica normativa pe baza teoriei drepturilor, include
23 drepturile fundamentale care sunt, cu exceptia:
Un punct
Sunt universale (exista oriunde si se manifesta la fel)
Sunt drepturi naturale (manifestate inca de la nastere)
Sunt prevazute diferit in legislatiile nationale, tin exclusiv
de valorile morale ale comunitatii
Sunt egale pentru toti oamenii
Sunt inalienabile (nu se modifica pe durata vietii)
Etica medicala include in definitie urmatoarele, cu
24 exceptia:
Un punct
Genereaza un sistem de valori si principii
Se centreaza asupra filozofiei moralei
Este o aplicatie a eticii in domeniul practicii medicale
Se centreaza asupra relatiei medic-pacient
Reglementeaza alegerile morale si profesionale medicale
In practica medicale, respectul fata de pacient
25 decurge din urmatoarele, cu exceptia:
Un punct
Dimensiune legala- respectul legislatiei aferente statului in
care se desfasoara actul medical
Dimensiunea morala- respectul pentru autonomie
Dimensiunea morala –nevoia de a implini binele
Profesionalism –spiritul datoriei
Dimensiune legala- respectul drepturilor pacientului
1 Argumente contra mama surogat, varianta eronata:

Este o forma de munca alienata in care produsul muncii este separat de producator (Hegel) si
cedat societatii la cererea societatii: se degradeaza respectul fata de capacitatea umana de a
dispune de roadele muncii sale prin care fiinta umana este indreptatita la respect

Munca dezumanizata (specific uman este constiinta sarcinii, a relatiei cu fatul, a asteptarii nasterii
si a legaturii psihologice si biologice). Pierderea atasamentului moral fata de copil (cu atat mai
mult cu cat este si donatoarea ovulului)

Castigarea procesului social al nasterii (care se considera a fi specific uman)

Pentru femeia care inchiriaza uterul sau este o forma de servitute asemanator prostitutiei (o forma
de vanzare/inchiriere contracost sau contra compensatie a propriului corp a partilor sale intime),
folosirea corpului sau pentru interesul altora

Contractul de surogat conduce la munca reproductiva si lipsa participatiei maternale specific

umane.

2 Sunt criterii de justificare a riscului, cu exceptia:

Actiunea medicala salveaza de la un pericol real, important

Actiunea medicala salveaza de la un pericol actual, iminent ce nu poate fi evitat altfel

In cercetarea stiintifica, balanta riscuri/beneficii are intaietate asupra indicatiei profesionale

Balanta riscuri/beneficii in favoarea beneficiilor, nu se accepta tratament medical fara beneficii

pentru ca in acest caz orice risc care se manifesta apare nejustificat.

In cercetarea stiintifica indicatia medicala prevaleaza asupra riscurilor​.

3 Un pacient bolnav dar agresiv loveste medicul. Sa mai ingrijeasca sau sa externeze
direct?-Un raspuns gresit

Sa ingrijeasca pentru ca are datorie profesionala

Sa ingrijeasca pentru ca scopul lui ca medic este sa faca bine atunci cand pacientul are nevoie de
ingrijire medicala

Sa ingrijeasca pentru unicitatea fiinte umane a bolnavului si demnitatea lui

Sa ingrijeasca pentru ca ar putea fi agresiv pentru ca este bolnav si chiar asa agresiv ,
agresivitatea este o boala

Sa nu ingrijeasca pentru ca daca ingrijieste va fi reclamat si gasit vinovat

4 Cu privire la alegerea/ decizia actiunii bune in dilema este corecta urmatoarea
afirmatie:

Alegerea morala este acceptata de catre toti cei asupra carora isi face efectele

Este intotdeauna spre binele celui tanar (justitie)

Este intotdeauna spre binele celui batran, pentru ca acesta este vulnerabil si trebuie protejat
(justitie)

Daca se face pe criterii precum varsta, sex, religie sau rasa nu va genera injustitie

Genereaza injustitie daca se realizeaza pe criterii medicale

5 Argumente contra Eutanasie, cu exceptia:

Argument religios: Am primit viata o data cu sufletul. Este un dar care ne-a fost dat. Este o
manifestare a Dumnezeirii. Este vointa divina.

Argument filozofic: Valoarea vietii umane: viata umana fara pret. Respectul pentru umanitatea
omului (ratiunea sa) si viata umana

Valoare culturala: penitenta: Suferinta este o valoare culturala

Riscuri: Dreptul la moarte poate fi abuzat (abuzuri criminale).

Dreptul la o moarte demna (demnitate inseamna a valoriza viata si a da valoare omului: dar atunci
valoarea vietii lui este autodevalorizata). Dreptul la viata aduce dupa sine si dreptul la moarte ca un
drept sinergic iar nu antitetic.

6 Referitor la informarea in vederea autorizarii actului medical prin semnarea CI,

afirmatia eronata este:

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra interventiilor medicale propuse

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra alternativelor existente la procedurile propuse

Pacientul are dreptul de a fi informat asupra costului tratamentului

7 Sunt forme de eugenie negativa, cu exceptia:

 Taxarea lipsei de copii

Contraceptivele

Cercetarea pentru noi contraceptive

Sterilizare

Avort

8 Medicul este inclus intr-un program de studiu clinic impreuna cu toti pacientii sai. Va
putea fi sustinut financiar de catre firma care sponzorizeaza studiul daca va prescrie un
anume medicament tuturor pacientilor sai fara deosebire, adica si celor care au nevoie
de el si celor care nu au nevoie de el, astfel incat acest tratament sa conduca la cat mai
multe medicamente vandute si astfel un bonus cat mai mare pentru medic. Este bine sa
faca acest lucru?-un raspuns corect.

Este bine pentru ca are un bonus mai mare

Este bine pentru ca se dovedeste eficienta medicamentului

Este bine pentru ca un studiu clinic asta presupune

Este bine pentru ca unii dintre pacienti se vor face bine

Nu este bine pentru ca interesul pacientilor primeaza

9 Sunt forme reale de Eutanasie (E), cu exceptia:

E. Voluntara

E. Non-voluntara

E. Involuntara

E. cu dublu efect

E. din compasiune

10 Cu privire la autonomie este adevarata una dintre urmatoarele:

Capacitatea de a intelege presupune existenta unui pacient linistit care nu intrerupe expunerea
medicului si care, desi comunicarea se face intr-o limba pe care acesta nu o cunoaste, politicos va
aproba printr-o miscare a capului.
 Capacitatea de a fi voluntar in alegere presupune participarea in trecut la programen de voluntariat

Capacitatea decizionala, presupune ca intelege optiunile, alege (decide) intre acestea prin
rationament si isi apar cel mai bun interes al sau in raport cu situatia in care se afla,, comunicand
optiunea aleasa

Autonomia ca notiune filozofica si medicala presupune ca persoana se poate deplasa fara ajutorul
unui scaun cu rotile

O persoana este autonoma (juridic) si inainte de majorat cand dobandeste competenta legala

11 Sunt drepturi reproductive, cu exceptia:

Dreptul la reproducere - dreptul părinţilor de a decide liber şi responsabil numărul, frecvenţa şi

momentul în care doresc să aibă copii, precum şi dreptul de a avea acces la informaţii, educaţie şi
mijloace pentru a lua o asemenea decizie;

Liberul arbitru cu privire la intretinerea relatiilor sexuale si de a decide cu privire la sarcina

Dreptul la liberul acces catre ingrijiri medicale reproductive (drepturi procreative): Tehnologii
Asistate reproductive (ART) sau procreatie asistata medical (PAM) in cazuri de sub
fertilitate/infertilitate

Avort in siguranta

Dreptul la autoingrijire

12 Confidentialitatea se refera la, alegeti afirmatia corecta:

Valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Valorilor religioase ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Valorilor legale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Autonomia pacientului

Justitia actului medical

13 Etica medicala include in definitie urmatoarele, cu exceptia:

Este o aplicatie a eticii in domeniul practicii medicale

Genereaza un sistem de valori si principii

Reglementeaza alegerile morale si profesionale medicale

Se centreaza asupra relatiei medic-pacient

 Se centreaza asupra filozofiei moralei

14 Respectul demnitatii umane este fundamentul practicii medicinei si are la baza, toate
mai putin una:

recunoasterea valorii fiintei umane prin umanitate si legalitate

recunoasterea valorii fiintei umane prin identificarea codului numeric personal

recunoasterea unicitatii fiintei umane prin autonomia sa

recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin moralitate cat si prin legalitate

recunoasterea unicitatii fiintei umane atat prin valoarea in sine a omului pentru sine cat si pentru
ceilalti

15 Autonomia presupune: toate mai putin una:

Capacitate de intelegere

Capacitate de voluntariat

Capacitate de decizie

Varsta majoratului

Capacitatea de calcul matematic si orientarea temporo-spatiala

16 Daca un medic de urgenta are in timpul unei conflagratii in ingrijire raniti din tabara
din care social, religios, politic face si el parte ii va ingriji pe ai lui cu prioritate fata de
ceilalti raniti? Un raspuns corect

Da pentru ca are datorie fata de tara

Da pentru ca are datorie fata de societatea care l-a ajutat sa devina medic

Da pentru ca facandu-i bine vor ucide din nou dintre ai lui si va fi raspunzator moral

Da pentru ca ei sunt ucigasi ai compatriotilor lui

Nu

17 Posibile conflicte in dileme etice, cu exceptia:

binele individului fata de binele public

 binele individului si simtul datoriei profesionale

valori si/sau principii etice in conflict

valori individuale in conflict cu datoria de ingrijire

conflictul de interese

18 Beneficenta, in conceptul largit presupune, cu exceptia:

A nu face rau

A prevenit raul

A elimina raul

A face bine

A elimina discriminarea

19 Referitor la secretul profesional este adevarata urmatoarea afirmatie:

Se intelege secretul a carei cunoastere a fost dobandita in exercitiul unei activitati profesionale

Incalcarea nu reprezinta o infractiune

Se refera exclusiv la valorile morale ale pastrarii informatiei detinute cu privire la o alta persoana

Nu are aplicabilitate in practica medicala

Tine de loialitatea pacientului fata de medicul sau

20 Datoriile medicului fata de pacient sunt, cu exceptia:

Medicul va avea permanent in minte obligatia de a apara viata umana.

Datoreaza pacientului sau completa loialitate si totalitatea cunostiintelor sale medicale.

Ori de cate ori o examinare sau un tratament se afla deasupra capacitatilor sale, se va consulta cu
un coleg sau va indrepta pacientul catre un alt medic care are abilitatea necesara.

Va respecta dreptul pacientului la confidentialitate.

Atunci cand serveste unei a treia parti nu trebuie sa se asigure ca pacientul sau are deplina
cunostiinta de aceasta situatie
21 Art. 2 Nediscriminarea- sunt valori morale si principii etice identificate in acest articol
cu exceptia:

Justitia

Respectul unicitatii fiintei umane

Respectul demnitatii umane

Egalitatea

Autonomia

22 Afirmatia falsa – cand poate fi deschis de drept secretul profesional:

in scopul protejarii unui interes public important

pentru protectia sanatatii publice

pentru prevenirea unui pericol iminent

se pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane (pacientul insusi/un tert)

la solicitarea presei contra cost

23 Referitor la relatia medic-pacient, modelul paternalist presupune- afirmatia corecta:

Beneficenta prevaleaza asupra autonomiei

Beneficenta se impleteste cu autonomia

Pacientul este in control

Medicul ca si consultant medical

Prin intuitivism medicul anticipeaza dorintele pacientului

24 Sunt tipuri de rationament medical, cu exceptia:

Rationament analogic prin automatism

Rationament analogic prin obisnuinta

Rationament farmacologic

Rationament bazat pe dovezi

 Rationament analogic bazat pe instinct

25 Consimtamantul informat poate fi, cu o exceptie:

Prezumat

Implicit

Scris

Verbal

Obligatoriu in urgenta