Considerații etice în cercetare:

Discutarea considerațiilor etice implicate în cercetarea academică,

inclusiv aspecte legate de subiecții umani,
confidențialitate și conflicte de interese

Etica este o ramură a filozofiei care se ocupă cu studiul moralității și a comportamentului

uman.
Dictionarul Explicativ al limbii române arată că “Etica este ştiinţa care se ocupă cu studiul
principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică , cu conţinutul lor de clasă şi cu rolul
lor in viaţa socială ”.
Etica reprezintă de asemenea “Totalitatea normelor de conduită morală corespunzatoare
ideologiei unei anumite clase sau societăţi” sau“Morala”.
Acelaşi dicţionar arată ,referitor la originea cuvintului “etică ”,faptul că acesta provine din
limba franceză “etique” sau din latinescul “ethicus”
Etica cercetării necesită practica științifică în conformitate cu principiile etice care asigură
progresele cunoașterii, înțelegerea și îmbunătățirea condiției umane și progresul societății.
Se concentrează pe interesul pentru perspectiva morală a activității de cercetare, având în
vedere aspectele etice, natura și scopurile sale (respectarea demnității ființelor umane, ,
protecția datelor - confidențialitate).
Cunoscute sub numele de cele trei „păcate cardinale” ale conduitei de cercetare si anume
falsificare, fabricare și plagiat (FFP) acestea sunt principalele preocupări în evitarea
conduitei necorespunzatoare cercetarii.
Orice abatere de la aceste norme subminează integritatea cercetării pentru acel individ,
laborator, universitate / corporație și domeniul în ansamblu.
 Atunci când apar dileme etice, cea mai bună abordare este aceea de a gândi prin aceste
principii etice logic și metodic:
• Binefacerea și nefacerea de rău;
• Autonomie și consimțământ;
• Spunerea adevarului;
• Confidențialitatea;
• Păstrarea vieții;
• Justiţie.

În cercetarea academică, etica joacă un rol crucial în asigurarea faptului că subiecții umani
sunt tratați cu respect și că cercetarea este realizată într-un mod responsabil și corect.
În acest referat, vom discuta despre considerațiile etice implicate în cercetarea academică,
inclusiv aspecte legate de subiecții umani, confidențialitate și conflicte de interese.
Un aspect important al cercetării etice este respectarea drepturilor și a bunăstării subiecților
umani implicați în studiu.
Pentru a proteja subiecții umani, cercetătorii trebuie să obțină consimțământul informat și
voluntar din partea acestora și să asigure confidențialitatea datelor colectate.
De asemenea, trebuie să se asigure că beneficiile cercetării depășesc riscurile potențiale
pentru subiecții umani și că aceștia nu sunt expuși la nicio formă de discriminare sau
stigmatizare.
În plus, cercetătorii trebuie să evite conflictele de interese și să declare orice interese
financiare sau personale care ar putea influența rezultatele cercetării.
Conflictul de interese poate fi prezent în situații în care cercetătorul are o afiliere cu o
companie, are un interes personal în obținerea unor rezultate particulare sau are relații
personale cu subiecții de cercetare.
De asemenea, cercetătorii trebuie să respecte drepturile și responsabilitățile lor față de
comunitatea academică și societate în general.
Aceste responsabilități includ raportarea cu acuratețe și transparență a rezultatelor cercetării,
colaborarea cu alți cercetători și respectarea legilor și reglementărilor relevante.
Pe lângă respectarea drepturilor și bunăstării subiecților umani, cercetătorii trebuie să ia în
considerare și impactul cercetării asupra mediului înconjurător și asupra animalelor implicate
în studiu. De asemenea, trebuie să fie conștienți de posibilele implicații etice ale cercetării și
să ia măsuri pentru a minimiza aceste implicații.
Un studiu de caz care poate fi folosit pentru a exemplifica importanța considerațiilor etice în
cercetare este cel al experimentului Tuskegee Syphilis, realizat în Statele Unite ale Americii
între anii 1932 și 1972.
În cadrul acestui experiment, cercetătorii au ales să nu trateze pacienții cu sifilis, chiar și
după ce tratamentul eficient a devenit disponibil în anii 1940.
În plus, cercetătorii au dat pacienților false informații cu privire la starea lor de sănătate și au
evitat să ofere tratamentul necesar pentru a urmări evoluția bolii într-un mod sistematic.
Ca rezultat, sute de oameni au suferit și au murit în mod inutil din cauza bolii.
Acest experiment a fost condamnat din punct de vedere etic și a dus la adoptarea unor reguli
stricte pentru cercetarea medicală ulterioară în Statele Unite ale Americii.
Este un exemplu clar al importanței respectării considerațiilor etice în cercetare și a protejării
subiecților umani.

Pentru a asigura un proces de cercetare etic, organizațiile de cercetare au elaborat diferite

coduri de etică cum ar fi Codul de Conduita al American Psychological Association și
Ghidul Etic Internațional pentru Cercetarea Legată de Sănătate ale Consiliului pentru
Organizații Internaționale ale Științelor Medicale.
Aceste ghiduri oferă cercetătorilor un cadru de referință pentru a evalua și aborda problemele
etice legate de cercetarea academică.

În concluzie, etica în cercetarea academică este un aspect vital pentru asigurarea că subiecții
umani sunt tratați cu respect și că cercetarea este realizată într-un mod responsabil și corect.
Protecția subiecților umani este o prioritate cheie, iar cercetatorii trebuie să respecte
drepturile, siguranța și bunăstarea acestora prin obținerea
consimțământului subiecților, asigurarea confidențialității datelor și evitarea conflictelor de
interese.
Respectarea acestor principii etice nu numai că protejează subiecții, ci contribuie și la
integritatea și credibilitatea cercetării, făcând posibilă obținerea unor rezultate valide și
relevante în cunoașterea umană.

Motto: “ Încrederea se cìștigă în picături și se pierde în găleată.”

Bibliografie:

1. National Institutes of Health. (2018). Ethical and Regulatory Aspects of

Clinical Research. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK500947/
2. American Psychological Association. (2017). Ethical Principles of
Psychologists and Code of Conduct, 2017. American Psyhological Association.
3. Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ghidul internațional de etica pentru cercetarea
biomedicală asupra subiecților umani. Geneva, Switzerland.