șef de lucrări dr.

Tudor-Ștefan ROTARU

Deontologie și utilitarism
Șef de Lucrări Dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 1
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Cuprins

1. Ce sunt teoriile etice?

2. Deontologia
3. Utilitarismul
4. Deontologie vs. utilitarism

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Introducere 2
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

1
Ce sunt teoriile etice?
Doctrine filosofice utile în dezlegarea dilemelor

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 3
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Ce sunt teoriile etice?

• doctrine de origine filosofică

• perspective asupra ce este «bine» și ce este «rău»
• moduri de a judeca situațiile din punct de vedere moral
• sisteme de învățături care propun rezolvări ale dilemelor

Merită menționat încă de la început că nu există o singură orientare filosofică

capabilă să producă reguli satisfăcătoare pentru absolut toate situațiile întâlnite în
practică. Deși suntem fideli unei tradiții consistente în filosofie, asta nu înseamnă că
avem o teorie unică, investită cu putința de a răspunde tuturor cazurilor. Orice
absolvent al unui curs universitar de bioetică înțelege că lucrăm cu câteva teorii etice
distincte atunci când rezolvăm cazuri ce prezintă dileme. Profesia de asistent medical
nu face excepție. Deși o serie de coduri, norme și legi spun clar ceea ce este interzis
sau permis în activitate, există și o consistentă zonă gri la care comisiile de etică sunt
chemate să răspundă. În mod clar, asta nu ne permite să facem ce vrem noi în
activitatea profesională, iar codurile de etică, chiar dacă nu răspund concret la fiecare
caz în parte, au putere legală și ne fac răspunzători în rolul nostru de asistenți
medicali!

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 4
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Teorii etice
Deontologie

Contractul
Utilitarism
social

Teorii
etice
Etica grijii Principialism

Etica
virtuților

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 5
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

2
Deontologia
Tradiția deontologică pornind de la Immanuel Kant

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 6
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în Deontologia Kantiană

• Immanuel Kant (1724-1804) – filosof iluminist german

• autonomia (αὐτός = sine + νόμος = lege) = capacitatea de a lua

decizii informate și neconstrânse și libertatea de a le pune în
aplicare

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 7
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în Deontologia Kantiană

• autonomia este necesară pentru evaluarea morală a acțiunilor

și a oamenilor

• demnitate intrinsecă: orice are un preț pe lume, cu excepția

oamenilor care au demnitate; demnitatea vine din abilitatea
oamenilor de a fi autonomi

Suntem conectați, în primul rând, la o tradiție deontologică pe care o datorăm

aproape în întregime lui Immanuel Kant. Filosoful german explică faptul că toate
lucrurile pe lume au un preț, în timp ce doar oamenii au demnitate, iar această
demnitate decurge din faptul că aceștia se pot autodetermina. Ca agenți morali, ei
pot să facă alegeri conștiente înțelegând consecințele faptelor lor.

Tradiția kantiană a autonomiei, responsabilității și demnității este la fel de vie ca

oricând în chestiunile de drept formal. Legea răspunderii penale are multe în comun
cu acest tip principial de gândire, precum și cadrul general al drepturilor omului.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 8
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în Deontologia Kantiană

• moralitatea este ceva ce cu toții știm, este internă
persoanelor

• ea poate fi întunecată de interese, judecăți dar «cumva» cu

toții știm ceea ce este corect

• regulile, principiile, valorile morale sunt supreme și nu

admit excepții

Conform deontologiei, moralitatea este ceva universal, este internă persoanelor, iar
regulile și principiile sunt supreme și nu admit excepții. Prin urmare, contează
motivele unei fapte, ancorate sau nu în aceste principii, și nu consecințele faptelor
care pot să fie bune sau rele. Mai scurt, contează respectarea regulii și nu
consecințele individuale ale respectării regulii.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 9
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în Deontologia Kantiană

• consecințele NU contează în evaluarea moralității unei
fapte

• un fapt este moral dacă este făcut din datorie, nu din

interes în acord cu imperativul categoric

• contează dacă acțiunea este sau nu în acord cu principiile

morale, nu dacă are consecințe bune sau rele

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 10
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în Deontologia Kantiană

• orice problemă morală se poate rezolva

• pentru soluție, trebuie să ne gândim la ea cu atenție

• dacă folosim regula imperativului categoric, vom putea

distinge binele de rău

• există mai multe formulări ale imperativului categoric

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 11
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Imperativul categoric

ar putea acest motiv să

devină o regulă
motiv (maxima
faptă universală pentru
personală)
oricare persoană aflată
în acea situație?

criteriul
universabilității

Cea mai cunoscută formulare a imperativului categoric ar putea, în extrem, să fie

simplificată prin sintagma populară « Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face».
Imperativul categoric reprezintă o regulă generală pe care toți agenții morali o pot
respecta: acționează conform acelei reguli morale care ar putea să devină o lege
universală. Cu alte cuvinte, dacă temeiul pe care l-am folosit pentru alegerea noastră
ar putea deveni o regulă generală pentru toți, iar fapta noastră ar putea fi considerată
un exemplu, atunci alegerea noastră morală este bună. De pildă, dacă a spune
adevărul ar putea deveni o regulă universală pe care toată lumea ar respecta-o,
atunci a spune adevărul este ceea ce trebuie să faci din punct de vedere moral.

Bioetică pentru Asistenți Medicali

Generaliști - Deontologie si utilitarism 12
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Imperativul categoric

Formularea 1: Acționează conform acelui motiv moral care ar putea

să devină lege universală.

Formularea 2: Acționează astfel încât, umanitatea, atât în

persoana ta cât și în persoana oricui altcuiva, să fie considerată
întotdeauna ca scop și niciodată ca mijloc.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 13
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Extrema deontologiei kantiene

Dacă un răufăcător ne-ar întreba dacă mai sunt și alte

persoane în casă, conform deontologiei va trebui să spunem
adevărul, chiar cu prețul de a primejdui viața celor dragi. În
cheie deontologică, minciuna nu poate fi acceptată în nicio
circumstanță. Este acest fapt justificabil moral?

Bioetică pentru Asistenți Medicali

Generaliști - Deontologie si utilitarism 14
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

3
Utilitarismul
Tradiția utilitaristă a consecințelor

Logica utilitaristă este și ea la fel de vie ca oricând, de regulă în politicile privind felul
în care se cheltuie fondurile publice pentru sănătate. Atunci când resursele sunt
limitate, se caută de regulă acele intervenții care «cumpără» ani de viață mai
confortabili pentru cât mai multe persoane, nu doar salvează viețile câtorva cazuri
complicate.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 15
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în utilitarism

• ”utilitarism” cu sens filosofic = o doctrină morală care ține

cont doar de consecințe

• valoarea morală a unei fapte este dată în proporție de 100%

de consecințele acesteia

O altă tradiție, cel puțin la fel de importantă, este întrucâtva opusă deontologiei.
Utilitarismul este o filosofie care, dimpotrivă, pune accent pe consecințele faptelor și
nu se interesează de motivele din spatele unei fapte.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 16
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Principiul celei mai mari fericiri

maximizarea
plăcerii sau fericirii

minimizarea durerii
sau nefericirii

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 17
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Principiul celei mai mari fericiri

«Este moral ceea ce produce cea mai mare

cantitate de fericire pentru cei mai
mulți.»

Pentru utilitariști, este morală acea faptă care maximizează plăcerea sau fericirea și
care minimizează durerea sau nefericirea. Conform principiului celei mai mari fericiri,
este moral ceea ce produce cea mai mare cantitate de fericire pentru cei mai mulți.
Animalele sunt și ele luate în considerare, de vreme ce pot resimți durerea sau
plăcerea.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 18
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în utilitarism

Exemplul celor 1000 de lei.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 19
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în utilitarism

• moralitatea este datorată tuturor ființelor care simt durere
și plăcere (deci și animalelor)

• ≠ kantianism unde moralitatea este datorată doar agenților

morali (cu autonomie și conștiință)

• utilitarismul nu este o moralitate de simț comun, ci

presupune un calcul utilitarist

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 20
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Pașii unui calcul utilitarist

1.Listă cu toate alternativele disponibile pentru mine;
2.Pentru fiecare alternativă: cine va fi afectat;
3.Cum ar putea fi afectate diferite persoane și cât de mult
(consecințe intenționate și neintenționate);
4.Pus în balanță consecințele bune rele pentru fiecare dintre
alternative;
5.Compar fiecare alternativă în raport cu celelalte;
6.Aleg acțiunea care produce maximum de bine pentru cei mai
mulți;

Pentru a aplica această teorie, este necesar un calcul utilitarist. Într-adevăr, este
destul de complicat să cuantifici fericirea rezultată din toate opțiunile disponibile în
cadrul unei alegeri de făcut.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 21
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Idei centrale în utilitarism

• nu se declară împotriva unor fapte despre care societatea
convine, în general, că sunt imorale

• un avantaj al utilitarismului: este mai ușor să evaluezi

consecințele unei fapte decât motivele ei

• fericirea ori plăcerea este greu de cuantificat, prin urmare

calculul utilitarist este, deseori, complicat

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 22
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Extrema gândirii utilitariste

Un chirurg excelent are posibilitatea de a ucide un pacient
sănătos (un tânăr călător a cărui lipsă nu va fi resimțită de
nimeni) ca să salveze viața a cinci persoane de pe lista de
transplant, persoane care ar muri fără aceste organe.

Poate fi acest fapt justificabil moral?

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 23
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

3
Deontologie versus Utilitarism
Două filosofii ireconciliabile

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 24
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Dilema originală a vagonetului

Formularea originală a experimentului de gândire este următoarea: există un vagonet

scăpat de sub control, care merge în goană pe șine. Mai jos, pe șine, se află cinci
oameni legați care nu se pot mișca și nu pot fugi. Vagonul se îndreaptă cu viteză
înspre ei. Ești la o oarecare distanță, în apropierea căilor ferate, lângă maneta unui
macaz. Dacă tragi macazul, vagonul își va schimba traiectoria pe un alt set de șine.
Totuși, observi că și acolo există o singură persoană legată de șina de cale ferată. Ai
două opțiuni:

1. Nu faci nimic, iar vagonul omoară cei cinci oameni legați de șina principală.
2. Tragi de manetă, deviind vagonetul pe calea ferată secundar unde va omorî o
singură persoană.

Care este alegerea etică?

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 25
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Varianta omului gras în dilema vagonetului

O variantă a dilemei vagonetului este următoarea: ca în problema precedentă, un

vagon se îndreaptă cu viteză spre cinci oameni legați de calea ferată. Te afli pe un pod
pe sub care va trece vagonul, și ai putea opri vagonul dacă pui pe șine ceva greu, în
calea vagonetului. Se întâmplă că, lângă tine, se află un om foarte gras: singura cale
de a opri vagonetul este să-l împingi peste pod, astfel încât să cadă pe șine, să
împiedice avansarea vagonului. Această opțiune l-ar omorî pe omul gras, dar ar salva
cinci alte vieți.

Ar trebui să-l împingi pe omul gras?

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 26
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Varianta omului rău și gras în dilema vagonetului

Varianta omului rău și gras este întocmai ca precedenta, doar că de această dată omul
cel gras este chiar persoana care i-a legat pe cei cinci de șine (este un răufăcător).

Ar trebui să-l împingi pe omul gras și rău?

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 27
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Analiză comparativă
Deontologie Utilitarism
• pune mai presus de orice legile morale • pune mai presus de orice consecințele
faptei
• imperativul categoric • principiul celei mai mari fericiri

• se suprapune peste intuiții morale de simț • poate ”șoca” prin exemple contraintuitive,
comun (ex: crima, minciuna) evaluate din prisma consecințelor

• mai ușor de aplicat, prin prisma regulilor • calcule destul de laborioase și complicate
derivate din imperativul categoric

• evaluează motivele faptei • evaluează consecințele faptei

• moralitatea datorată doar agenților morali • moralitatea datorată tuturor ființelor care
simt plăcere și durere

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 28
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Utilitarism vs. deontologie

Sunt cele două teorii suficient de flexibile pentru a rezolva

dilemele etice din viața de zi cu zi?

Intuitiv, sesizăm că nu putem aplica nici deontologia, nici utilitarismul, ca atare, în

absolut toate alegerile morale pe care le avem de făcut. Nu putem spune adevărul
doar de dragul adevărului atunci când un răufăcător, intrat prin efracție în casă, ne
cere să-i spunem unde sunt ascunși copiii sau soția. Nici nu putem ucide un tânăr
sănătos dar fără familie, cu scopul de a salva, prin transplantare, viețile a cinci sau
șase persoane. Tocmai dificultățile de a accepta universalitatea acestor teorii au
împins pe cărturari să caute soluții mai simple sau, dacă doriți, o listă de principii care
să ghideze majoritatea comportamentelor în cercetare și etica medicală.

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 29
șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Vă mulțumesc!

Șef de lucrări dr. Tudor-Ștefan ROTARU

Disciplina de Bioetică
t_rotaru@yahoo.com

Bioetică pentru Asistenți Medicali Generaliști

- Deontologie si utilitarism 30