Patologia sistemului nervos

periferic

1
 POLINEUROPATIILE
• Grup de afectiuni caracterizate de afectarea a multipli nervi periferici, uzual
simetric, simultan, cu viteza de afectare variabila. Exista exceptii, in care
afectarea este asimetrica si asincrona – ex mononevritele multiplex (diabet,
vasculite sistemice, etc).

• Patogenia afectarii neuropatice:

- Afectare initiala a pericarionului cu degenerescenta Walleriana retrograda
- Leziune axonala primara cu degenerescenta retrograda spre pericarion
- Leziune primitiva mielinica (a celulei Schwann).

Afectarea – radiculara / trunchiului nervului

- mononeuropatii / multiple neuropatii / polineuropatii
- predominant demielinizanta
- predominant axonala
- mixta

2
 Aspecte clinice generale

• Debutul = acut, subacut (2-3 sapt); cronic (4-6 saptamani)

• Parestezii cu debut ectromelic la membrele inferioare, caracter
ascendent (intepaturi, arsuri, furnicaturi, merge “pe vata”).
• Tulburari de sensibilitate obiectiva la degetele membrelor inferioare,
initial mai ales vibratorii, apoi MAK, apoi sensibilitatea tactila, algica.
• ROT diminuate, apoi abolite
• Deficit motor tip SPE (peronier) bilateral, apoi SPI (tibial), atrofii de
muschi mici la nivel interosos,
• Ulterior progresie la membrele superioare, in aceeasi ordine: senzitiv
 motor, cu greseli la proba indice-indice cu ochii inchisi, apoi
sensibilitatea vibratorie, MAK, tactila, termica, algica. ROT
diminuaabolite. Pareza si atrofie interososi, lombricali, adductor
police, eminenta hipotenara.
• Pot exista forme cu afectare predominanta a sensibilitatii profunde
(ataxice proprioceptive) si forme cu afectare predominanta a
sensibilitatii termice si algice (neuropatii de fibre mici).
3
Evaluarea initiala a unei neuropatii

, or not

dr ST 4
 Electromiografia in polineuropatii
Suma activitatii electrice decelate in fibrele senzitive sau motorii individuale
apare ca sensory nerve action potential (SNAP) si compound muscle action potential (CMAP)
Potentialul de actiune al unitatii motorii MUAP la inregistrarea cu ac in muschi
cuprinde activitea electrica a 10-15 fibre musculare din 2-3mm tesut muscular.

• Leziuni axonale
- scaderea amplitudinii SNAP, CMAP, prima fiind mai sensibila. O scadere de
peste 50% face inregistrarea amplitudinii aproape imposibila.
Amplitudinea CMAP poate fi mentinuta o vreme prin reinervarea fibrelor
musculare restante (cand EMG cu ac evidentiaza largirea unitatilor
motorii) dar o pierdere peste 80% din fibre sau cu a celor cu viteza mare
de conducere nu mai permite compensarea.
- latentele distale, ale undei F si vitezele de conducere sunt discret afectate
sau normale.
• Leziunile demielinizante
- marcata reducere a vitezelor de conducere senzitiva si motorie, crestere a
latentelor distale si a latentelor undei F,
- scaderea amplitudinii SNAP (mai putin CMAP) prin decalaj de faza
- dispersie temporala crescuta, bloc de conducere in unele cazuri 5
 Electromiografia in polineuropatii (2)
• in forme acute de tip poliradiculonevrita acuta Guillain Barre- evidentiaza
aspecte ale unui bloc de conducere, cu recrutare redusa a unitatilor motorii la
cresterea contractiei, dar acestea au o morfologie normala. Daca exista insa
o degenerare axonala secundara, sau o forma axonala primara (mai rar),
atunci apar si fibrilatii semnificand pierdere axonala, aceasta fiind semn de
prognostic mai prost.
• In forme de poliradiculonevrita cronica demielinizanta prezenta fibrilatiilor si
semnelor de denervare / reinervare au de asemenea un prognostic de
recuperare mai prost.
• In neuropatiile vasculitice se remarca afectarea disparata a unor nervi (si
menajarea altora) ce prezinta bloc de conducere, iar tardiv, dupa
degenerarea axonala devin inexcitabili distal de leziune, cu semne de
denervare acuta.
• examinarea poate fi normala in neuropatia de fibre mici sau in cazurile cu
instalare acuta, la examinare precoce de la debut.

6
Electromiografia in polineuropatii (3)

7
 Click pentru detalii online
https://teleemg.com/manual/the-h-reflex-and-f-wave/

8
 Paraclinic
• Biopsia neuromusculara in unele cazuri - evidentiaza degerarea fibrelor
axonale sau / si leziuni demielinizante, eventual inflamatia perinerv cu
prezenta de celule inflamatorii, sau depozite de substante anormale in
unele neuropatii (ex acid fitanic, amiloid, etc). Fibrele musculare adiacente
sunt de asemenea evaluate, putand avea diferite modificari degenerative
sau pot fi afectate si ele (de ex infiltrat inflamator cu celule gigante in neuro-
miozita sarcoidotica, sau aspecte inflamator-necrozante in miozita din
colagenoze cu vasculita).
• Numeroase alte teste paraclinice pentru determinari toxicologice, carentiale,
cautare surse neoplazice (CT/ markeri tumorali, PET), autoanticorpi pentru
vasculite sistemice, teste genetice, toxicologice (plumb), porfirine, etc.
• Glicemie, test toleranta la glucoza, HbA1c; electroliti (Ca, Mg), vit B12
• Functia hepatica, renala, hematologie
• Teste endocrinologice (tiroida)

9
 Clasificare polineuropatii
• I. Sindroame poli (radiculo) neuropatice acute:
• A. Sindrom Guillain-Barre´ (GBS)
• B. GBS forma acuta axonala
• C. Neuropatia acuta senzitiva
• D. Polineuropatia difterica
• E. Polineuropatia din porfirie
• F. Toxice (talium, triorthocresyl phosphate)
• G. Rar, paraneoplazice
• H. Neuropatia acuta pandisautonomica
• I. Polineuropatia din bolile critice acute

10
 Clasificare polineuropatii
• II. Sindroame polineuropatice subacute senzitiv-motorii
• A. Simetrice
• 1. Deficitare / carentiale: alcoolism (beri-beri), pelagra, vitamin B12, boli
gastrointestinale cronice cu malabsorbtie.
• 2. Intoxicatii cu metale grele, solventi: arsenic, Pb, mercur, thallium,
methyl n-butyl ketone, n-hexane, methyl bromid,etilen oxid,
organofosfati (TOCP etc.), acrilamida
• 3. Medicamente: isoniazid, ethionamida, hidralazina, nitrofurantoin,
disulfiram, sulfura carbon, vincristine, cisplatin, paclitaxel,
cloramfenicol, fenitoin, piridoxina, amitriptilina, dapsone, thalidomide,
clioquinol, amiodarona, etc.
• 4. Polineuropatia uremica
• 5. Polineuropatia subacuta inflamatorie.

11
 Clasificare polineuropatii
• B. Asimetrice (mononevrite multiplex)
• 1. Diabet
• 2. Poliarterita nodoasa si alte colagenoze (Churg-Strauss, artrita
reumatoida, lupus, granulomatoza Weggener),
• 3. Crioglobulinemia mixta
• 4. Sjögren-Sicca
• 5. Sarcoidoza
• 6. Polineuropatia ischemica din arterite periferice
• 7. Lyme disease (Borrelioza).

12
 Clasificare polineuropatii
• III. Sindroame polineuropatice cronice senzitiv-motorii
• A. Forme dobandite, mai putin cronice
• 1. Paraneoplazice
• 2. Polineuropatia cronica inflamatorie demielinizanta (CIDP)
• 3. Paraproteinemii
• 4. Uremia
• 5. Beri-beri
• 6. Diabet
• 7. Boli tesut conjunctiv
• 8. Amiloidoza
• 9. Lepra
• 10. Hipotiroidism
• 11. Polineuropatia benigna senzitiva a varstnicului

13
 Clasificare polineuropatii
• B. Sindroame polineuropatice cronice, uzual genetice
• 1. Predominant senzitive
• C. Sindr polineuropatice senzitiv-motorii, cronice, genetice
• 1. Idiopatice
• a. Atrofia musculara peroneala [Charcot-Marie-Tooth; CMT tip I
(demielinizanta) si II (axonala), intermediara, CMT 4 si CMTX]
• b. Polineuropatia hipertrofica Dejerine-Sottas,
• c. Sindromul polineuropatic Roussy-Levy
• e. Polineuropatia ereditara cu predispozitie la paralizii de compresiune
(HNPP)

14
 Clasificare polineuropatii
• IV. Neuropatia asociata cu boli mitocondriale
• V. Sindrome polineuropatice recurente
• A. Sindromul Guillain-Barre´
• B. Porfiria
• C. Polineuropatia inflamatorie cronica demielinizanta (CIDP)
• D. Unele mononevrite multiplex
• E. Beri-beri sau intoxicatii
• F. Maladiile Refsum si Tangier.

15
 Mecanisme lezionale in neuropatia diabetica

• Mecanisme de lezare neuronala

prin apoptoza pericarionala indusa
dismetabolic
• Mecanisme secundare inflamatorii
• Mecanisme vasculare
(microangiopatia diabetica cu
afectare de vasa nervorum)

16
Brian C Callaghan et al, Lancet Neurol 2012; 11: 521–34
 Forme clinice de neuropatii diabetice

Nevrite multiplex
Simetrica, senzitiv – motorie distala Radiculopatii toraco-abdominale Neuropatii izolate
Neuropatia de fibre mici Neuropatii vegetative
Neuropatie de nerv femural (inclusiv de nervi cranieni,
cel mai frecvent VII, III, VI)

Brian C Callaghan et al, Lancet Neurol 2012; 11: 521–34

17
 Durerea neuropata

• Durerea neuropata apare prin leziuni specifice ale cailor de

conducere ale sensibilitatii la nivelul sistemului nervos
periferic dar si central (nervi, radacini, maduva, trunchi
cerebal, talamus, etc), avand numeroase etiologii (ex
neuropatii diabetice, scleroza multipla, nevralgie trigeminala
post herpetica, durere talamica post AVC, etc), spre deosebire
de durerea nociceptiva ce apare prin leziuni ale structurilor
tisulare in afara sistemului nervos, aceasta fiind produsa de
afectarea nociceptorilor.
• Afecteaza pana la 6-8% din populatia generala

18
 Durerea neuropata -2-

• Este produsa de numeroase mecanisme legate de modificarea

proprietatilor canalelor ionice membranare neuronale, eliberare a unor
neurotransmitatori ai cailor descendente inhibitorii ale durerii
(noradrenergice, serotoninergice, opioide), hiperactivitate a ganglionilor
senzoriali dorsali, reorganizare patologica a unor retele neuronale talamo-
corticale (neuroplasticitate cu facilitare pentru activarea unor neuroni
nociceptivi).
• clinic asociaza semne negative (deficit senzitiv motor) cu semne pozitive
(in aceeasi regiune sau la distanta) de tip durere arzatoare, sau lancinanta,
parestezii dureroase sau durere declasata de atingere fina (hiperalgezie),
in general pe fondul unor semne neurologice caracteristice afectiunii de
baza.

19
 Terapia neuropatiei diabetice
• Presupune un control glicemic mai bun al pacientului, desi rezultatele au fost heterogene.
• Terapia durerii neuropate

venlafaxina, duloxetina pregabalina, gabapentin

Brian C Callaghan et al, Lancet Neurol 2012; 11: 521–34

20
 Poliradiculonevrita (PRN) acuta Guillain – Barre’

• Afectiune autoimuna ce afecteaza radacinile si nervii periferici,

uneori si cei cranieni, cu tablou clinic grav, pana la tetraplegie,
insuficienta respiratorie, cu risc letal.
• Debutul precedat cu 3-4 saptamani de sindroame febrile produse
de infectii virale (enterale, pulmonare) cu citomegalovirus (CMV),
Epstein-Barr virus (EBV), HIV, sau bacterii gen Campylobacter
jejuni, Mycoplasma pneumoniae, Borrelia burgdorferi ; poate
aparea postvaccinal; ca paraneoplazie, sau in porfirie !! etc
• Mecanismul autoimunitatii este complex, atat umoral (atc anti PBM
M1, anti GQ1b; ) dar si celular, mediat de limfocite T si potentat de
complement, avand ca tinta mielina.

21
 Poliradiculonevrita (PRN) acuta Guillain – Barre’

• CLINIC = debut simetric, distal, la membrele inferioare, cu parestezii ascendente,

pana la nivel abdominotoracal dar si membre superioare, ectromelic, urmate de
deficit motor rapid, initial proximal, ulterior si distal.
• Sensibilitatea obiectiva este rar si discret modificata fata de deficitul motor masiv.
• ROT sunt abolite, rar (doar) diminuate.
• Semn Lassegue prezent.
• Frecvent dipareza faciala periferica.
• Poate evolua spre paralizie muschi respiratori cu insuficienta respiratorie (forma
clinica Landry, ascendenta, cu afectare de teritoriu nervi cervicali si bulbari).
• Forma clinica Fisher cuprinde PRN + ataxie+ pareze nervi cranieni bulbari
(disfonie, disfagie) sau oculomotori si imunologic are autoanticorpii GQ1b prezenti.

22
 Poliradiculonevrita acuta Guillain – Barre’

• Paraclinic
- EMG – initial modificare de unda F si reflex H, ulterior scadere de viteze de conducere prin
demielinizare, tardiv semene de denervare in caz de afectare secundara axonala sau forme
primar axonale.
- LCR = disociatie albumino-citologica dupa 7-14 zile de la debut (crestere albuminorahie peste
60mg/dl, fara crestere a numarului de celule, cu varf la 2-4-6 saptamani)
- Investigatii pentru excludere alte afectiuni – dg diferential (mielita acuta, miastenie, compresiuni
medulare acute, in general alte tetrapareze cu instalare acuta, etc) dar si pentru dg etiologic
(ex porfirie ac, neoplazii)
• Complicatii
- insuficienta respiratorie (afectare de nervi frenici si intercostali)
- miocardita cu aritmii
- tulburare deglutitie cu pneumonie de aspiratie
- afectare de centri cardio-respiratori bulbari (asociere de encefalita de trunchi)
- embolie pulmonara prin tromboza venoasa profunda
- rar, hiponatremie prin SIADH,
- bronhopneumonie
23
 Poliradiculonevrita acuta Guillain – Barre’

• TRATAMENT
- general, suportiv, (sonda nasogastrica ptr hidratare si alimentare la cei disfagici,
alimentare parenterala)
- heparine GM mica ptr preventia TVP/ TEP
- monitorizare EKG si a ventilatiei, mai ales la tetraplegici, la nevoie cu ventilatie asistata
mecanic daca capacitatea vitala scade cu 20-25% (10 ml/kg)
- terapia cu viza imunogenica = imunoglobuline de uz iv 0,4g/kg/zi, 5 zile !!.
- optional dar util, uneori indispensabila, plasmafereza !! (eficienta similara cu Ig Iv)
- NU cortizon!!
- terapia complicatiilor (bronhopneumonii, tulburari electrolitice, tensionale, etc)
- terapie fizica recuperatorie

24
 Mononeuropatiile
• Ce muschi sunt afectati / ce deficit motor
apare? Ce nu poate sa faca pacientul?
• Ce reflexe osteotendinoase sunt afectate?
• In ce zone apar amiotrofii?
• Unde apare hipoestezie (teritoriul cutanat)
• Pozitii si posturi particulare/ manevre / teste
diagnostice

25
Paralizii izolate de nervi periferici
din plexul brahial

26
 Paraliziile de plex brachial
• Tipul superior C5- C6 (sdr Erb) – paralizie biceps, deltoid, lung supinator/
brahioradial, supraspinos si infraspinos, rar romboizi. Pacientul nu poate face
abductia bratului, flexia si supinatia antebratului. ROT bicipital afectat. Hipoestezie in
drmatoamele radiculare C5 –C6 (v desenele la curs sensibilitate).
• Tipul mijlociu C7 – semne foarte asemanatoare cu paralizia nervului radial, dar fara
afectare a muschiului brahioradial (care este inervat de n radial dar nu de radacina
C7 ci C5-6). Pacientul nu poate face externsia antebratului si dorsoflexia mainii,
extensia degetelor si abductia policelui, reflexul tricipital este afectat. Apare in
suferinta la nastere (obstetricala), traumatisme locale. Hipoestezie dermatom C7.
• Tipul inferior C8-T1 (sdr Dejerine Klumpke) – apare in caderi cu bratul in abductie,
tumori axilare, luxatii scapulo-humerale, tumori vf plaman (Pancoast Tobias),
traumatisme la nastere. Se manifesta ca o pareza combinata a nervilor median/ ulnar
la nivelul muschilor mici ai mainii cu amiotrofii si degete in grifa. Asociaza frecvent
sdr Claude Bernard Horner. Hipoestezie dermatoame C8-T1.

27
 Nervul median
• Origine C6, C7, C8, T1, trunchiurile median si lateral ale plexului brahial
• Se alatura si este parte a pachetului vasculonervos al bratului
• Inervatia motorie: : rotundul pronator, flexor carpi radialis, flexor digitorum supeficialis,
palmaris longus, flexor digitorum profundum digiti II, III; flexor pollicis longus si patratul
pronator (situati la nivelul antebratului) si la nivelul mainii in eminenta tenara, muschii
abductor pollicis brevis si jumatate din flexor pollicis brevis (cealalta jumate tine de ulnar),
opponens policis, lombricalii I, II.
• Teritoriul cutanat: - v. desen
• Semne clinice ale paraliziei:
• - deficit pentru pronatia antebratului, flexia radiala a pumnului,
- deficit pentru flexia din falanga a II-a a degetelor II-V
- deficit pentru flexia din falanga a III-a a degetelor II-III
- deficit al abductiei din pozitie “palmara” a policelui (cea “radiala” fiind pastrata – abductorul
lung fiind inervat de radial), deficit partial de flexie a primei falange si total al falangei distale
a policelui, opozitia policelui  nu face pensa de median (primele 2 degete “cerc”), nu face
extensia falangei III la degetele II, III cu prima falanga in flexie.
- hipoestezie in teritoriul cutanat specific
- amiotrofie la nivelul eminentei tenare a mainii ; semnul mainii “benedictine” la flexia
degetelor in pumn (degetele I, II, III raman neflectate).

28
 Sindromul de tunel carpian
• Dureri si parestezii nocturne, dar si diurne, in teritoriul cutanat al medianului (ramurile ce se
desprind dupa tunelul carpian- abdurctorul scurt al policelui, flexorul scurt al policelui, oponentul
si primii doi lombricali cat si ramurile senzitive), accentuate de flexia fortata a mainii sau percutia
tunelului carpian (semnele Phalen si Tinel). Apare in stenoze de canal prin hipertrofie
aponevroza palmara, fracturi, poliartrita reumatoida, guta, acromegalie, diabet, infectii locale,
tenosinovite hipertrofice cronice ale fexorilor.
• Diagnosticul confirmat EMG, eventual ultrasonografie, CT local.

Tratament

- evitarea posturilor de flexie a mainii

- orteze mai ales nocturn
- terapie antiinflamatorie,
- eventual infiltratii locale cortizonice
- chirurgie plastica cu sectionarea
aponevrozei palmare

29
Sindromul de tunel carpian

Manevra Phalen semnul Tinel

30
 Nervul radial
• Origine in trunchiul posterior al plexului brahial, radacini C5-C8
• Inerveaza muschii triceps brahial, brahioradial, extensor carpi radialis longus si brevis,
supinator, iar prin ramura interosoasa posterioara extensor carpi ulnaris, extensor digitorum
communis, extensor digiti minimi, abductor pollicis longus, extensor pollicis longus, extensor
pollicis brevis, extensor indicis.
• Teritoriul cutanat teoretic ar acoperi partea
postero-laterala a bratului, cea radiala a antebratului
si jumatatea mainii spre degetele I, II, III, dar fara
falanga distala; in realitate frecvent hipoestezia din
paralizia radialului se rezuma la zona tabacherei anatomice.
• Paralizia nervului duce la imposibilitatea extensiei antebratului, a supinatiei in flexie cu
disparitia “coardei brahioradialului”, extensia si abductia mainii, extensia primei falange a
degetelor I-V si a falangei distale a policelui, abductia radiala a policelui, extensia izolata (cu
celelalte degete in flexie ) a degetelor II si V. Aspectul este de mana cazuta in “gat de lebada”,
nu poate face “salutul militar”. Hipoestezia in tabachera anatomica. ROT tricipital si stiloradial
abolite. Amiotrofia muschilor paralizati in leziuni severe, de durata. Paralizia prin
compresiune in santul de torsiune la nivelul humerusului (adesea prin somn profund cu capul
pe brat) nu afecteaza ramura pentru triceps.

31
Nervul ulnar

Semnul Froment

32
 Nervul ulnar
• Origine in trunchiul medial al plexului brahial, din radacinile C8-T1, partial C7.
• Are ca ramuri senzitive nervii brahial si antebrahial cutanat
pentru jumatatea ulnara a antebratului (partial si bratul, medial),
iar distal, nervul palmar cutanat ulnar si ramura sa superficiala
palmara inerveaza 1/3 ulnara a fetei palmare si dorsale a
mainii, degetul V si jumatatea ulnara a degetului IV.
• Motor inerveaza flexor carpi ulnaris, flexor digitorum profundus pentru flexia de la nivelul articulatiei
interfalangiene distale a degetului V, partial si IV; abductor digiti minimi, opponens digiti minimi ;
flexor digiti minimi (flexia primei falange), palmaris brevis, lombricalii III, IV ; interososii palmari si
dorsali, adductor pollicis, partial flexor pollicis brevis.
• Paralizia de ulnar produce deficit motor pentru flexia cubitala a mainii, flexia degetelor IV, V; abductia
degetului V, abductia si adductia degetelor (evantaierea degetelor), adductia policelui, partial flexia
primei falange a policelui, extensia falangei II a degetelor IV, V. Nu poate face pensa de ulnar
(degetele I si V in “cerc”) si nici pensa de ulnar cu degetele I si II in extensie si adductie. Are
hipoestezie in teritorul descris mai sus. In timp poate dezvolta amiotrofii a muschilor mici ai mainii si
eminentei hipotenare cu aspect de “grifa cubitala” si “mana simiana”. Nu poate zgaria cu degetele IV,
V planul mesei cu fata palmara pe masa (din cauza imposibilitatii flexiei acestora). Semnul Froment
al hartiei tinuta intre degetele I si II in extensie si adductie police nu poate fi realizat, trecand in
pozitie de flexie a policelui de tip pensa de median.

33
 Nervul sciatic

• Cel mai mare nerv periferic, cu origine in plexul lombosacrat, din radacinile L4, L5,
S1, S2, S3.
• Contine de fapt separati de la origine (dar in aceeasi teaca epineurala) nervii tibial
(L4-S3) si peronier comun (L4-S2).
• La nivelul coapsei inerveaza muschii semitendinos, semimembranos si ½ adductor
magnus, cat si biceps femuris, ce realizeaza flexia gambei fata de coapsa.
• Nervul tibial se desprinde deasupra fosei poplitee si inerveaza la nivelul gambei
gastrocnemianul, solearul, tibialul posterior, flexorul lung al degetelor, flexorul lung
al halucelui, producand astfel flexia plantei, inversiunea plantei, flexia degetelor. Se
divide distal in nervul medial plantar ce inerveaza abductor hallucis, flexor
digitorum brevis, flexor hallucis brevis, iar ramura plantara laterala inerveaza
abductor digiti minimi, flexor digiti minimi, adductor hallucis, interososii, adaugand
la flexia degetelor abductia si adductia acestora. Ramurile senzitive sunt nervul
sural (pentru fata laterala a piciorului) si ramuri cutanate plantare.

34
 Nervul sciatic

• Nervul peronier comun face o curba ocolind capul fibulei si trece anterior,
in loja anterolaterala a gambei unde da ramura peroneala superficiala ce
inerveaza peronierii (peronierul lung, scurt, peroneus tertius ce produc
eversiunea plantei), iar senzitiv nervul lateral cutanat al gambei; ramura
peroneala profunda trece in spatiul tibial anterior si da ramuri pentru
tibialul anterior, extensor digitorum longus, extensor hallucis longus si
extensor digitorum brevis ce produc dorsoflexia plantei si extensia
degetelor.
• Paralizia nervului sciatic produce deficit motor pentru functiile muschilor
inervati – v mai sus (partial in cazurile afectarii ramurilor sciaticului),
abolire ROT ahilean si hipoestezie in teritoriul ramurilor tibiala si a
peronierului comun cat si fata posterioara a coapsei (v desene), atrofii
musculare in loja posterioara a coapsei, gambei, muschii plantari si
interososi plantari.

35
 Nervul femural
• Origine L2,3,4 fiind cel mai mare nerv al plexului lombar. Inerveaza motor muschii ilio-psoas,
sartorius, rectus femoris, vast lateral, intermediar si medial, iar senzitiv nervul medial si
intermediar cutanati ai coapsei inerveaza fata anterioara si ½ inferioara a fetei mediale a
coapsei (1/2 sup a fetei mediale este asigurata de obturator), iar prin lunga ramura cutanata
gambiera (safen) inerveaza fata mediala a gambei.
• Din punct de vedere motor asigura flexia coapsei fata de abdomen, doar partial abductia (f
importanti fiind gluteii, piriform, tensor fasciae lata), rotatia externa a coapsei si extensia
gambei fata de coapsa.
• Paralizia sa poate aparea in leziuni la nivelul micului bazin, (inclusiv neoplazii), in regiunea
inghinala deja nu mai afecteaza ramura pentru psoas-iliac. Deficitul motor este evident la
(dificultatea in) urcarea scarilor, ridicarea din genuflexiune, mers (cand nu mai poate duce
gamba anterior)
• ROT patelar este dependent de acest nerv, fiind abolit precoce.
• In leziuni severe se observa aparitia atrofiei masive a lojei
antero-laterale a coapsei

Terit. cutanat n. femural 36