MINISTЕRUL ЕDUCАȚIЕI

UNIVЕRSITАTЕА ” 1 DЕCЕMBRIЕ 1918 ” АLBА IULIА

FАCULTАTЕА DЕ ȘTIINȚЕ ЕCONOMICЕ
SPЕCIАLIZАRЕА SISTEMUL INFOMAȚIONAL CONTABIL ÎN
ASISTAREA DECIZIILOR MANAGERIALE

Referat la disciplina ETICA

Plagiatul-formă de abatere gravă de la etica cercetării

MASTERAND
CIOBAN ECATERINA, SICADM II

ALBA IULIA
2023
 Plagiatul-formă de abatere gravă de la etica cercetării

Abstract: Plagiatul este o abatere gravă de la etica cercetării. Datorită creșterii fluxului
informațional acest fenomen negativ a luat o amploare remarcabilă în ultimul deceniu, fiind
discutat la nivel atât național, internațional cât și instituțional. România ocupă locul din frunte
la numărul de plagiate descoperite pe tărâmul UE, având cel mai mare număr de articole
științifice eliminate din cuprinsul publicațiilor de specialitate ca urmare a nerespectării
normelor de conduită în cercetarea științifică. Lucrarea de cercetare descrie conceptul de
plagiat, punând accent pe impactul acestuia asupra patrimoniului cultural și asupra demnității
omului.
Cuvinte-cheie: plagiat; etica cercetării, drept de autor; furt intelectual, articol științific

Introducere
“Etica cercetării științifice este acel fundament pe care se clădește încrederea în
rezultatele cercetărilor științifice și prestigiul savantului în societate.” 1
O formă de abatere
gravă de la etica cercetării este plagiatul: “A fura munca altcuiva și a o prezenta ca fiind a ta
este incompatibil cu buna practică științifică.”2 Plagiatul încalcă datoria de veridicitate în
știință, precum și cerința de originalitate, umilință și colegialitate, punând sub semnul
întrebării atât rezultatul cercetării cât și pe autorul acesteia.3
În literature de specialitate plagiatul este privit ca “o formă de furt intelectual prin care
se obțin printr-o înșelăciune calificative, grade și titluri, precum și avantaje financiare ori
sociale, adesea cu încălcarea drepturilor de autor ale altora.”4

1
Angela Zelenschi, Consilierea etică în cercetarea, International Scientific Conference “Research,
Development and Innovation from the Perspective of the Global Ethics”, 3rd Edition, Chișinău, Republic of
Moldova, April 15, 2022, pp. 201-202, http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/20534/Conf-Cercetare-
dezvoltare-inovare-Perspectiva-eticii-globale-2022-p201-202.pdf?sequence=1 accesat online la 12.03.2023
2
Guidelines for Research Ethics in the Social Sciences and the Humanities, Given by The National
Committee for Research Ethics in the Social Sciences and the Humanities (NESH) in 2021 (5th edition). English
translation published 2022, https://www.forskningsetikk.no/en/guidelines/social-sciences-humanities-law-and-
theology/guidelines-for-research-ethics-in-the-social-sciences-humanities-law-and-theology/ accesat online la
09.03.2023
3
Guidelines for Research Ethics in the Social Sciences, Humanities, Law and Theology, 4. edition –
June 2016, p. 29 http://www.enrio.eu/wp-content/uploads/2017/03/guidelines-for-research-ethics-in-the-social-
sciences-humanities-law-and-theology.pdf, accesat online la 19.03.2023
4
Liviu Papadima et al., Deontologie academică. Curs, 2017, București,
https://mepopa.com/Pdfs/papadima_2017.pdf accesat online la 20.03.2023
 Plagiatul este inacceptabil având în vedere necesitatea de asigurare a bunăstării
omenirii printr-o dezvoltare durabilă. În acest sens, autorul George Pelican susține că “privit
în mod indubitabil ca o formă de încălcare a onestității, dar mai cu seamă a integrității și a
deontologiei academice, fie într-o manieră grosolană, fie într-una prezumtiv subtilă,
categorisit deseori chiar ca o formă de corupție, de fraudă intelectuală, plagiatul reprezintă,
înainte de a fi analizat din punct de vedere juridic, o problemă esențialmente relativă la
moralitate, la etică și demnitate, indiferent de tipul creației plagiate ori domeniul de care
aceasta aparține.” În aceeași direcție merg și autorii Cuciureanu și Bantaș cu afirmația că
“plagiatul este o faptă reprobabilă, care poate duce în derizoriu activitatea științifică,
promovând persoane care nu se ridică la standardele comunității academice și lipsind de
strălucirea meritată mințile ilustre care împodobesc această comunitate.” 5 În acest context,
autorii ajung la ideea că prin plagiat se sapă temelia așezământului social și se rănește
patrimoniul și demnitatea omului.

Pentru redactarea prezentului articol s-a utilizat metoda clasică a cercetării, bazată în
principal pe revizuirea literaturii de specialitate. Astfel, s-au identificat și analizat cele mai
relevante și actuale lucrări de cercetare și articole ce vizează tema aleasă.
Scopul fundamental al acestei lucrări este prezentarea plagiatului ca formă de abatere
gravă de la etica cercetării. Am ales această temă, din mai multe motive, în primul rând, eu
lucrând la momentul actual la lucrarea de disertație, am găsit necesar, util și interesant a mă
informa mai aprofundat despre plagiat, de condițiile de plagiat, tipurile de plagiat și de cum îl
pot evita, iar al doilea motiv constă în gravitatea acestui fenomen negativ răspândit și discutat
atât la nivel național, cât și internațional.
Definit drept “o meteahnă uzuală încă din cele mai îndepărtate timpuri, incidentă în
aproape toate domeniile ce implică creații susceptibile de reproducere (literatură, cercetare,
muzică, precum și altele asemenea)” 6, constatăm că tema cercetată nu este una nouă, plagiatul
existând încă din cele mai îndepărtate timpuri. Cu toate acestea, susținem că plagiatul este o
temă actuală, de mare importanță, deoarece astăzi „se scrie și se publică mai mult decât
oricând în istoria științelor”7, în contextul în care „presiunea de a publica este foarte mare
5
Ionela Cuciureanu, Dragoș – Adrian Bantaș, Regimul juridic al răspunderii pentru încălcarea
normelor deontologice în activitatea de elaborare a tezelor de doctorat – între etica academică și provocările
logicii, Revista centrului de strategii aplicate, nr. 14, 2020, pp-85-116, https://www.strategiiaplicate.ro/wp-
content/uploads/2020/07/Revista-CSA-14-iunie-2020.pdf accesat online la 11.03.2023

6
George Pelican, Plagiatul – o plagă academică endemică. Scurte considerații, Revista Themis nr. 1-
2/2021, pp. 229- 241
7
Ibidem
datorită creșterii competiției pentru resurse în cercetare și a premiilor acordate pentru
promovarea academică”8.
Respectarea dreptului de autor trebuie să fie o condiție firească a oricărui individ,
inclusiv a studenților, masteranzilor, cercetătorilor. Datorită creșterii fluxului informațional
plagiatul a reușit să devină un fenomen negativ răspândit în întreaga societate. Acest subiect
devine intens discutat atât la nivel internațional, european, național, cât și instituțional.

Stadiul actual al cercetării în domeniu

În articolul The World’s First “Plagiarism” Case, Jonathan Bailey afirmă că “în timp
ce actul de plagiat este la fel de vechi ca timpul, cuvântul plagiat nu este.”9
Originea termenului plagiat se regăsește în latinescul plagium, termen utilizat pentru a defini
delictul comis de plagiarius – cel care fură și revinde sclavii altuia.10
Potrivit autorilor Cuciureanu și Bantaș “prima figură marcantă care a utilizat termenul de
plagiat în accepțiunea lui actuală a fost poetul latin Marțial, în secolul I d.H., pentru a denumi
gestul rivalului Fidentius de a-i fi recitat operele în public ca și cum ar fost ale sale”.
Un aspect foarte important menționat de aceștia este că “Marțial a considerat fapta lui
Fidentius deosebit de gravă fiind de natură ai afecta demnitatea.” 11 Apreciem că, deși era o
practică comună în acele vremuri, Marțial a considerat aceasta un furt literar și “a decis că nu
vrea ca alții să îi folosească creațiile, așa că a luat atitudine și a început să combată fenomenul
cu instrumentul pe care îl avea la dispoziție. A început sa scrie epigrame dedicate celor care îl
plagiau, invitându-i fie să îl menționeze ca autor, fie să îi cumpere operele.”12
În articolul Plagiatul – o plagă academică endemică. Scurte considerații, George
Pelican susține că plagiatul „a cunoscut o amploare remarcabilă în special în perioada
ultimilor 10 ani, consolidându-și, fără doar și poate, o poziție constant fruntașă între temele de
interes public, țara noastră nefăcând excepție de la această situație factuală. În concret,
8
Michael Wallace, Peter Siersema, Ethics in Publications, Gastrointestinal Endoscopy, 2015, numărul
5, volumul 82, pp. 439 * operă citată de George Pelican, Plagiatul – o plagă academică endemică. Scurte
considerații, Revista Themis nr. 1-2/2021, pp. 229- 241
9
Jonathan Bailey, The World’s First “Plagiarism” Case, 2011,
https://www.plagiarismtoday.com/2011/10/04/the-world%E2%80%99s-first-plagiarism-case/ accesat online la
19.03.2023
10
Dan Caragea, „Plagiat”- un cuvânt cu etimologie incertă, Ziarul adevărul, 2016,
https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/plagiat-un-cuvant-cu-etimologie-incerta-1685919.html accesat online la
19.03.2023
11
Ionela Cuciureanu, Dragoș – Adrian Bantaș, Regimul juridic al răspunderii pentru încălcarea
normelor deontologice în activitatea de elaborare a tezelor de doctorat – între etica academică și provocările
logicii, Revista centrului de strategii aplicate, nr. 14, 2020, pp-85-116, https://www.strategiiaplicate.ro/wp-
content/uploads/2020/07/Revista-CSA-14-iunie-2020.pdf accesat online la 11.03.2023
12
https://sistemantiplagiat.ro/de-unde-vine-plagiatul/ accesat online la 19.03.2023
trebuie subliniat că intensificarea în special publică a fenomenului nu derivă sub nicio formă
din creșterea subită a numărului de plagiatori odată cu trecerea timpului, ci a numărului
plagiatelor descoperite, în virtutea permanentei dezvoltări a domeniului tehnologic, în special
datorită creării și perfecționării continue în decursul ultimei decade a unei multitudini de
softuri și programe susceptibile a detecta plagiatul.”13
Considerăm foarte important de menționat următoarele concluzii notate de Pelican
desprinse din ultimele statistici efectuate la nivel european cu privire la fenomenul
plagiatului: România prezintă cea mai ridicată rată a plagiatelor descoperite pe tărâmul
Uniunii, și anume 26.1% din totalitatea operelor verificate, valoare aproape dublă în
comparație cu media europeană; incidența cazurilor de plagiat este cu mult mai ridicată în
statele din regiunea estică a Europei, țări ale căror niveluri de trai și de educație sunt
considerabil inferioare raportat la țările vestice; România este țara cu cel mai mare număr de
articole științifice eliminate din cuprinsul publicațiilor de specialitate ca urmare a
nerespectării normelor de conduită în cercetarea științifică, prin raportare la totalul fondurilor
alocate pentru cercetare și de asemenea, ocupă locul secund în topul țărilor cu cel mai mare
număr de articole retrase raportat la totalul articolelor publicate, în urma descoperirii
plagierii14.
În raport cu aceste concluzii, autoarea Mariana Bechir, notează că “ponderea
articolelor eliminate din cauza plagiatului (inclusiv autoplagiat) este în creștere, iar acest fapt
poate fi explicat și de introducerea în 2004 a serviciului iTenticate care identifică paragrafele
copiate de la alți autori”15(fig.1).

13
George PELICAN, Plagiatul – o plagă academică endemică. Scurte considerații, Revista Themis
nr. 1-2/2021, pp. 229- 241, http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2021/12/Pelican-G-Plagiatul-o-plaga-
academica-endemica.pdf
14
Ibidem
15
Mariana Bechir, Exportul de plagiat: România conduce în topurile imposturii științifice, 2018,
https://cursdeguvernare.ro/exportul-de-plagiat-romania-conduce-topurile-imposturii-stiintifice.html?
fbclid=IwAR1nrVJdLga8hjOq9PEiTMuIiwiKupr7AE6w2ApQSzPnKNEOEEzggL5vcTw accesat online la
19.03.2023
 Figura 1. Lucrări retrase, publicații pe an
Sursa: Mariana Bechir, Exportul de plagiat: România conduce în topurile imposturii științifice, 2018,
44444444443accesat online la 19.03.2023

Potrivit Bechir analiza Science arată că aproximativ 500 dintre cei 30.000 de autori
din baza cu articole retrase sunt responsabili pentru circa un sfert din cele 10.500 de lucrări
analizate de Science, dintre acești autori 100 au peste 13 titluri eliminate, iar Top 20 cuprinde
autorii cu cel puțin 30 articole eliminate, în cazul acestora fiind vorba despre încălcarea
premeditată a normelor de etică, nu de erori 16. Potrivit autoarei, Japonezul Yoshitaka Fujii, cel
mai profilic impostor din istoria științelor moderne, apare cu peste 169 de lucrări științifice
retrase, procesul de retragere continuând la nivel global17.

Analize și rezulate
Definirea plagiatului
În România plagiatul este reglementat prin următoarele acte normative: Legea nr.
206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare,
Legea nr. 1/2011 privind educația naţională, Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului
de cercetare-dezvoltare și Hotărârea Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului
studiilor universitare de doctorat, modificată și completată prin H. G. nr. 134/2016. Deși

16
Mariana Bechir, Exportul de plagiat: România conduce în topurile imposturii științifice, 2018,
https://cursdeguvernare.ro/exportul-de-plagiat-romania-conduce-topurile-imposturii-stiintifice.html?
fbclid=IwAR1nrVJdLga8hjOq9PEiTMuIiwiKupr7AE6w2ApQSzPnKNEOEEzggL5vcTw accesat online la
19.03.2023
17
Ibidem
aspecte privind sancționarea plagiatului se regăsesc în mai multe acte normative, definiția
legală a plagiatului apare numai în cuprinsul art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004. 18
Potrivit art.4 din Legea 206/2004, plagiatul reprezintă „expunerea într-o operă scrisă
sau comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații,
date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format
electronic ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimiteri la sursele
originale.”19
Consecințele plagiatului
Potrivit autorului Vlad Ciprian “Plagiatul, ca și autoplagiatul, prin starea de pericol și
consecințele pe care le produc, afectează valori precum onestitatea, creativitatea, integritatea
și prestanța celui care preia texte, idei, expresii, demonstrații, etc. fără a menționa sursa,
validitatea rezultatului cercetării, prestigiul instituției din care provine acel cercetător,
încrederea în colaborarea științifică dintre specialiști, dar și drepturile patrimoniale ale
autorului unei opere originale.”20
Potrivit Isoc plagiatul are ca primă consecință termenul de prescripție. Autorul
apreciază impactul plagiatului asupra patrimoniului cultural, constatând că: efectul plagiatului
asupra patrimoniului cultural este permanent, indiferent dacă plagiatul este sau nu este
descoperit; un plagiat poate rămâne nedescoperit la nesfârşit; un plagiat istoric este o
potenţială sursă de noi plagiate, prin poluare, dintr‐o operă pseudo‐autentică; o faptă de
plagiat determină o reacţie de stimulare a unor alte fapte antisociale, prin care potențialul
poluării intelectuale este amplificat, cum ar fi corupţia.21

Tipologia plagiatului
Potrivit literaturii de specialitate plagiatul are nuanțe și se diferențiază în tipuri după:
intenționalitate: (plagiat deliberat și plagiat involuntar, de bună credință); după modelul copiat
(auto plagiatul și plagiatul propriu-zis); după domeniu (plagiatul în artă și plagiatul în știință);
18
Vlad Ciprian, Etică și deontologie academică, EDITURA Galaţi University Press, 2019,
https://www.researchgate.net/profile/C-https://www.researchgate.net/profile/C-Vlad/publication/
331396725_Etica_si_deontologie_academica/links/5eaab74c299bf18b95886103/Etica-si-deontologie-
academica.pdf accesat online la 11.03.2023
19
Art. 4 din Legea nr 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi
inovare, publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 04 iunie 2004
20
Vlad Ciprian, Etică și deontologie academică, EDITURA Galaţi University Press, 2019,
https://www.researchgate.net/profile/C-https://www.researchgate.net/profile/C-Vlad/publication/
331396725_Etica_si_deontologie_academica/links/5eaab74c299bf18b95886103/Etica-si-deontologie-
academica.pdf accesat online la 11.03.2023
21
Dorin Isoc, Procedură de identificare şi tratare a scrierilor plagiate pentru includere în Indexul
Operelor Plagiate, Cluj‐Napoca: GRAUR, Iunie 2014, Ediţia 2018,
http://www.plagiate.ro/Documente/Procedura.indexului.pdf accesat la 19.03.2023
după gravitate (plagiatul în lucrările de an sau în lucrările de licență, în tezele de doctorat sau
în volumele tipărite); după frecvența acestei practici (plagiatul întâmplător, plagiatul ca stil,
constant, recidivist)22. Există mai multe tipuri de plagiat, printre care regăsim:
 Clonă prezentarea sau transmiterea lucrării altui autor, autor, cuvânt cu cuvânt,
ca fiind propria lucrare.
 Copiere: conține fragmente semnificative de text dintr-o altă sursă necitată;
 Găsește-schimbă: schimbarea unor cuvinte și fraze cheie, dar menținerea
conținutului esențial/principal al sursei preluate;
 Parafrazare: parafrazarea mai multor surse astfel încât conținutul lor să se
potrivească;
 Reciclarea: reutilizarea propriilor lucrări fără citare(autoplagiat);
 Hibrid: combinarea surse citate corect cu pasaje copiate (fără citare);
 Confuzie: un mix de materiale copiate din diferite surse fără citarea acestora;
 Eroare: citează surse care nu există sau citează incorect sursele utilizate;
 Agregat: include citări corecte, dar lucrarea este lipsită de contribuții originale;
 Re-tweet: include citări corecte, dar se bazează prea mult pe formulări sau
structura din sursa originală.
Pornind de la ideea că plagiatul este diferit, Cuciureanu notează că: “nu putem pune
pe același cântar toate tipurile de plagiat; atribuirea la fraudă științifică depinde de o serie de
caracteristici; și sancționarea trebuie să fie proporțională gravității fraudei comise.” În acest
context autorul susține că sancționarea plagiatului trebuie să depindă de: intenționalitate;
volum; elementele preluate; localizare în text; istoricul autorului și context.

Figura 2. Tipuri de plagiat

Sursa: Gheoerghe Cuciureanu, Fenomenul plagiatului în Republica Moldova, 2021m
https://cuciureanul.wordpress.com/2021/11/21/fenomenul-plagiatului-in-republica-moldova/?
fbclid=IwAR2EYPnatqGda9EHaeA5qXwID81pCDmlJ-DYCscV-9Ke5gEybG83x3yrXR4 accesat online la
20.03.2023

În continuare am fundamentat lucrarea de cercetare prin câteva exemple de plagiat.

22
Septimiu Chelcea, Cum să redactăm o lucrare de licență, o teză de doctorat, un articol științific în
domeniul științelor socio-umane, 2007, p.42 *operă citată de Mihaela – Lavinia Ciobănică, Etică și integritate
academică.Sinteză, Constanța, 2018, p.38 file:///C:/Users/Catiu%C5%9Fa/Downloads/toaz.info-sinteza-etica-si-
integritate-academica-pr_228370ee53cefbae3902ac94db82d72c.pdf accesat online la 20.03.2023
 Exemplul 1. ”Autorul X predă un articol revistei de specialitate spre publicare.
Semnează cu această ocazie declarația că deține dreptul de autor. Articolul apare. Revista
primește o sesizare din partea autorului Y, care susține că articolul preia, fără acordul său,
pasaje extinse, necitate, dintr-o cercetare, publicată, la care lucraseră amândoi. E un plagiat? E
o încălcare a dreptului de autor? E fals în declarații? A fost lezat dreptul de proprietate
intelectuală? Răspuns: da, la toate întrebările.”23
Exemplul 2. „O teză de doctorat în care o parte din Concluziile generale și
recomandări sunt preluate integral din altă teză susținută anterior. Majoritatea recomandărilor
sunt preluate din strategii sectoriale și alte documente de politici (aprobate prin hotărâri de
guvern). Autorul tezei este deja doctor în științe.”24

Concluzii
Lucrarea de cercetare prezintă plagiatul ca formă gravă de abatere de la etica
cercetării. Plagiatul este un fenomen negativ răspândit și discutat în întreaga societate, atât la
nivel național, internațional, cât și instituțional. Prin plagiat nu doar că se încalcă dreptul de
autor, dar se rănește patrimoniul, se pune la îndoiala cercetătorul, lucrarea și demnitatea
acestuia, instituția din care face parte, și astfel se sapă temelia așezământului social. Plagiatul
poate fi intenționat sau neintenționat, care la rândul lor pot fi clasificate în mai multe tipuri,
printre care avem clonă, parafrazare, eroare, reciclare etc. Prin urmare, sancționarea
plagiatului trebuie să depindă de: intenționalitate; volum; elementele preluate; localizare în
text; istoricul autorului și context.
Plagiatul a existat dintotdeauna, însă în ultimul deceniu acesta a cunoscut o amploare
remarcabilă datorată numărului plagiatelor descoperite, ca urmare a dezvoltării de softuri și
programe susceptibile a detecta plagiatul. Potrivit ultimelor statistici România este țara cu cel
mai mare număr de articole științifice eliminate din cuprinsul publicațiilor de specialitate ca
urmare a nerespectării normelor de conduită în cercetarea științifică. Aceasta ar trebui să ne
pună pe gânduri. Ar trebui să luptăm cu aceasta și să implementăm ideea că a plagia nu e legal
și omenesc, chiar și neintenționat plagiatul e furt intelectual, ar trebui să prevenim plagiatul,
dar nu să-l tratăm.

23
Liviu Papadima et al., Deontologie academică. Curs, 2017, București,
https://mepopa.com/Pdfs/papadima_2017.pdf accesat online la 20.03.2023
24
Gheoerghe Cuciureanu, Fenomenul plagiatului în Republica Moldova, 2021,
https://cuciureanul.wordpress.com/2021/11/21/fenomenul-plagiatului-in-republica-moldova/?
fbclid=IwAR2EYPnatqGda9EHaeA5qXwID81pCDmlJ-DYCscV-9Ke5gEybG83x3yrXR4 accesat online la
20.03.2023
 Bibliografie

1. Bailey Jonathan, The World’s First “Plagiarism” Case, 2011,

https://www.plagiarismtoday.com/2011/10/04/the-world%E2%80%99s-first-plagiarism-case/
accesat online la 19.03.2023
2. Bechir Mariana, Exportul de plagiat: România conduce în topurile imposturii științifice,
2018, https://cursdeguvernare.ro/exportul-de-plagiat-romania-conduce-topurile-imposturii-
stiintifice.html?
fbclid=IwAR1nrVJdLga8hjOq9PEiTMuIiwiKupr7AE6w2ApQSzPnKNEOEEzggL5vcTw
accesat online la 19.03.2023
3. Caragea Dan, „Plagiat”- un cuvânt cu etimologie incertă, Ziarul adevărul, 2016,
https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/plagiat-un-cuvant-cu-etimologie-incerta-1685919.html
accesat online la 19.03.2023
4. Ciobănică Mihaela – Lavinia, Etică și integritate academică.Sinteză, Constanța, 2018, p.38
file:///C:/Users/Catiu%C5%9Fa/Downloads/toaz.info-sinteza-etica-si-integritate-academica-
pr_228370ee53cefbae3902ac94db82d72c.pdf accesat online la 20.03.2023
5. Ciprian Vlad, Etică și deontologie academică, Editura Galaţi University Press, 2019,
https://www.researchgate.net/profile/C-https://www.researchgate.net/profile/C-Vlad/
publication/331396725_Etica_si_deontologie_academica/links/
5eaab74c299bf18b95886103/Etica-si-deontologie-academica.pdf accesat online la
11.03.2023
6. Cuciureanu Ionela, Bantaș Dragoș – Adrian, Regimul juridic al răspunderii pentru încălcarea
normelor deontologice în activitatea de elaborare a tezelor de doctorat – între etica
academică și provocările logicii, Revista centrului de strategii aplicate, nr. 14, 2020, pp-85-
116, https://www.strategiiaplicate.ro/wp-content/uploads/2020/07/Revista-CSA-14-iunie-
2020.pdf accesat la 15.03.2023
7. Cuciureanu Gheoerghe, Fenomenul plagiatului în Republica Moldova,
2021https://cuciureanul.wordpress.com/2021/11/21/fenomenul-plagiatului-in-republica-
moldova/?fbclid=IwAR2EYPnatqGda9EHaeA5qXwID81pCDmlJ-DYCscV-
9Ke5gEybG83x3yrXR4 accesat online la 20.03.2023
8. Guidelines for Research Ethics in the Social Sciences and the Humanities, Given by The
National Committee for Research Ethics in the Social Sciences and the Humanities (NESH)
in 2021 (5th edition). English translation published 2022,
https://www.forskningsetikk.no/en/guidelines/social-sciences-humanities-law-and-theology/
guidelines-for-research-ethics-in-the-social-sciences-humanities-law-and-theology/ accesat
online la 09.03.2023
9. Isoc Dorin, Procedură de identificare şi tratare a scrierilor plagiate pentru includere în Indexul
Operelor Plagiate, Cluj‐Napoca: GRAUR, Iunie 2014, Ediţia 2018,
http://www.plagiate.ro/Documente/Procedura.indexului.pdf accesat la 19.03.2023
10.Papadima Liviu et al., Deontologie academică. Curs, 2017, București,
https://mepopa.com/Pdfs/papadima_2017.pdf accesat online la 20.03.2023
11.Pelican George, Plagiatul – o plagă academică endemică. Scurte considerații, Revista
Themis nr. 1-2/2021, pp. 229- 241, http://inm-lex.ro/wp-content/uploads/2021/12/Pelican-G-
Plagiatul-o-plaga-academica-endemica.pdf accesat la 21.03.2023
12.Zelenschi Angela, Consilierea etică în cercetarea, International Scientific Conference
“Research, Development and Innovation from the Perspective of the Global Ethics”, 3rd
Edition, Chișinău, Republic of Moldova, April 15, 2022, pp. 201-202,
http://repository.utm.md/bitstream/handle/5014/20534/Conf-Cercetare-dezvoltare-inovare-
Perspectiva-eticii-globale-2022-p201-202.pdf?sequence=1 accesat online la 12.03.2023
13.Veverița Tatiana, Despre combaterea plagiatului în lucrările, Proceedings of the 29th
Conference on Applied and Industrial Mathematics, Education CAIM 2022, Chisinau,
Moldova, August 25-27, 2022, pp. 227-231
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/227-231_23.pdf accesat online la 12.03.2023
14.Legea nr 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi
inovare, publicată în Monitorul Oficial nr. 505 din 04 iunie 2004
15.https://sistemantiplagiat.ro/de-unde-vine-plagiatul/ accesat online la 19.03.2023