UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

LOGICĂ JURIDICĂ
Aplicabilitatea logicii juridice în avocatură

Profesor:
Conf. Univ. Dr. Elena Banciu

Student: Ungureanu Elena-Laura

Anul I, IFR
Logica juridică este o știință de graniță, o știință integrativă, în care
interacționează logica și dreptul. Din cele mai vechi timpuri au existat tangențe
între logică și drept, în primul rând în ceea ce privește metodele de obținere a
adevărului. O serie de reguli cu privire la formularea regulilor raționamentului
correct în domeniul argumentării juridice au fost formulate încă din Grecia
Antică.
Se poate afirma că logica juridică se constituie ca o importantă direcție de
cercetare asupra fenomenului juridic, sub diversele realității sub care el se
prezintă, ea tinde să dezvăluie construcția interioară a raționamentelor juridice
prin care se realizează argumentarea și convingerea despre adevărul juridic și se
verifică totodată, corectitudinea concluziilor obținute.
Aprecierea corectă a faptelor și acțiunilor juridice, luarea unor decizii corecte,
presupune respectarea anumitor cerințe logice. Aceste cerințe, particularitățile
aplicării acestora în activitatea juridică, categoriile logice de bază, constituie
obiectul studiului în logica juridică. Se pune un accent sporit pe noțiunile
juridice, pe operațiile cu acestea. De asemenea, se studiază condițiile adevărului,
judecăților juridice, metodele inductive de stabilire a legăturilor cauzale,
analogia și construcția versiunilor juridice, a argumentării în spețele juridice.
În gândirea aristotelică , retorica este „facultatea de a descoperi în fiecare
argument ceea ce este capabil să convingă”. Retorica este deci arta de a structura
o succesiune de argumente într-o formă dialectică dată, deci este o modalitate de
a comunica un conținut în modul cel mai convingător.
Argumentarea implică abilitatea de a depăși propriile prejudecăți și opinii, de a
oferi motive consistente pentru a susține o decizie luată în urma unei alegeri.
Oratorul sau inițiatorul tensorului de comunicare specific trebuie să știe să dea
un interes general oricărei discuții, să mărească problemele, să știe să mânuiască
ironia, pentru a dispune pe judecător și a deconcentra pe adversar, punând astfel
în joc un stil ritmat îngrijit și variat, care să poată aduce stăpânire asupra întregii
game de tonuri, de la cel mai simplu și familiar până la marile elanuri patetice.
De aceea, stăpânirea artei profesiei de avocat impune o bună cunoaștere a
dispozițiilor și posibilităților naturale, o cultură generală la care să se adauge
cunoașteri profunde a dreptului și stăpânirea pe de plin a tehnicii pledoariei,
numai astfel avocatul își va permite a adopta un stil propriu aptitudinilor și
bineînțeles a temperamentului său. Nu mai puțin sunt esențiale calitățile vocii, a
posibilităților de concepție rapidă și de improvizație.
Pentru avocați, activitatea cărora este în proporții mari argumentativă,
necesitatea posedării cunoștințelor de logică și necesitatea dezvoltării culturii
logice este incontestabilă.

Avocații trebuie să cunoască bazele teoriei argumentării, să alcătuiască corect

pledoariile, să cunoască esența limbajului juridic și să stie a alcătui definiții
corecte. Studiul principiilor gândirii corecte poate servi drept un suport solid în
procesul de elaborare, interpretare și aplicare a normelor de drept. A aplica
conștient principiile logice înseamnă a gândi mai exact.

Cunoașterea logicii îi va ajuta pe avocați a se folosi conștient de principiile

gândirii corecte, a dezvolta și a disciplina capacitățile intelectuale, a dezvolta
vorbirea profesională coerentă și argumentată, a amplifica capacitatea de
convingere, a dezvălui contradicțiile logice în mărturii, în propria activitate și
gândire, a combate argumentele incorecte ale oponenților, mai eficient și mai
exact de construit versiuni juridice, de a folosi mijloace logice pentru
fundamentarea argumentată a propriei opinii.

Bibliografie:
https://www.academia.edu/8524413/LOGICA_JURIDIC
%C4%82_Note_de_curs
https://koaha.org/wiki/Logica_giuridica