Sunteți pe pagina 1din 23

REFERAT LA DISCIPLINA RĂSPUNDEREA ŞI

SANCŢIUNILE PENALE
Semestrul II

Tema: ARTICOLUL 278 COD PENAL- ÎNCĂLCAREA SOLEMNITĂŢII


ŞEDINŢEI

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Masterand:

Încălcarea solemnităţii şedinţei

1
,,Întrebuinţarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene, de natură să perturbe
activitatea instanţei, de către o persoană care participă sau asistă la o procedură care se
desfăşoară în faţa instanţei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă.”1

Încălcarea solemnităţii şedinţei, infracţiune prevăzută în art. 278 NCP, parţial are
corespondent în incriminarea cu denumirea marginală „Sfidarea organelor judiciare",
prevăzută în art. 272' CP 1969.

O examinare comparativă a textelor de incriminare din vechea şi noua lege penală generală
permite a se constata că sfidarea organelor judiciare avea un conţinut mult mai larg
comparativ cu incriminarea din noul Cod penal, elementul de continuitate fiind
„întrebuinţarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene", ca modalitate de realizare a
elementului material al laturii obiective.

Prin incriminarea faptei de încălcare a solemnităţii şedinţei s-a urmărit ocrotirea relaţiilor
sociale referitoare la înfăptuirea justiţiei, activitate a cărei desfăşurare normală este
incompatibilă cu acele manifestări jignitoare sau obscene de natură să afecteze solemnitatea
procedurilor judiciare desfăşurate în faţa instanţei şi respectul datorat autorităţii judiciare.
Aceste relaţii sociale formează obiectul juridic special al infracţiunii supuse prezentei analize.

Subiectul activ al infracţiunii este persoana care comite o faptă conformă faptei descrisă
în norma de incriminare. Aşa cum rezultă din definiţia dată, subiectul activ al infracţiunii
trebuie să fie în mod necesar o persoană. Dacă în mod tradiţional subiectul activ era o
persoană fizică, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 278/2006, a fost consacrată şi în
dreptul nostru răspunderea penală a persoanei juridice, astfel că în prezent subiect activ poate
fi şi persoana juridică.2 Noul Cod penal reia în esenţă dispoziţiile anterioare privind
răspunderea penală a persoanei juridice, aşa cum vom vedea într-o secţiune următoare.
Subiect activ al infracţiunii de încălcare a solemnităţii şedinţei poate fi orice persoană dintre
cele care participă sau asistă la o procedură judiciară desfăşurată în faţa unei instanţe de
judecată. De această dată, fapta se poate comite numai într-o procedură în faţa instanţei, nu şi
a organelor de urmărire penală. Totuşi, subiect activ al infracţiunii nu poate fi judecătorul
care face parte din compunerea completului de judecată în faţa căruia se desfăşoară respectiva
procedură, întrucât fapta acestuia constând în folosirea, în timpul şedinţei de judecată, de

1
https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-278
2
http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_1219/Institutii%20Si%20Infractiuni%20In%20Noul%20Cod%20Penal.pdf

2
cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene va putea constitui infracţiunea de purtare abuzivă
art. 296 NCP:

(1) Întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea
atribuţiilor de serviciu se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

(2) Ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe săvârşite în condiţiile alin. (1) se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o
treime.

Subiectul pasiv al infracţiunii este persoana titulară a valorii sociale care constituie obiectul
juridic al infracţiunii. Subiectul pasiv nu trebuie confundat cu persoana prejudiciată, noţiune
care desemnează orice persoană care în urma comiterii unei infracţiuni a suferit un prejudiciu.
De cele mai multe ori calitatea de subiect pasiv şi cea de persoană prejudiciată se întrunesc în
aceeaşi persoană, aşa cum se întâmplă în cazul furtului.
În cazul ,,încălcării solemnităţii şedinţei”, subiect pasiv principal este statul, ca titular al
valorilor sociale ocrotite, iar subiect pasiv secundar poate fi orice persoană fizică dintre cele
care iau parte sau doar asistă la procedura judiciară din faţa instanţei şi asupra căreia este
îndreptată acţiunea făptuitorului. Astfel, poate fi subiect pasiv secundar atât judecătorul,
procurorul, avocatul care participă la procedura judiciară, cât şi orice altă persoană care este
prezentă în sala de şedinţă.
În ceea ce priveşte locul săvârşirii faptei, se cere ca gesturile sau cuvintele jignitoare ori
obscene să se petreacă în cadrul unei proceduri judiciare desfăşurate în faţa instanţei, adică în
locaţia în care se desfăşoară şedinţa de judecată - publică sau în camera de consiliu -, care, de
regulă, este sala de şedinţă din incinta instanţelor judecătoreşti.
Pentru realizarea laturii obiective, este necesar ca întrebuinţarea de cuvinte ori gesturi
jignitoare sau obscene să fie de natură a perturba activitatea instanţei. Această cerinţă este
îndeplinită atunci când manifestarea făptuitorului este aptă să tulbure desfăşurarea normală a
şedinţei de judecată.
Legea penală mai favorabilă. Prin condiţiile de incriminare, având în vedere că infracţiunea
din legea veche avea un conţinut normativ mult mai amplu faţă de cel al incriminării din noul
Cod penal, legea nouă este mai favorabilă. Prin regimul sancţionator, tot legea nouă este mai
favorabilă, întrucât, în cazul pedepsei închisorii, prevede limite speciale mai reduse faţă de
cele din legea veche.

3
Elementul material al infracțiunii de„încălcarea solemnității ședinței”, faptă prev. de art.
278 C.pen. constă în întrebuințarea de cuvinte sau gesturi jignitoare sau obscene de natură să
perturbe activitatea instanței. Cuvintele sau gesturile jignitoare sau obscene se referă la orice
atingere adusă onoarei sau reputației unei persoane.Atingerea onoarei constă în comiterea de
acte prin care se lezează, se lovește în sentimentul de respect față de sine al persoanei.
Atingerea onoarei constă deci într-o acțiune sau într-o inacțiune. Atingerea reputației constă în
comiterea unui act prin care se lovește în bunul renume câștigat de persoane în societate.Prin
întrebuințarea de cuvinte sau gesturi jignitoare se întelege insultarea unei persoane, folosirea
de cuvinte sau gesturi care exprimă o desconsiderare și sunt de natură să atingă demnitatea
unei persoane. Cuvintele sau gesturile obscene sunt acele acțiuni care cuprind reprezentări sau
exprimări cu caracter trivial sau indecent ale unor organe, acte sau scene de viață sexuală, ale
unor atitudini, practici sau manifestări ale imoralității sexuale, forme de exprimare care
prezintă explicit sau sugerează o activitate sexuală.

Pentru întregirea elementului material se cere ca întrebuințarea de cuvinte sau gesturi


jignitoare să fie de natură să perturbe activitatea instanței. Acest lucru se va întâmpla dacă
acestea sunt auzite de către completul care compune instanța în sala de judecată sau, fără a fi
văzute sau auzite de către membrii completului, sunt de natură să creeze rumoare ori scandal
în sala de judecată între participanți, care determină o trecere în derizoriu a ședinței de
judecată, contribuind astfel la încălcarea solemnității ședinței.De asemenea, pentru existența
infracțiunii se impune o condiție de loc, și anume ca fapta să se săvârșească într-o procedură
în fața instanței. În consecință, fapta va constitui infracțiune numai dacă se săvârșește la locul
unde se desfășoară ședința de judecată.

Cauzalitate si pedepse

I. Cauzalitatea

-reprezintă legătura de cauzalitate existenţa între acţiune/inactiune şi urmarea imediată;

-cauza este acţiunea sau inacţiunea;

-efectul este urmarea socialmente periculoasă;

-raportul de cauzalitate are caracter obiectiv, independent de vointa umană;

4
-la infracţiunile materiale, stabilirea raprotului de cauzalitate este obligatorie, iar la
infracţiunile de pericol, raportul rezultă chiar din săvârşirea faptei ;

-conform teoriei echivalenţei condiţiilor, denumită şi teoria cauzei „sine qua non”, sunt cauze
ale rezultatului toate condiţiile care l-au precedat, daca fără ele rezultatul nu sar fi produs;

-raportul de cauzalitate poate fi simplu (atunci când o singura cauză determina un singur
efect) sau poate fi complex (când există concurs de cauze).3

În cazul ,,încălcării solemnităţii şedinţei”, în timpul ședinței de judecată, inculpatul se


manifestă fizic și verbal într-o manieră jignitoare, de natură să afecteze solemnitatea
procedurilor judiciare desfășurate în fața instanței și respectul datorat autorității judiciare,
determinând întreruperea ședinței de judecată.

II. Pedeapsa este o măsură de constrangere prevăzut de lege şi aplicată cuiva de o instanţă
judecătorească drept sancţiune pentru o infracţiune. În cazul nostru, încălcarea solemnităţii
şedinţei se pedepseşte cu închisoarea de la o luna la 3 luni sau cu o amendă.

Speţa comentată

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

3
http://jack.ro/drept/PENAL%20GENERAL/Latura%20obiectiva.pdf

5
SENTINȚA PENALĂ Nr. 65 NCPP/2015

Pe rol se află soluționarea cauzei penale privind pe inculpata I.I, având ca obiect încălcarea
solemnității ședinței (art.278 NCP) ultraj judiciar (art.279 N.C.P.).

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in ședința publica din data de 08.01.2015,
susținerile parților fiind consemnate in încheierea de ședința din acea zi care face parte
integranta din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a
amânat pronunțarea cauzei la data de 16.01.2015, pentru când:

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:

Prin rechizitoriul din data de 03.10.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași emis în
dosarul nr. 8688/P/2014 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei I.
I (fiica lui G și D, născută la data de 05.04.1967, în municipiul Iași, județul Iași, cu domiciliul
în xxx, jud. Iași, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățenie română, studii profesionale, 4 copii, un copil
minor, fără loc de muncă, fără ocupație, fără antecedente penale), pentru săvârșirea
infracțiunilor de încălcare a solemnității ședinței, prev. de art. 278 Cod penal și de ultraj
judiciar, prev. de art. 279 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

Prin actul de sesizare, în esență, s-a reținut că, în timpul ședinței de judecată din data de
27.06.2014 din cadrul Judecătoriei Iași, inculpata I.I, având calitatea de parte în dosarul civil
nr. xxxxx/245/2013, s-a manifestat fizic și verbal într-o manieră jignitoare, de natură să
afecteze solemnitatea procedurilor judiciare desfășurate în fața instanței și respectul datorat
autorității judiciare, determinând întreruperea ședinței de judecată. În același context,

6
inculpata a amenințat președintele completului de judecată, S A-T, cu acte de violență, prin
efectuarea gestului explicit de a arunca în direcția acestuia cu un dosar și prin bătăi cu pumnul
în masă, manifestări agresive ce au produs o stare de temere magistratului.

Situația de fapt se susține cu următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi


penale: declarația persoanei vătămate S_A_-T (f. 11 – 13 d.u.p.), declarațiile martorilor
V_A_-I (f. 14 – 17 d.u.p.), P_ D (f. 21 – 24 d.u.p.), B_ M (f. 18 – 20 d.u.p.), C_ C_-C (f. 30 –
34 d.u.p.), L_E_-L_ (f. 26 – 29 d.u.p.), copia conform cu originalul a procesului verbal de
contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.06.2014 (f. 38 d.u.p.), lista ședinței de judecată și
componența completului de judecată din 27.06.2014 (f. 88 – 90 d.u.p.), copia conform cu
originalul a încheierii de ședință din data de 27.06.2014 din dosarul nr. xxxxx/245/2013 (f. 91
– 92 d.u.p.), procesul verbal din 21.08.2014, de redare a înregistrării audio – urmare a
ascultării înregistrărilor înaintate de Judecătoria Iași și suportul optic tip DVD – R pus la
dispoziție de Judecătoria Iași (f. 47 – 49, 93 d.u.p.), procesul verbal din 20.08.2014, de
vizionare a înregistrării video – urmare a vizionării imaginilor înaintate de Judecătoria Iași și
suportul optic tip DVD – R pus la dispoziție de Judecătoria Iași, precum și planșa foto
aferentă (f. 50 – 52, 53 – 86, 93 d.u.p.), înscrisul din 17.09.2014 depus de către inculpata I_ I_
(f. 110 – 111 d.u.p.), declarația suspectei I_ I (f. 104 – 106 d.u.p.), declarația inculpatei I_I (f.
109 d.u.p.).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași – Secția penală la data de 09.10.2014 sub
nr. de dosar XXXXXXXXXXXXXX.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 24.11.2014, judecătorul de
cameră preliminară a constatat, în baza art. 346 alin. 2 C.proc.pen., legalitatea sesizării
instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus
începerea judecății cauzei.

La termenul de judecată din data de 08.01.2014, în prezența apărătorului ales, inculpata I_I a
arătat că recunoaște fapta și că solicită ca judecata să se desfășoare numai pe baza probelor
administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, potrivit procedurii
în cazul recunoașterii învinuirii, prevăzută de art. 375 C.proc.pen.

Față de poziția procesuală exprimată de I_ I, instanța de judecată a încuviințat cererea


inculpatului ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi

7
penale și a înscrisurilor în circumstanțiere, considerând că cererea formulată îndeplinește
condițiile prevăzute de lege.

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale și a cercetării


judecătorești ce a avut loc conform art. 377 Cod procedură penală, instanța reține:

În fapt

Inculpata I_ I a avut calitatea de reclamant în dosarul nr. xxxxx/245/2013, înregistrat pe rolul


Judecătoriei Iași - Secția Civilă, având ca obiect divorț, exercitare autoritate părintească,
stabilire domiciliu minor și pensie de întreținere. Dosarul civil se afla pe rolul completului de
judecată prezidat de magistratul S- A-T, persoana vătămată.

Din încheierea de ședință anexată la filele 91 – 92 d.u.p., instanța reține că la termenul de


judecată din data de 27.06.2014, inculpata a solicitat, prin avocat, proba testimonială cu
martorul L- L. Președintele completului a încuviințat proba solicitată și a dispus administrarea
probei la termenul de judecată din data de 23.10.2014, luându-se în considerare încărcătura
ședinței de judecată de la termenul menționat, aspect menționat în declarația persoanei
vătămate S-A-T.

Inculpata s-a opus acestei amânări, arătând că adusese deja martorul cu ea. Instanța a menținut
dispoziția inițială, având în vedere că, la acel moment, ședința de judecată se afla la al 19-lea
dosar din totalul celor 52 programate în ziua respectivă, fapt evidențiat de lista de ședință de
la filele 88 – 90 d.u.p..

Potrivit declarației persoanei vătămate S- T-A (f. 11 – 13 d.u.p.) coroborată cu declarațiile


martorilor V-A-I, grefierul de ședință la termenul de judecată din data de 27.06.2014 (f. 14 –
17 d.u.p), C- C-C, avocat în Baroul Iași, care se afla în sala de ședință în data de 27.06.2014
(f. 30 – 34 d.u.p.) și L- E-L, persoana propusă ca martor de către inculpată (f. 26 – 19 d.u.p.),
inculpata I- I a izbucnit nervos și a început să se manifeste violent, strigând de mai multe ori
că nu pleacă până când nu se audiază martorul și cerând pe un ton ridicat să se facă dreptate.

Inculpata a continuat să adreseze injurii vizând actul de justiție („mafioților”, termen redat de
martora L-E-L) și, deși i s-a solicitat de către președintele completului, cât și de către avocatul

8
ales, să se liniștească, I-I a continuat să vocifereze, a lovit de mai multe ori cu pumnul în
masă, inclusiv în masa judecătorului, devenind din ce în ce mai agresivă.

Președintele completului a cerut grefierei să apese butonul de panică, interesându-se de mai


multe ori dacă a venit jandarmul.

Instanța reține că în acele momente în sala de judecată persoanele prezente au început să


comenteze și s-a creat rumoare, activitatea de judecată fiind în mod evident perturbată.

Deși i s-a cerut să se liniștească de mai multe ori și să părăsească sala de judecată, inculpata
nu s-a conformat, iar judecătorul a amendat-o cu suma de 1.000 lei pentru nerespectarea
ordinii și solemnității ședinței, aspect consemnat în încheierea de ședință ( f. 91 – 92 d.u.p.).

În timp ce președintele completului de judecată dispunea amendarea inculpatei, verificând


dispozițiile din Codul de procedură civilă, inculpata s-a apropiat de masa grefierei, a luat cel
mai voluminos dosar și s-a îndreptat către președintele completului, ridicând dosarul deasupra
capului, cu intenția evidentă de a lovi magistratul.

Martorul C-C-C, care se afla în partea stângă a sălii de judecată, pe banca din boxa în care
stau de obicei persoanele arestate din cursul procesului, și-a dat seama de intenția inculpatei, a
sesizat pericolul și a sărit peste balustrada care delimita locul în care se afla de restul sălii,
îndreptându-se înspre inculpată pentru a o opri, moment în care I- I, dându-și seama probabil
că nu va reuși să lovească direct persoana vătămată, a aruncat cu putere dosarul în direcția
magistratului, dosarul ajungând pe biroul acestuia, fără a-l lovi efectiv.

Persoana vătămată a arătat faptul că nu a fost lovită și că dosarul a ajuns pe biroul său, lângă
mâna stângă, moment în care și-a dat seama că inculpata a vrut să o lovească. Magistratul s-a
ridicat în picioare și i-a cerut din nou inculpatei să părăsească sala.

Instanța reține că după ce inculpata a aruncat dosarul, a fost imobilizată de martorul C- C-C și
condusă în afara sălii de judecată. I-I a continuat să se zbată și să provoace scandal, încercând
să revină în sală, împrejurări descrise de martor (f. 30 – 34 d.u.p.) și confirmate prin procesul
verbal din 20.08.2014, de vizionare a înregistrării video de pe suportul optic tip DVD – R pus
la dispoziție de Judecătoria Iași, precum și prin planșa foto aferentă (f. 50 – 52, 53 – 86
d.u.p.).

9
După acest incident, președintele completului, S- A-T, a suspendat ședința de judecată pentru
30 de minute și a ieșit din sala de ședință, după ce inculpata a fost îndepărtată de pe holul
instanței.

Instanța arată că în afara sălii de judecată, pe hol, inculpata a continuat să țipe, să se agite și să
se manifeste agresiv și zgomotos. Potrivit declarației martorului P- D (f. 21 – 24 d.u.p.), care
avea calitatea de jandarm al instanței și a intervenit pentru a o liniști pe inculpată, la
solicitarea jandarmului de a se legitima, inculpata a refuzat, cerând să fie lăsată în pace și
plângându-se că nu i s-a făcut dreptate. Atunci când jandarmul i-a cerut să-l însoțească la
punctul de acces în judecătorie pentru a-i întocmi proces-verbal de constatare a contravenției
și de aplicare a sancțiunii, inculpata a intrat la toaletă, refuzând să coopereze.

Martora L- E-L a reușit să o convingă să iasă de la toaleta publică. Inculpata a continuat să


adreseze injurii sistemului judiciar („hoții”, „țară de doi lei”), cerând să fie lăsată în pace și
spunând că „nu merge”, „nu pleacă nicăieri”. A fost nevoie de un al doilea jandarm, martorul
B-M, pentru ca inculpată să fie imobilizată și înlăturată din clădirea instanței.

Conform procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/27.06.2014 (f. 38 d.u.p.), în baza art. 2 pct.
24 și 31 din Legea nr. 61/1991 rep., inculpata a fost sancționată cu amendă contravențională
în cuantum total de 400 lei, în sarcina ei reținându-se că a provocat scandal și că a refuzat să
se legitimeze la cererea jandarmilor.

Pe parcursul urmării penale inculpata a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina ei,
dar a arătat că s-a manifestat astfel din pricina faptului că procesul civil dura prea mult, iar ea
vroia să obțină divorțul cât mai repede. Această justificare nu poate fi reținută, având în
vedere că inculpata este despărțită în fapt de soțul ei de 7 ani, a introdus acțiunea de divorț la
data de 26.06.2013, iar cauza a fost amânată în mod repetat și din cauza comportamentului
inculpatei, întrucât aceasta a fost plecată în străinătate o perioadă și, pe parcursul procesului,
și-a modificat cererea de chemare în judecată.

Inculpata a recunoscut faptul că a aruncat cu un dosar în fața magistratului și că a cerut să se


facă dreptate.

În fața instanței de judecată, inculpata I- I a recunoscut săvârșirea faptelor, astfel cum au fost
acestea reținute în rechizitoriu.

10
Săvârșirea faptelor cu vinovăție de către inculpată rezultă, mai presus de orice dubiu
rezonabil, din coroborarea integrală a materialului probator administrat în cursul urmăririi
penale, constând în: declarația persoanei vătămate S- A-T (f. 11 – 13 d.u.p.), declarațiile
martorilor V- A-I (f. 14 – 17 d.u.p.), P-D (f. 21 – 24 d.u.p.), B- M (f. 18 – 20 d.u.p.), C-C-C
(f. 30 – 34 d.u.p.), L- E-L (f. 26 – 19 d.u.p.), copia conform cu originalul a procesului verbal
de contravenție ________ nr. xxxxxxx/27.06.2014 (f. 38 d.u.p.), lista ședinței de judecată și
componența completului de judecată din 27.06.2014 (f. 88 – 90 d.u.p.), copia conform cu
originalul a încheierii de ședință din data de 27.06.2014 din dosarul nr. xxxxx/245/2013 (f. 91
– 92 d.u.p.), procesul verbal din 21.08.2014, de redare a înregistrării audio – urmare a
ascultării înregistrărilor înaintate de Judecătoria Iași și suportul optic tip DVD – R pus la
dispoziție de Judecătoria Iași (f. 47 – 49, 93 d.u.p.), procesul verbal din 20.08.2014, de
vizionare a înregistrării video – urmare a vizionării imaginilor înaintate de Judecătoria Iași și
suportul optic tip DVD – R pus la dispoziție de Judecătoria Iași, precum și planșa foto
aferentă (f. 50 – 52, 53 – 86, 93 d.u.p.), înscrisul din 17.09.2014 depus de către inculpata I- I
(f. 110 – 111 d.u.p.), declarația suspectei I- I (f. 104 – 106 d.u.p.), declarația inculpatei I-I (f.
109 d.u.p.).

În drept

Fapta inculpatei I-I, care, în timpul ședinței de judecată din data de 27.06.2014 din cadrul
Judecătoriei Iași, având calitatea de parte în dosarul civil nr. xxxxx/245/2013, a întrebuințat
cuvinte și gesturi jignitoare (a cerut pe un ton ridicat să se facă dreptate, a adresat injurii
vizând actul de justiție, folosind cuvântul „mafioților”, a lovit de mai multe ori cu pumnul în
masă), de natură să afecteze solemnitatea procedurilor judiciare desfășurate în fața instanței,
fapte ce au determinat întreruperea ședinței de judecată, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de încălcare a solemnității ședinței, prevăzută de art. 278 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii îl reprezintă acțiunea de


întrebuințare de cuvinte și gesturi jignitoare, în cadrul unei proceduri judiciare desfășurate în
fața unei instanțe. Urmarea imediată a constat în faptul că acțiunile inculpatei au determinat
perturbarea activității instanței, președintele completului fiind nevoit să suspende ședința de
judecată. Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea
faptei, ex re.

11
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpata trebuie să acționeze cu forma de vinovăție
prevăzută de art. 16 alin. 3 C.pen., și anume, fie cu intenție directă, respectiv să prevadă și să
urmărească rezultatul faptei sale, fie cu intenție indirectă, respectiv să prevadă și să nu
urmărească rezultatul faptei sale, dar să accepte posibilitatea producerii lui.

În speță, în timpul ședinței de judecată din data de 27.06.2014 din cadrul Judecătoriei Iași –
Secția Civilă, inculpata, cu intenție directă, a vorbit pe un ton extrem de ridicat, a lovit cu
pumnul în masă, a proferat injurii la adresa judecătorului și a actului de justiție („mafioților”),
iar, în ciuda apelurilor repetate la calm adresate atât de către președintele completului, cât și
de către avocatul ales, a continuat să vocifereze, devenind din ce în ce mai agresivă. Toate
acestea au perturbat activitatea instanței, creând rumoare în sală și determinând judecătorul să
suspende ședința.

Fapta inculpatei I- I, care, la același termen, a amenințat președintele completului de judecată,


magistrat S- A-T, cu acte de violență, prin efectuarea gestului explicit de a arunca în direcția
acestuia cu un dosar și prin bătăi cu pumnul în masă, manifestări agresive ce au produs o stare
de temere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj judiciar prevăzută de
art. 279 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 206 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material constă în activitatea de amenințare, săvârșită
împotriva unui judecător aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu. Urmarea imediată constă în
atingerea adusă autorității judiciare, precum și a unuia sau unora dintre atributele
fundamentale ale persoanei.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpata trebuie să acționeze fie cu intenție directă sau
indirectă.

În speță, inculpata a acționat cu intenție directă întrucât a amenințat președintele completului


de judecată cu acte de violență, prin efectuarea gestului explicit de a arunca în direcția
acestuia cu un dosar și prin bătăi cu pumnul în masă, manifestări agresive ce au adus atingere
autorității judecătorești și au produs o stare de temere magistratului, aspect evidențiat atât prin
declarația persoanei vătămate, cât și prin faptul că, ulterior întreruperii ședinței, aceasta a
rugat-o pe grefiera de ședință să iasă pe hol și să verifice dacă e sigur să părăsească sala. În
plus, inculpata a prevăzut și a urmărit rezultatul acțiunii sale.

12
Instanța constată că cele două infracțiuni au fost comise de către inculpata I-I în condițiile
prevăzute de art. 38 alin. 1 C.pen., în stare de concurs real, respectiv prin acțiuni distincte, în
baza unor rezoluții infracționale diferite, înainte ca inculpata să fi fost condamnată definitiv
pentru vreuna dintre ele.

Individualizare judiciară a sancțiunii

Potrivit art. 74 C.pen., stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu
gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după
următoarele criterii: a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și
mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura și
gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii
infracțiunii și scopul urmărit; e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente
penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului
penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În raport de criteriile de individualizare, instanța arată că în cauza dedusă judecății, inculpata


s-a manifestat fizic și verbal într-o manieră jignitoare, țipând, lovind cu pumnul în masă,
proferând cuvinte jignitoare la adresa președintelui de complet și refuzând să respecte
solemnitatea ședinței. În plus, ea a amenințat judecătorul cu acte de violență, prin efectuarea
gestului explicit de a arunca în direcția acestuia cu un dosar.

Toate aceste manifestări au perturbat desfășurarea actului de justiție, au creat indignare în sala
de judecată, precum și pe holul instanței și au determinat pe președintele completului să
dispună suspendarea ședinței pentru 30 de minute, dar au și indus o puternică temere
judecătorului. De asemenea, după cum reiese din articolul din ziarul „Bună Ziua Iași” și din
comentariile cititorilor (f. 2 – 4 d.u.p.), fapta inculpatei a fost mediatizată și a stârnit discuții
aprinse și in afara instanței de judecată.

În ceea ce privește persoana inculpatei, instanța observă că aceasta a absolvit 10 clase, nu are
ocupație, din fișa de evidență emisă de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și
Administrarea Bazelor de Date rezultă că are 4 copii (f. 102 d.u.p.) și nu este cunoscută cu
antecedente penale.

13
Potrivit art. 278 Cod penal, infracțiunea de încălcarea solemnității ședinței se pedepsește cu
închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, iar potrivit art. 279 alin. 1 Cod penal, cu
referire la art. 206 Cod penal, iar ultrajul judiciar se sancționează cu pedeapsa prevăzută de
lege pentru infracțiunea ce intră în conținutul său constitutiv, ale cărei limite speciale se
majorează cu jumătate.

Având în vedere că judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), iar instanța a
reținut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către
inculpată, în baza art. 396 alin. 10 C.proc.pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul
pedepsei închisorii se reduc cu o treime.

Față de considerentele sus expuse, instanța, în baza dispozițiilor art. 278 Cod penal, cu
aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală, urmează să stabilească în sarcina
inculpatei I- I pedeapsa de o lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de încălcare a
solemnității ședinței.

În baza dispozițiilor art. 279 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 206 Cod penal, cu aplicarea
art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, urmează să stabilească în sarcina inculpatei I- I
pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj judiciar.

În temeiul art. 38 alin. 1 C.pen., instanța va constata că infracțiunile reținute în sarcina


inculpatei sunt concurente.

Ca urmare, în baza disp. art. 38 alin. 1 Cod penal și art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal va contopi
pedepsele stabilite în prezenta cauză: va aplica pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) luni
închisoare, la care va adăuga un spor de o treime din pedeapsa de 1 (una) lună închisoare.

Total pedeapsă aplicată inculpatei I- I prin prezenta sentință penală: 5 (cinci) luni și 10
(zece) zile închisoare.

Conform art. 83 alin. 1 Cod penal, instanța poate dispune amânarea aplicării pedepsei,
stabilind un termen de supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiții: a) pedeapsa
stabilită, inclusiv în cazul concursului de infracțiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult
2 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu excepția
cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a
împlinit termenul de reabilitare; c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă

14
neremunerată în folosul comunității; d) în raport de persoana infractorului, de conduita avută
anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea
consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că
aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei
sale pentru o perioadă determinată.

Instanța constată întrunirea cumulativă a condițiilor legale pentru a dispune amânarea


aplicării pedepsei, întrucât, în prezenta cauză penală, s-a stabilit o pedeapsa de 5 luni și 10
zile închisoare în sarcina inculpatei; inculpata nu a mai fost condamnată anterior la pedeapsa
închisorii, neavând antecedente penale; aceasta și-a manifestat acordul de a presta o muncă
neremunerată în folosul comunității, fapt care rezultă din declarația dată la termenul de
judecată din data de 08.01.2014; în raport de persoana inculpatei, de conduita avută anterior
săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că
aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei
sale pentru o perioadă determinată.

Prin urmare, în baza dispozițiilor art. 396 alin. (1) și (4) Cod procedură penală raportat la art.
83 alin. (1) Cod penal, instanța va amâna aplicarea pedepsei de 5 luni și 10 zile închisoare pe
un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 Cod penal, de 2 ani, calculat de la data
rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza dispozițiilor art. 85 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere,
inculpata trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum
și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de


existență.

15
În baza dispozițiilor art. 86 alin. (1) Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele
prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Iași.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (3) Cod procedură penală rap. la art. 83 alin. 4 Cod penal
instanța va atrage atenția inculpatei asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se
expune dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ce îi revin
pe durata termenului de supraveghere.

Latură civilă

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.civ., instanța urmează să constate că persoana vătămată S- A-T
nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, fapt ce rezultă din declarația dată în cursul
urmăririi penale (f. 11 – 13 d.u.p.).

Cheltuieli judiciare

În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu desemnat
pentru inculpată, în cuantum de 200 lei, va fi avansat către Baroul Iași din fondurile
Ministerului Justiției (delegație nr. 6862/13.10.2014, f. 13).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală cheltuielile privind avocații din oficiu
rămân în sarcina statului.

În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, va obliga pe inculpata I- I la
plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în ambele etape ale procesului penal, în
cuantum total de 900 lei, din care suma de 525,80 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate
de stat în cursul urmăririi penale.

16
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza dispozițiilor art. 278 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură penală
stabilește pedeapsa de 1 (una) lună închisoare în sarcina inculpatei I I (fiica lui G și D,
născută la data de 05.04.1967, în municipiul Iași, județul Iași, cu domiciliul în
_________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățenie română, studii
profesionale, 4 copii, un copil minor, fără loc de muncă, fără ocupație, fără antecedente
penale), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încălcare a solemnității ședinței.

În baza dispozițiilor art. 279 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 206 Cod penal, cu aplicarea
art. 396 alin. 10 Cod procedură penală stabilește pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare în
sarcina inculpatei I- I_ (fiica lui G_ și D_, născută la data de 05.04.1967, în municipiul Iași,
județul Iași, cu domiciliul în ______________________, jud. Iași, CNP xxxxxxxxxxxxx,
cetățenie română, studii profesionale, 4 copii, un copil minor, fără loc de muncă, fără
ocupație, fără antecedente penale), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj judiciar.

În baza disp. art. 38 alin. 1 Cod penal constată că infracțiunile din prezenta cauză sunt
concurente.

În baza disp. art. 38 alin. 1 Cod penal și art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele
stabilite în prezenta cauză: aplică pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) luni închisoare, la care
adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 (una) lună închisoare.

Total pedeapsă aplicată inculpatei I_ I_ prin prezenta sentință penală: 5 (cinci) luni și
10 (zece) zile închisoare.

În baza dispozițiilor art. 396 alin. (1) și (4) Cod procedură penală raportat la art. 83 alin. (1)
Cod penal amână aplicarea pedepsei de 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare pe un
termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 Cod penal, de 2 ani, calculat de la data
rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
17
În baza dispozițiilor art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere,
inculpata I_ I_ trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,


precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de


existență.

În baza dispozițiilor art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele
prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Iași.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (3) Cod procedură penală rap. la art. 83 alin. 4 Cod penal
atrage atenția inculpatei asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune
dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ce îi revin pe
durata termenului de supraveghere.

Constată că persoana vătămată S_ A_ T_, cu domiciliul în Iași, ____________________, jud.


Iași, cu adresă pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, Judecătoria Iași,
_______________________. 25, jud. Iași, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu desemnat
pentru inculpată, în cuantum de 200 lei, va fi avansat către Baroul Iași din fondurile
Ministerului Justiției (delegație nr. 6862/13.10.2014).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală cheltuielile privind avocații din oficiu
rămân în sarcina statului.

În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, obligă pe inculpata I_I_ la plata
cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în ambele etape ale procesului penal, în cuantum

18
total de 900 lei, din care suma de 525,80 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat în
cursul urmăririi penale.

Concluzii

În prezenta speţă, în baza dispozițiilor art. 278 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10
Cod de procedură penală stabilește pedeapsa de 1 (una) lună închisoare în sarcina
inculpatei I I sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încălcare a solemnității ședinței; în baza
dispozițiilor art. 279 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 206 Cod penal, cu aplicarea art. 396
alin. 10 Cod procedură penală stabilește pedeapsa de 5 (cinci) luni închisoare în sarcina
inculpatei I- I, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj judiciar.

Obiectul juridic ocrotit în speţă este în legatură cu încălcarea solemnităţii şedintei numita I
I, , având calitatea de reclamant , în timpul unei sedinţe de judecată s-a manifestat fizic și
verbal într-o manieră jignitoare, de natură să afecteze solemnitatea procedurilor judiciare
desfășurate în fața instanței și respectul datorat autorității judiciare, determinând întreruperea
ședinței de judecată.

Subiectul activ al infracţiunii este reprezentat de numita I I, care la data de 27.06.2014 din
cadrul Judecătoriei Iași, s-a manifestat fizic și verbal într-o manieră jignitoare, de natură să
afecteze solemnitatea procedurilor judiciare desfășurate în fața instanței și respectul datorat
autorității judiciare, determinând întreruperea ședinței de judecată. În același context,
inculpata a amenințat președintele completului de judecată, S A-T, cu acte de violență, prin
efectuarea gestului explicit de a arunca în direcția acestuia cu un dosar și prin bătăi cu pumnul
în masă, manifestări agresive ce au produs o stare de temere magistratului.

Subiect pasiv la această speță îl constituie judecatorul, grefiera, completul de judecată și


martorul CCC. Tot în aceeași situație se gasesc și ceilalți participanți ai sedinței de judecată.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii îl reprezintă acțiunea de


întrebuințare de cuvinte și gesturi jignitoare, în cadrul unei proceduri judiciare desfășurate în
fața unei instanțe. Urmarea imediată a constat în faptul că acțiunile inculpatei au determinat

19
perturbarea activității instanței, președintele completului fiind nevoit să suspende ședința de
judecată. Fiind o infracțiune de pericol, legătura de cauzalitate rezultă din însăși săvârșirea
faptei.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpata trebuie să acționeze cu forma de vinovăție


prevăzută de art. 16 alin. 3 C.pen., și anume, fie cu intenție directă, respectiv să prevadă și să
urmărească rezultatul faptei sale, fie cu intenție indirectă, respectiv să prevadă și să nu
urmărească rezultatul faptei sale, dar să accepte posibilitatea producerii lui.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

În baza dispozițiilor art. 278 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod de procedură
penală stabilește pedeapsa de 1 (una) lună închisoare în sarcina inculpatei I I (fiica lui G și
D, născută la data de 05.04.1967, în municipiul Iași, județul Iași, cu domiciliul în
_________________________________, CNP xxxxxxxxxxxxx, cetățenie română, studii
profesionale, 4 copii, un copil minor, fără loc de muncă, fără ocupație, fără antecedente
penale), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încălcare a solemnității ședinței.

În baza dispozițiilor art. 279 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 206 Cod penal, cu
aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală stabilește pedeapsa de 5 (cinci) luni
închisoare în sarcina inculpatei I- I_ (fiica lui G_ și D_, născută la data de 05.04.1967, în
municipiul Iași, județul Iași, cu domiciliul în ______________________, jud. Iași, CNP
xxxxxxxxxxxxx, cetățenie română, studii profesionale, 4 copii, un copil minor, fără loc de
muncă, fără ocupație, fără antecedente penale), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj
judiciar.

În baza disp. art. 38 alin. 1 Cod penal constată că infracțiunile din prezenta cauză sunt
concurente.

În baza disp. art. 38 alin. 1 Cod penal și art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal contopește pedepsele
stabilite în prezenta cauză: aplică pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) luni închisoare, la care
adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 (una) lună închisoare.

20
Total pedeapsă aplicată inculpatei I_ I_ prin prezenta sentință penală: 5 (cinci) luni și
10 (zece) zile închisoare.

În baza dispozițiilor art. 396 alin. (1) și (4) Cod procedură penală raportat la art. 83 alin. (1)
Cod penal amână aplicarea pedepsei de 5 (cinci) luni și 10 (zece) zile închisoare pe un
termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 Cod penal, de 2 ani, calculat de la data
rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza dispozițiilor art. 85 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere,
inculpata I_ I_ trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,


precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de


existență.

În baza dispozițiilor art. 86 alin. (1) Cod penal pe durata termenului de supraveghere, datele
prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) Cod penal se comunică Serviciului de Probațiune Iași.

În baza dispozițiilor art. 404 alin. (3) Cod procedură penală rap. la art. 83 alin. 4 Cod penal
atrage atenția inculpatei asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune
dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ce îi revin pe
durata termenului de supraveghere.

Constată că persoana vătămată S_ A_ T_, cu domiciliul în Iași, ____________________,


jud. Iași, cu adresă pentru comunicarea actelor de procedură în Iași, Judecătoria Iași,
_______________________. 25, jud. Iași, nu s-a constituit parte civilă în cauză.

21
În baza disp. art. 272 Cod de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu desemnat
pentru inculpată, în cuantum de 200 lei, va fi avansat către Baroul Iași din fondurile
Ministerului Justiției (delegație nr. 6862/13.10.2014).

În temeiul art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală cheltuielile privind avocații din oficiu
rămân în sarcina statului.

În baza disp. art. 274 alin. 1 Cod de procedură penală, obligă pe inculpata I_I_ la plata
cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în ambele etape ale procesului penal, în cuantum
total de 900 lei, din care suma de 525,80 lei reprezintă cheltuieli judiciare avansate de stat în
cursul urmăririi penale.

Știri Academica Barouri Avocați Business Law Cariere Sfatul expertului Legislație Forum

Contact

BIBLIOGRAFIE

I: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-278

22
II: https://www.avocatura.com/speta/272018/incalcarea-solemnitatii-sedintei-art278-ncp-
judecatoria-iasi.html#ixzz5HZq2rc00

III.https://facultateadrept.wordpress.com/drept-penal-parte-generala-i/curs-11-latura-
obiectiva-a-infractiunii/

IV.http://www.inm-
lex.ro/fisiere/d_1219/Institutii%20Si%20Infractiuni%20In%20Noul%20Cod%20Penal.pdf

23

S-ar putea să vă placă și