pentru prevenirea sp l rii banilor, inclusiv organizarea unor cursuri pentru an-

gaja i pentru prevenirea acestor opera iuni, dar în acelaşi timp s se constate c ,
în realitate, acelaşi consiliu încurajeaz sp larea banilor” [4, p. 112-123].
În concluzie, opin m c este indiscutabil faptul c persoanele trebuie s
r spund pentru faptele comise, inclusiv juridice, nici m car nu se discut
dac este oportun sau nu prezența în calitate de subiect al infracțiunii a
persoanei juridice, se încearc a fi analizate prevederile legislației în vigoare
în coraport cu principiile generale de drept. Ar fi bine venit o descriere mult
mai ampl a cazurilor, condițiilor sau factorilor care ar putea influența
tragerea la r spundere penal cumulativ a persoanelor juridice i celor fizice
pentru acelea i fapte. La fel, ar fi pertinent i perfecționarea întregului
sistem pentru a eficientiza procesul de tragere la r spundere penal .
Referinţe:
1. Codul penal al RM, adoptat prin Legea RM nr.985 din 18.04.2002. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, nr.128-129 din 13.09.2002, intrat în vigoare la
12.06.2003.
2. - К . . . . -
. : , 2005, .55.
3. BOTNARU, S., AVGA, A., GROSU, V., GRAMA, M. Drept Penal. Partea
General . Chi in u: Cartier, 2006, p.21.
4. STRETEANU, F., CHIRI , R. R spunderea penal a persoanelor juridice în
dreptul belgian. În: Revista de drept penal, nr. 1/2000, p. 112-123.

CARACTERELE AMENZII JUDICIARE ÎN PROCEDURA PENAL

Tatiana VIZDOAG , Eduard ABABEI
Amenda judiciar este o sanc iune procedural ce se aplic în cazul
s vârşirii vreuneia din faptele ce constituie abateri în cadrul procesului penal,
manifestate prin neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunz toare a
obliga iilor procesuale [1, p.141].
În vederea asigur rii unei bune desf şur ri a activit ii procesuale, art.201
alin.(1) CPP prevede amenda judiciar ca sanc iune b neasc aplicat de
c tre instan a de judecat persoanei care a comis o abatere în cursul procesu-
lui penal [2, p.221].
Având în vedere obiectul s u specific, precum şi cadrul legal în care este
aplicat , amenda judiciar are anumite caractere:
a) Amenda judiciar este o m sur de influen aplicat cu ocazia s -
vârşirii abaterii în cursul procesului penal. Potrivit art.201 alin.(3) CPP, se
consider abateri: neîndeplinirea de c tre orice persoan prezent la şedin a
de judecat a m surilor luate de c tre preşedintele şedin ei în conformitate cu
cerin ele art.334 CPP; neexecutarea ordonan ei sau a încheierii de aducere
silit ; neprezentarea nejustificat a martorului, expertului, specialistului,

39
interpretului, traduc torului sau ap r torului legal cita i la organul de
urm rire penal sau instan , precum şi a procurorului la instan şi
neinformarea acestora despre imposibilitatea prezent rii, când prezen a lor
este necesar ; tergiversarea de c tre expert, interpret sau traduc tor a
execut rii îns rcin rilor primite; neluarea de c tre conduc torul unit ii, în
care urmeaz s se efectueze o expertiz , a m surilor necesare pentru
efectuarea acesteia; neîndeplinirea obliga iei de prezentare, la cererea
organului de urm rire penal sau a instan ei, a obiectelor sau a documentelor
de c tre conduc torul unit ii sau de c tre persoanele îns rcinate cu aducerea
la îndeplinire a acestei obliga ii; nerespectarea obliga iei de p strare a
mijloacelor de prob ; alte abateri pentru care legea procesual-penal prevede
amenda judiciar . În acest context, ar fi bine-venit suplimentarea
prevederilor legale cu o dispozi ie prin care s-ar stabili sanc ionarea cu
amend judiciar neexecutarea dispozi iei de a escorta în instan a de judecat
a inculpatului arestat de inut în institu ia penitenciar . Respectiva propunere
este argumentat de statisticile pe care le prezint instan ele de gradul întâi şi
doi la care se perturbeaz agendele de lucru şi din motivul neexecut rii
dispozi iilor în cauz , ba mai mult lipsa unor pârghii de a influen a
administra ia institu iilor penitenciare faciliteaz aceast stare de lucruri.
b) Amenda judiciar este o m sur de influen represiv . Aceast
tr s tur se manifest prin efectul şi consecin ele generate, în special prin
micşorarea silit a patrimoniului persoanei fa de care este aplicat , cea din
urm fiind obligat s achite suma de bani stabilit de judec torul de
instruc ie, dup caz de instan a de judecat , fiind totodat şi consecin a
înc lc rii normelor procesual-penale imperative de c tre persoana
sanc ionat . Amenda judiciar nu are caracterul unei repara ii materiale sau
morale a prejudiciilor cauzate p r ii v t mate.
c) Amenda judiciar este o m sur de influen pecuniar . Amenda
judiciar se stabileşte în unit i conven ionale şi const în obligarea la plata
unei sume cuprins înte 1 şi 25 unit i (unitatea conven ional de amend
judiciar este egal cu 20 de lei).
d) Amenda judiciar este o m sur de influen aplicat prin hot râre
judec toreasc . Pentru abaterile comise în cursul urm ririi penale, amenda
judiciar se aplic de c tre judec torul de instruc ie la demersul persoanei
care efectueaz urm rirea penal . Cu aceast ocazie, judec torul de instruc ie
emite o încheiere. Pentru abaterile comise în cursul judec rii cauzei, amenda
judiciar se aplic de c tre instan a care judec cauza, iar încheierea privind
aplicarea amenzii judiciare se include în procesul-verbal al şedin ei de
judecat .
e) Urmare a posibilit ii, în mod practic, a oric rei persoane v t mate
în drepturile sale, s cear anularea actului sau a m surilor dispuse prin

40
care consider c i-au fost prejudiciate interesele legitime, încheierea
judec torului de instruc ie privind aplicarea amenzii judiciare poate fi atacat
cu recurs în instan a ierarhic superioar de c tre persoana în privin a c reia a
fost aplicat amend . Încheierea instan ei de judecat privind aplicarea
amenzii judiciare poate fi atacat separat cu recurs. Având în vedere
imperfec iunile dispozi iilor de la art. 201 CPP, dup alineatul (6) din
articolul vizat se propune introducerea unor noi prevederi, alineatul (6 1) cu
urm torul cuprins:
„(61) Persoana sanc ionat prin încheiere judec toreasc cu amenda
judiciar poate depune în aceeaşi instan cerere de reexaminare a încheierii
în vederea anul rii ori reducerii amenzii. Cererea se depune în termen de 15
zile de la data emiterii încheierii de sanc ionare sau de la data comunic rii
ei.”; iar alineatele (7) şi (8) vor avea urm torul con inut:
„(7) Încheierea judec torului de instruc ie prin care s-a examinat cererea
cu privire la anularea sau reducerea amenzii judiciare poate fi atacat cu
recurs în instan a ierarhic superioar în termen de 3 zile de c tre persoana în
privin a c reia a fost aplicat amend . Recursul se examineaz în condi iile
art.311 şi 312.
(8) Încheierea instan ei de judecat prin care s-a examinat cererea cu pri-
vire la anularea sau reducerea amenzii judiciare poate fi atacat cu recurs”.
Prin acestea se instituie o nou modalitate de evaluare a motivelor pentru
care a fost aplicat amenda judiciar . Propunerea de completare este
conform principiului dreptului la un recurs efectiv şi, totodat , degaj din
intensitatea volumului de lucru al cur ilor de apel prin epuizarea situa iei
generatoare de contestare.
f) Aplicarea amenzii judiciare nu înl tur r spunderea penal în cazul în
care fapta constituie infrac iune. Drept urmare, amenda judiciar aplicat în
cursul procesului penal nu scuteşte f ptuitorul de r spunderea pe care o
poart în leg tur cu infrac iunea s vârşit , acestuia fiindu-i aplicat ulterior
pedeapsa penal .
Amenda judiciar are caracter deosebit fa de amenda penal . În timp ce
amenda judiciar este consecinta nerespect rii comportamentului solicitat şi
ordinii stabilite în cursul procesului penal, amenda penal se aplic ca urmare
a s vârşirii unei fapte prejudiciabile. Ca modalitate a sanc iunii penale
amenda penal are scopul restabilirii echit ii sociale înc lcate prin fapta
ilicit şi reeducarea condamnatului. Cu referire la amenda penal , se poate
invoca faptul c aceasta reprezint reac ia justi iei la fapta prejudiciabil
s vârşit , fiind stabilit în raport cu gradul de vinov ie a f ptuitorului şi
prejudiciului cauzat; se înscrie în cazierul judiciar al condamnatului,
reprezentând un antecedent penal; poate fi aplicat doar prin sentin a instan ei
de judecat ; este aplicat doar pentru infrac iunile ale c ror pericol social este

41
 redus; m rimea este cuprins între anumite limite, cuantumul concret fiind
stabilit propor ional vinov iei şi gradului de pericol; neexecutarea
inten ionat a amenzii penale este înlocuit cu o alt sanc iune, în vederea
ob inerii scopului final al pedepsei penale – reeducarea infractorului (în locul
amenzii penale poate fi aplicat pedeapsa închisorii, aceasta fiind ajustat şi
adaptat în func ie de circumstan e şi de necesitatea de reeducare a
f ptuitorului). Prin urmare, amenda judiciar şi amenda penal au diferite
scopuri şi temeiuri de aplicare, acestea, de asemenea, fiind aplicate în diferite
momente ale procesului penal. În concluzie, afirm m c amenda judiciar ca
m sur de constrângere procesual-penal urm reşte, pe de o parte, asigurarea
desf şur rii normale a procesului penal, pe de alta, sanc ionarea persoanei
care a comis o abatere în cadrul procesului. O cerin stabilit de tratatele
interna ionale, la care Republica Moldova este parte, în privin a aplic rii unor
asemenea m suri de constrângere, este respectarea limitelor acesteia. Astfel,
amenda judiciar va fi aplicat în func ie de gravitatea abaterii s vârşite,
întrucât nu are drept scop repararea prejudiciului cauzat prin infrac iune. Atât
caracterul personal al amenzii, cât şi reglementarea strict a acesteia, au rolul
de a exclude abuzurile subiec ilor oficiali şi de a asigura un cadru legal
favorabil realiz rii drepturilor constitu ionale ale persoanelor.
Referinţe:
1. METEU , Gh. Procedura penal : Partea general . Vol.II. Iaşi: Chemarea, 1997.
233 p.
2. Manualul judec torului pentru cauze penale. Coord. ed. M. POALELUNGI.
Chişin u: Tipografia Central , 2013. 1192 p.

OBIECTUL INFRAC IUNII DE CONSTRÂNGERE

DE A FACE DECLARA II
Ion CURMEI
Activitatea de înfaptuire a justi iei se finalizeaz printr-o manifestare de
voin care îmbrac forma actului jurisdic ional, act care se bucur în
condi iile legii de autoritatea lucrului judecat. Potrivit Constitu iei, justi ia se
înfaptuieşte în numele legii, ceea ce înseamn c actul de justi ie izvor şte
din normele legale şi for a lui executorie deriv din lege. Deci, aşa cum arat
Montesquieu, actul de justi ie este în ultima instan tot un act de aplicare a
legii, însa în scopul solu ion rii unui conflict de interese.
Obiectul juridic generic al infrac iunilor contra justi iei îl constituie valo-
rile sociale privitoare la înfaptuirea justi iei în ara noastr şi activitatea ce
contribuie la înf ptuirea justi iei. Aceste valori sociale, reglementate de nor-
me juridice, vor deveni ele însele raporturi juridice cu un con inut complex de
drepturi şi obliga ii conexe, la a caror ocrotire concur şi legea penal .

42

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)