VOLUMUL IX Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova 169 APELUL – GARANŢIE PROCESUALĂ PENALĂ

AAPĂRĂRII DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALE ALE PERSOANEI ÎN CONTEXTUL CADRULUI

NORMATIV NAŢIONAL ŞI EUROPEAN Vasile LUNGU, doctor în drept, conferenţiar universitar Larisa IAŢCO,
doctorandă Cristina LUNGU, IRIM Pornind de la prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale drepturile
şi libertăţile persoanei sînt inviolabile. Statul, în special Republica Moldova, este obligat să asigure ca
instituţiile competente ale statului să funcţioneze în aşa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat
bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate
măsurilor procesuale de constrîngere. La realizarea acestorscopuri are menirea să contribuie instituţia
apelului în procesul penal. În prezenta lucrare, vom aborda unele aspecte teoretico-practice ce ţin de
declararea, examinarea şi soluţionarea apelului declarat în cauza penală. Based on the national and
international legislation, the rights and the freedoms of a person are inviolable. The state, and especially the
Republic of Moldova, is obliged to ensure that the competent state institutions operate in such a way that
no person should be unreasonably suspected, accused or convicted and that no person should be subjected
in an arbitrary manner or without necessary measures of constraint. In order to achieve these goals, aims to
contribute the institution of appeal in the criminal proceedings.This work deals with some theoretical and
practical aspects related to the declaration, examination and resolution of stated appeal in a criminal case.
Studierea practicii judiciare privind examinarea apelului pe cauzele penale realizată de Curtea Supremă de
Justiţie a Republicii Moldova a scos la iveală cazuri de aplicare incorectă a normelor care reglementează
modul de declarare şi soluţionare a cererilor de apel statuate la art.400-419 Cod de procedură penală al
Republicii Moldova [2]. În scopul unificării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei la examinarea cauzelor
penale în ordine de apel, Plenul Curţii Supreme de Justiţie în Hotărîrea sa nr. 22 din 12 decembrie 2005, cu
modificările ulterioare din 30.03.2009 şi din 24 decembrie 2010 a dat un şir de explicaţii valoroase cu privire
la esenţa, scopurile, ordinea de declarare şi soluţionare a cererilor de apel. În special, pornind de la
reglementările de la Secţiunea I, Capitolul IV, Titlul II, Partea Specială a Codului de procedură penală al
Republicii Moldova, Plenul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova menţionează că apelul este o cale
de atac ordinară, care poate fi folosită împotriva hotărîrilor pronunţate asupra fondului de către o instanţă
judiciară inferioară, pentru ca pricina să fie supusă unei noi judecăţi, în vederea reformării hotărîrii
nedefinitive. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt şi de drept, întrucît odată exercitat, produce un
efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atît în fapt, cît şi în drept numai la
persoana care l-a declarat, la calitatea acesteia în proces şi ANUAR ŞTIINŢIFIC Institutul de Relaţii
Internaţionale din Moldova 170 la persoana împotriva căreia este îndreptat de către jurisdicţia de al doilea
grad asupra hotărîrii primei instanţe. Apelul este şi o cale de reformare a hotărîrii. În cazul admiterii lui,
hotărîrea atacată este desfiinţată integral sau în parte, iar cauza va primi o nouă rezolvare în instanţa de
apel. În baza apelului se face o nouă judecată în fond a cauzei, apreciindu-se probele din dosar, utilizîndu-se
şi posibilitatea administrării de noi probe. Apelul este o cale de atac accesibilă oricărei persoane interesate
(martor, expert, interpret ş.a.). El are ca efect imediat suspendarea executării hotărîrii atacate, de aceea
trebuie folosit într-un termen scurt, fixat de lege [14]. În acest context, declararea şi soluţionarea apelului în
condiţiile legislaţiei naţionale şi internaţionale din domeniu are drept scop asigurarea drepturilor şi
libertăţilor persoanelor atrase într-o calitate sau alta în orbita procesului penal. Instituţia apelului în
procesul penal are menirea de a corecta omisiunile şi erorile admisede instanţelede judecată inferioare, de
a consolida legalitatea şi încrederea cetăţenilor în echitatea şi imparţialitatea instanţelor judiciare, fapt care
va contribui la integrarea Republicii Moldova în comunitatea internaţională, în special, în Uniunea
Europeană. Apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei constituie una din sarcinile
primordiale ale Uniunii Europene. Republica Moldova care tinde spre integrarea europeană, întreprinde
acţiuni concrete în vederea urgentării aderării la comunitatea statelor europene, în special, în domeniul
asigurării drepturilor persoanei atrase în orbita procesului penal prin armonizarea legislaţiei naţionale la cea
internaţională (în special, europeană). Astfel, pornind de la prevederile art. 4, 8 ale Constituţiei Republicii
Moldova [1], art. 2 CPP al RM [2] principiile generale şi normele dreptului internaţional şi convenţiile
internaţionale ale Republicii Moldova constituie o parte componentă a sistemului ei de drept care
reglementează activitatea judiciară penală”. Unul din drepturile fundamentale ale persoanei atrase în
activitatea judiciară penală constituie dreptul fiecărui condamnat pentru comiterea unei infracţiuni la
reexaminarea hotărîrii judecătoreşti sau a măsurii de pedeapsă aplicată lui. Dreptul la reexaminarea hotărîrii
judecătoreşti de către instanţa ierarhic superioară, este garantată de CEDO (art.2, Protocolul Nr.7 a
Convenţiei) [3] şi Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (punctul 5, art.15) [4].
Reexaminarea hotărîrilor judecătoreşti nu numai că asigură drepturile constituţionale ale victimelor,
inculpaţilor şi a altor persoane atrase în orbita procesului penal, dar serveşte şi intereselor publice, adică
intereselor justiţiei [5, p. 6]. Concomitent, societatea şi statul sunt interesaţi ca fiecare sentinţă
judecătorească să fie legală, întemeiată şi echitabilă. În opinia unor autori, cum ar fi cea a savantului rus N.
Polonski, „interesele justiţiei se asigură prin faptul că instanţele care examinează cauza penală în prima
instanţă ştiu că fiecare sentinţă adoptată de acestea, la fel ca condiţiile şi ordinea de cercetare şi examinare
a cauzei în care este pronunţată sentinţa, pot fi obiect de verificare din partea instanţei ierarhic superioare”
[6, p. 208]. VOLUMUL IX Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova 171 Verificarea legalităţii de către
instanţa ierarhic superioară a hotărîrilor adoptate de instanţa ierarhic inferioară se manifestă în
posibilitatea de realizare a drepturilor de către participanţii procesului penal, la constatarea acţiunilor
(inacţiunilor) şi hotărîrilor judecătoreşti, a procurorului, organelor de urmărire penală, inclusiv şi dreptul
condamnatului la reexaminarea sentinţei de către instanţa ierarhic superioară. Savantul rus S.Victorskii
sesizează esenţa apelului prin verificarea sentinţei neintrate în vigoare şi acţiunilor primei instanţe în
temeiul cărora este motivată sentinţa nu numai după formă, dar şi după esenţa ei [7, p. 28]. În opinia
savantului notoriu rus I. Foiniţki „scopul apelului este de a acorda o garanţie suplimentară sentinţei
judecătoreşti, această garanţie suplimentară constă în atragerea la examinarea cauzei penale a instanţei
judecătoreşti ierarhic superioare, cunoştinţele şi experienţa cărora este sesizată ca asigurarea în continuare
a intereselor justiţiei” [8, p. 533]. Potrivit art. 414 CPP RM, obiectul examinării judiciare în ordine de apel
constituie legalitatea şi temeinicia sentinţei sau a altei hotărîri judecătoreşti neintrate în vigoare, care pot fi
contestate de către persoanele interesate şi reexaminate de instanţele judecătoreşti ierarhic superioare.
Deosebirea dintre ordinea de reexaminare a hotărîrilor judecătoreşti în ordine de apel şi recurs constă în
aceea că instanţa de apel este în drept să reexamineze repetat cauza penală în fond. În acelaşi timp,
instanţa poate administra noi probe (a audia martorii, victimele, inculpaţii etc.) şi să adopte o nouă sentinţă
în cauza penală. Verificarea în apel a legalităţii şi temeinicii hotărîrilor judecătoreşti serveşte ca mijloc de
depistare şi înlăturare a greşelilor / omisiunilor pînă la intrarea în vigoare a hotărîrilor judecătoreşti şi
constituie o garanţie importantă de efectuare a justiţiei, de realizare a drepturilor şi intereselor legale ale
participanţilor la procesul penal. Sentinţele şi alte hotărîri neintrate în vigoare, în conformitate cu
prevederile de la art.401 CPP RM pot fi contestate de către inculpat, persoana achitată, apărătorul,
reprezentantul lor legal etc. Pornind de la prevederile art. 415 CPP RM, instanţa de apel poate adopta una
din următoarele hotărîri: 1) respinge apelul, menţinînd hotărîrea atacată, dacă: a) apelul a fost depus peste
termen, cu excepţia cazurilor prevăzute în art.402; b) apelul este inadmisibil; c) apelul este nefondat; 2)
admite apelul, casînd sentinţa parţial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2), rejudecă cauza şi
pronunţă o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanţă. Urmare a accentuării importanţei
deosebite a instanţei de apel în calitate de instanţa judiciară de control, unii savanţi propun de a extinde
instituţia de apel asupra tuturor categoriilor de cauze penale, de exemplu în opinia savantului A. Pobedkin
„apelul este necesar în cazul în care garanţiile de adoptare a unei sentinţe legale şi motivate sunt
insuficiente, de exemplu cînd faţă de inculpat poate fi aplicată o pedeapsă mai aspră (privarea de libertate
pe viaţă)”. Susţinem opinia savantuluiA. Gusicova care pledează pentru răspîndirea acţiunii ANUAR
ŞTIINŢIFIC Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova 172 instanţei de apel asupra tuturor sentinţelor
primei instanţe neintrate în vigoare cu dreptul de a adopta o nouă hotărîre, inclusiv care agravează starea
condamnatului [9, p. 5-6]. Un alt specialist în domeniu, N. Muratova susţinînd această opinie, cu bună
dreptate menţionează că: „în primul rînd, instituţia apelului permite fiecăruia să-şi realizeze mai efectiv
dreptul la apărarea judiciară în conformitate cu art.46 al Constituţiei FR. În al doilea rînd, instituţia apelului
permite asigurarea mai rapidă a depistării (identificării) greşelilor judiciare, deoarece procedura de apel
implică şi administrarea unor noi probe şi o nouă apreciere a lor. În al treilea rînd, condiţiile de declarare a
apelului vor permite de a forma o practică unică de aplicare a normelor de drept în practica judiciară” [10, p.
198]. Opinie diametral opusă, pe care o considerăm absolut nejustificată, inclusiv din punctul de vedre al
dreptului european, privind priorităţile instituţiei de apel comparativ cu alte forme de control este
pronunţată de către N. Gazetdinov, care menţiona că instituirea instituţiei de apel a condus pînă la urmă la
tergiversarea procesului şi ca urmare procedura de apel a soluţionat doar sarcina de acces la justiţie, dar nu
şi a unei justiţii echitabile, în special din contul intensificării tărăgănării judiciare şi majorării termenului de
examinare a cauzei penale. În viziunea lui, eforturile activităţii judiciare penale în vigoare trebuie să fie
îndreptate la crearea unor garanţii suplimentare de efectuare a justiţiei în limitele formelor de control
judiciar existente anterior, adică în limitele instanţelor de recurs şi supraveghere [11]. Rezultatele examinării
practicii judiciare în domeniu în Republica Moldova care, a fost reflectată în Hotărîrea Plenului Curţii
Supreme de Justiţie privind activitatea CSJ de înfăptuire a justiţiei în anul 2008, nr.1 din 2 februarie 2009
[12]. Astfel, din acestă hotărîre rezultă că nu în toate cazurile instanţele de apel judecă apelurile în strictă
conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, ceea ce duce la încălcarea drepturilor părţilor şila
creşterea volumului de lucru în aceste instanţe”. Sub aspectul calităţii activităţii efectuate, fiind analizată
situaţia în perioada de referinţă în fiecare curte de apel în parte, s-a întocmit un raport de cercetare
statistică privind judecarea apelului. În urma examinării datelor statistice cu privire la judecarea apelului în
cauza penală, precum şi în rezultatul examenului jurisprudenţei privind judecarea recursului ordinar
împotriva hotarîrilor instanţelor de apel, formulămanumite concluzii, printre care evidenţiem: 1. La
judecarea apelului, instanţele nu acordă deplină eficienţă prevederilor art.413 şi 414 din Codul de procedură
penală al Republicii Moldova. Astfel, se comit erori judiciare ce nu pot fi corectate de instanţa de recurs şi,
drept consecinţă, după casarea deciziei atacate, cauza se remite la rejudecare în apel. 2. Numărul cazurilor
de admitere a recursului ordinar, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi dispunerea rejudecării
cauzei la aceiaşi instanţă judecătorească este mare şi se află în ascensiune. 3. La rejudecarea cauzei după
casarea hotărîrii în recurs, există şi cazuri în care nu sînt îndeplinite indicaţiile instanţei de recurs, astfel,
fiind încălcată procedura de rejudecare şi limitele acesteia. 4. În practica judiciară nu există un punct de
vedere unitar cu privire la aplicarea prevederilor art. 413 şi 414 CPP; astfel, uneori, aceste norme de drept
sînt interpretate eronat şi aplicate neuniform, respectiv, se pronunţă soluţii diferite pe cazuri similare;
VOLUMUL IX Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova 173 5. Situaţia creată semnalează probleme
juridice importante apărute în procedura judecării apelului, care trebuie soluţionate în urma ajustării
jurisprudenţei naţionale la practicile Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Efectuînd o investigaţie
detaliată ştiinţifico-practică la acest capitol, judecătorul S. Furdui, vice-preşedinte al Colegiului penal al Curţi
Supreme de Justiţie vine cu propuneri concrete care, în viziunea lui, ar conduce la îmbunătăţirea situaţiei la
acest capitol [13]. Considerămoportună existenţa diferitelor formede controljudiciar asupra hotărîrilor
judecătoreşti ale instanţelor inferioare. În acest context, important este a se atrage atenţia nu numai asupra
problemelor de modificare a apelului care este un mijloc important de respectare a drepturilor legale,
drepturilor persoanei în procesul penal, dar şi dezvoltarea altor forme de control judiciar care contribuie la
formarea unei practici unice de aplicare a normelor de drept şi care contribuie la consolidarea apărării
drepturilor participanţilor la procesul penal, deoarece sunt garanţii suplimentare a eficienţii efectuării
justiţiei. Numai prin implementarea dreptului european, în legislaţia naţională, asigurarea concretă şi
continuă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei atrase în sfera activităţii judiciare penale,
putem fi siguri că Republica Moldova va fi acceptată în familia mare a comunităţii europene. Referinţe 1.
Constituţia Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994//Monitorul Oficial al R. Moldova nr.1 din 12.08.1994.
2. Lege Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003// Monitorul Oficial al R.
Moldova nr. 104-110/447 din 07.06.2003. 3. Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale din 04.11.1950//Tratate internaţionale, 1998, volumul 1, pag. 341. 4. Pactul Internaţional cu
privire la drepturile civile şi politice din 16.12.1966//Tratate internaţionale, 1998, vol. 1, pag. 30. 5.
Разинкина А.Н. Апелляция в уголовном судопроизводстве. М., 2004. С.6. 6. Полянский Н.Н.
Вопросытеории советского уголовного процесса. М., 1956. С.208. 7. Викторский С.И. Русский
уголовный процесс. М., 1897. С.28. 8. Фойницкий И.Я. Курс уголовного судопроизводства. СПб., 1996.
Т. 2. С.533. 9. Гуськова А.П. По итогам судебно-правовой реформы России // Российский судья. 2007.
№ 3. С.5-6. 10. Муратова Н.Г. Система судебного контроля в уголовном судопроизводстве. С.198. 11.
Газетдинов Н.И. О месте и роли апелляционной инстанции в системе судебного надзора //
Российский судья. 2007. № 9. 12. Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind activitatea CSJ de
înfăptuire a Justiţiei în anul 2008, nr.1 din 02.02.2009 // Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii
Moldova, 2009, nr.3. 13. S. Furdui. Cu privire la interpretarea şi aplicarea prevederilor articolelor 413 şi 414
CPP ce reglementează procedura judecării apelului// Teoria cu privire la cauzele penale şi contravenţiile
administrative. 14.HotărîreaPlenuluiCurţiiSupremedeJustiţieCu privirela practica judecării cauzelor penale în
ordine de apel nr. 22 din 12 decembrie 2005, cu modificările ulterioare din 30.03.2009 şi din 24 decembrie
2010//BuletinulCurţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2006, nr. 7, p. 10.