Argumentare

Abordarea prezentei teme a pornit din activitatea de zi cu zi a consilierilor de

probațiune, care în procesul de supraveghere al persoanelor condamnate se ocupă și de
managementul executării obligațiilor civile de către persoanele aflate în supravegherea
serviciilor de probațiune.

Actualitatea temei abordate este justificată de noutatea acestui aspect, respectiv din
anul 2014, când Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală, precum legile care
reglemetează sistemul de probațiune au impus prin dispozițiile  lor noi obligații serviciilor de
probațiune, dar și noi atribuții consilierilor de probațiune.

Obigația serviciului de probațiune de a sesiza instanța de judecată în vederea

revocării suspendării-beneficiului suspendării se materializează după demersurile de
verificare ale consilierului de probațiune a îndeplinirii obligațiilor civile. Toate demersurile
întreprinse de consilierul de probațiune pe parcursul procesului de supraveghere în ceea ce
privește oligațiile civile pe care persoana condamnată trebuie să le indeplinească față de
persoana vătămată, alcătuiesc managementul îndeplinirii obligațiilor civile de către
persoanele condamnate pe parcursul procesului penal. Un punct de plecare , dar și de
sprijin în această activitate îl constituie adresa nr .2/78743/75822/25.10.2016 a Direcției
Naționale de Probațiune . Așa cum un management bun duce la eficientizarea activității și
obținerea unor rezultate bune în orice activitate, așa și aplicarea unui management adaptat
nevoilor fiecărei persoane condamnate care are de executat obligații civile, poate conduce
la atingerea scopurilor pocesului de supraveghere.

Lucrarea de față își propune să să releve managamentul îndeplinirii obligațiilor civile

de către persoanele supravegheate pe parcusul procesului de supraveghere, precum și rolul
consilierului de probațiune în acest process.

Principalele argumente pentru alegerea acestei teme sunt:

1. Necesitatea cunoașteii unor aspecte particulare ale cadrului legislative;

1
 2. Utilitatea elaborării unui management în ceea ce privește executarea\ obligațiilor civile
de către persoanele condamnate, dar care să contureze și rolul consilierului de
probațiune.

Scopul acestei lucrări este de a veni în sprijinul beneficiarilor. Va fi realizat acest

demers arătând că: ,,raportarea individualizată la fiecare persoană care face subiectul
activităţii de probaţiune este crucială pentru stabilirea celor mai adecvate, eficace şi
eficiente metode de supraveghere a respectării măsurilor şi obligaţiilor impuse de instanţă”.
Un alt deziderat mărturisit al lucrării este acela de a aduce în atenţia consilierilor de
probaţiune informaţii şi propuneri utile în lucrul cu beneficiarii.
În lucrarea de faţă subiectele sunt tratate din perspectiva principiilor şi valorilor care
stau la baza activităţii de probaţiune: respect pentru persoane, valoarea umană, integritate
şi intimitate, echitate, deschidere şi responsabilitate, principiul minimei intervenţii, principiul
normalizării, principiul intervenţiei oportune, principiul continuităţii intervenţiei, preocuparea
pentru colaborarea cu alte organizaţii (Haines, K. în Durnescu, I., edit, 2000, pg. 60) 1.

CADRUL LEGISLATIV - Aspecte juridice particulare

Potrivit art.19 alin.5 NCPP repararea perejudiciului material și moral se face potrivit
dispozițiilor legii civile.
Art.1381 NCC prevede că orice prejudiciu (material, moral rezultat din vătămarea
integrității corporale,din încălcarea libertății sexuale etc.) dă dreptul la reparație, care se
naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat; 2
O revitalizare a preocupărilor faţă de victimele infracţiunii este adusă de noile
reglementări în materie penală, respectiv Noul Cod Penal, care implică serviciile de
probaţiune de o manieră mai consistentă în repararea prejudiciului material provocat
de infractor victimei. Atât în cazul amânării aplicării pedepsei, cât şi al suspendării
executării pedepsei sub supraveghere, este instituită obligativitatea serviciului de
probaţiune de a sesiza instanţa de executare în situaţia în care persoana
supravegheată nu îşi îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, sancţiunea
constând în posibilitatea revocării privilegiilor şi executarea pedepselor în regim
privativ de libertate. Este un progres evident în raport cu fosta reglementare penală,
1
Valentin Schiaucu, Rob Canton, Manual de probațiune, Editura Euro Standard, București, 2008, pag..27.

2
care prevedea în cazul suspendării executării pedepsei sub supra veghere faptul că
partea vătămată avea posibilitatea de a sesiza instanţa de judecată în vederea
revocării suspendării, dacă persoana supravegheată nu îşi achita cu rea credinţă
obligaţiile civile.1
La elaborarea acestei lucrări am decis reținerea motivării , parțială, a DECIZIei
nr. 377 din 28 mai 2019 a Curții Constituționale, precum și a DECIZIei nr. 16 din 24
septembrie 2019 a ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE , în detrimentul unei
simple enunțări a cadrului legislativ general , din două motive:
1. aceste decizii constituie o radiografie juridică a sistremului de probațiune , așa
cum este el reglementat de legislația în vigoare, dar oferă și o interpretate a
normelor , fapt ce ajută cosilierul de probațiune în activitatea sa;
2. existența acestor decizii conferă consilierilor de probațiune un beneficiu, dar și un
impuls în activitatea lor prin interpretarea normelor ce reglementează acest domeniu.

Cele două decizii reprezintă un barometru al activității consilierilor de probațiune,în

faza executării hotărâri, motiv pentru care s-a ajuns la legiferarea acestor aspecte din
activitatea acestora.
Astfel, DECIZIA nr. 377 din 28 mai 2019 a Curții Constituționale evidențiază
remarcabil ce înseamnă reau- credință în materia executării obligațiilor civile de către
persoanele condamnate, aspect important pentru activitatea consilierului de probațiune,
care poate folosi aceste noțiuni în procesul de conștientizare și de motivare al persoanelor
condamnate în vederea îndeplinirii obligațiilor civile, ca parte a procesului de reabilităre a
acestora.

DECIZIA nr. 377 din 28 mai 2019 referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 583 din Codul de procedură penală și ale art. 84 și art. 86^4 din Codul penal
din 1969

„CURTEA
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: ……..
4. Prin Încheierea din 12 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 5.294/118/2017, Curtea
de Apel Constanța - Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 583 din Codul

3
de procedură penală și ale art. 84 și art. 86^4 din Codul penal din 1969, excepție ridicată de
instanța judecătorească din oficiu. Excepția a fost ridicată cu ocazia soluționării unei
cereri de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei cu
închisoarea, întemeiată pe aspectul neachitării de către condamnata-debitoare a
despăgubirilor civile la care a fost obligată.
5. …. Instanța judecătorească apreciază că dispozițiile legale criticate sunt
neconstituționale, încălcând prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Consideră că
nu există nicio rațiune juridică conformă cu exigențele constituționale potrivit căreia
caracterul executabil sau nu al pedepsei aplicate să depindă de posibilitățile
materiale ale debitorului obligației civile. Instituirea obligației condamnatului de a
dovedi că nu a avut posibilitatea de a plăti acele obligații reprezintă o obligație în
probațiune cu caracter excesiv și injust, fără a se putea prevala de prezumția de
bună-credință. În măsura în care persoana are posibilități reduse de îndeplinire a
obligațiilor civile, aceasta este supusă riscului de aplicare a prevederilor art. 86,
respectiv art. 83 din Codul penal din 1969, în procedura prevăzută de art. 583 din noul
Cod de procedură penală…
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul
întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:…
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 583 din
Codul de procedură penală și ale art. 84 și art. 86^4 din Codul penal din 1969, cu
următorul conținut:– Art. 583 din Codul de procedură penală:(1) Asupra revocării sau
anulării suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute la art. 96 sau 97
din Codul penal se pronunță, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului
de probațiune, instanța care judecă ori a judecat în primă instanță infracțiunea ce ar
putea atrage revocarea sau anularea. (2) Dacă, până la expirarea termenului prevăzut
la art. 93 alin. (5) din Codul penal, condamnatul nu a respectat obligațiile civile
stabilite prin hotărârea de condamnare, serviciul de probațiune competent sesizează
instanța care a pronunțat în primă instanță suspendarea, în vederea revocării
acesteia. Sesizarea poate fi făcută și de procuror, de consilierul de probațiune sau de
partea interesată, până la expirarea termenului de supraveghere. 

4
15. Referitor la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, Curtea a constatat că
instituția reprezintă o creație a legiuitorului, fiind firesc ca acesta să determine nu numai
condițiile, dar și sfera de incidență a măsurii. Suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere nu reprezintă un drept al persoanei, ci doar o măsură de individualizare
a executării pedepsei, care oferă inculpatului numai o vocație, iar nu un drept de a
beneficia de această măsură (Decizia nr. 144 din 21 februarie 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 17 martie 2008).
16. Curtea a reținut că principiul general care guvernează răspunderea penală și
răspunderea civilă este acela al vinovăției făptuitorului, în cazul de față reflectată în
săvârșirea unei fapte pedepsite de legea penală. Astfel, se poate susține că pedeapsa
cu închisoarea dispusă prin hotărârea de condamnare vine să compenseze
prejudiciul adus valorii sociale lezate prin săvârșirea faptei penale, iar îndeplinirea
obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare vine să compenseze
prejudiciul concret creat prin săvârșirea aceleiași fapte penale. Pe de altă parte,
compensarea prejudiciului creat prin săvârșirea faptei penale exprimă inclusiv
cerințele de dreptate și echitate, în sensul că partea care a suferit un prejudiciu
material sau moral își vede compensată în acest mod pierderea/suferința.
17. În acest context, Curtea observă că neîndeplinirea obligațiilor civile nu determină
revocarea automată a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dispozițiile
art. 84 și cele ale art. 86^4 din Codul penal din 1969 făcând referire la posibilitatea ca
cel condamnat să dovedească faptul că nu a avut putința de a îndeplini acele
obligații, respectiv la neîndeplinirea cu rea-credință a acestora. Or, din chiar modul de
reglementare a acestor dispoziții rezultă că îndeplinirea integrală a obligațiilor civile
stabilite prin hotărârea de condamnare este circumstanțiată, tocmai din perspectiva
posibilităților financiare individuale ale fiecărui condamnat, acesta având posibilitatea
să demonstreze că nu a avut resursele materiale necesare îndeplinirii obligațiilor
civile. Astfel, neîndeplinirea acestei condiții va putea fi constatată doar dacă cel
condamnat nu își îndeplinește cu rea-credință obligațiile civile stabilite prin hotărârea
de condamnare, iar nu în toate cazurile, indiferent de existența sau nu a resurselor
materiale…..
19. În continuare, Curtea reține că instanța judecătorească ce a ridicat excepția de
neconstituționalitate apreciază că reglementarea condiției „relei-credințe“ nu este
suficient de precisă. Referitor la acest aspect, Curtea observă că „reaua-credință“,

5
condiție ce trebuie analizată pentru stabilirea încălcării unor obligații, este
reglementată și cu raportare la alte instituții procesual penale [de exemplu, art. 215
alin. (7), art. 217 alin. (9), art. 221 alin. (11), art. 318 alin. (9) din Codul de procedură
penală]. Deși nedefinită la nivel legislativ, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că,
potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, sintagma „rea-credință“ are
semnificația de atitudine necorectă, necinstită, iar, potrivit doctrinei, antitezei relei-
credințe i se atribuie mai multe accepțiuni, și anume: obligație de comportare corectă
pe care părțile trebuie s-o respecte la încheierea și executarea convențiilor;
convingerea unei persoane că acționează în temeiul unui drept și potrivit cu legea
sau cu ceea ce se cuvine; sinceritate, onestitate, cinste. Valențe oarecum
asemănătoare există și în plan juridic, dat fiind caracterul proeminent etic al normelor
care cârmuiesc cele două concepte aflate în opoziție. Astfel, se poate concluziona că
reaua-credință este o formă a vinovăției, expresia dolului, fraudei și culpei grave,
având ca numitor comun viclenia, înșelăciunea și omisiunea vădit intenționată.
Curtea a reținut că reaua-credință poate fi calificată ca acea atitudine a unei persoane
care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire
socială, pe deplin conștientă de caracterul ilicit al conduitei sale. Aceasta este o
atitudine psihică ce conturează o poziție subiectivă a persoanei, concretizată în faptul
de a acționa cu intenție cu scopul de a încălca obligațiile impuse (Decizia nr. 439 din
21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 2
noiembrie 2016, paragrafele 17 și 18).
20. În ceea ce privește susținerea instanței judecătorești care a ridicat excepția de
neconstituționalitate potrivit căreia instituirea în sarcina condamnatului a obligației
de a dovedi că nu a avut posibilitatea de a plăti obligațiile civile, impunând în acest
sens în sarcina acestuia o obligație în probațiune cu caracter excesiv și injust, fără a
se putea prevala de prezumția de bună-credință, Curtea reține că reaua-credință nu se
prezumă și nici nu este probată doar prin simpla omisiune a plății sau a plății parțiale.
21. Astfel, în practica judiciară, s-a reținut că, „în ce privește condițiile privind
revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, aceasta se dispune în
situația în care se reține o neexecutare cu rea-credință a obligațiilor civile stabilite
prin hotărâre până la expirarea termenului de supraveghere. Prin urmare, la
soluționarea sesizării de revocare a suspendării condiționate a pedepsei, instanța
este chemată să analizeze, pe de-o parte, dacă în cauză este vorba de o nerespectare

6
a obligațiilor civile impuse prin sentința de condamnare, iar, pe de altă parte, în ce
măsură neîndeplinirea acestor obligații s-a făcut cu rea-credință. …..Astfel,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de instanța

judecătorească, din oficiu, în Dosarul nr. 5.294/118/2017 al Curții de Apel Constanța -
Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și constată că dispozițiile
art. 583 din Codul de procedură penală și cele ale art. 84 și art. 86^4 din Codul penal
din 1969 sunt constituționale în raport cu criticile formulate

DECIZIA nr. 16 din 24 septembrie 2019 a ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei
chestiuni de drept: "Dacă serviciul de probațiune face parte din categoria subiecților
procesuali la care hotărârea atacată se referă, în sensul art. 425^1 alin. (2) din Codul
de procedură penală raportat la art. 34 din Codul de procedură penală, cu
aplicarea art. 29 din Codul de procedură penală care definesc noțiunea de subiect
procesual și respectiv de participant la procesul penal."
”….Chestiunea de drept supusă dezlegării .Legiuitorul în procesul de reformă judiciară a
conferit un rol semnificativ în cadrul raporturilor de drept execuțional sistemului de
probațiune, în mod concret cu obligații serviciilor de probațiune și atribuții consilierilor de
probațiune prin dispoziții exprese, atât în conținutul Codului penal, cât și al Codului de
procedură penală, precum și într-o reglementare distinctă ce face obiectul Legii nr.
252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificările și
completările ulterioare.)….În contextul sesizării, în raport cu obiectul acesteia,
dispozițiile art. 94 alin. (4) din Codul penal instituie obligația serviciului de probațiune de a
sesiza instanța, dacă: „a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor
impuse de instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea; b) persoana
supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite,
obligațiile care îi revin; c) persoana supravegheată nu a îndeplinit obligațiile civile
stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de
supraveghere“.Legiuitorul a reglementat în conținutul alin. (1) al art. 583 din Codul de

7
procedură penală referitor la revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei
sub supraveghere o atribuție alternativă de sesizare a instanței competente, fie de
procuror, fie de consilierul de probațiune („asupra revocării sau anulării suspendării
executării pedepsei sub supraveghere prevăzute la art. 96 sau 97 din Codul penal se
pronunță, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probațiune,
instanța care judecă ori a judecat în primă instanță infracțiunea ce ar putea atrage
revocarea sau anularea“).În alin. (2) al art. 583 din Codul de procedură penală,
legiuitorul instituie în ipoteza arătată o obligație exclusivă, cu caracter imperativ,
serviciului de probațiune competent, dar și o obligație cu caracter facultativ
procurorului și părții interesate și o atribuție cu caracter facultativ consilierului de
probațiune („dacă, până la expirarea termenului prevăzut la art. 93 alin. (5) din Codul
penal, condamnatul nu a respectat obligațiile civile stabilite prin hotărârea de
condamnare, serviciul de probațiune competent sesizează instanța care a pronunțat
în primă instanță suspendarea, în vederea revocării acesteia. Sesizarea poate fi făcută
și de procuror, de consilierul de probațiune sau de partea interesată, până la
expirarea termenului de supraveghere“).În conținutul Legii nr. 252/2013 din 19 iulie 2013
privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, se
prevede expres în art. 2 alin. (1) că, „prin activitatea sa, sistemul de probațiune, ca serviciu
public, contribuie la înfăptuirea actului de justiție“, această obligație fiind detaliată prin
atribuții concrete conferite serviciului de probațiune, dar și consilierului de probațiune, ca
organe specializate în realizarea raportului juridic de drept execuțional penal, în
dispozițiile art. 43 lit. b), art. 57 raportat la art. 56 alin. (1), art. 67.Astfel, „evaluarea
persoanelor aflate în supravegherea serviciului de probațiune se realizează la solicitarea
instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la inițiativa
consilierului de probațiune manager de caz, dacă, pe durata termenului de supraveghere,
persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în
condițiile stabilite, obligațiile care îi revin.“ [art. 43 lit. b)] În dispozițiile art. 57 se prevede că
„În exercitarea controlului respectării măsurilor de supraveghere, consilierul stabilește și
derulează întrevederi cu persoana supravegheată la sediul serviciului de probațiune,
efectuează vizite anunțate sau inopinate la locuința persoanei sau în alte locuri, în funcție de
specificul situației, solicită documente privind structura familiei, a persoanelor care se află în
întreținerea sa sau în a căror întreținere se află, documente privind situația locativă, a locului

8
de muncă și a mijloacelor de existență, verifică periodic datele furnizate de persoana
supravegheată și îndeplinește orice alte măsuri de control adaptate cazului“, iar în art. 56
alin. (1) „Consilierul de probațiune manager de caz controlează nemijlocit respectarea de
către persoana supravegheată a măsurilor de supraveghere prevăzute la art. 85 alin. (1),
respectiv art. 93 alin. (1) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare,
pe toată durata termenului de supraveghere“.Potrivit art. 67 din actul normativ menționat, se
statuează că „(1) În situația în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de
probațiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de
supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile ce îi revin, verifică motivele
care au determinat această nerespectare și, dacă apreciază că nerespectarea s-a făcut cu
rea-credință, întocmește un raport de evaluare conform art. 44 și sesizează instanța în
vederea revocării sancțiunii. (2) În situația neîndeplinirii integrale a obligațiilor civile de
către persoana supravegheată cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului
de supraveghere, consilierul de probațiune manager de caz întocmește un raport de
evaluare conform art. 44, în care consemnează motivele neîndeplinirii, și sesizează
instanța…. Din examinarea dispozițiilor de drept penal material, de drept procesual penal,
precum și a Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 14 august 2013, cu
modificările și completările ulterioare, rezultă că serviciul de probațiune, ca organ prevăzut
de lege, în cadrul raporturilor de drept execuțional penal are un complex de competențe,
prin drepturi, obligații (sesizează instanța competentă, inițiază evaluarea, verifică motivele
de neîndeplinire) și atribuții (prin consilierul de probațiune stabilește și derulează întrevederi
cu persoana supravegheată la sediul serviciului de probațiune, efectuează vizite anunțate
sau inopinate la locuința persoanei sau în alte locuri, solicită documente privind structura
familiei, a persoanelor care se află în întreținerea sa sau în a căror întreținere se află,
controlează nemijlocit respectarea de către persoana supravegheată a măsurilor de
supraveghere) în procedura de revocare sau anularea suspendării pedepsei sub
supraveghere, ceea ce îi conferă calitatea de subiect procesul în cadrul acestei
proceduri…..Potrivit art. 597 alin. (5) din Codul de procedură penală referitor la procedura la
instanța de executare, „dispozițiile cuprinse în titlul III al părții speciale privind judecata care
nu sunt contrare dispozițiilor prezentului capitol se aplică în mod corespunzător“, iar în alin.
(7) al aceleiași norme se prevede că „hotărârile pronunțate în primă instanță în materia
executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară,

9
în termen de 3 zile de la comunicare“.Dispozițiile art. 425^1 alin. (2) din Codul de procedură
penală referitoare la calea de atac a contestației fac parte din titlul III al Părții speciale și nu
sunt contrare prevederilor cuprinse în capitolul IV din titlul V al Părții speciale, ci mai mult
aduc precizări cu privire la titularii contestației, așa încât sunt incidente în procedura
revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Dispozițiile art. 425^1 alin.
(2) din Codul de procedură penală prevăd că „Pot face contestație procurorul și
subiecții procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum și persoanele ale
căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta, în termen de 3 zile, care curge
de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru celelalte persoane,
dispozițiile art. 411 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător.“Așadar, legiuitorul a
reglementat în conținutul normei mai sus menționate titularii contestației, respectiv
procurorul, subiecții procesuali, fără a face vreo distincție cu privire la aceștia,…..Astfel,
serviciul de probațiune este un organ prevăzut de lege ce are drepturi, obligații și
atribuții în procedura de revocare sau anularea suspendării executării pedepsei sub
supraveghere, care a și sesizat instanța competentă pentru a dispune, reprezentând
un subiect procesual în accepțiunea dispozițiilor art. 34 teza finală din Codul de
procedura penală ce dobândește și calitate procesuală activă de a formula
contestație împotriva sentinței pronunțate în procedura reglementată de art. 583 din
Codul de procedură penală.Serviciul de probațiune are „puterea de a acționa în
justiție“ în procedura de revocare sau anulare a suspendării executării pedepsei sub
supraveghere, cu atât mai mult are legitimitatea procesuală de a exercita calea de
atac prevăzută de lege (legitimatio ad causam).Calitatea serviciului de probațiune de
„subiect procesual la care hotărârea atacată se referă“, în ipoteza în care ca subiect
procesual a sesizat instanța în procedura revocării suspendării executării pedepsei
sub supraveghere, decurge din faptul că, în ipoteza menționată, instanța se pronunță,
prin hotărârea atacată, asupra sesizării serviciului de probațiune.Hotărârea prin care
instanța admite sau respinge sesizarea serviciului de probațiune privind revocarea
suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie o hotărâre care „se
referă“ atât prin dispozitiv, cât și prin considerente la acest subiect procesual.În
consecință, în ipoteza în care a sesizat instanța în vederea revocării suspendării
executării pedepsei sub supraveghere, serviciul de probațiune este titular al căii de
atac a contestației împotriva hotărârii prin care instanța se pronunță asupra revocării
suspendării și este inclus în sfera „subiecților procesuali la care hotărârea atacată se

10
referă“.În raport cu cele arătate se va admite sesizarea formulată în cauză……. așa încât
în procedura revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere serviciul de
probațiune ca titular al sesizării este și titular al căii de atac prevăzute de lege, în
calitate de subiect procesual, împotriva hotărârii prin care se soluționează sesizarea.
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii DECIDE:
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova, Secția penală și pentru cauze cu
minori, în Dosarul nr. 2.615/101/2018, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri
prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă serviciul de probațiune
face parte din categoria subiecților procesuali la care hotărârea atacată se referă, în
sensul art. 425^1 alin. (2) din Codul de procedură penală raportat la art. 34 din Codul de
procedură penală, cu aplicarea art. 29 din Codul de procedură penală care definesc
noțiunea de subiect procesual și respectiv de participant la procesul penal.“Stabilește că în
cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere,
prevăzută de art. 583 din Codul de procedură penală, serviciul de probațiune este un
subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în accepțiunea art. 425^1 alin.
(2) teza I din Codul de procedură penală raportat la art. 34 teza finală din același cod.”

PARTEA A DOUA: STUDII DE CAZ

Studiile de caz prezentate în a doua parte a lucrării sunt extrase din activitatea
practică a Serviciului de Probaţiune Olt şi sunt menite să releve managamentul îndeplinirii
obligațiilor civile de către persoanele supravegheate pe parcusul procesului de
supraveghere, precum și rolul consilierului de probațiune în acest proces.

Studiul de caz nr.1

Prin sentința pen. nr. xxx/15.03.2017 a Judecătoriei Ploiești, pronunțată în dosarul
penal nr.xxxx, definitivă prin dec.pen. nr.xxxx /zzzzz a Curții de Apel Ploieşti, s-a dispus față
de A C, pedeapsa închisorii de 1 an, cu suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani, acesta fiind sancţionat pentru
comiterea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută și sancționată de art.244 C.
În baza art. 93 alin. 1 CP față de acesta s-a dispus respectarea măsurilor de
supraveghere prevăzute în lit a-e, în baza art. 93 alin 3 CP obligația de a presta o muncă

11
neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Drăgăneşti-Olt sau
LiceuluiTehnologic Drăgăneşti-Olt, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 19 , art.23 C.P și 397 CPP a fost obligat la plata sumei de 59.445 lei
către partea vătămată –unitatea administrativ teritorială a com.Iordăcheanu.
A C are vârsta de 44 de ani, fiind absolvent a opt clase. A desfăşurat activităţi
economice, fiind reprezentantul legal al SC xxxf Srl, Acesta este căsătorit cu A.L, din relația
celor doi rezultând patru copii. Unul dintre copii,respecti v, A.V,în vârsta de 23 ani,suferă de
un handicap grav. A desfăşurat activităţi economice, fiind reprezentantul legal al SC
XXXSrl, dar în prezent nu are un loc de muncă, întreţinându-se din veniturile soţiei,
respectiv 1200 lei, ce reprezintă indemnizaţia de însoţitor pentru îngrijirea copilului cu
handicap.
Persoana condamnată a intrat în evidenţa Serviciului de Probaţiune Olt în data de
15.01.2018, iar în data de 14.02.2018 a avut loc prima întrevedere cu aceasta, fiind
prezentat și semnat procesul verbal de primă întrevedere, prin care i s-au adus la cunoștință
scopurile, obiectivele, modul de desfășurare a supravegherii, regulile de conduită pe care
trebuie să le respecte, măsurile de supraveghere și obligațiile, condițiile în care pot fi
modificate sau încetează obligațiile, consecințele neîndeplinirii măsurilor de supraveghere și
a obligațiilor impuse de instanța de judecată, obligația de îndeplini obligațiile civile și
consecințele neîndeplinirii acestora, precum și consecințele comiterii unei infracțiuni în
termenul de supraveghere și efectele sancțiunii primite.
În ceea ce privește măsurile de supraveghere stabilite de instanța de judecată în
sarcina sa, A Cl s-a prezentat la toate întrevederile și veniturile pe care le are.
Raportat la obligația de a presta muncă în folosul comunității încă de la începutul
perioadei de supraveghere A Cl a declarat că este suferind de HTA PRIMARĂ,iar pe
parcursul perioadei de supraveghere (13.11.2017 –08.05.2019),persoana supravegheată a
depus adeverinţe medicale eliberate de medicul de familie (din care rezultă diagnosticul de
„Litiază renală operată; HTA Primară, Std.III,”), cu menţiunea de „evitarea efortului fizic,
temperaturi scăzute”, precum şi biletul de ieşire din spital din 01.02.2019.
Având în vedere documentele medicale prezentate, prin adresa nr.
11262/09.05.2019 a fost sesizată instanța de executare în vederea încetării obligației de a
presta muncă în folosul comunității, iar prin s.pen nr.XXXX /06.08.2019 a Judecătoriei X,
pronunțată în dosarul pen. nr. XXXX/ZZZZ s-a admis sesizarea Serviciului de Probațiune
Olt, dispunându-se încetarea acestei obligații.

12
 Raportat la îndeplinirea obligațiilor civile, a fost îndrumat în sensul realizării unor plăți
din obligațiile stabilite în sarcina sa și i s-a reamintit pe parcursul supravegherii faptul că, în
situația neachitării acestora, va fi sesizată instanța de judecată. De asemenea la
întrevederile stabilite s.-a discutat cu persoana condamnată , în mod constant, despre
îndeplinirea obligațiile civile ,dar A.C a prezentat consilierului situația grea financiară ,
precum și starea de sănătate precară care îl împiedica să muncească.
Astfel, în termenul legal, respectiv cu 6 luni înainte de împlinirea termenului de
supraveghere consilierul de probațiune manager de caz a solicitat persoanei condamnate
informații privind demersurile efectuate în vederea îndeplinirii obligațiilor civile. A.C nu a
depus la dosar vreun document din care să rezulte achitarea acestora.
Constatând că termenul de supraveghere în ceea ce îl priveşte pe A C, se
finalizează în data de 12.11.2019, iar până la această dată nu a acoperit obligaţiile civile,
consilierul a apreciat că, sunt îndeplinite condiţiile, prevăzute de art. 67 alin 2 din L
252/2013, respectiv art.96 alin 2 C.p pentru a fi sesizată instanţa de judecată în
vederea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, pentru neplata
obligaţiilor, urmând ca instanţa să aprecieze situaţia de fapt şi de drept a persoanei
supravegheate.
Raportul de evaluare a fost întocmit la data de 11.08.2019 de către consilierul de
probațiune, fiind astfel sesizată instanța.
Prin sentința penală nr.xxxx/zzzz, Judecătoria x a respins, în baza temeiul art.583
alin.2 Cod procedură penală, sesizarea Serviciului de Proațiune OLT, privind neîndeplinirea
obligațiilor civile de către persoana condamnată, reținându-se următoarele”: față de
relațiile atașate la dosarul cauzei, instanța reține că persoana supravegheată nu a
urmărit să se sustragă de la plata obligațiilor civile, imposibilitatea achitării acestoara
datorăndu-se situației sale financiare precare și nu relei- credințe”.
Notă: În acest caz neîndeplinirea obligațiilor civile de către persoana supraveghetă a
fost influențată de factori sociali, respectiv situția financiară precară.
Intervenție: pe parcursul procesului de supraveghere , consilierul de probațiune folosindu-
se de interviul motivațional, precum și de balanța motivațională: (avantajele/beneficiile și
dezavantajele/pierderile comportamentului infracțional), respectiv: avantaje păstrării
comportamentului infracțional: obținere unor venituri, apartenența la un grup;
dezavantajele păstrării comportamentului infracțional : urmările procesului penal,
emoțiile negative generate de experiența cu organele penale, imposibilitatea accesării unui

13
loc de muncă dn cauza cazierului) a ghidat persoana în vederea schimbării cognitiv
comportamentală. De asemenea pe baza evaluării realizate de către consilier s-a stabilit
că în procesul schimbării, pe „Ciclul Schimbării”, persoana condamnată se afla în faza de
contemplare, prezentănd o atitudine ambivalentă, asfel consilierul a explorat această
ambivalență, ajutănd-o spre identificarea convingerilor greşite care au condus spre
comiterea infracţiunii, a sprijiniit-o să îşi dezvolte empatia faţă de părţile vătămate (să
înţeleagă prejudiciul pe care l-a adus acestora: de bani, ), să- şi dezvolte capacitatea de
gândire anticipativă, să încline balanța în favoarea schimbării, fapt realizat, la momentul
întocmirii raportului de evaluare aflăndu-se în faza de decizie.
De remarcat în acest studiu de caz este faptul că partea vătămată este o unitate
administrative teritorială. Prin hotărârea de condamnare instanța de fond a admis acțiunea
civilă exercitată de partea civilă UATcom. X.
Rolul consilierului de probațiune în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor civile a fost
unul de conștientizare a persoanei condamnate în ceea ce priveșțe consecințele
prejudiciului pe care l-a cauzat unității adminitrativ teritorială, respectiv 59.445 lei cu titlu de
despăgubiri civile , aducănd prin fapta sa o atingere drepturilor unei comunități.

Studiul de caz nr.2: Respingerea sesizării de revocare a suspendării sub

supraveghere a pedepsei ca urmare a îndeplinirii obligațiilor civile pe parcursul
procesului.
Prin sentința nr.xxx/zzz, definitivă prin dec.pen. nr.1806 /21.11.2017 a Curții de Apel
Craiova s-a dispus față de T. T , pedeapsa închisorii de 10 luni închisoare, cu
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2
ani, acesta fiind sancţionat pentru comiterea infracţiunii de loviri şi alte violenţe, prevăzută și
sancționată de art.193 alin.2 C.p.
În baza art. 93 alin. 1 CP față de acesta s-a dispus respectarea măsurilor de
supraveghere prevăzute în lit a-e, în baza art. 93 alin 3 CP obligația de a presta o muncă
neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Drăgăneşti-Olt sau Liceului Teoretic
„Tudor Vladimirescu” Drăgăneşti-Olt, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 19 , art.23 C.P și 397 CPP a fost obligat la plata sumei de 7000 lei
despăgubiri civile, reprezentând daune morale către partea civilă D.M .
T Tl are vârsta de 59 de ani, fiind absolvent a zece clase. Persoana supravegheată
desfăşoară activităţi comerciale, fiind persoană fizică autorizată (, veniturile fiind de 1000-

14
1500 lei lunar. Acesta este căsătorit cu T Fa , din relația celor doi rezultând doi copii. Unul
dintre copii, respectiv T N ,în vârsta de 35 ani, suferă de un handicap grav.
Persoana condamnată a intrat în evidenţa Serviciului de Probaţiune Olt în data de
27.11.2017, iar în data de 20.12.2017. a avut loc prima întrevedere cu aceasta, fiind
prezentat și semnat procesul verbal de primă întrevedere, prin care i s-au adus la cunoștință
scopurile, obiectivele, modul de desfășurare a supravegherii, regulile de conduită pe care
trebuie să le respecte, măsurile de supraveghere și obligațiile, condițiile în care pot fi
modificate sau încetează obligațiile, consecințele neîndeplinirii măsurilor de supraveghere și
a obligațiilor impuse de instanța de judecată, obligația de îndeplini obligațiile civile și
consecințele neîndeplinirii acestora, precum și consecințele comiterii unei infracțiuni în
termenul de supraveghere și efectele sancțiunii primite.
În ceea ce privește măsurile de supraveghere stabilite de instanța de judecată în
sarcina sa, T.T. s-a prezentat la toate întrevederile, nefiind sancţionat. .
Raportat la obligația de a presta muncă în folosul comunității , consilierul de probaţiune a
emis decizia nr.16857/25.09.2018 privind executarea acestei obligaţii, persoana
supravegheată executând 60 de zile, respectiv 120 de ore în cadrul Primăriei Drăgăneşti-
Olt, în perioada 01.10.2018-09.11.2018.
Raportat la obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulate de
către Serviciul de Probaţiune Olt, pe baza evaluării iniţiale, consilierul de probaţiune
manager de caz a identificat pentru persoana supravegheată programul „Stop! Gândeşte-te
şi schimbă”, aceasta urmând programul în cadrul Serviciului de Probaţiune Olt, în perioada
14.03.2019-18.04.2019.
Raportat la îndeplinirea obligațiilor civile, T T a fost îndrumat în sensul realizării unor
plăți din obligațiile stabilite în sarcina sa și i s-a reamintit pe parcursul supravegherii faptul
că, în situația neachitării acestora, va fi sesizată instanța de judecată, dar acesta nu a
depus la dosar vreun document din care să rezulte achitarea acestora, prezentând o
atitudine ambivalentă susţinând pe de o parte că va plăti eşalonat obligaţiile civile
deoarece nu are venituri suficiente pentru nevoile familiei sale, iar pe de altă parte a
susţinut că aceste obligaţii sunt din punctul său de vedere nejustificate( foarte mari).
Constatând că termenul de supraveghere în ceea ce îl priveşte peT.T, se
finalizează în data de 20.11.2019, iar până la această dată nu a acoperit obligaţiile civile,
consilierul a apreciat că, sunt îndeplinite condiţiile, prevăzute de art. 67 alin 2 din L
252/2013, respectiv art.96 alin 2 C.p pentru a fi sesizată instanţa de judecată în

15
vederea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, pentru neplata
obligaţiilor, urmând ca instanţa să aprecieze situaţia de fapt şi de drept a persoanei
supravegheate.
Raportul de evaluare a fost întocmit la data de 19.08.2019 de către consilierul de
probațiune.
Prin sentința penală nr.xxxx/zzzz, Judecătoria x a respins, în baza temeiul art.583
alin.2 Cod procedură penală, sesizarea Serviciului de Proațiune OLT, instanța reținând în
cauză faptul că persoana condamnată și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin sentința de
condamnare, pe parcursul judecării,considerent pentru care a fost respinsă sesizarea
formulate de Serviciul de Probațiune OLT.
Notă: În acest caz neîndeplinirea obligațiilor civile de către persoana supraveghetă a
fost influențată de factori psihologici, respectiv raportarea persoanei condamnate la fapta
comisă și chiar lipsa de empatie față de partea vătămată. Pe parcursul procesului de
supraveghere , consilierul de probațiune a identificat tehnici de neutralizare folosite de
persoana condamnată precum negarea sau tăgăduirea victimei sau acuzarea
acuzatorilor,așa cum au fost descries de G.Sykes și D. Matza .
Îndeplinirea obligațiilor civile s-a realizat pe parcursul procesului, după efectuarea
anchetei sociale dispusă de către instanță, persoana condamnată realizând consecințele
neacIhtării obligațiilor civile.
Rolul consilierui de probațiune în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor civile a fost unul
dificil, persoana supravegheată fiind o persoană rezistentă, prezentând o atitudine
ambivalentă susţinând pe de o parte că va plăti eşalonat obligaţiile civile deoarece
nu are venituri suficiente pentru nevoile familiei sale, iar pe de altă parte a susţinut
că aceste obligaţii sunt din punctul său de vedere nejustificate( foarte
mari).Consilierul de probațiune a încercat să sprijine persoana supravegheată să îşi
dezvolte empatia faţă de părtea vătămate (să înţeleagă suferința pricinuită acesteia,
precum și atingerea dreptului…….., dar fără un rezultat cert. Însă, achitarea obligațiilor civile
, chiar și pe parcursul procesului penal ne face să credem că acest fapt se datorează și
efortului depus de către consilier pe parcursul procesului de supraveghere în ceea ce
privește dezvoltarea capacității de empatie a persoanei condamnate și față de terți, nu
doar față de cei din familie (față de fiul său care suferă de un grav handicap)

16
Studiul de caz nr.3 : Revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei ca urmare
a neîndeplinirii obligațiilor civile.
B.M.F a intrat în supravegherea Serviciului de Probațiune Olt la data de 28.09.2016 prin
sentința penală nr.xxxx/zzzz, definitivă prin decizia penală nr.xxxx/zzzz a Curții de apel
Craiova. Prin sentința penală menționată s-a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei de 2 ani închisoare, pe o perioadă de 2 ani, în baza art. 228 alin.1-
art.229 alin.1 lit.c și d din Codul Penal.
În baza art. 93 alin. 1 CP față de acesta s-a dispus respectarea măsurilor de
supraveghere prevăzute în lit a-e, în baza art. 93 alin 3 CP obligația de a presta o muncă
neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Slatina , pe o perioadă de 60 de zile
lucrătoare. De asemenea persoana condamnată a fost obligată să plătească suma de 5660
lei cu titlu de obligații civile către partea vătămată SC XXX SRL, în solidar cu fratele
său,B.D,care a executat pedeapsa în regim de detenție.
Persoana condamnată a intrat în evidenţa Serviciului de Probaţiune Olt în data de
28.09..2016, iar în data de 12.10..2016. a avut loc prima întrevedere cu aceasta, fiind
prezentat și semnat procesul verbal de primă întrevedere, prin care i s-au adus la cunoștință
scopurile, obiectivele, modul de desfășurare a supravegherii, regulile de conduită pe care
trebuie să le respecte, măsurile de supraveghere și obligațiile, condițiile în care pot fi
modificate sau încetează obligațiile, consecințele neîndeplinirii măsurilor de supraveghere și
a obligațiilor impuse de instanța de judecată, obligația de îndeplini obligațiile civile și
consecințele neîndeplinirii acestora, precum și consecințele comiterii unei infracțiuni în
termenul de supraveghere și efectele sancțiunii primite.
B.M.F ,în vârstă de 30 ani, nu are un loc de muncă stabil , dar are în întreținere un copil
minor , rezultat în urma unei relații de concubinaj.Acesta locuiește cu mama sa la domiciliul
acesteia din mun.Slatina.Mama persoanei condamnate este singura persoană din familie
carea are un loc de muncă stabil, lucrând ca bucătăreasă la SC ALRO SA, unde realizează
venituri de 1800 lei lunar.
Persoana supravegheată a avut anterior comiterii infracțiunii două locuri de muncă, însă
ulterior , așa cum a declarant cu ocazia întrevederilor stabilite cu consilierul de probațiune,
nu a mai putut să lucreze, deoarece atrebuit să se ocupe de creșterea copilului său. În
această periodă a mai efectuat diverse activități în comunitate , în limita timpului
disponibil, după orele de program ale mamei sale, care l-a sprijinit în îngrijirea minorei.
Aceasta susține că a lucrat la o spălătorie auto, timp de căteva ore pe zi , ulterior la o

17
societate de taxi , dar a trebuit să renunțe din cauza programului, deoarece fiica sa are
niște probleme de sănătate . Consilierul de probațiune manager de caz a consemat în fișa
de monitorizare că la întrvederea stabilită, persoana condamnată era foarte afectată de
faptul că fiica sa a vut o criză convulsivă , iar posibilitățile material ale familiei nu-i permit să-
i ofere un tratament medical adecvat De asemenea , B.M.F a susținut că singura persoană
care îl sprijină este mama sa, avănd o relație bună cu aceasta, î nsă veniturile acesteia sunt
insuficiente pentru acoperirea nevoilor familiei, tinând cont de faptul că fratele său a
petrecut doi ani în detenție și a avut nevoie de supor din partea familiei, iar tatăl său are , la
rândul său, probleme de sănătate.
Raportat la îndeplinirea obligațiilor civile,BMF a fost îndrumat în sensul realizării
unor plăți din obligațiile stabilite în sarcina sa și i s-a reamintit pe parcursul supravegherii
faptul că, în situația neachitării acestora, va fi sesizată instanța de judecată, dar acesta nu a
depus la dosar vreun document din care să rezulte achitarea acestora. Mai mult decât atât,
nici coinculpatul ,B.H, nu a plătit nicio parte din obligațiile civile, motiv pentru care
consilierul de probațiune constatând că termenul de supraveghere în ceea ce îl priveşte
pe BMF, se finalizează în data de 27.09.2016., iar până la această dată nu a acoperit
obligaţiile civile, consilierul a apreciat că, sunt îndeplinite condiţiile, prevăzute de art. 67
alin 2 din L 252/2013, respectiv art.96 alin 2 C.p pentru a fi sesizată instanţa de
judecată în vederea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere,
pentru neplata obligaţiilor, urmând ca instanţa să aprecieze situaţia de fapt şi de drept a
persoanei supravegheate.
Raportul de evaluare a fost întocmit la data de 26.06.2016 de către consilierul de
probațiune.
Prin sentința penală nr.xxxx/zzzz, Judecătoria x a admis, în baza temeiul art.583
alin.2 Cod procedură penală, sesizarea Serviciului de Proațiune OLT, privind
neîndeplinirea obligațiilor civile de către persoana condamnată, dispunând revocarea
suspendării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare aplicată
condamnatului B.M.F … și executarea acesteia în regim de detenție. Astfel, s-au
reținut următoarele:”.. Instanta, analizand sesizarea prin prisma dispozitiilor legale
anterior mentionate, constata ca este intemeiata, urmand a fi admisa cu consecinta
revocarii suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani, aplicata
condamnatului B..M. F prin sentinta penala nr. XXXX/ZZZZZ a Judecatoriei Slatina,

18
definitiva prin decizia penala nr. XXXX/ZZZZZZ a Curtii de Apel Craiova si executarii
acesteia in regim de detentie.
Pentru a decide astfel, instanta are in vedere faptul ca…. , acesta nu a facut vreun
demers pentru a achita chiar si partial prejudiciul cauzat partii civile desi au trecut mai mult
de 2 ani de la momentul ramanerii definitive a hotararii judecatorsti prin care a fost
instituita aceasta obligatie, manifestand astfel rea-credinta in executarea acestei indatoriri.
lnstanta nu poate reline ca persoana condamnata B M F a rasturnat prezumtia de rea-
credinta care opereaza in cauza atata timp cat acesta este apt fizic pentru a presta
activitati aducatoare de venituri, in perioada termenului de supraveghere a avut incheiate
doua contracte individuale de munca care au incetat nu prin concediere ci prin acordul
de vointa al partilor asa cum rezulta din relatiile comunicate de catre Inspectoratul
Teritorial de Munca Olt, detine in proprietate un autoturism marca Opel Astra care ar fi
putut fi valorificat pentru a-si indeplini obligatiile, chiar si in parte, iar in perioada 2016-
2018 a obtinut mai multe sume de bani, unele din jocuri de noroc, sume din care nu a
facut nicio plata catre partea civila S.C. POP INDUSTRY, S.R.L.
Aceasta conduita, coroborata cu elementele de fapt referitoare la starea de pasivitate a
condamnatului in indeplinirea obligatiilor civile pe parcursul termenului de supraveghere si in
gasirea unui loc de munca care sa-i permita obtinerea unor sume de bani necesare pentru
intretinerea familiei sale si pentru acoperirea chiar si in parte a pagubei, la veniturile obtinute
de catre acesta in aceeasi perioada, la bunurile detinute si care puteau face obiectul
valorificarii si la practicile dobandite de catre acesta de a folosi banii pentru a participa
la jocuri_de noroc si nu petru a acoperi paguba suferita de partea civila, confirma reaua-
credinta a condamnatului B M F in indeplinirea obligatiilor civile stabilite prin sentinta penala
nr. XXX/zzzz a Judecatoriei Slatina, definitive prin_decizia penala rxxxx-/zzzz Curtii de Apel
Craiova, intentia acestuia de a nu acoperi prejudiciul(in conditiile in care in cursul judecăirii in
apel a declarat ca are posibilitati de achitare a prejudiciului-fila 22), find imposibil de acceptat
ca intr-un termen de 2 ani o persoana apta de munca nu ar avea posibilitatea de a achita vreo
suma de bani in contul datoriei. Instanta nu-si poate insusi apararile condamnatului potrivit
carora nu a avut loc de munca pentru ca. a trebuit sa aiba grija de fiica sa minora Birsan Alesia
Cristiana in varsta de 3 ani si 4 luni motivat de faptul ca, asa cum rezulta din ancheta sociala
efectuata de catre reprezentantii Consiliului Local al mun. Slatina la domiciliul
condamnatului, acesta nu avea in intretinere vreun minor la momentul efectuarii vizitei,
familia fiind compusa din intimat si mama sa in varsta de 51 de ani, situatie de fapt

19
confirmata si de catre intimat cu ocazia audierii din data de 31.01.2019 cand a aratat ca, in
realitate, minora se afla in ingrijirea mamei sale Maculescu Aurelia Mihaela.
In concluzie, persoana condamnata B M Fl nu a facut dovada, in cursul acestei
proceduri, ca nu a avut putinta de a indeplini obligatiile civile stabilite in sarcina sa, din
contra, retine instanta, desi din actele dosarului rezulta ca acesta a obtinut diferite sume
debani si este apt fizic pentru prestarea de activitati aducatoare de venituri, nu a facut vreun
demers pentru achitarea, chiar si partiala, a prejudiciului.
Pentru aceste motive, constatand a sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, in
baza art. 583 din Codul de procedura penala raportat la art. 96 alin. 2 din Codul penal, va
dispune revocarea suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare,
aplicata condamnatului Birsan Mihaita Florin prin sentinta penala nr. 152 din 07.03.2016 a
Judecatoriei Slatina, definitiva prin decizia penala nr. 1344 din 28.09.2016 a Curtii de Apel
Craiova (Dosar nr. 5128/311/2015) si executarea acesteia in regim de detentie conform art.
60 din Codul penal.”
Notă: În speța expusă , instanța a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a
pedepsei de 2 ani închisoare aplicată condamnatului B.M.F și executarea acesteia în
regim de detenție, fiind reținută reaua-credință a persoanei condamnate,
materialializată, în opinia instanței, în:
- starea de pasivitate a persoanei condamnate, care pe parcursul termenului de
supraveghere nu a făcut vreun demers pentru a achita chiar și partial prejudicial părții civile;
- stare de pasivitate a persoanei condamnate în găsirea unui loc de muncă care să-i permit
obținerea unor sume de bani necesare pentru întreținerea familiei sale și pentru acoperirea
prejudiciului;
- practica persoanei condamnate de a folosi banii deținuți pentru a participa la jocuri de
noroc și nu pentru a acoperi paguba suferită de partea civilă;
- atitudinea nesinceră a persoanei condamnate față de consilierul de consilierul de
probațiune, precum și față de inastanță, ancheta socială dispusă de către aceasta ,a
relevant faptul că persoana condamnată nu are în întreținerevreun minor;
Această sentință constituie un model pentru munca consilierilor de probațiune, în
procesul de supraveghere. De remarcat, că instanța a reținut două aspecte, respectiv
practica persoanei condamnate de a-și folosi banii la a participa la jocuri de noroc, precum
și inexistența unui minor în grija persoanei condamnate, aspecte neidentificate de către

20
consilierul de probațiune. Este clar că persoana supravegheată a prezentat serviciului de
probațiune o situație familială grea din dorința de a minimiza consecințele atitudiniii sale.
In ceea ce privește rolul consilierului de probațiune care a încercat să facă persoana
condamnată să conștientizeze consecințele neîndeplinirii obligațiilor civile, precum și unul
de verificare a îndeplinirii obligațiilor civile.
Consilierul de probațiune manager de caz nu a identificat adicția persoanei condamnate
față de jocurile de noroc, din cauza inexistenței acestei informații sau prin neexploraea
acestui aspect, precum și însușirea unei informații false în ceea ce privește faptul că
persoana condamnată are în îngrijire un copil minor, motiv pentru care cosiderăm oportun
ca premergător întocmirii raportului de evaluare , consilierul de probațiune să efectueze o
vizită la domiciliul presoanei supravegheate în vederea constatării situației de fapt a
acesteia, demers necesar și pentru acuratețea informațiilor prezentate în raportul de
evaluare. O altă particularitate a acestui caz este faptul că instanța a obligat inculpații , în
solidar, la plata sumei de 5660 lei, cu titlu de daune materiale către partea civilă, fiind
prezent principiul solidarității .

Studiul de caz nr.4: Revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei ca urmare a

neîndeplinirii obligațiilor civile.
D.T a intrat în supravegherea Serviciului de Probațiune Olt la data de 12.12.2014 , ca
urmare a sentinței penale nr.xxx /zzzz, având un termen de supraveghere de 4 ani.
Prin sentința menționată s-a stabilit obligația de plată a sumei de 229.314 lei, în
solidar cu C.M, către partea civilă SC CARPATICA ASIGURĂRI SA Sibiu.
Persoana supravegheată, în vârstă de 63 de ani, locuiește în mun. Caracal,jud.Olt,
împreună cu soția sa , într-un imobil aflat în proprietatea unei cunoștințe care locuiește și
lucrează în afara țării.Cei doi soți și-au pierdut locuința în urma executării silite efectuate de
banca la care au contractat credit, în același litigiu pentru care D.T a fost condamnat în
prezentul dosar.
Ambii soți sunt pensionari și se întrețin din veniturile provenind din pensii, care
însumează în jur de 1300 lei lunar. Veniturile persoanei supravegheate provin numai din
pensia în sumă de 640 lei, lunar.Aceasta a lucrat timp de 22 ani în comerț, detinând o
societate cu profil de alimentație publică până la data comiterii infracțiunii, cănd a intervenit
și falimentul societății. Ulterior, inculpatul nu a mai avut loc de muncă, avănd problem
medicale pentru care s-a pensionat în anul 2016.

21
Cu ocazia întrevederilor avute persoana supravegheată a afirmat că problemele pe care le-
a avut cu societatea în ultimii ani, apoi cu dosarul penal și pierderea locuinței au contribuit
foarte mult la alterarea stării sale de sănătate. Acesta este foarte demotivat și regret
deciziile luate în perioada anterioară.
Comportamentul persoanei supravegheate pe parcursul termenului de supraveghere a
fost unul adaptat la reguli,prezentându-se cu punctualitate la înrevederi și respectănd
celelalte măsuri impuse de către instanța de judecată , precum și cele două obligații:
obligația de a nu părăsi țara fără acordul instanței și obligația de apresta 60 de zile de
muncă în folosul comunității la Primăria Caracal.
În ceea ce privește obligația de plată a despăgubirilor civile, D.T a afirmat că se află în
imposibilitatea efectuării acesteia, deoarece are resurse financiare extrem de mici, care îi
acoperă la nivel minimal nevoile de întreținere și cele de sănătate, apelând, deseori, la
ajutorul fiului său.
În urma discuțiilor purtate cu persoana supravegheată în legătură cu plata obligațiilor
civile, aceasta a afirmat că nu are la resursele necesare efectuării plății și nu identifică o
soluție cu privire la acestea, motiv pentru care consilierul de probațiune manager de caz a
trecut la întocmirea raportului de evaluare, la data de 13.11.2018, apreciind că sunt
îndeplinite condiţiile, prevăzute de art. 67 alin 2 din L 252/2013, respectiv art.96 alin 2
C.p pentru a fi sesizată instanţa de judecată în vederea revocării suspendării
executării pedepsei sub supraveghere, pentru neplata obligaţiilor, urmând ca instanţa
să aprecieze situaţia de fapt şi de drept a persoanei supravegheate.
Raportul de evaluare a fost întocmit la data de 13.11.2018 de către consilierul de
probațiune
Astfel, prin sentința penală nr.xxx/zzzz, în baza art.583 alin.2 C.proc. pen, Tribunalul
Olt a admis sesizarea Serviciului de Probațiune Olt privind revocarea suspendării sub
supraveghere a pedepsei închisorii de 1 an 9 luni și 10 zile aplicată condamnatului D.T, iar
în baza art 96C.pen, s-a revocat suspendareasub supraveghere a pedepsei închisorii de 1
an 9 luni și 10 zile aplicate condamnatului D.T prin sentința penală xxx/zzz, pronunțată de
Tribunalul Olt, definitive prin deciyia penală nr.XXXX/ZZZ a Curții de Apel Craiova și s-a
dispus executarea pedepsei închisorii în regim de detenție,retținând următoarele: ”
Având în vedere sumele mari de bani ce i-au revenit inculpatului, nejustificarea reală
a cheltuirii acestora, fapt ce rezultă că deși acesta a fost apt de muncă o perioadă de
câțiva ani de la rămânerea definitive a hotărârii de condamnare (condamnat definitive

22
în anul 2014 iar din actele medicale depuse rezultă că este cunoscut cu afecțiuni din
2018, fiind încadrat în grad de handicap cu incapacitate totală de muncă din ianuarie
2019, interval în care nu a achitat nici măcar cheltuielile de judecată, sau să achite cât
de puțin din prejudiciu, instanța co că este consider că este vorba despre rea
credință în atitudinea inculpatului față de de prejudicial creat prin activitatea
infracțională.”
Notă:În speța expusă , instanța a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a
pedepsei de 1an și 9 luni și 10 zile închisoare aplicată condamnatului D.T și executarea
acesteia în regim de detenție, fiind reținută reaua-credință a persoanei condamnate,
materialializată, în opinia instanței, în:
- nejustificarea reală a cheltuirii prejudiciului creat prin săvărșirea infracțiunii,respective
229..314 lei;
- faptul că deși persoana condamnată a fost aptă de muncă , pe o periodă de 4 ani, ulterior
fiind încadrată în grad de handicap cu incapacitate totală de muncă, aceasta nu a achitat
nici măcar cheltuielile de judecată sau o mica parte din prejudiciu.
Rolul consilierului de probațiune manager de caz a fost unul de conștientizare a
persoanei condamnate în îndeplinirea obligațiilor civile, dar persoana condamnată a
prezentat o atitudine demotivatâ generată de situația materială precară , de starea de
sănătate, precum și un rol de sesizare a instanței.
O concluzie care se râsfrânge din această studiu de caz, care aduce un plus activității
consilierilor de probațiune ar consta în faptul că îndeplinirea acestor obligații civile ar trebui
să debuteze de la începutul termenului de supraveghere, atunci cănd persoana este aptă și
poate produce venituri, conslilerul de probațiune insistând pe faptul că achitarea oblligațiilor
civile nu poate fi amânată spre sfărșitul termenului de supraveghere, pentru că pot apărea și
anumite impedimente, în cazul nostru o incapacitate de muncă instalată pe parcursul
termenului de supraveghere.

PARTEA A TREIA: DISCUȚII ȘI ARII DE DEZVOLTARE PE BAZA STUDIILOR DE CAZ;

CONCLUZII
Prin prezentarea studiilor de caz de mai sus s-a dorit evidențierea unor cazuri
particulare de managament privind îndeplinirea obligațiilor civile, disponibile la nivelul
Sreviciului de Probațiune Olt.

23
 Studiile de caz au fost selectate dintr-un număr de dosare care prezintă și îndeplinirea
obligațiilor civile de către persoana condamnată. În practica Serviciului de Probațiune Olt
există numeroase cazuri de neîndeplinire a obligațiilor civile , cazuri care atrag sesizarea
instanței în vedrea revocării amânării aplicării pedepsei/ suspendării sub supraveghere a
pedepsei, după întocmirea raportului de evaluare. De exemplu, un consilier de probațiune a
întocmit în luna noiembrie 2019 opt rapoarte de evaluare în vederea sesizării instanței
privind revocarea amânării aplicării pedepsei/ suspendării sub supraveghere a pedepsei.
Plecând de la acest aspect, se naște întrebarea : Care este rolul consilierului de
probațiune în managementul îndeplinirii obligațiilor civile de către persoana
condamnată? Rolul consilierului se rezumă doar la a verifica îndeplinirea
obligațiilor civile și la a sesiza instanța?
S-a observat că la nivelul instanțelor din jud. Olt s- au dispus revocări în cazul
neîndeplinirii obligațiilor civile, așa cum rezultă din studiile de caz nr.3 și 4. Astfel, două
instanțe diferite, în două spețe distincte au reținut reaua credință a persoanelor
condamnate în neîndeplinirea obligațiilor civile, dispunând revocarea suspendării executării
pedepsei și executarea acesteia în regim de detenție. Se remarcă faptul că la nivelul
instanțelor s-a conturat o astfel de practică, existând și alte sentințe pronunțate nedefinitive.
Reținerea motivării celor două sentințe de revocare invocate în studiile de caz nr.3 și 4 ,
precum și reținerea pct .19 din DECIZIA nr. 377 din 28 mai 2019 a Curții Constituționale,
expusă în partea teoretică a lucrării, conturează o imagine a ceea ce înseamnă reaua
credință în materia executării obligațiilor civile și constituie pentru consilierul de probațiune
un instrument de lucru cu persoana condamnată în procesul de conștientizare și de
motivare a persoanelor condamnate în vederea îndeplinirii obligațiilor civile. Revocarea
beneficiului suspendării executării pedepsei și dispunerea executării pedepsei în detenție ,
duce la cheltuirea, de către societate , a unor resurse duble. Astfel, după ce au fost
consumate resurse pe parcursul procesului de supraveghere, ajunsă în detenție persoana
condamnată va impune noi costuri pe parcursul detenției, costuri suportate de către
societate.
De asemenea studiul de caz nr .3 a relevat faptul că în procesul de supraveghere,
consilierul manager de caz nu a identificat sau nu a explorat practica persoanei
condamnate de a cheltui banii la jocuri de noroc, precum și faptul că a reținut o situație
familială grea a persoanei condamnate, contrazisă de ancheta socială dispusă de către

24
instanță , fapt ce evidențiază necesitatea efectuării unei vizite la locuința persoanei
condamnate în vederea unei stări de fapt reală .
Consilierul de probațiune adaptează intervenția în funcție de caracteristicile individuale,
nevoile persoanei, riscul de săvârșire a unor infracțiuni și circumstanțele particulare ale
fiecăriu caz. În derulare activității, consilierul de probațiune urmărește dezvoltarea unei
relații pozitive cu persoana aflată în evidență, în scopul implicării acestuia în procesul de
reabilitare.
După prezentarea procesului verbal, la prima întrevedere, consilierul de probațiune trece
la evaluarea inițială a nevoilor persoanei condamnate,în scopul stabilirii riscului de comitere
de noi infracțiuni, a clasei de supraveghere și a planificării executării obligațiilor impuse
persoanei, evaluare ce vizează aspecte precum:
-situația familială, locativă, socială, școlară, profesională și financiară: trecutul infracțional,
respectiv faptele săvârșite și decizia organului juridiciar sau stadiul procesului penal, după
caz;-analiza comportamentului infracțional, atitudinea față de faptă, partea vătămată și față
de sancțiune;-descrierea comportamentului adictiv, consecințele acestui comportament;-
starea de sănătate, istoricul tratamentelor administrate, precum și instituțiile responsabile;-
planurile sale de viitor, pe termen scurt și mediu și indicarea modalităților concrete prin care
intenționează să le pună în practică.
Astfel, pe parcursul realizării evaluării inițiale a persoanei supravegheate, consilierul de
probațiune manager de caz identifică primii factori care pot conduce la
îndeplinirea/neîndeplinirea obligațiilor civile, respectiv factorii sociali: situația materială și
financiară . De asemenea se poate identifica de către consilier din analiza comportamentului
infracțional , din atitudinea față de faptă, partea vătămată și față de sacțiune , o categorie
de factori de natură psihologică : empatia față de partea vătămată, raportarea persoanei
condamnate la fapta comisă, precum și la stabilirea despăgubirilor civile, dorința reparării
prejudiciului în vederea reabilitării.
Considerăm că rolul consilierului de probațiune pe lângă rolul de a verifica îndeplinirea
obligațiilor, este și unul de conștientizare și de motivare a persoanelor condamnate în
vederea îndeplinirii obligațiilor civile. Acest rol presupune:
- Asiguraea de către consilierului de probațiune manager de caz că persoana condamnată
a înțeles ce înseamnă îndeplinirea obligațiilor civile stabilite în sarcina sa decătre instanță,
precum și consecințele executării/ neexecutării acestora;
- identificarea bunei/relei credințe a persoanei supravegheate față de partea vătămată;

25
-raportarea persoanei condamnate la îndeplinirea obligațiilor civile pe parcursul procesului
de supraveghere;
- discuții pe fiecare situație materială , financiară a persoanei condamnate în vederea
identificării unor resurse.
De asemenea, considerăm că acest rol al consilierului de probațiune, de motivare a
persoanelor supravegheate în vederea îndeplinirii obligațiilor civile, se impune de la debutul
termenului de supraveghere pentru a realiza achitarea acestor obligații, chiar și parțială,
deoarece nimeni nu poate anticipa evoluția persoanei supravegheate, în ceea ce privește
starea de sănătate , capacitatea de muncă .În acest sens, este relevant studiul de caz nr.4,
unde instanța de judecată a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei ,
reținănd reaua-credință a persoanei supravegheate, în ciuda faptului că la acel moment se
afla în incapacitate de muncă din cauza unei stări de sănătate precară, instanța invocat
faptul că persoana condamnată nu a achitat nici măcar cheltuielile de judecată sau o mica
parte din prejudiciu
În ceea ce privește rolul de conștientizare a persoanelor condamnate privind
îndeplinirea obligațiilor civile, consilierul manager de caz trebuie să le explice acestora ce
reprezintă aceste obligații civile și să se asigure , chiar și pe parcursul termenului de
supraveghere, că acestea au înțeles această obligație, precum și consețințele juridice ale
îndeplinirii/ neîndeplinirii ei. În practică, consilierii se întâlnesc de foarte multe ori cu
situația în care la momentul verificării îndeplinirii obligațiilor civile de către persoana
condamnată (cu 6 luni înantea expirării termenului de supraveghere) sau la momentul
întocmirii raportului de evaluare în vederea sesizării instanței, persoanele condamnate nu
înțeleg demersul juridic al consilierului de probațiune de sesizare a instanței de judecata,
precum și posibilitatea revocării beneficiului suspendării, susținând că ” Eu mi-am făcut
pedeapsa . De ce trebuie să merg iar la proces ? Cum să ajung să execut pedeapsa în
penitenciar? Astfel, din aceste situații derivă necesitatea rolului de conștentizare al
persoaneleor condamnate, a cărui prezență se impune încă de la debutul procesului de
supraveghere.
În acest caz, consilierul de probațiune poate reține și invoca punctul 15 al DECIZei I nr.
377 din 28 mai 2019 a Curții Constituționale, conform căruia :” principiul general care
guvernează răspunderea penală și răspunderea civilă este acela al vinovăției
făptuitorului, în cazul de față reflectată în săvârșirea unei fapte pedepsite de legea
penală. Astfel, se poate susține că pedeapsa cu închisoarea dispusă prin hotărârea

26
de condamnare vine să compenseze prejudiciul adus valorii sociale lezate prin
săvârșirea faptei penale, iar îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de
condamnare vine să compenseze prejudiciul concret creat prin săvârșirea aceleiași
fapte penale. Pe de altă parte, compensarea prejudiciului creat prin săvârșirea faptei
penale exprimă inclusiv cerințele de dreptate și echitate, în sensul că partea care a
suferit un prejudiciu material sau moral își vede compensată în acest mod
pierderea/suferința”, explicând persoanelor condamnate în niște termeni și într-o manieră
adaptate nivelului de înțelegere al acestora, care să conducă la înțtelegerea acestor
aspecte. Este necesar ca pe parcursul procesului de supraveghere, consilierul să se
asigure că persoanele condamnate nu pierd din vedere aceste aspecte și că sunt motivate
în respectarea măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse decătre instanță.
De asemenea, în practica consilierilor de probațiune există situații în care persoana
condamnată , în special în cazul infracțiunilor de violență, nu acceptă și refuză plata
acestor aobligații civile către partea vătămată , fiind identificate tehnici de neutralizare
folosite de persoana condamnată, precum negarea sau tăgăduirea victimei sau acuzarea
acuzatorilor, tehnici care îi pemit persoanei condamnate (infractorului) să neutralizeze
gravitatea faptei , găsindu- și anumite ” justificări ” prin care încearcă să neutralizeze
aspectul imoral și illegal al faptei comise: (” Nu l-am lovit atăt de rău , oricum era un
nenorocit ! Obligațiile civile sunt prea mari, victima nu merită atăția bani, instanța a fost
nedreaptă cu mine!) . Studiul de caz nr .2 este este relevant în acest sens.
Aici, consilierul de probațiune adaptează intervenția , prin instrumementele bine cunoscute
(interviul motivational, balanța motivațională) în motivarea persoanelor de a se schimba , de
a- și schimba ambivalența cu privire la schimbarea comportamentului.
Ulterior, dacă persoana condamnată nu achită obligațiile părții vătămate , cu trei luni
înainte de expirarea termenului de supraveghere, serviciul de probațiune competent
sesizează instanța care a pronunțat în primă instanță suspendarea, în vederea revocării
acesteia. Astfel , rezultă din textele de lege rolul de sesizare al servicilui de
probațiune în vederea revocării suspendării prin întocmirea unui raport de evaluare.
Mai mult , DECIZIA nr. 16 din 24 septembrie 2019 a ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI
JUSTIȚIE stabilește că: ”în cadrul procedurii de revocare a suspendării executării pedepsei
sub supraveghere, prevăzută de art. 583 din Codul de procedură penală, serviciul de
probațiune este un subiect procesual la care hotărârea atacată se referă, în

27
 accepțiunea art. 425^1 alin. (2) teza I din Codul de procedură penală raportat la art. 34
teza finală din același cod..
Prin urmare, la soluționarea sesizării de revocare a suspendării condiționate a pedepsei,
instanța este chemată să analizeze, pe de-o parte, dacă în cauză este vorba de o
nerespectare a obligațiilor civile impuse prin sentința de condamnare, iar, pe de altă parte,
în ce măsură neîndeplinirea acestor obligații s-a făcut cu rea-credință.evaluare, în care
consemnează motivele neîndeplinirii, și sesizează instanța (pct 21 al DECIZIA nr. 377 din
28 mai 2019 a Curții Constituționale)
Concluzionând , rolul consilierului de probațiune în managementul de caz se conturează
și prin cel de verificare a îndeplinirii obligațiilor civile, dar și sesizarea instanței de revocare
prin întocmirea raportului de evaluare., fapt relevant și de cele patru studii de caz
prezentate în partea practică a lucrării.
Dacă pe parcursul procesului de supraveghere , rolul de conștientizare, de motivare de
schimnbare al persoanelor condamnate în ceea ce priveștea executarea obligațiilor civile,
exercitat de către consilierii manager de caz va fi eficient, rolul de sesizare al instanței va fi
diminuat , prin scăderea unui numărului de cazuri ce impun sesizarea instanței. Acest fapt,
respectiv îndeplinirea obligațiilor civile subscrie scopurilor procesului de supraveghere
respectiv: I. Reabilitarea juridică şi socială a persoanei aflate în supraveghere; II.
Scăderea riscului de a mai comite alte infracţiuni şi prevenirea săvârşirii de noi
infracţiuni;III. Protecţia publicului şi a victimelor/ creşterea gradului de siguranţă social;
IV. Repararea prejudiciului faţă de comunitate.

28