Referinţe:

1. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.47-48.

2. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. [Accesat
25.06.2015] Disponibil: http://www.justice.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=192.
3. Tabelul obiecțiilor i propunerilor la proiectul legii pentru modificare i
completarea unor acte legislative. [Accesat 25.06.2015] Disponibil:
http://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/L
egislativId/1987/language/ro-RO/Default.aspx.
4. Dic ionarul explicativ al limbii române / Cond. lucr rii: COTEANU I., SECHE L.,
SECHE M. Ed. a II-a, rev zut . Bucure ti: Univers Enciclopedic Gold, 2012, p.304.
5. BRÎNZA, S., STATI, V. Tratat de drept penal. Partea special . Vol.II. Chişin u:
Tipografia Central , 2015, p.925.
6. Stenograma edinței plenare a Parlamentului Republicii Moldova din 14.11.2013.
[Accesat 25.06.2015] Disponibil: http://www.parlament.md/ProcesulLegisla-
tiv/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/1987/language/ro-
RO/Default.aspx.
7. BRÎNZA, S., STATI, V. Op. cit., p.925.
8. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.115-123.

CON INUTUL ŞI ÎNTINDEREA „INTERESULUI PUBLIC”

ÎN CONTEXTUL INFRAC IUNILOR
PREV ZUTE LA art.327-329 CP RM
Adriana EŞANU
Considerând din textele de lege prev zute la art.327-329 CP RM, intere-
sul public, al turi de interesul particular (interese ocrotite de lege ale persoa-
nei fizice sau juridice), este cel care suport rezultatul v t m tor, constând în
„daune în propor ii considerabile” (art.327, art.328 CP RM) sau în „daune în
propor ii mari” (art.329 CP RM). Cu toate c interesul public este utilizat în
mai multe norme juridico-penale, de exemplu: art.36 alin.(2), art.38 alin.(2),
art.335 alin.(1), art.352 alin.(1), art.361 alin.(2) lit.d), art.362 1 alin.(3) lit.b)
CP RM, desemnând fie obiectul juridic al atacului (în cazul legitimei ap r ri),
fie obiectul ac iunii de salvare (în cazul st rii de extrem necesitate) ori chiar
obiectul urm rii prejudiciabile, legiuitorul a omis s defineasc în legea
penal conceptul în discu ie. Aceast omisiune îns nu constituie o neglijen
a legiuitorului, dar rezultatul fluidit ii care guverneaz diversitatea social .
Consider m c tocmai natura juridic a interesului public marcat de
pluralitatea de interese dominante în societate, privite dintr-o perspectiv
real , dar şi flexibilitatea raportului dintre interesul general şi interesul
particular, bazat pe conjunctura politic , economic , social etc., exclud ideea
insuficien ei preciziei incrimin rii, astfel încât operarea în acest caz cu un
con inut generalitate, nu este de natur a înc lca previzibilitatea legii penale.
În vederea justific rii acestei alega ii, vom apela la jurispruden a Cur ii

24
Europene. Astfel de exemplu, în cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni
contra României [1, §36], Curtea a semnalat c tocmai din cauza principiului
generalit ii legilor, con inutul acestora nu poate prezenta o precizie absolut .
Una din tehnicile-tip de reglementare const în recurgerea mai degrab la
categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi se folosesc
prin for a lucrurilor de formule mai mult sau mai pu in vagi, pentru a evita o
rigiditate excesiv şi pentru a se putea adapta schimb rilor de situa ie.
Interpretarea şi aplicarea acestor texte depind de practic .
În aceeaşi ordine de idei, nu putem face abstrac ie nici de cauzele Zvolský
şi Zvolská contra Republicii Cehe [2, §67] şi Jahn şi al ii contra Germaniei
[3, §91], în urma examin rii c rora, Curtea a notat c no iunea de interes
public este, prin natura sa, extins (subl. ne apar ine), iar autorit ile
na ionale sunt, în principiu, mai bine plasate decât judec torul interna ional
pentru a determina ceea ce reprezint „interesul public”. În mecanismul de
protec ie creat prin Conven ie, statele trebuie s fie, prin urmare, primele care
s se pronun e cu privire la existen a unei probleme de interes general. În
consecin , ele dispun de o anumit marj de apreciere, ca şi în alte domenii
care extind garan iile Conven iei. Astfel privite lucrurile, în lipsa unei
interpret ri legalmente consacrate a „interesului public”, consider m c
anume instan ele de judecat sunt cele care trebuie s determine în fiecare caz
concret, având la baz un fond rezonabil, dac a fost sau nu prejudiciat un
interes public. Dac instan ele vor omite s indice fondul rezonabil care a fost
luat în calcul pentru a considera valoarea lezat drept interes public,
incontestabil c vom fi în prezen a unei condamn ri arbitrare. Totuşi, în
vederea evit rii interpret rii neunitare a con inutului interesului public, se
impune adoptarea unui instrumentar special explicativ adresat tuturor
instan elor judec toreşti din Republica Moldova, care le-ar orienta asupra
perceperii semnifica iei, întinderii, rezonabilit ii includerii unor valori în
configura ia interesului public. Iat de ce, actualmente, este mai mult decât
necesar vital adoptarea de c tre Plenul Cur ii Supreme de Justi ie a unei
hot râri explicative cu privire la aplicarea legisla iei referitoare la
r spunderea penal pentru abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de
putere sau dep şirea atribu iilor de serviciu, precum şi neglijen în serviciu,
care inter alia, ar oferi interpretarea conceptului „interesul public”.
În cele ce urmeaz , vom încerca, la nivel teoretic, s determin m
con inutul conceptului „interes public”, concept care trebuie s recunoaştem,
implic coordonate complexe. De remarcat c doctrina penal este pu in
preocupat de definirea no iunii care face obiectul cercet rii noastre, iar
defini iile existente nu abordeaz un punct de vedere comun cu privire la
întinderea „interesului public”. Astfel, în timp ce unii autori consider c din
sfera no iunii de „interes public” fac parte siguran a statului, proprietatea

25
public , activitatea organelor şi institu iilor de stat, ordinea public şi alte
valori asem n toare [4, p.304], al i autori în eleg prin interes public o stare, o
activitate care vizeaz o institu ie public şi buna ei func ionare [5, p.74]. Nu
putem s nu remarc m c , viziunile prezentate reproduc într-o anumit
m sur defini ia „interesului public” pe care o reg sim în art.2 al Legii
contenciosului administartiv, nr.793 din 10.02.2000 [6], potrivit c reia
interesul public semnific interesul ap rat prin normele care reglementeaz
organizarea şi func ionarea institu iilor publice şi a altor persoane de drept
public. Consider m c interpretarea interesului public, în contextul normelor
de incriminare prev zute la art.327-329 CP RM, nu poate fi redus la
defini ia legal dat în Legea contenciosului administrativ, nr.793 din
10.02.2000. Aceasta deoarece legea consemnat nu constituie un act
extrapenal de referin pentru infrac iunile prev zute la art.327-329 CP RM.
De facto, întinderea sferei de inciden a interesului public este cu mult mai
vast. Astfel, luând în calcul faptul c conflictul de interese reprezint o
varietate a abuzului de putere sau abuzului de serviciu, nu vom putea face
abstrac ie de prevederea de la art.2 al Legii cu privire la conflictul de interese,
nr.16 din 15.02.2008 [7], potrivit c reia interesul public vizeaz interesul
general al societ ii ca persoanele care de in func ii publice s ia, în
îndeplinirea atribu iilor lor de serviciu, decizii impar iale şi legitime.
Într-adev r, ordinea de îndeplinire corect şi just a atribu iilor
autorit ilor publice ine în exclusivitate de sfera interesului public (res
publicus). Totuşi, aceasta reprezint doar una dintre fa etele interesului
public, deoarece, pe de o parte, abuzul de putere sau abuzul de serviciu nu se
reduce doar la ipoteza conflictului de interese, iar pe de alt parte, interesul
public urmeaz a fi interpretat şi în cazul excesului de putere sau dep şirii
atribu iilor de serviciu (art.328 CP), precum şi în cazul neglijen ei în serviciu
(art.329 CP RM). Luând în calcul cele consemnate supra, consider m c în
sensul art.327-329 CP RM, „interesul public” reprezint interesul general al
societ ii care vizeaz întreaga ordine de drept, în special democra ia
constitu ional , siguran a na ional , integritatea teritorial , securitatea public
şi ordinea public , ap rarea acestora şi prevenirea s vârşirii infrac iunilor,
protejarea s n t ii şi a moralei publice, garantarea autorit ii şi a
impar ialit ii puterilor în stat, satisfacerea nevoilor comunitare prin
realizarea competen ei autorit ilor publice, reflectând o necesitate social ce
impune instituirea de activit i de servicii de utilitate colectiv prin mijloace
de drept administrativ, în organizarea unor servicii la nivel statal, r spunzând
unor nevoi comunitare sau uzului public, în serviciul statului şi al societ ii
civile. Pe lâng defini ia reprodus , pe care o suger m Cur ii Supreme de
Justi ie s o preia la adoptarea unei hot râri explicative în materie, propunem
suplimentar relevarea urm toarei explica ii: în cazul examin rii cauzelor cu

26
 imputarea de c tre acuzator a lez rii interesului public, întâi de toate
instan ele de judecat trebuie s se expun asupra con inutului şi naturii
acestui interes, motivând de ce anume interesul lezat este unul general, nu
îns particular (privat), dup care vor statua şi asupra inciden ei caracterului
considerabil al daunei cauzate acestuia.
Referinţe:
1. Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni contra României. CEDH, 24.05.2007.
[Accesat 06.06.2015] Disponibil: http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.
aspx?i=001-122714.
2. Case of Zvolský and Zvolská versus The Czech Republic. CEDH, 12.11.2002.
[Accesat 08.06.2015] Disponibil: http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.
aspx?i= 001-60749.
3. Case of Jahn and others versus Germany. CEDH, 30.06.2005. [Accesat 08.06.2015]
Disponibil: http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=001-69560.
4. BOTNARU, S., ŞAVGA, A., ş.a. Drept penal. Partea general . Vol.I. Chişin u:
Cartier juridic, 2006. 624 p.
5. BARB NEAGR , A., BERLIBA, V., GURSCHI, C. ş.a. Codul penal comentat
şi adnotat. Chişin u: Cartier juridic, 2005. 656 p.
6. Legea contenciosului administrativ, nr.793 din 10.02.2000. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2006. Edi ie special .
7. Legea cu privire la conflictul de interese nr.16 din 15.02.2008. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.72-75.

DELIMITAREA INFRAC IUNII DE HULIGANISM (art.287 CP RM)

DE INFRAC IUNEA DE VANDALISM (art.288 CP RM)
Victor SÎRBU
O analiz minu ioas a dispozi iilor incriminatorii prev zute la art.287 şi
art.288 CP RM, ne permite s constat m multiplele similitudini care definesc
atât profilul infrac ional al huliganismului, cât şi cel al vandalismului. În
primul rând, ambele infrac iuni atenteaz asupra ordinii publice, presupunând
o activitate care se manifest prin distrugere sau degradare de bunuri,
s vârşite în public, îns nu neap rat într-un loc public. Dac în cazul
vandalismului, distrugerea (alias nimicirea bunurilor în transportul public sau
în alte locuri publice) sau degradarea bunurilor (alias pâng rirea edificiilor
sau a altor înc peri) constituie activit i infrac ionale explicite, atunci în cazul
huliganismului, aceste activit i sunt implicite (deductibile). Aceasta deoare-
ce, una dintre modalit ile normative ale faptei prejudiciabile prev zute la
art.287 CP RM rezid în comiterea de ac iuni care, prin con inutul lor, se
deosebesc prin obr znicie deosebit . Astfel, în acord cu pct.3 al Hot rârii
Plenului Cur ii Supreme de Justi ie a Republicii Moldova „Cu privire la
practica judiciar în cauzele penale despre huliganism”, nr.4 din 19.06.2006
[1], prin obr znicie deosebit se în eleg ac iunile de înc lcare grosolan a

27

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)