Curs I Consideratii generale asupra organizarii sistemelor judiciare. Jurisdictia si rolul ei in statul de drept. 1. Notiunea de jurisdictie 2.

Jurisdictia ca functiune 3. Jurisdictia ca serviciu public 1. Notiunea de jurisdictie Conceptul de jurisdictie are mai multe acceptiuni, doua dintre acestea fiind relevante in procesul de infaptuire a justitiei in statul de drept. Intr-o prima acceptiune, termenul de jurisdictie desemneaza puterea de a decide asupra conflictelor ivite intre diferitele subiecte de drept, personae fizice sau juridice, prin aplicarea legii. Cuvantul jurisdictie vizeaza prerogativele si autoritatea conferite unor categorii statale in scopul aplicarii legii, mai concret al infaptuirii justitiei. De accea s-a afirmat ca notiunea de jurisdictie ca putere este insuficienta pentru o calificare corecta a conceptului, deoarece, jurisdictia, este in realitate o putere-datorie. Intr-adevar, judecatorul are nu numai facultatea de a judeca, ci si datoria administrativa de a o face. De aceea se poate afirma ca termenul de putere cu referire la jurisdictie! nu este opus celui de functiune. "cesta din urma reprezinta un comple# de acte pe care un organ statal trebuie sa le indeplineasca. $uterea atribuita organelor abilitate cu solutionarea unor conflicte intervenite in viata sociala reprezinta mijlocul prin care se realizeaza functia de administrare a justitiei. Intr-o a doua acceptiune, jurisdictia desemneaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia. Constitutia si legea de organizare a sistemului judiciar se refera uneori la instante si tribunale tocmai in aceasta acceptiune. %#ista si autori care desemneaza jurisdictia prin totalitatea persoanelor carora legea le recunoaste puterea de a decide asupra litigiilor prin acte avand autoritate de lucru judecat. "cesta acceptiune a conceptului de jurisdictie prezinta interes teoretic si practic din punct de vedere al studiului organizarii sistemului judiciar. "ctivitatea de jurisdictie decurge din suveranitatea statului, ceea ce inseamna ca ea se intinde asupra intregului teritoriu al tarii respective. In acest sens se poate face distinctie intre jurisdictia nationala si cea internationala care in dreptul international privat este o prelungire a celei dintai!. Dar judecatorii au caderea de actiona doar in anumite limite ale teritoriului national. "vand in vedere semnificatia primelor doua
&

acceptiuni, prezentate anterior, vom formula consideratii asupra jurisdictiei ca functiune si ca serviciu public. 2. Jurisdictia ca functiune 'unctiunea judiciara in statele moderne se realizeaza prin organe specializate. Intr-un stat de drept puterea emana de la popor si apartine acestuia. Ca urmare, puterea de stat este unica si suverana, care presupune realizarea ei prin diferite categorii de organe ale statului carora li s-au stabilit o serie de atributii specifice si relativ autonome. "ctivitatea judiciara se delimiteaza in mod esential de atributiile si actele autoritatilor legiuitoare. Deosebirile vizeaza organizarea, constituirea si activitatea celor doua categorii de autoritati, precum si e#istenta unor proceduri diferite prin care se realizeaza functia judiciara si legislativa. 2a. Actul jurisdictional si actul administrativ In scopul prezentarii trasaturilor particulare ale actului jurisdictional, au fost adoptate mai multe criterii. "cestea vizeaza, in general, forma si substanta actului emis de o autoritate publica. (n prim criteriu formal se refera la organul emitent. In aceasta conceptie, actul ce emana de la o autoritate judecatoreasca constituie un act jurisdictional. %ste un criteriu formal important, dar nu se poate ignora faptul ca, nu toate actele pronuntate de instantele judecatoresti au un caracter jurisdictional, dupa cum e#ista si autoritati administrative ce au caderea de a emite acte jurisdictionale. In actul jurisdictional intervin trei subiecti) statul, prin intermediul judecatorului, reclamantul si paratul. In actul administrativ avem, pe de o parte, statul, iar pe cealalta parte, cetateanul. De aici s-a tras concluzia unei diferente esentiale intre cele doua categorii de acte, subliniindu-se ca in cadrul actului jurisdictional statul nu actioneaza in interes propriu, in timp ce in cadrul actului administrativ actioneaza in favoarea sa. "ltfel spus, in actul administrativ statul este parte in conflict, in timp ce in cazul actului jurisdictional intervine pentru solutionarea litigiului dintre alti subiecti de drept. In cadrul criteriilor formale trebuie sa mentionam si desfasurarea activitatii judiciare sub forma de proces, deci in cadrul unei proceduri prestabilite de lege. "sadar, judecatorul nu actioneaza la intamplare, ci dupa o procedura riguros determinata de lege. Criteriile formale nu sunt de natura sa realizeze o delimitare categorica a actului jurisdictional fata de actul administrativ, astfel ca, unii autori au recurs si la unele criterii materiale.
*

(n prim criteriu vizeaza finalitatea actului. $otrivit acestui criteriu, actul jurisdictional urmareste restabilirea ordinii de drept si armoniei sociale. Intr-o alta opinie se apreciaza ca definitorie pentru actul jurisdictional imprejurarea ca el se intemeiaza pe constatarile pe care judecatorul le face cu privire la unele chestiuni de fapt sau de drept. In literatura noastra juridica s-a subliniat ca nici criteriile materiale nu sunt suficiente pentru delimitarea actului jurisdictional fata de actul administrativ. + delimitare mai riguroasa se poate realiza doar in cadrul unui sistem mixt, adica a unui sistem care imbina criteriile formale cu cele materiale. (n singur criteriu nu ar putea oferi un raspuns pertinent si definitiv la problema analizata. Din totalitatea criteriilor prezentate, trei au un caracter esential) - e#istenta unei proceduri specifice judiciara!, - e#istenta unei pretentii care conduce la o solutie -otarare!, - inzestrata cu putere de lucru judecat. .e remarca preponderenta criteriilor materiale. Din cadrul criteriilor formale retinem doar criteriul existentei unei proceduri specifice si predeterminate de lege . %ste firesc, intrucat natura jurisdictiei se determina prin continutul si finalitatea sa, nu prin forma, aceasta din urma constituind doar invelisul continutului. .ubstanta activitatii judiciare se materializeaza in -otararea judecatoreasca, act prin care se pune capat unui conflict ivit in sfera relatiilor sociale, fiind vorba de -otararea finala, nu de celelalte acte emise de judecator in cursul activitatii de solutionare a litigiului. 2b. Felurile jurisdictiei Jurisdictia este susceptibila de a fi clasificata dupa mai multe criterii. "ceste criterii se refera la prezenta intereselor contrarii e#istenta unei controverse, a unui litigiu!, la materia supusa judecatii, la intinderea atributiilor si la normele juridice cu principiile aplicabile. - jurisdictia conteincioasa si jurisdictia gratioasa sau voluntara. Jurisdictia conteincioasa repezinta principala componenta a activitatii desfasurate de organelle judiciare. Cu toate acestea, se sustine ca jurisdictia gratioasa este la fel de importanta ca si cea conteincioasa. .e constata si o amplificare a atributiilor neconteincioase conferite prin lege instantelor judecatoresti, intra in aceasta categorie procedura privind inregistrarea partidelor politice, precum si unele atributii de publicitate mobiliara si imobiliara. - jurisdictia civila, penala, administrativa si contitutionala. Criteriul distinctiv al acestei diviziuni este materia supusa judecatii. Jurisdictia civila si penala este de competenta acelorasi organe judiciare.
/

Deosebirea dintre ele este determinata de natura diferita a cauzelor supuse judecatii-jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila, iar jurisdictia penala o fapta cu caracter penal. "semanarile si deosebirile dintre jurisdictia civila si penala deriva din natura raporturilor juridice deduse in judecata. + componenta importanta a jurisdictiei o constituie conteinciosul administrativ. .i aici decurg din natura raporturilor juridice ce formeaza obiectul judecatii. Jurisdictia adminstrativa se realizeaza in present, in 0omania, tot de instantele judecatoresti de drept comun, c-iar daca competenta si procedura urmeaza si unele reguli specifice. Jurisdictia constitutionala se realizeaza printr-un organ specializat al statului-Curtea Constitutionala, care, in sistemul legislatiei romane, nu face parte din structura organelor judiciare propriu-zise. %a are ca scop e#ercitarea unui control asupra constitutionalitatii legilor art.&12 din Constitutie!. - jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala. Distinctia dintre jurisdictia de drept comun si jurisdictia speciala se intemeiaza pe amplitudinea atributiilor conferite diferitelor autoritati judiciare. Jurisdictia de drept comun are atributii ce se rasfrang asupra tuturor cauzelor civile. Jurisdictia speciala are o sfera de actiune limitata. %a se intinde doar asupra cauzelor ce-i sunt atribuite in baza unei legi speciale. Jurisdictiile speciale, la randul lor, sunt distincte de jurisdictiile e#traordinare, acestea fiind create e#pres de lege in scopul solutionarii unei cauze concrete sau privind o anumita persoana. %le au un caracter discriminatoriu si pot conduce la o judecata arbitrara, contrara principiilor de drept, fiind determinate adeseori de considerente de ordin politic sau de oportunitate, de aceea, art.&*2 alin.3 din Constitutie interzice infiintarea de instante e#traordinare. jurisdictia de drept si jurisdictia de echitate. Jurisdictia de drept se caracterizeaza prin pree#istenta unor reglementari pe care judecatorul trebuie sa le aplice in activitatea sa. In cadrul jurisdictiei in ec-itate, magistratul trebuie sa caute in fiecare caz solutia ce corespunde mai bine conceptiilor morale si economice predominante in societate. 3. Jurisdictia ca serviciu public. In doctrina romaneasca si in cea straina s-au formulat si sustinut anumite principii care guverneaza activitatea de infaptuire a justitiei ca serviciu public. $rincipiile organizarii judiciare reprezinta reguli

esentiale ale functionarii optime a strucutrilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie potrivit pevederilor actelor normative in vigoare. +rganizarea judiciara are ca obiectiv de baza asigurarea respectarii drepturilor la un proces ec-itabil si judecarea proceselor de catre instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente e#terne. 1. principiul legalalitatii instantei 4egalitatea este unul din principiile fundamentale in activitatea tuturor organelor de stat si a cetatenilor si consta in respectarea cu strictete a legilor tarii. (n rol important in asigurarea legalitatii revine instantelor judecatoresti superioare, care verifica legalitatea si temeinicia -otararilor pronuntate de instantele inferioare. 2. egalitatea in fata justitiei "cest principiu semnifica faptul ca, justitia se realizeaza in mod egal pentru toti, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, se#, orientare se#uala, opinie, apartenenta politica, avere, origine ori conditie sociala sau de orice alte criterii discriminatorii. 3. dreptul la aparare 5arantarea dreptului la aparare a partilor pe tot parcursul procesului este o cerinta de prim ordin intr-un sistem procesual care urmareste ca -otararile pronuntate de instantele judecatoresti sa e#prime adevarul si sa fie conforme cu legea. 5arantiile cerute pentru realizarea acestui drept sunt in principal) - obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inculpat inainte de a i se lua prima declaratie, despre dreptul de a fi asistat de un aparator, urmand a fi consemnat acest lucru in procesul-verbal de ascultare, - obligaia organelor judiciare de a lua masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inclupatului, cand acesta nu are aparator ales, - obligatia organelor judiciare de a incunostinta pe invinuit sau inclulpat despre fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridical a acesteia, - obligatia organelor judiciare de a administra probele necesare in aparare. .pre deosebire de procesul penal, in procesul civil, partea nu poate fi obligata sa aiba aparator, dar daca ea apreciaza ca este necesar sa recurga la serviciile acetuia, instanta nu-i poate refuza acest drept.

4. gratuitatea justitiei .emnificatia acestui principiu este aceea ca partile nu trebuie sa plateasca pe judecatorii care le solutioneaza cauza si nici pe procurori, magistratii asistenti sau pe grefieri. 5ratuitatea justitiei este unul dintre factorii care dau prestigiul instantelor de judecata si in acelasi timp determina pe judecatori ori pe ceilalti functionari sa-si indeplineasca indatoririle. 5. caracterul permanent si sediul stabil al instantei 6oate instantele sunt permanente, in sensul ca functia lor se indeplineste in mod continuu, in succesiunea zilelor, fara alte intreruperi decat cele provocate de zilele nelucratoare sau de sarbatorile legale. 7acanta judecatoreasca nu inseamna o intrerupere a activitatii instantelor judecatoresti, ci doar un regim mai usor de serviciu, pentru a ingadui magistratilor si celorlalti functionari sa-si efectueze concediul de odi-na, prin rotatie. In considerarea sediului stabil, instantele sunt sedentare, in sensul ca au sediul in localitatea de resedinta stabilita prin lege, acesta fiind permanent si prestabilit. 6. dublului grad de jurisdictie organizarea justitiei pe sistemul "cest principiu presupune ca instantele judecatoresti sa nu se situeze la acelasi nivel ierar-ic, dar ele sa fie grupate doua cate doua, astfel incat un proces judecat intr-o instanta sa poata ajunge apoi in fata unei instante superioare. %#istenta acestui control constituie o garantie pentru parti ca o eventuala eroare va fi inlaturata, iar pentru judecator un stimulent pentru a-si indeplini atributiile cu ma#ima e#igenta si profesionalism, stiind ca -otararea sa poate fi controlata. 7. principiul colegialitatii .unt posibile doua sisteme de compunere a instantei) judecatorul unic si completul din doi sau mai multi judecatori. %ste criticat sistemul judecatorului unic, deoarece un singur judecator se e#pune mai puternic resentimentului acelui care pierde procesul, pe cand in cazul formatiei colegiale -otararea apare ca fiind mai impersonala. %ste o garantie mai buna a impartialitatii datorita controlului reciproc dintre judecatori. 8. instantele judecatoresti sunt unitare "cest principiu face ca aceiasi judecatori, selectionati in acelasi mod si supusi aceleiasi situatii legale sa solutioneze orice cauza, indiferent de natura sa civila, penala, administrative, comerciale, de familie, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta!. 4a unele tribunale, curti de apel, e#ista mai multe sectii, dar aceasta

repartizare a atributiilor, justificata de motive de ordin pur administrativ, nu aduce nicio atingere acestui principiu. 9. independenta judecatorului si supunerea lui numai legii Independenta judecatorilor si supunerea lor numai legii, sunt de natura sa asigure calitatea si obiectivitatea -otararilor judecatoresti, sa aspire incredere partilor in activitatea instantelor si sa sporeasca astfel prestigiul justitiei. Judecatorul este independent fata de parti pentru ca nu este remunerat de acestea, asa cum este cazul avocatului, notarului public, fata de orice alte interese, de partid sau de alta natura. Curtea Constitutionala este independenta fata de orice autoritate publica si se supune numai Constitutiei si prezentei legi. Curtea de Conturi functioneaza pe langa $arlamentul 0omaniei si isi desfasoara activitatea in mod independent in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si de legile tarii.

Curs II !rganizarea si functionarea instantelor judecatoresti 1. .tructura instantelor judecatoresti. 1a. Judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate si curtile de apel. 1b. Inalta Curte de Casatie si Justitie. 2. +rganizarea instantelor militare. 1. "tructura instantelor judecatoresti. Constitutia 0omaniei din &99& instituie in capitolul 7I, sub denumirea de autoritate judecatoreasca, trei categorii de organe ale puterii judecatoresti) instantele judecatoresti, :inisterul $ublic si Consiliul .uperior al :agistraturii. Dintre acestea, numai instantele judecatoresti e#ercita activitatea propriu-zisa de judecata. In present, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti) a. judecatorii b. tribunale c. tribunale specializate d. curti de apel e. Inalta Curte de Casatie si Justitie. 1a. Judecatoriile# tribunalele# tribunalele specializate si curtile de apel. Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in judete si in sectoarele municipiului ;ucuresti unde functioneaza cate una in fiecare sector. In cadrul judecatoriilor se organizeaza sectii sau complete specializate pentru minori si familie, care judeca atat infractiunile savarsite de minori, cat si infractiunile savarsite asupra minorilor. Cand in aceeasi cauza sunt mai multi inclupati, unii minori si altii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si familie. ribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului ;ucuresti si care, de regula, au sediul in localitatea de resedinta a judectului respectiv. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauza civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale, sau pentru alte materii.

<

ribunalele s!eciali"ate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municiupiului ;ucuresti si au de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. #urtile de A!el sunt instante cu personalitate juridica si functioneaza cuprinzand mai multe tribunale si tribunale specializate doua pana la sase tribunale!. In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de conteincios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. 'iecare instanta de judecata este condusa de un presedinte, care e#ercita atributiile manageriale in scopul orgaizarii eficiente a activitatii acesteia, presedintii curtilor de apel si ai trbunalelor e#ercitand si atributii de coordonare si de control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor de circumscriptie. In functie de volumul de activitate si de comple#itatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de &-* vicepresedinti, iar la judecatorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte. 4a Curtea de "pel ;ucuresti si la 6ribunalul ;ucuresti, presedintele poate fi ajutat de &-/ vicepresedinti. $resedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a reglementarilor de catre judecatori si personalul au#iliar de specialitate. 7erificarile efectuate de presedinti sau vicepresedinti, ori prin judecaotri anume desemnati trebuie sa respecte principiile independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat. "tributiile date prin lege sau prin regulament in componenta presedintilor sau a vicepresedintilor de instante nu pot fi delegate colegiilor de conducere. $resedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata. .ectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de cate un presedinte de sectie. In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere, care -otaraste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei, formate dintr-un numar impar de membri. Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membrii au urmatoarea componenta) a. la curtile de apel si tribunale) presedintele si 2 judecatori, alesi pe o perioada de / ani in adunarea generala a judecatorilor,

b. la tribunale specializate si judecatori) presedintele si * sau 1 judecatori, alesi pe o perioada de / ani in adunarea generala a judecatorilor. In cazul in care la judecatorii si tribunale specializate numarul judecatorilor este mai mic de /, atributiile colegiului de conducere se e#ercita de presedinte. Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. .c-imbarea membrilor completelor se face in mod e#ceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de 0egulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti. Completul de judecata este prezidata, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia. 0epartizararea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat. Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege. Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu e#ceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale. "pelurile se judeca in complet format din * judecatori, iar recursurile, in complet format din / judecatotri, cu e#ceptia cazurilor in care legea prevede altfel. In cazul completului format din * judecatori, daca acestia nu ajung la un acord asupra -otararii ce urmeaza a se pronunta, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in conditiile legii. Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta. Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictelor de munca sau asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si * asistenti judiciari. "sistentii judiciari participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza -otararile pronuntate. +pinia acestora se consemneaza in -otarare, iar opinia separata se motiveaza. "nnual, sau ori de cate ori este necesar, la instantele judecatoresti, se convoaca adunari generale ale judecatorilor. "dunarile generale ale judecatoriilor au urmatoarele atributii) a. dezbat activitatea anuala desfasurata de instante, b. aleg membrii Consiliului .uperior al :agistraturii, c. dezbat probleme de drept, d. aleg si revoca membrii colegiilor de conducere, e. indeplinesc si alte atributii prevazute de lege sau regulamente.

&=

1b. Inalta Curte de Casatie si Justitie $nalta #urte de #asatie si Justitie este singura instanta suprema din 0omania, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii. Dintre toate instantele judecatoresti, Inalta Curte de Casatie si Justitie, este singura care are un statut constitutional, celelalte instante fiind stabilite prin lege. Instanta suprema se compune din) presedinte, un vicepresedinte, 1 presedinti de sectii si judecatotri. %ste organizata in 1 sectii) 1. .ectia civila si de proprietate intelectuala, 2. .ectia penala, 3. .ectia comerciala, $. .ectia de conteincios administrativ si fiscal, %. 1 complete de 3 judecatori si .ectiile (nite, cu cmpetenta proprie. In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistratiasistenti, stabiliti prin statul de functii. In structura sa, instanta suprema cuprinde, Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii. Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia Comerciala si Sectia de conteincios administrativ si fiscal , judeca recursurile impotriva -otararilor pronuntate de curtile de apel si a altor -otarari, in cazurile prevazute de lege. Sectia penala a instantei supreme judeca) a. in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competeta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, b. recursurile, in conditiile prevazute de lege. .ectiile Inalte Curti de Casatie si Justitie, in raport cu componenta fiecareia, solutioneaza) a. cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura, b. conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege, c. orice alte cereri prevazute de lege. .ectiile instantei supreme solutioneaza si recursurile declarate impotriva -otararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel. Completele de judecata se compun din / judecatori ai aceleiasi sectii. Daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celelalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 3 judecatotri e#amineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata cererea
&&

de recurs este formulata impotriva unei -otarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei inc-eieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei -otarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin inc-eiere, respingerea cererii ca inadmisibila. 4a inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 3 judecatori formate numai din judecatori din cadrul .ectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 3 judecatori. In componenta completelor intra judecatori specializati, in functie de natura cauzei. Completul de 3 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de .ectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara. Completul de 3 judecatori e#amineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata cererea de recurs este formulata impotriva unei -otarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei inc-eieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei -otarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin inc-eiere, respingerea cererii ca inadmisibila. Completul de 3 judecaotri este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Cauzele care intra in componenta completelor vor fi realizate aleatoriu in sistem informatizat. Instanta suprema se constituie in Sectii Unite pentru) a. solutionarea, in conditiile legii, a sesizarilor privind sc-imbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, b. sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie considera ca este necesar sa revina asupra propriei jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza .ectiile (nite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor din dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce .ectiile (nite s-au pronuntat asupra sesizarii privind sc-imbarea jurisprudentei, judecata continua. 4a sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in .ectii (nite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei. Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se e#ercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere. $resedintele reprezinta instanta suprema in relatiile interne si internationale.
&*

$resedintele, vicepresedintele si 9 judecatori, alesi pe o perioada de / ani in adunarea generala a judecatorilor, cu reprezentarea fiecarei sectii, constituie Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii) a. aproba 0egulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale instantei supreme, b. analizeaza candidaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si prezinta $lenului Consiliului .uperior al :agistraturii raportul consultativ asupra promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, c. propune Consiliului .uperior al :agistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti, d. organizeaza si supraveg-eaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii, e. propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, f. e#ercita alte atributii prevazute in 0egulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de catre presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre vicepresedinte. De asemenea, colegiul se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea presedintelui Inaltei Cueti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin / dintre membrii sai. >otararile Colegiului al instantei supreme se adopta cu votul majoritatii membrilor sai. 3. !rganizarea instantelor militare Instantele militare au e#istat din cele mai vec-i timpuri, atat in armata romana cat si in toate marile armate ale istorie. +rdinea si disciplina, inerente acestui corp profesional-mai riguroase decat in celelalte sectoare ale societatii-au impus ca infractiunile comise de militari sa fie supuse unei jurisdictii speciale, e#ercitate, de regula de militari din aceeasi unitate cu acuzatii. Instantele militare sunt) a. tribunalele militare, b. 6ribunalul :ilitar 6eritorial ;ucuresti, c. Curtea :ilitara de "pel ;ucuresti. Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu, care judeca la sediul acestora. $entru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc. Instantele militare
&/

pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi e#ercitata jurisdictia romana. 4a sedintele de judecata, judecatorii si procurorii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara. Cand inclupatul este militar activ, presedintele completului de judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade. Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inclulpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parc-etului la care este inregistrata cauza. 6ribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. $revedeile referitoare la colegiile de conducere se aplica in mod corespunzator si acestor tribunale militare, colegiile de conducere fiind formate din presedinte si doi judecatori. 6ribunalul :ilitar ;ucuresti este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, iar colegiul de conducere este format din presedinte si doi judecatori. Curtea :ilitara de "pel functioneaza in municiupiul ;ucuresti, ca instanta unica, cu personalitate juridica, fiind condusa de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecatori. Judecatorii si procurorii militari au calitatea de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. %i au si calitatea de militari activi. Incalcarea normelor de disciplina militara atrage dupa sine raspunderea magistratilor in conformitate cu prevederile 0egulamentului disciplinei militare. Instantele si parc-etele militare beneficiaza de personal au#iliar, administrativ si de serviciu. %le dispun si de politie militara pusa in serviciul lor, in mod gratuit, de catre :inisterul "pararii Nationale.

&1

Curs III Conducerea si administrarea instantelor judecatoresti 1. +rganizarea Consiliului .uperior al :agistraturii, 2. "tributiile Consiliului .uperior al :agistraturii, 3. .tatutul membrilor Consiliului .uperior al :agistraturii, $. "paratul propriu al Consiliului .uperior al :agistraturii. 1. !rganizarea Consiliului "uperior al &agistraturii. 1a. "tructura Consiliului "uperior al &agistraturii. $entru asigurarea independentei judecatorilor si ca urmare, a instantelor judecatoresti, Constitutia a interpus intre puterea e#ecutiva si autoritatea judecatoreasca, reprezentata de ministrul justitiei, Consiliul .uperior al :agistraturii. Consiliul .uperior al :agistraturii este alcatuit din &9 membri, din care) a. 9 judecatori si 3 procurori, alesi in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor, care compun cele doua sectii ale Consiliului, una pentru judecatori si una pentru procurori, b. * reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de .enat, c. $resedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii judecatoresti, ministrul justitiei si procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care sunt membri de drept ai Consiliului. .ectia pentru judecatori a Consiliului .uperior al :agistraturii este alcatuita din) a. * judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, b. / judecatori de la curtile de apel, c. * judecatori de la tribunal, d. * judecatori de la judecatorii. .ectia pentru procurori a Consiliului .uperior al :agistraturii este alcatuita din) 1. un procuror de la $arc-etul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Directia Nationala "nticoruptie, 2. & procuror de la parc-etele de pe langa curtile de apel, 3. * procurori de la parc-etele de pe langa tribunale, $. & procuror de la parc-etele de pe langa judecatorii.

&3

:embrii Consiliului .uperior al :agistraturii se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de $resedintele 0omaniei. Judecatorii si procurorii isi pot sustine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Duperior al :agistraturii in fata colectivelor de judecatori si procurori. $erioada in care pot fi depuse candidaturile se stabileste de $lenul Consiliului .uperior al :agistraturii si se publica in :onitorul +ficial al 0omaniei, $artea a III-a. Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la Colegiul de conducere al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la Colegiul de conducere al Directiei Nationale "nticoruptie sau la colegiile de conducere ale curtilor de apel ori ale parc-etelor de pe langa acestea, insotite de actele necesare. Nu pot fi alesi membri ai Consiliului .uperior al :agistraturii judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de &99= sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie aleg, in adunarea generala, prin vot secret, direct si personal, * membri pentru Consiliul .uperior al :agistraturii, dintre judecatorii care si-au depus candidatura. In mod asemanator procedeaza si procurorii de la $arc-etul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorii de la Directia Nationala "nticoruptie care aleg, in adunarea comuna a procurorilor din aceste parc-ete, prin vot secret, direct si personal, un membru pentru Consiliul .uperior al :agistraturii. Judecatorii de la curtile de apel si procurorii de la parc-etele de pe langa acestea aleg ca mambri ai Consiliului .uperor al :agistraturii, in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si personal, / judecatori de la curtile de apel si un procuror de la parc-etele de pe langa acestea. In mod asemanator procedeaza si judecatorii de la tribunale si tribunalele specializate si procurorii de la parc-etele de pe langa acestea, care aleg ca membri ai Consiliului .uperior al :agistraturii, in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si personal, * judecatori de la tribunale si tribunalele specializate si * procurori de la parc-etele de pe langa acestea. Judecatorii de la judecatorii si procurorii de la parc-etele de pe langa acestea aleg ca membri ai Consiliului .uperior al :agistraturii, in adunarile lor generale, prin vot secret, direct si personal, * judecatori de la judecatorii si un procuror de la parc-etele de pe langa acestea. Judecatorii militari si procurorii militari isi depun candidature la Curtea :ilitara de "pel ;ucuresti sau, dupa caz, la $arc-etul :ilitar de pe langa Curtea de "pel ;ucuresti. 6ribunalul :ilitar 6eritorial ;ucuresti

&2

si tribunalele militare, precum si parc-etele de pe langa acestea, desemneaza cate un candidat car va fi inclus pe listele prevazute de lege. In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor Consiliului .uperior al :agistraturi, adunarile generale sunt legal constituite in prezenta a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor sau, dupa caz, al procurorilor in functie. "dunarile generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vec-ime in magistratura, care nu si-a depus candidature pentru functia de membru al Consiliului .uperior al :agistraturii. Contestatiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul .uperior al :agistraturii, in termen de &3 zile de la data alegerilor si vor fi solutionate de catre $lenul Consiliului .uperior al :agistraturii, in termen de 3 zile de la data sesizarii. .olutia motivata a contestatiei se comunica persoanelor care au facut sesizarea. In cazul in care se constata incalcari ale legii in procedurile de alegere, Consiliul .uperior al :agistraturii dispune masurile necesare pentru inlaturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instantele sau parc-etele la care incalcarea legii a avut drept consecinta influentarea rezultatului alegerilor. Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului .uperior al :agistraturii este de 2 ani, fara posibilitatea reinvestirii. :embrii Consiliului .uperior al :agistraturii au calitatea de demnitar. In vederea alegerii celor * reprezentanti ai societatii civile in Consiliul .uperior al :agistraturii, organizatiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultatilor de drept acreditate, asociatiile si fundatiile care au ca obiectiv apararea drepturilor omului pot propune ;iroului permanent al .enatului cate un candidat. $ot fi alesi ca membri ai Consiliului .uperior al :agistraturii repezentanti ai societatii civile care indeplinesc urmatoarele conditii) a. sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vec-ime de cel putin 8 ani in activitatea juridica, b. se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, c. nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de &99=, nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege, d. nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 3 ani functii de demnitate publica. Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al Consiliului .uperior al :agistaturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecator sau procuror in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau e#ecutor judecatoresc in e#ercitiu.

&8

.enatul alege cei * reprezentanti ai societatii civile, potrivit procedurii prevazute in regulamentul acestei Camere. >otararile .enatului privind validarea si alegerea membrilor Consiliului .uperior al :agistraturii se publica in :onitorul +ficial al 0omanie, $artea I. 1b. 'unctionarea Consiliului "uperior al &agistraturii. In termen de &3 zile de la publicarea -otararilor .enatului privind validarea si alegerea membrilor Consiliului .uperior al :agistraturii, presedintele Inaltei Curti de Casatie Justitie convoaca membrii Consiliului .uperior al :agistraturii in sedinta de constituire, ocazie cu care sunt alesi presedintele si vicepresedintele Consiliului .uperior al :agistraturii. In termen de &3 zile de la sedinta de constituire a Consiliului .uperior al :agistraturii se stabilesc atributiile si responsabilitatile fiecarui membru permanent, pe domenii de activitate. >otararile Consiliului .uperior al :agistraturii se iau in plen sau in sectii, potrivit atributiilor care revin acestora. $resedintele si vicepresedintele Cosiliului .uperior al :agistraturii nu e#ercita activitatea de judecator sau procuror. Judecatorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului .uperior al :agistraturii isi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror, referitor la prezenta judecatoriilor in complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procurori. 4a incetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitatii isi reiau activitatea de judecator sau procuror. $erioada in care judecatorul sau procurorul este membru al Consiliului .uperior al :agistraturii constituie vec-ime in aceste functii. Consiliul .uperior al :agistraturii este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre judecatorii si procurorii care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinnoit. $resedintele si vicepresedintele Consiliului .uperior al :agistraturii sunt alesi de plen, in prezenta a cel putin &3 membri ai Consiliului, cu votul majoritatii membrilor acestuia. $resedintele Consiliului .uperior al :agistraturii are urmatoarele atributii principale) a. reprezinta Consiliul .uperior al :agistraturii in relatiile interne si internationale, b. coordoneaza activitatea Consiliului .uperior al :agistraturii si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectii, c. prezideaza lucrarile $lenului Consiliului .uperior al :agistraturii, cu e#ceptia cazului in care la lucrari participa $resedintele 0omaniei,

&<

d. propune plenului masurile necesare pentru inceperea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului .uperior al :agistrului si de ocupare a locurilor devenite vacante, e. semneaza actele emise de $lenul Consiliului .uperior al :agistraturii, f. sesizeaza Curtea Constitutionala, in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, g. desemneaza membrii Consiliului .uperior al :agistraturii care pot fi consultanti pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, h. prezinta, in sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii Consiliului .uperior al :agistraturii, care se transmite instantelor si parc-etelor si se da publicitatii. $resedintele Consiliului .uperior al :agistraturii indeplineste orice alte atributii stabilite de lege, de 0egulamentul de organizare si functionare administrativ a Consiliului .uperior al :agistraturii si de plen. In caz de vacanta a functiei de presedinte sau de vicepresedinte, $lenul Consiliului .uperior al :agistraturii, in termen de o luna de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului presedinte, respectiv vicepresedinte. $resedintele 0omaniei prezideaza, fara drept de vot, lucrarile $lenului Consiliului .uperior al :agistraturii la care participa. 4ucrarile sectiilor Consiliului .uperior al :agistraturii sunt legal constituite in prezenta majoritatii membrilor acestora si sunt prezidate de presedintele sau, dupa caz, de vicepresedintele Consiliului .uperior al :agistraturii. In lipsa acestora, membrii sectiei aleg un presedinte de sedinta, cu votul majoritatii celor prezenti. Consiliul .uperior al :agistraturii se intruneste in plen si in sectii, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau a majoritatii membrilor plenului ori, dupa caz, ai sectiilor. 4ucrarile $lenului Consiliului .uperior al :agitraturii se desfasoara in prezenta a cel putin &3 membri, iar lucrarile sectiilor, se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor acestora. $resedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa la lucrarile sectiei pentru judecatori, procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la lucrarile sectiei pentru procurori, iar ministrul justitiei, la lucrarile ambelor sectii. $resedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei si procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie Justitie nu au drept de vot in situatiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare. 0eprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile $lenului Consiliului .uperior al :agistraturii.

&9

4ucrarile plenului si ale sectiilor Consiliului .uperior al :agitraturii sunt, de regula, publice. :embrii plenului sau ai sectiilor -otarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice. >otararile Consiliului .uperior al :agistraturii, in plen si in sectii se iau prin vot direct, secret si se motiveaza. Cele privind cariera si drepturile judecatorilor si procurorilor se redacteaza in cel mult *= de zile, se comunica de indata si se publica in ;uletinul +ficial al Consiliului .uperior al :agistraturii si pe pagina de internet a Consiliului .uperior al :agistraturii in termen de &= zile de la redactare. >otararile pot fi atacate cu recurs, de orice persoana interesata, in termen de &3 zile de la comunicare sau de la publicare, la .ectia de conteincios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, -otararea prin care se solutioneaza recursul fiind irevocabila. 0ecursul suspenda e#ecutarea -otararii Consiliului .uperior al :agistraturii. 2. (tributiile Consiliului "uperior al &agistraturii "tributiile Consiliului .uperior al :agistraturii sunt distribuite intre plen si sectiile Consiliului .uperior al :agistraturii 4egea nr./&8?*==1!. :enirea esentiala a Consiliului .uperior al :agistraturii este aceea de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul .uperior al :agistraturii apara reputatia profesionala a magistratilor art./& din 4gea nr./&8?*==1!. %l asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor. $lenul Consiliului .uperior al :agitraturii indeplineste atributii importante in domeniul) carierei magistratilor, al recrutarii, evaluarii, formarii si e#amenelor magistratilor, al organizarii si functionarii instantelor si al parc-etelor. 0eferitor la cariera judecatorilor si procurorilor, $lenul Consiliului .uperior al :agistraturii are urmatoarele atributii) a. propune $resedintelui 0omaniei numirea in functie si eliberarea din functie a judecatorilor si a procurorilor, cu e#ceptia celor stagiari, b. numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la e#amenul de absolvire a Institutului National al :agistraturii, c. dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor, d. elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari, e. propune $resedintelui 0omaniei conferirea de distinctii pentru judecatori si procurori, in conditiile legii, f. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.
*=

Consiliul .uperior al :agistraturii e#ercita atributii importante in cadrul sectiilor sale, printre cele mai importante fiind si cele de ordin disciplinar, pe care le vom analiza in cursul privitor la raspunderea magistratilor. 3. "tatutul membrilor Consiliului "uperior al &agistraturii. Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului .uperior al :agistraturii este de 2 ani, fara posibilitatea reinvestirii, avand calitatea de demnitar. Calitatea de reprezentant al societatii civile ales membru al Consiliului .uperior al :agistraturii este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecator sau procuror in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau e#ecutor judecatoresc in e#ercitiu. Calitatea de membru al Consiliului .uperior al :agistraturii inceteaza, dupa caz, la e#pirarea mandatului, prin demisie, revocare din functie, nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de &3 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului .uperior al :agistraturii, imposibilitatea e#ercitarii atributiilor pe o perioada mai mare de / luni, precum si prin deces. 0evocarea din functia de membru ales al Consiliului .uperior al :agistraturii se propune de presedintele sau vicepresedintele Consiliului ori de o treime din membri, in situatia in care persoana in cauza nu mai indeplineste conditiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor in cadrul Consiliului .uperior al :agistraturii sau in cazul aplicarii oricaror sanctiuni disciplinare. $lenul Consiliului .uperior al :agistraturii, la sesizarea formulata, poate dispune revocarea din functia de membru ales al Consiliului. 0evocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte se propune de o treime din numarul membrilor Consiliului. :embrii Consiliului .uperior al :agistraturii care au calitatea de judecator sau procuror raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. :embrul Consiliului fata de care se e#ercita actiunea disciplinara nu participa in calitate de membru ales la lucrarile sectiei in care se judeca actiunea displinara. In cazul incetarii calitatii de membru al Consiliului .uperior al :agistraturii inainte de e#pirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizeaza noi alegeri, potrivit procedurii prevazute de lege. $ana la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecatorul sau procurorul care a obtinut numarul urmator de voturi in cadrul alegerilor desfasurate, potrivit legii. Din Consiliul .uperior al :agistraturii nu pot face parte, in timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori fini pana la gradul I7 inclusiv.
*&

$. (paratul propriu al Consiliului "uperior al &agistraturii. Consiliul .uperior al :agistraturii dispune de un aparat te-nic administrativ propriu. "paratul propriu al Consiliului .uperior al :agistraturii este condus de un secretar general, care poate fi numit si revocat de $lenul Consiliului dintre judecatorii si procurorii care au cel putin < ani vec-ime in magistratura. .ecretarul general al Consiliului poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist in management, resurse umane sau in domeniul financiar. $e langa $lenul Consiliului .uperior al :agistraturii functioneaza Inspectia judiciara, condusa de un inspector sef. In cadrul Inspectiei judiciare functioneaza un serviciu de inspectie judiciara pentru judecatori si un serviciu de inspectie judiciara pentru procurori. "paratul propriu al Consiliului .uperior al :agistraturii este organizat in directii, servicii si birouri. .tructura organizatorica a aparatului propriu al Consiliului se stabileste prin -otarare a plenului, in limitele bugetului. $ersonalul de conducere din aparatului propriu al Consiliului este numit de plen, iar cel de e#ecutie, de secretarul general. 'unctiile de specialitate juridica din aparatul propriu al Consiliului .uperior al :agisraturii pot fi ocupate si de judecatori si procurori detasati, in conditiile legii. "tributiile secretarului general si ale personalului din aparatul propriu al Consiliului .uperior al :agistraturii, precum si organizarea si functionarea compartimentelor din cadrul apartului propriu al Consiliului .uperior al :agistraturii se stabilesc prin 0egulmentul de organizare si functionare a Consiliului .uperior al :agistraturii.

**

Curs I) 1. :inisterul $ublic. "tributiile :inisterului $ublic, 2. +rganizarea :inisterului $ublic, 3. +rganizarea si functionarea Institutului National al :agistraturii, $. Compartimente au#iliare de specialitate din cadrul instantelor si al parc-etelor, %. Institutii cu atributii jurisdictionale din afara sistemului organelor judecatoresti. 1. &inisterul *ublic. (tributiile &inisterului *ublic. In societatile contemporane, :inisterul $ublic indeplineste un rol social cu semnificatii deosebite in apararea si consolidarea statului de drept. 'unctiile esentiale ale :inisterului $ublic sunt concentrate spre o singura finalitate) apararea ordinii de drept. "ceste functii de aparare a intereselor generale ale societatii, de stabilire a adevarului in activitatea de infaptuire a justitiei si de respectare a legii se regasesc in toate legislatiile moderne. "tributiile :inisterului $ublic pot fi grupate in doua categorii) judiciare si e#trajudiciare. Intre atributiile judiciare mentionam) - sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, - e#ercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege, - participarea, in conditiile legii, la solutionarea cauzelor penale sau civile, - e#ercitarea, cailor de atac impotriva -otararilor judecatoresti, in conditiile legii. $rintre atributiile e#trajudiciare amintim) studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea de propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu. %#ista insa si atributii ale :insiterului $ublic ce au un caracter judiciar si deopotriva administrative, ca) - efectuarea urmaririi penale si, dupa caz, supraveg-erea acesteia, - controlul activitatii altor organe de cerecetare penala, - apararea drepturilor si interesele minorilor, ale persoanelor puse interdictie, ale disparutilor si ale altor personae, in conditiile legii. Cele mai importante atributii ale :inisterului $ublic se e#ercita de catre procurori in cadrul procesului civil si penal.

*/

2. !rganizarea &inisterului *ublic 2a. *achetul de pe langa Inalta Curte e Casatie si Justitie. $arc-etul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct si / consilieri. In relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate, $rocurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta :inisterul $ublic. "cesta e#ercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parc-etelor. $articipa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in .ectii (nite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar. In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe prim-adjunctul sau sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror. $arc-etul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi. In cadrul $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate +rganizata si 6erorism, ca structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului. $entru a fi numiti in cadrul acestei Directii, procurorii trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vec-ime de cel putin 2 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de comisia constituita in acest scop. In cadrul $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care -otaraste asupra problemelor generale de conducere ale :inisterului $ublic. Colegiul de conducere al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunct, si 3 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor. $arc-etul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului .uperior al :agistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. :inistrul justitiei va prezenta $arlamentului concluziile asura raportului de activitate a $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

*1

2b. +irectia Nationala (nticoruptie. Directia Nationala "nticoruptie este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi e#ercita atributiile pe intreg teritoriul 0omaniei si functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Directia Nationala "nticoruptie este condusa de un procuror sef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de * adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. "tributiile Directiei Nationale "nticoruptie sunt urmatoarele) a. efectuarea urmaririi penale, in conditiile prevazute in Codul de procedura penala, b. conducerea, supraveg-erea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitiile procurorului de catre ofiterii de politie judiciara aflati sub autoritatea e#clusiv a procurorului sef al Directiei Nationale "nticoruptie, c. conducerea, supraveg-erea si controlul activitatilor de ordin te-nic ale urmaririi penale, efectuate de specialisti in domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii, numiti in cadrul Directiei Nationale "nticoruptie, d. studierea cauzelor care genereaza si a conditiilor care favorizeaza coruptia, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale, e. e#ercitarea altor atributii prevazute de lege. In cadrul Directiei Nationale "nticoruptie functioneaza colegiul de conducere, care -otaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestui department. Colegiul de conducere este constituit din procurorul sef, unul dintre adjunctii acestuia si 3 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor. In cadrul acestei Directii se pot infiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate prin ordin al procurorului sef al acestui parc-et. Directia Nationala "nticoruptie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Consiliului .uperior al :agistraturii si ministrului justitiei, nu mai tarziu de luna februarie a anului urmator. :inistrul justitiei va prezenta $arlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Directiei Nationale "nticoruptie.

*3

2c. *archetele de pe langa curtile de apel# tribunale# tribunale pentru minori si familie si judecatorii. $e langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parc-et, cu sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea. $arc-etele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si biroruri. Cele de pe langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie. In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parc-etelor de pe langa judecatorii pot functiona sectii maritime si fluviale. ;irourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parc-etelor se stabilesc de catre procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei. In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parc-etelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor de pe langa care functioneaza. $ac-etele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori. $rocurorii generali ai parc-etelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii parc-etelor de pe langa tribunale e#ercita si atributii de coordonare si control al administrarii parc-etului unde functioneaza, precum si al parc-etelor din circumscriptie. $rim-pocurorii parc-etelor de pe langa tribunalele pentru minori si prim-pocurorii parc-etelor de pe langa judecatorii e#ercita si atributii de administrare a parc-etului. In functie de volumul de activitate, la parc-etele de pe langa curtile de apel si tribunale, procurorul general sa, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de &-* adjuncti, cu e#ceptia $arc-etului de pe langa Curtea de "pel ;ucuresti si la $arc-etul de pe langa 6ribunalul ;ucuresti, unde procurorul poate fi ajutat de &-/ adjuncti. 4a parc-etele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si judecatori, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct. .ectiile, serviciile si birorurile parc-etelor de pe langa instante sunt conduse de procurori sefi. Conducatorul fiecarui parc-et repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, in funcie de pregatirea, specializarea si aptitudinile acestora. Dosarele sunt repartizate procurorilor de catre conducatorul fiecarui parc-et, tinand cont de specializarea acestora.

*2

In cadrul parc-etelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parc-etelor care au in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute pentru colegiile de conducere ale instantelor. 2d. !rganizarea parchetelor militare $e langa fiecare instanta militare functioneaza un parc-et militar. $e langa Curtea :ilitara de "pel ;ucuresti functioneaza $arc-etul :ilitar de pe langa Curtea de "pel ;ucuresti, pe langa 6ribunalul :ilitar 6eritorial ;ucuresti functioneaza $arc-etul :ilitar de pe langa 6ribunalul :ilitar 6eritorial ;ucuresti, iar pe langa tribunalele militare functioneaza parc-etele de pe langa tribunalele militare. $arc-etele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct. $arc-etul :ilitar de pe langa Curtea de "pel ;ucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general adjunct. $arc-etele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state , in cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi e#ercitata jurisdictia romana. Cand inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectueaza urmarirea penala trebuie sa faca parte cel putin din aceeasi categorie de grade. Cand gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul invinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzatoare, numit de conducatorul parc-etului la care este inregistrata cauza. In cadrul $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale "nticoruptie functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu. $entru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale "nticoruptie organizeaza si desfasoara activitati commune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul :inisterului "pararii Nationale, :inisterului "dministratiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.

*8

3. !rganizarea si functionarea Institutului National al &agistraturii Institutul National al :agistraturii este institutia publica cu personalitate juridica, aflata in coordonarea Consiliului .uperior al :agistraturii, care realizeaza formarea initiala a judecatorilor si procurorilor, formarea profesiinala continua a judecatorilor si procurorilor in functie, precum si formarea formatorilor, in conditiile legii. Institutul National al :agistraturii este condus de un consiliu stiintific format din &/ membri) un judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la $arc-etul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un judecator al Curtii de "pel ;ucuresti, un procuror de la $arc-etul de pe langa Curtea de "pel ;ucuresti, desemnati de Consiliul .uperior al :agistraturii, / profesori universitari, recomandati de facultatea de drept a (niversitatii ;ucuresti, 'acultatea de Drept a (niversitatii "le#andru Ioan Cuza din Iasi si 'acultatea de Drept a (niversitatii @;abes A;olBaiC din Cluj-Napoca, / reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justitie, un reprezentant al asociatiilor profesionale legal constituite ale judecatorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului National al :agistraturii, care face parte de drept din consiliu si il prezideaza. Directorul institutului si cei doi adjuncti al Institutului National al :agistraturii, sunt numiti si revocati de Consiliul .uperior al :agistraturii. Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de / ani si poate fi reinnoit, cu e#ceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pe un an. .tructura organizatorica, statele de functii si statele de personal ale Instititutului National al :agistraturii se aproba de Consiliul .uperior al :agistraturii. $ersonalul de instruire al Institutului National al :agistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie, care pot fi detasati in conditiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului. Institutul National al :agistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice din invatamantul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti romani si straini, precum si personal de specialitate juridica. $rin -otarare a 5uvernului se pot infiinta, in subordinea :inisterului Justitiei si a :inisterului $ublic, centre regionale de formare profesionala continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

*<

$. Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor. 6oate instatele judecatoresti si toate parc-etele au in structura urmatoaree compartimente de specialitate) a. registratura, b. grefa, c. ar-iva, d. biroul de informare si relatii publice, e. biblioteca. Curtile de apel si parc-etle de pe langa aceste curti, Inalta Curte de Casatie si Justitie, $arc-etul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directia Nationala "nticoruptie au, de asemenea, in structura un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica. Compartimentele de informatica juridica se pot organiza si in structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecatoriilor si a parc-etelor de pe langa aceste instante. Instantele si parc-etele militare au in structura si un compartiment de documente clasificate. ;iroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei sau ale parc-etelor cu publicul si cu mijloace de comunicare in masa, in vederea garantarii transparentei activitatii judiciare, in conditiile stabilite de lege. $ersonalul de specialitate au#iliar este subordonat ierar-ic conducerii instantelor sau parc-etelor unde functioneaza. 4a curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parc-etele de pe langa acestea, compartimetele in care isi desfasoara activitatea personalul au#iliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Directiei Nationale "nticoruptie, la judecatorii si parc-etele de pe langa acestea, de grefieri-sefi. $ersonalul au#iliar de la instantele si parc-etele militare de la sectiile sau serviciile din cadrul $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale "nticoruptie poate proveni si din randul militarilor activi. 5refierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala sunt obligate sa efectueze toate consemnarile despre desfasurarea acestora si sa indeplineasca orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecatori sau, dupa caz, al procurorului. In vederea informatizarii activitatii instantelor si parc-etelor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, procurorul sef al Directiei Nationale "nticoruptie iau masuri pentru dotarea te-nica corespunzatoare a acestora. Dotarea

*9

te-nica necesara informatizarii instantelor militare se asigura de :inisterul "pararii Nationale. %. Institutii cu atributii jurisdictionale din afara sistemului organelor judecatoresti. %a. Curtea Constitutionala %dificarea statului de drept a impus ample transformari si in sistemul judiciar, gasirea unor posibilitati de solutionare a conflictelor ce apar intre subiectele de drept, fie de instantele judecatoresti care au principalele atributii in domeniu, fie de organe sau institutii ale statului carora li s-au acordat, prin legea de organizare si functionare si atributii jurisdictionale. "tributiile jurisdictionale ale acestor organe sunt date numai pentru solutionarea unor conflicte ce apar in domeniul in care acestea isi desfasoara activitatea. Constitutia consacra 6itlul 7 Curtii Constitutionale, fiind garantul suprematiei Constitutiei. 'undamentele legislative al organizarii Curtii Constitutionale este de esenta justitiei constitutionale, intrucat) - alaturi de celelalte autoritati publice numite uneori si puteri, justitia constitutionala reprezinta o autoritate distincta, independenta de celelalte puteri, dar trebuie sa-si gaseasca reglementarea in legea fundamentala a tarii, scopul sau fiind garantarea suprematiei Constitutiei, - Curtea Constitutionala este organizata si isi desfasoara activitatea numai potrivit reglementarilor Constitutiei si a legii ei de organizare, nici o alta reglementare nu-i poate fi opusa, - atributia privind pronuntarea in legatura cu constitutionalitatea legilor e#clude subordonarea acestei institutii unei alte autoritati ori unei alte legi cu e#ceptia celor mentionate, - atribuirea prerogativelor sale constitutionale da autoritatea deciziilor ce le emite, decizii care potrivit prevederilor din Constitutie sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor, - atributiile jurisdictionale ale Curtii nu se deosebesc, calitativ de cele ale instantelor judecatoresti. In e#ercitarea controlului, Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra problemelor de drept, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului. Curtea Constitutionala nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si de aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constitutiei. Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori care sunt alesi pentru un mandate de 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau innoit, ca o garantie a independentei judecatorului fata de autoritatea care l-a
/=

numit. Din trei in trei ani Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii sai. Judecatorii ce compun Curtea Constitutionala sunt numiti) trei de Camera Deputatilor, trei de .enat si trei de $resedintele 0omaniei, urmarindu-se prin numarul stabilitB sa se asigure eficienta si operativitatea organului colegial, facilitatea adoptarii deciziilor, pastrarea ec-ilibrului dintre autoritatile politice care ii desemneaza. In cazul in care se constata neconstitutionalitatea legilor, inainte de promulgarea acestora, legea se trimite spre ree#aminare si daca este adoptata in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea devine obligatorie. Decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie. %b. Comisiile de arbitraj +rganizarea arbitrajului se face prin Curtea de arbitraj comercial international de pe langa Camera de Comert si Industrie a 0omaniei, in conditiile 0egulamentului sau de organizare si functionare si potrivit 0egulilor de procedura aplicabile in arbitrajul commercial ad--oc. $rin litigiu comercial se intelege orice litigiu derivand dintr-un contract comercial, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, e#ecutarea sau desfiintarea lui, ca si din alte raporturi juridice comerciale. 4itigiul comercial este intern cand decurge dintr-un contract intern si este international cand decurge dintr-un contract de comert e#terior. "ceeasi distinctie se face si cu privire la raporturile juridice e#tracontractuale. 'iind o e#ceptie de la principiul potrivit caruia infaptuirea justitiei constituie monopol de stat, arbitrajul prezinta, prin caracteristicile sale numeroase avantaje, fata de solutionarea litigiilor pe calea procedurii de drept comun. a. Confidentialitatea. $rincipiul confidentialitatii in procedura arbitrajului, asigura solutionarea cu discretie a neintelegerilor care por sa apara intre participanti la raporturile juridice de drept civil si in special in cauzele comerciale in care subiectii raportului juridic nu sunt interesati sa fie facute publice neintelegerile dintre ele, b. ,ficienta. "rbitrajul este o procedura eficienta care asigura solutionarea cu celeritate a litigiilor, fara posibilitatea partii interesate de a obstructiona solutionarea litigiului si fara sistemul greoi al cailor de atac de drept comun. $rocedura arbitrara cunoaste o singura cale de atac, actiunea in anulare, pe cand in
/&

procedura de drept comun e#ista caile ordinare si cele e#traordinare de atac, care presupun termene pentru e#ercitarea lor, conditii si motive ce pot fi invocate, ceea ce face ca litigiul sa fie solutionat intr-un interval mare de timp, sa treaca o perioada mai indelungata de la sesizarea instantei pana la ramanerea definitiva sau irevocabila a -otararii, pana la posibilitatea ca -otararea sa poata fi pusa in e#ecutare silita, c. -eglementarea este dominata de principium libertatii de vointa a partilor. "ceasta fiind ingradita numai de necesitatea respectarii ordinii publice sau bunelor moravuri. $otrivit principiului enuntat, partile pot sa stabileasca prin conventie arbitrala sau prin act scris, fie direct de comun acord, fie prin referire la o anumita reglementare avand ca obiect arbitrajul. "rbitrajul se organizeaza si se desfasoara, in conformitate cu conventia arbitrala care se inc-eie, sub sanctiunea nulitatii, in scris. Conventia arbitrala se inc-eie sub forma) a. unei clause compromisorii inscrisa in contract-prin care partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care sunt interesate sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pe calea arbitrajului, validitatea clauzei copromisorii fiind independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa, b. unui compromis-prin care partile convin ca un litigiu ivit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obictul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor. $rincipalul efect al conventiei arbitrale il constituie e#cluderea competentei instantelor judecatoresti pentru litigiul care face obiectul conventiei. Daca partile aflate in proces au inc-eiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in fata instantei de judecata, instanta respectiva isi verifica competenta si va retine spre solutionare litigiul daca) a. paratul si-a formulat apararile in fond, fara nicio rezerva intemeiata pe conventia arbitrala, b. conventia arbitrala este lovita de nulitate sau este inoperanta, c. tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauza vadit imputabile paratului in arbitral. In celelalte cazuri, instanta judecatoreasca, la cererea uneia dintre parti se va declara necompetenta daca va constata ca e#ista conventie arbitrala. In cazul in care apare conflict de competenta, intre o instanta judecatoreasca si un tribunal arbitral, acesta se solutioneaza de instanta ierar-ic superioara instantei inaintea careia s-a ivit conflictul. $rin conventie arbitrala referitoare la un arbitraj comercial international, partile pot stabili ca locul arbitrajului sa fie in 0omania sau
/*

in alta tara. (n litigiu arbitral care se desfasoara in 0omania este international daca s-a nascut dintr-un raport juridic de drept privat cu element de e#tranietate.

//

Curs ) &agistratii instantelor 1. .tatutul judecatorilor si procurorilor, dispozitii generale, 2. Drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor, 3. 0aspunderea judecatorilor si procurorilor. 1. "tatutul judecatorilor si procurorilor# dispozitii generale In tarile democratice se acorda o importanta aparte determinarii unui statut al magistratilor. $rintr-un asemenea statut se urmareste asigurarea inamovibilitatii judecatorilor, ca o conditie indispensabila pentru garantarea impartialitatii si independentei lor. Conceptul de magistrat, in sens strict juridic, este mai larg decat acela de judecator. In sensul legii de organizare judiciara, conceptul de magistrat include atat pe judecatori, cat si pe procurorii constituiti in parc-ete. Din corpul magisratilor trebuie sa faca parte cei mai buni juristi, caci importanta sociala a functiei de judecator sau procuror e#ced pe aceea a altor categorii de juristi. %i sint cei care tin cumpana dreptatii si contribuie la asigurarea pacii sociale intr-o societate democratica. Judecatorii numiti de $resedintele 0omaniei sunt inamovibili in conditiile legii. %i pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie numai in conditiile prevazute de lege. Judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali, orice persoana, organizatie, autoritate sau institutie este datoare sa respecte independenta judecatorilor. $rocurorii numiti de $resedintele 0omaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii. Ca si in cazul judecatorilor, procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. %i pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie in conditiile prevazute de lege. $rin intreaga lor activitate, judecatorii si procurorii sunt obligati sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua. Judecatorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.

/1

1a. Incompatibilitati si interdictii $entru a asigura independenta judecatorilor si procurorilor) - functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu e#ceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si cele de instruire din cadrul Institutului National al :agistraturii si al .colii Nationale de 5refieri, in conditiile legii, - judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun e#istenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu e#ceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parc-etului si s-a considerat ca e#istenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu, - judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul au#iliar de specialitate sunt obligati, sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in care sa mentionze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al I7-lea inclusive, e#ercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cerecetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si se depun la dosarul profesional, - judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul au#iliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, - Consiliul National pentru .tudierea "r-ivelor .ecuritatii verifica declaratiile, rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional, - judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul au#iliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parc-etelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Judecatorilor si procurorilor le este interzis) a. sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse, b. sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura,
/3

c. sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organelle de conducere, administrare sau control la societatii civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome, d. sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic. Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic. %i sunt obligati ca in e#ercitarea atributiilor sa se abtina de la e#primarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor politice. De asemenea, ei nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, c-iar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parc-ete decat acelea in cadrul carora isi e#ercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat. Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ. %i pot fi membri ai unor comisii de e#aminare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale, pot paticipa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu e#ceptia celor cu caracter politic. 1b. (dmiterea in magistratura si formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor "dmiterea in magistratura a judecatorilor si procurorilor se face pe baza de concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si bunei reputatii. "dmiterea si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de judecator si procuror se realizeaza prin Institutul National al :agistraturii. 'ormarea profesionala initiala in cadrul Institutului National al :agistraturii consta in pregatirea teoretica si practica a auditorilor de justitie pentru a devein judecatori sau procurori. $rogramul de formare profesionala a auditorilor de justitie se aproba de Consiliul .uperior al :agistraturii, la propunerea Institutului National al :agistraturii. "uditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar si procuror stagiar, in raport cu vec-imea pe care o au ca auditori. 1c. Judecatorii si procurorii stagiari. Judecatorii si procurorii stagiari sunt numiti in functie de catre Consiliul .uperior al :agistraturii, pe baza mediei generale, obtinuta prin insumarea celor trei medii de la sfarsitul fiecarui an de studiu si de la
/2

e#amenul de absolvire a Institutului National al :agistraturii. Conducerea instantelor si a parc-etelor este obligata sa asigure toate conditiile pentru buna desfasurare a stagiului. Judecatorii stagiari judeca) a. cererile privind pensile de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind propririle, incuviintarea e#ecutarii silite, investirea cu formula e#ecutorie si luarea unor masuri asiguratorii, b. litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depaseste &= mii 0+N, c. plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale, d. somatie de plata, e. constatarea interventiei amnistiei ori gratierii, f. infractiunile prevazute la art. *89 alin.* lit.a! din Codul de procedura penala,. $rocurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. .olutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordoneaza. Dupa inc-eierea perioadei de stagiu, judecatorii si procurorii stagiari sunt obligati sa se prezinte la e#amenul de capacitate. 4ipsa nejustificata de la e#amenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar. %#amenul de capacitate consta in verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise sau orale. $robele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de baza ale dreptului, organizarea judiciara si Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor. $robele cu caracter practic constau in solutionarea de spete si intocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecatori si procurori, in functie de specificul activitatii acestora. Dupa validarea e#amenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii si parc-etele de pe langa aceste instante se publica de indata, separat pentru judecatori si procurori, in :onitorul +ficial al 0omaniei, $artea a III-a, si se afiseaza la sediile instantelor si parc-etelor, prin grija Consiliului .uperior al :agistraturii. 1d. Numirea judecatorilor si procurorilor Judecatorii si procurorii care au promovat e#amenul de capacitate sunt numiti de $resedintele 0omaniei, la propunerea Consiliului .uperior al :agistraturii. $ropunerile de numire se fac in cel mult /= de zile de la
/8

data validarii e#amenului de capacitate. $oate fi numita judecator sau procuror militar persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru intrarea in magistratura, dupa dobandirea calitatii de ofiter activ in cadrul :insiterului "pararii Nationale. $ot fi numiti in magistratura, pe baza de concurs, fostii judecatori si procurori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridica, avocati, notari, asistenti judiciari, consilierii juridici, personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofiterii de politie judiciara cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au indeplinit functii de specialitate juridical in aparatul $arlamentului, "dministratiei $rezidentiale, 5uvernului, Curtii Constitutionale, "vocatul $oporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului 4egislativ, din Institutul de Cercetari Juridice al "cademiei 0omane si Institutului 0oman pentru Drepturile +mului, cadrele didactice din invatamantul juridic superior acreditat, precum si magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vec-ime in specialitate de cel putin 3 ani. Dupa numirea in functia de judecator sau procuror, persoanele prevazute la alin.& sut obligate sa urmeze, pe o perioada de 2 luni, un curs de formare profesionala in cadrul Institutului National al :agistraturii, care va cuprinde in mod obligatoriu elemente de drept comunitar. $ersoanele numite in conditiile prezentului articol nu pot fi delegate, detasate, transferate si nu pot promova la alte instante sau parc-ete timp de cel putin / ani de la numirea in functie. Inainte de a incepe sa-si e#ercite functia, judecatorii si procurorii depun juramantul, refuzul depunerii atrage, de drept, nulitatea numirii in functie. Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sa, dupa caz, a procurorilor parc-etului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire. Depunerea jurantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parc-etului si de * dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul. Depunrea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie. 1e. +elegarea# detasarea si transferul magistratilor. $otrivit prevederilor art. 38 alin.& din lege, in cazul in care o judecatorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecatori, e#istentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei

/<

curti de apel, poate delega judecatori de la alte instantei din circumscriptia mentionata, cu acordul scris al acestora. Delegarea judecatorilor de la judecatorii, tribunale si tribunale specializate in circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul .uperior al :agistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel in circumscriptia careia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functioneaza. Delegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul .uperior al :agistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel. Delegarea in functii de conducere a judecatorilor de la curtile de apel, tribunale specializate si judecatorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul .uperior al :agistraturii, pana la ocuparea functiei prin numire in conditiile legii. Delegarea in functii de conducere de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul .uperior al :agistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Delegarea judecatorilor se poate face pe o perioada de cel mult 2 luni si poate fi prelungita, cu acordul scris al acestora, cel mult inca 2 luni. In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, de catre procurorul general al $arc-etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la parc-etele din cadrul :inisterului $ublic pe o perioada de cel mult 2 luni si poate fi prelungita, cel mult 2 luni. :agistratii-asistenti pot fi delegati cu acordul scris al acestora, in functiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-sef de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe o perioada de cel mult 2 luni si poate fi prelungita cel mult inca 2 luni. Consiliul .uperior al :agistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parc-ete, la Consiliul .uperior al :agistraturii, Institutul National al :agistraturii, :inisterul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale (niunii %uropene sau organizatii internationale. Durata detasarii este cuprinsa intre 2 luni si / ani. Detasarea se prelungeste o songura data, pentru o durata de pana la / ani, in conditiile legii. $ersonalul detasat in strainatate nu poate beneficia in tara de aceleasi drepturi acordate de institutia unde este detasat. $erioada detasarii constituie vec-ime in functia de judecator sau procuror. Dupa incetarea detasarii, judecatorul sau procurorul revine in functia detinuta anterior. Detasarea nu se poate face la instante sau parc-ete de nivel
/9

superior celor la care judecatorul sau procurorul are dreptul sa functioneze potrivit legii. 6ransferul judecatorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parc-et la alt parc-et ori la o institutie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Consiliul .uperior al :agistraturii. 4a cererea motivata, judecatorii pot fi numiti in functia de procuror, iar procurorii, in functia de judecatori, prin decret al $resedintelui 0omaniei, la propunerea Consiliului .uperior al :agistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute in lege. $entru numirea in functie, candidatii vor sustine un interviu in fata sectiei pentru judecatori a Consiliului .uperior al :agistraturii in cazul procurorilor care solicita numirea ca judecatori si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului .uperior al :agistraturii in cazul judecatorilor care solicita numirea ca procuror. $resedintele 0omaniei nu poate refuza numirea decat motivat, aducand la cunostina Consiliului .uperior al :agistraturii motivele refuzului. 1f. "uspendarea din functie si incetarea functiei de judecator si procuror Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele cazuri) a. cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta de rec-izitoriu, b. cand sufera de o boala psi-ica, care il impiedica sa-si e#ercite functia in mod corespunzator, c. cand a fost sanctionat disciplinar art. &== lit.d!. .uspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune de Consiliul .uperior al :agistraturii. In perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului i se platesc drepturile salariale, perioada respectiva nu constituie vec-ime in magistratura. Judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri) a. demisie, b. pensionare, potrivit legii, c. transfer intr-o alta functie, in conditiile legii, d. incapacitate profesionala, e. ca sanctiune disciplinara, f. condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru o infractiune, g. daca au devenit lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii, h. nepromovarea e#amenului art. // alin.&1!,
1=

i. neindeplinirea conditiilor referitoare la cetatenia romana si la starea de sanatate. %liberarea din functie a judecatorilor si procurorilor se dispune prin decret al $resedintelui 0omaniei, la propunerea Consiliului .uperior al :agistraturii. %liberarea din functie a judecatorilor si procurorilor stagiari se face de Consiliul .uperior al :agistraturii. In cazul in care judecatorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul .uperior al :agistraturii poate stabili un termen de cel mult /= de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta judecatorului sau procurorului este necesara. Judecatorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile isi pastreaza gradul profesional dobandit in ierar-ia instantelor sau a parc-etelor. 2. +repturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor 0aspunderea si comple#itatea functiei de judecator si procuror, interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceste functii determina si stabilirea drepturilor judecatorilor si procurorilor. $rincipalele drepturi ale magistratilor) - dreptul la o remuneratie pentru activitatea desfasurata, in raport cu nivelul instantei sau parc-etului, cu functia detinuta, cu vec-imea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege. .tabilirea salarizarii se face avandu-se in vedere rolul, raspunderea si comple#itatea activitatii, pregatirea si competenta profesionala a magistratilor, - de a fi aparati impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea, - dreptul de a se organiza sau sa adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, in scopul apararii intereselor lor profesionale, - dreptul de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor, - beneficiaza de asigurare pentru risc profesional, realizata din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale :insiterului Justitiei, :inisterului $ublic sau, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile :inisterului "pararii Nationale, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in e#ercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, - beneficiaza anual de un concediu de odi-na de /3 de zile lucratoare,
1&

- dreptul la concedii medicale si la alte concedii, in conformitate cu legislatia in vigoare, - dreptul la inc-irierea locuintelor de serviciu, - in cazul pensionaii pentru limita de varsta, titularul contractului de inc-iriere si, dupa caz, sotul ori sotia acestuia ii pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii, - beneficiaza anual de 2 calatorii in tara dus-intors, gratuite, sau de decontare a combustibilului in cazul in care deplasarea se efectueaza cu autoturismul, - judecatorii si procurorii cu vec-ime continua in magistratura de *= de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 8 indemnizatii de incadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii, - judecatorii si procurorii cu o vec-ime de cel putin *3 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de <=D din media veniturilor brute realizate in ultimele &* luni de activitate inainte de data pensionarii, - pentru merite deosebite in activitate, judecatorii si procurorii pot fi distinsi cu Diploma :eritul judiciar, car se acorda de $resedintele 0omaniei, la propunerea Consiliului .uperior al :agistraturii, pentru judecatori, si la propunerea ministrului justitiei, pentru procurori. $rincipalele obligatii ale magistratilor sint) - sa apere independenta justitiei. Judecatorii si procurorii trebuie sasi e#ercite functia cu obiectivitate si impartialitate, avand ca unic temei legea, fara a da curs presiunilor si influentelor de orice natura, - sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate, - sunt obligati sa rezolve lucrarile in termenele stabilite si sa solutioneze cauzele in termen rezonabil, in functie de comple#itatea acestora, si sa respecte secretul profesional, - sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat, inclusiv dupa incetarea e#ercitarii functiei, - sunt obligati sa aiba, in timpul sedintelor de judecata, tinuta vestimentara corespunzatoare instantei la care functioneaza, - sa impuna ordine si solemnitate in timpul solutionarii cauzelor si sa adopte o atitudine demna si civilizata fata de parti, avocati, martori, e#perti, interpreti ori alte personae si sa le solicite acestora un comportament adecvat,

1*

- judecatorii si procurorii sunt obligati sa prezinte, in conditiile si la termenele prevazute de lege, declaratia de avere si desclaratia de interese. 3. -aspunderea judecatorilor si procurorilor. Judecatorii si procurorii raspund civil, disciplinar si penal, in conditiile legii. +rice persoana poate sesiza Consiliul .uperior al :agistraturii, direct sau prin conducatorii instantelor ori ai parc-etelor, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare. In caz de infractiune flagranta, judecatorii, procurorii si magistratiiasistenti pot fi retinuti si supusi perc-ezitiei potrivit legii, Consiliul .uperior al :agistraturii fiind informat de indata de organul care a dispus retinerea sau perc-ezitia. Judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei. Constituie abateri disciplinare) a. incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii, b. manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in e#ercitarea sau in afara e#ercitarii atributiilor de serviciu, c. desfasurare de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in e#ercitarea atributiilor de serviciu, d. nerespectarea secretului deliberarii sau a cofidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, e. nerespecrarea in mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor, f. refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu, g. refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, conluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces, h. e#ercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune, i. efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile, j. absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat, .. atitudinea nedemna in timpul e#ercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, avocati, e#perti, martori sau justitiabili, l. imi#tiunea in activitatea altui judecator sau procuror, m. nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor,
1/

n. participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor, o. lipsa totala a motivarii -otararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii, p. nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii. %#ista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. %#ista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, normele de drept material ori procesual. .anctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor sunt) a. avertismentul, b. diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la *=D pe o perioada de pana la 2 luni, c. mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta sau la un alt parc-et, situate in circumscriptia altei curti de apel ori in circumscriptia altui parc-et de pe langa o curte de apel, d. suspendarea din functie pe o perioada de pana la 2 luni, e. e#cluderea din magistratura. .anctiunile disciplinare se aplica de sectiile Consiliului .uperior al :agistraturii, in conditiile legii sale organice.

11

Curs )I !rganizarea si functiile avocaturii 1. Consideratii generale, 2. Dobandirea calitatii de avocat, 3. Drepturile si indatoririle avocatilor. In literatura juridica de specialitate dE"guesseau afirma cu privire la institutie, afirmatie devenita celebra) "vocatura este tot atat de vec-e ca si magistratura , tot atat de nobila ca si virtutea, tot atat de necesara ca si justitia. "vocatul este persoana, care avand o calificare juridica superioara, asigura apararea justitiabililor in fata instantelor judecatoresti sau altor autoritati publice, in conditiile determinate de lege. 0olul avocatului nu poate fi redus, insa la functia de reprezentare sau asistare a justitiabililor, el este unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai judecatorului. %l poate contribui intr-o maniera decisiva la o corecta stabilie a faptelor, la interpretarea adecvata a legii aplicabile conflictului dedus judecatii, si, in final, la pronuntarea unei -otarari temeinice si legale. %l prezinta judecatorului cererile partilor si faciliteaza administrarea materialului probatoriu pertinent si concludent in solutionarea cauzelor supuse judecatii. + atare abordare, fireasca, a profesiei nobile de avocat contribuie si la solutionarea rapida a cauzelor. $otrivit prevederilor art.& din 4egea nr.3&F&993, profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile legii si ale statutului profesiei. .e e#ercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al (niunii Nationale a ;arourilor din 0omania. "vocatul trebuie sa se supuna regulilor eticii profesionale. In e#ercitarea profesiei avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile omului. "re dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instatelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nesting-erita a activitatii avocatului, in conditiile legii. "re dreptul si obligatia de a starui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces ec-itabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea partilor. $ortivit prevederilor art./ din lege, activitatea avocatului se realizeaza prin) a. consultatii si cereri cu caracter juridic, b. asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a e#ecutorilor judecatoresti, a
13

organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii, c. redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare, d. asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor inc-eiate, e. apararea si reprezentarea persoanelor cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina, f. activitati de mediere, g. activitati fiduciare constand in primirea in deposit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau e#ecutarea de titluri e#ecutorii, dupa inc-eierea procedurii succesorale sau a lic-idarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate, h. stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor astfel inregistrate, i. activitatile prevazute la lit.g! si -! se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica, j. activitatile prevazute la alin. l! se e#ercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel. 4egea prevede de asemenea ca, activitatile mentionate se e#ercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel. "vocatura are practic doua functii, de asistenta si de reprezentare. In e#ercitarea dreptului sau de a reprezenta persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si al altor persoane fizice sau juridice, avocatul este indriduit sa foloseasca oricare dintre aceste mijloace. In e#ercitarea profesiei si in legatura cu acestea, avocatul este protejat de lege. 1a. 'ormele de exercitare a profesiei de avocat. 'ormele de e#ercitare a profesiei de avocat sunt) 1. cabinetele individuale, 2. cabinetele asociate, 3. societati civile profesionale sau societati raspundere limitata.
12

profesionale

cu

In cabinetul individual isi poate e#ercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia in scopul e#ercitarii in comun a profesiei. Drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati te-nico-economice in vederea e#ercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. .ocietatea civila profesionala se constituie din * sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot e#ercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati. .ocietatea civila profesionala si avocati care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare. Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna. "vocatul poate sc-imba oricand forma de e#ercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte, insa, nu isi poate e#ercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de e#ercitare a acesteia. .ociatatea profesionla cu raspundere limitata este o societate cu personalitate juridica, prin asocierea a cel putin * avocati definitivi, aflati in e#ercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu altei forme de e#ercitare a profesiei. Dobandirea personalitatii juridice a societatii profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal. .ocietatea profesionala cu raspundere limitata este titulara a unui patrimoniu propriu. +bligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimonial propriu, asociatii raspunzand personal numai in limita aportului social al fiecaruia. In situatia in care societatea se constituie din avocati care fac parte din alte forme de e#ercitare a profesiei, acestea din urma pot sa nu fie supuse lic-idarii, daca asociatii convin altfel. 2. +obandirea calitatii de avocat $oate fi membru al unui barou din 0omania cel care indeplineste urmatoarele conditii) a. are e#ercitiul drepturilor civile si politice, b. este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege, c. nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege, d. este apt, din punct de vedere medical, pentru e#ercitarea profesiei.
18

,ste nedemn de a fi avocat) a. cel condamnat prin -otarare judecatoreasca la pedeapsa cu inc-isoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, b. cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile si libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin -otarare judecatoreasca, sau a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura e#cluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara, c. cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a e#ercita profesia, pe durata stabilita prin -otarare judecatoreasca sau disciplinara, d. falitul fraudulos, c-iar reabilitat. ,xercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu/ a. activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat, b. ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri, c. e#ercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert. ,xercitarea profesiei de avocat este compatibila cu/ a. calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene, b. activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior, c. activitatea literara si publicistica, d. calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lic-idator in cadrul procedurilor de reorganizare si lic-idare judiciara, in conditiile legii. $rimirea in profesie de avocat se realizeaza numai in baza unui e#amen organizat de (.N.;.0., cel putin anual si la nivel national, potrivit legii si .tatutului profesiei de avocat. %#amenul se sustine in cadrul Institutului National pentru $erfectionarea "vocatilor si se desfasoara in mod unitar, in centrele teritoriale ale acesteia, avand la baza o metodologie elaborate si aprobata de Consiliul (.N.;.0. 4a inceputul e#ercitarii profesiei, avocatul efectueaza in mod obigatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de * ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar. Conditiile efectuarii stagiului, drepturilor si obligatiile avocatului stagiar, ale avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de acestia sunt reglementate prin statutul profesiei. Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine e#amenul de definitivare, avocatul stagiar respins de trei ori la e#amenul de definitivare va fi e#clus din profesie. "ctivitatea unui avocat stagiar poate
1<

fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vec-ime de cel putin 2 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita. Cel care a promovat e#amenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii e#amenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 3 ani, dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea e#amneului de definitivare, cu conditia promovarii e#amenului de definitivat in profesia din care provine. Dispozitiile aliniatului 3!, din lege, se aplica si persoanelor care au promovat e#amenul de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul $arlamenului, "dministratiei $rezidentiale, 5uvernului, Curtii Constitutionale, "vocatului $oporului, Curtii de Conturi si Consiliului 4egislativ timp de 3 ani. "vocatul stagiar care a e#ercitat cel putin un mandate de palamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean, dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv. Calitatea de avocat inceteaza/ a. prin renuntarea scrisa la e#ercitiul profesiei, b. prin deces, c. daca impotriva avocatului s-a luat masura e#cluderii din profesie ca sanctiune disciplinara, d. daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii. Calitatea de avocat este suspendata/ a. in caz de incompatibilitate, pe durata e#istentei acestei stari, b. pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin -otarare judecatoreasca sau disciplinara, c. in caz de neplata totala sau partiala a ta#elor si a contributiilor profesionale catre barou, catre (.N.;.0. si catre propriu de asigurari sociale, timp de / luni de la scadenta acestora si pana la lic-idarea integrala a datoriilor, d. la cererea scrisa a avocatului. 3. +repturile si indatoririle avocatului +repturile avocatilor "vocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract inc-eiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrare in registrul oficial de evidenta. "vocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile
19

prevazute de statutul profesiei. 0enuntarea unilaterala a clientuui nu constituie cauza de e#onerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea c-eltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului. $entru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor c-eltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau. Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului, a carui -otarare este definitiva. "vocatii au propriul sistem de asigurari sociale, care se bazeaza pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de .tatutul Casei de "sigurari a "vocatilor. 6impul servit in avocatura este considerat vec-ime in munca. $entru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt invincibile. $erc-ezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii. Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace te-nice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si procedura prevazute de lege. In e#ercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat. "vocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sa e#presii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din proces. "vocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului. Indatoririle avocatilor "vocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.
3=

"vocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou. "vocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei. "vocatul este obligat sa participle la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. "bsentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara. "vocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a ingajat si sa ac-ite cu regularitate si la timp ta#ele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de "sigurari a "vocatilor din 0omania si ale filialelor. "vocatul este obligat sa restituie actele ce i-au fost incredintate persoanei de la care le-a primit. "vocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze cone#e si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigiose concrete ale pricinii. "vocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, e#presa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentat al vreunei parti in cauza. Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nicio activitate profesionala in acea cauza. "vocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti. $urtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu e#ceptia cazurilor in care avocatul este delegate de catre organele profesiei sa reprezinte baroul sau (.N.;.0. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta. %ste interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei. De asemenea, este interzis sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. .tatutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa publicul cu privire la e#ercitarea profesiei sale.

3&

Curs )II !rganizarea profesiei de avocat 1. ;aroul, 2. (niunea ;arourilor din 0omania-(.N.;.0., 3. 0aspunderea disciplinara. 1. 0aroul $rofesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege. "legerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. +rganele de conducere colegiale iau -otarari numai prin vot desc-is, deliberarile si votul constituie secret profesional. ;aroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul ;ucuresti, sediul baroului este orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul ;ucuresti. ;aroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului. $atrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii. +rganele de conducere ale baroului sunt) a. adunarea generala, b. consiliul, c. decanul. In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de cenzori si comisia de disciplina. +rganizarea, functionarea, precum si atributiile acestora sunt reglementate potrivit "tatutului profesiei de avocat. (dunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de e#ercitare a profesiei, avand urmatoarele competente) a. stabileste masuri pentru e#ercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului, b. alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 1 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vec-ime de minim &= ani in profesie, c. alege delegatii baroului la Congresul avocatilor, d. aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa. .edinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 3 membri alesi prin vot desc-is de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a
3*

membrilor consiliului niciunul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel ma in varsta membru present. "dunarea generala este legal constituita cu participarea a cel putin a unei treimi din numarul total al membrilor sai. >otararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot. "dunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritatii mebrilor adunarii generale a baroului. $articiparea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. "vocatul membru al baroului nu poate delega e#ercitarea dreptului sau de vot unui alt avocat. Consiliul baroului este format din 3 pana la &3 membri, alesi pe o perioada de 1 ani si care au o vec-ime continua in profesie de minim < ani. Decanul si prodecanul se include in acest numar. Consiliul baroului are urmatoarele atributii) a. adopta -otarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei, b. duce la indeplinire -otararile Consiliului (.N.;.0. si ale adunarii generale a baroului, c. intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept, d. adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei, e. verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie si adopta primirea in profesie cu e#amen sau cu scutire de e#amen, f. -otaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia, g. solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului profesiei, h. verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si sc-imbarea formelor de e#ercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei, organizeaza si tine evidenta acestora, i. sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor, j. suspenda din e#ercitarea profesiei, pe durata neplatii ta#elor, avocatul care nu ac-ita ta#ele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de / luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei,

3/

.. solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile, l. stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul broului, m. aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului, n. alege prodecanul baroului, o. solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului, p. indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau -otarate de Cosiliul (.N.;.0. ori de biroul e#ecutiv al (.N.;.0. +ecanul baroului are urmatoarele competente) a. reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, b. convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului, c. aproba cererile de asistenta juridica gratuita, d. e#ercita caile de atac impotriva -otararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac, e. ordonanteaza c-eltuielile baroului, f. ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului, g. indeplineste orice alte aributii pevazute de lege sau -otarare de organelle de conducere ale (.N.;.0. si date in competenta sa. $rodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia. Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitatea temporara de a-si e#ercita functile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului. 4a ;aroul ;ucuresti, consiliul baroului alege * prodecani. Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris. "vocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului. 1niunea Nationala a 0arourilor din -omania 1.N.0.-. (.N.;.0. este formata din toate barourile din 0omania si are sediul in capitala tarii, municipiul ;ucuresti, este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget propriu. +rganele de conducere ale (.N.;.0. sunt) a. Congresul "vocatilor, b. Consiliul (.N.;.0., c. Comisia permanenta a (.N.;.0., d. $resedintele (.N.;.0.,

31

In cadrul (.N.;.0. se constituie si functioneaza) a. Comisia centrala de cenzori, b. Comisia centrala de disciplina, c. "paratul te-nic-administrativ. Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului (.N.;.0. Congresul avocatilor are urmatoarele atributii) a. analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului (.N.;.0., b. alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de "sigurari a "vocatilor, c. face propuneri autoritatilor cu drept de initiative legislative privind profesia de avocat, d. adopta -otarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei, e. alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina, f. aproba bugetul anual al (.N.;.0. si e#ecutia bugetara anuala a acestuia, g. -otararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei. Consiliul 1.N.0.-. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei. :andatul de membru al Consiliului (.N.;.0. este de 1 ani. Consiliul (.N.;.0. are urmatoarele atributii) a. este organul reprezntativ si deliberativ al barourilor din 0omania si asigura activitatea permanenta a (.N.;.0., b. duce la indeplinire -otararile Congresului avocatilor, c. e#ercita controlul asupra activitatii si asupra -otararilor Comisiei permanente a (.N.;.0., d. adopta -otarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri, e. verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate, f. coordoneaza activitatea Casei de "sigurari a "vocatilor si adopta regulamentul acestuia, g. acorda, la propunerea Comisiei permanente a (.N.;.0., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al (.N.;.0., h. indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta -otarari in interesul profesiei, cu respectarea legii.
33

Comisia permanenta a 1.N.0.-. se compune din &3 membri, dintre care 3 membri sunt repezentanti ai ;aroului ;ucuesti, iar &= membri sunt repezentanti ai celorlalte barouri din tara. $resedintele si viceprsedintele (.N.;.0. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a (.N.;.0. si se include in cei &3 mebri. :andatul membrilor este de 1 ani. Comisia permanenta a (.N.;.0. are urmatoarele atributii) a. este organul e#ecutive al Consiliului (.N.;.0., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile (.N.;.0., b. duce la indeplinire -otararile Congresului avocatilor si ale Consiliului (.N.;.0. si supraveg-eaza e#ecutarea acestor -otarari de catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare, c. organizeaza serviciile Consiliului (.N.;.0. si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora, d. in realizarea atributiilor sale, emite decizii e#ecutorii, e. aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru sustinerea e#amenului de intrare si definitivare in profesia de avocat, f. accepta donatiile si legatele facute de (.N.;.0., g. Comisia permaneta a (.N.;.0. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de organele ierar-ice ale profesiei. *resedintele 1.N.0.-. are urmatoarele atributii) a. reprezinta (.N.;.0. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, b. inc-eie conventii, acorduri si contracte in numele (.N.;.0., cu autorizarea Consiliului (.N.;.0., c. convoaca si conduce sedintele Consiliului (.N.;.0. si ale Comisiei permanente a (.N.;.0., d. semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale (.N.;.0., e. supraveg-eaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri, f. acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale, g. veg-eaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organelle de urmarire penala. $resedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop. Consiliul (.N.;.0. stabileste necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele (.N.;.0.

32

(sistenta judiciara In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme) a. in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala, b. in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, in conditiile legii, c. asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea organelor administratiei publice locale. In cazuri de e#ceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica. Decanul baroului sau avocatul caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna, in termen de / zile, un avocat inscris in 0egistrul de asistenta judiciara, caruia ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii si inc-eierea. Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. ;eneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi desemnarea unui avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii. "vocatul desemnat sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate. 0efuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua e#ecutarea constituie abatere disciplinara, in conditiile legii. 0efuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta acordata de avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma asistentei prin avocat. "vocatul care acorda asistenta judiciara nu are dreptul sa primeasca de la client sau de la cel aparat niciun fel de remuneratie sau de alte mijloace de recompense, nici c-iar cu titlu de acoperire a c-eltuielilor. $. -aspunderea disciplinara "vocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. "vocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, in conditiile legii.

38

Instantele judecatoresti si parc-etele :inisterului $ublic sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat. "nc-etarea abaterii si e#ercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului. "nc-etarea abaterii si e#ercitarea actiunii disciplinare privind decanii barourilor si membrii Consiliului (.N.;.0. sunt de competenta Consiliului (.N.;.0. $ersoana anc-etata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea -otararii. :embrii comisiei permanente care sunt anc-etati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de e#ercitare a actiunii disciplinare. In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi e#ercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii. In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de / membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou. In cadrul (.N.;.0. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina, care judeca) a. ca instanta de fond, in complet de / membri, abaterile savarsite de membrii Consiliului (.N.;.0. si de decanii barourilor, b. in contestatie, in complet de 3 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei. 0ecursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond, este judecat de Consiliul (.N.;.0. constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicate in cauza. Impotriva -otararilor pronuntate, partea interesata poate declara recurs la sectia de conteincios a Curtii de "pel ;ucuresti, a carei -otarare este definitiva si irevocabila. $rocedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila. .anctiunile disciplinare sunt) a. mustrarea, b. avertismentul, c. amenda de la 3= lei la 3== lei, care se face venit la bugetul baroului. $lata amenzii se va face in termen de /= zile de la data ramanerii definitive a -otararii disciplinare. Neac-itarea in acest termen atrage suspendarea de drept din e#ercitiul profesiei, pana la ac-itarea sumei. 4imitele amenzii disciplinare se actualizeaza periodic de catre Consiliul (.N.;.0., in functie de rata inflatiei, d. interdictia de a e#ercita profesia de la o luna la un an, e. e#cluderea din profesie.

3<

In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei. Impotriva deciziei disciplinare poate declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de &3 zile de la comunicare. In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din e#ercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei. Impotriva inc-eieirii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 3 zile de la comunicare. 0ecursul este suspensiv de e#ecutare si va fi solutionat de urgenta. In cadrul (.N.;.0. este organizata si functioneaza Casa de "sigurari a "vocatilor, in scopul stabilirii si acordarii si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala. ;arourile si avocatii sunt obligate sa puna la dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de "sigurari a "vocatilor toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.

39

Curs )III. !rganizarea si functiile activitatii notariale 1. 2. 3. $. %. Consideratii generale, Competenta notarilor publici, +rganizarea activitatii notarilor publici, Drepturile si indatoririle notarilor publici, Controlul activitatii notariale, ar-iva si evidenta activitatii.

1. Consideratii generale "ctivitatea notariala asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si e#ercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea. "ctivitatea notarila se realizeaza de notarii publici prin acte notariale si consultatii juridice notariale, in conditiile legii. "ctul public este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public si are statutul unei functii autonome. "ctele notariale pot fi efectuate si de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale 0omaniei, precum si de alte institutii, in conditiile si limitele legii. Notarii publici si alte institutii care desfasoara activitate notariala, au obligatii sa verifice ca actele pe care le instrumenteaza sa nu cuprinda clauze contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lamuriri partilor asupra continutului acestor acte spre a se convinge ca le-au inteles sensul si le-au acceptat efectele, in scopul prevenirii litigiilor. In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri, notarul public va refuza intocmirea lui. Daca inscrisul prezentat are un continut indoielinic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atentia partilor asupra consecintelor juridice la care se e#pun si va face mentiune e#presa in act. Daca partea se opune la inserarea mentiunii, notarul public va refuza intocmirea actului. "ctivitatea notariala se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de se#, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. 2. Competenta notarilor publici a. b. c. d. Notarul public indeplineste urmatoarele functii) redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor, autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat, procedura succesorala notariala, certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege,
2=

e. legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimentelor de semnatura, precum si a sigiliilor, f. darea de data recenta inscrisurilor prezentate de parti, g. primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti, h. actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor, i. legalizarea copiilor de pe inscrisuri, j. efectuarea si legalizarea traducerilor, .. eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit, l. orice alte optiuni prevazute de lege. Notarii publici dau consultatii juridice in materie notariala, altele decat cele referitoare la continutul actelor pe care le indeplinesc si participa, in calitate de specialisti desemnati de parti, la pregatirea si intocmirea unor acte juridice cu caracter notarial. In indeplinirea atributiilor ce-i revin, notarul public are competenta generala, cu e#ceptiile prevazute in situatiile urmatoare) a. procedura succesorala notariala este de competenta notarului public din biroul notarial situate in circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu, b. in cazul mostenirilor succesive, mostenitorii pot alege competenta oricaruia dintre birourile notariale din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma, c. actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor se fac de notarul public din circumscriptia teritoriala a judecatoriei in care urmeaza a se face plata, d. eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale se fac de notarul public in al carui birou se afla originalul acestora. Conflictele de competenta intre birourile notarilor publici situate in aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie, la sesizarea partii interesate. >otararea judecatoriei este definitiva. Cand conflictul intervine intre birouri notariale situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla biroul de notar public cel din urma sesizat. .ecretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici vor indeplini, la cererea partilor, urmatoarele acte notariale) a. legalizarea semnaturilor de pe inscrisurile prezentate de parti, b. legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu e#ceptia inscrisurilor sub semnatura private. "ctivitatea notariala a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale 0omaniei se desfasoara pe baza legii romane si a intelegerilor
2&

internationale la care 0omania este parte, precum si potrivit uzantelor internationale. "ctivitatile notariale care produc efecte juridice in 0omania, pot fi indeplinite de catre misiunile diplomatice si oficiile consulare ale 0omaniei si la cererea persoanelor fizice sau juridice straine, in masura in care legile si reglementarile statului de resedinta sau acordurile bilaterale nu se opun. "ctele notariale se indeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc care se afla stationate in raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul cetateanului roman ori in alt loc, daca acest lucru este prevazut in conventiile internationale la care 0omania si statul de resedinta sunt parti sau legea locala nu se opune. 3. !rganizarea activitatii notarilor publici. "ctivitatea notarilor publici se desfasoara in cadrul unui birou, in care pot functiona unul sau mai multi notari publici asociati, cu personalul au#iliar corespunzator. $rin asociere notarul nu-si pierde dreptul la birou notarial individual. Notarul public sau notarii publici asociati, titulari au unui birou, pot angaja stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal administrativ si de serviciu necesar activitatii notariale. Notar public poate fi cel care indeplineste urmatoarele conditii) a. are cetatenia romana si domiciliul in 0omania si are capacitatea de e#ercitiu al drepturilor civile, b. este licentiat in drept-stiinte juridice sau doctor in drept, c. nu are antecedente penale, d. se bucura de o buna reputatie, e. cunoaste limba romana, f. este apt din punct de vedere medical pentru e#ercitarea functiei, g. a indeplinit timp de * ani functia de notar stagiar si a promovat e#amenul de notar public sau a e#ercitat timp de 3 ani functia de notar, judecator, procuror, avocat sau o alta functie de specialitate juridica si dovedeste cunostintele necesare functiei de notar public, prin promivarea unui concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul (niunii Nationale a Notarilor $ublici. %#amenul de notar public se sustine in fata unei comisii formate din) un membru al Consiliului (niunii Nationale a Notarilor $ublici, reprezentantul :inisterului Justitiei, un membru al corpului didactic din invatamantul superior de specialitate si doi notari publici cu pregatire si cu prestigiu profesional, desemnati in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
2*

Calitatea de notar public inceaza) a. la cerere, b. prin pensionare sau in cazul constatarii incapacitatii de munca, in conditiile legii, c. prin desfiintarea biroului notarului public, urmata de nee#ercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou de notar, in termen de 2 luni, d. prin e#cluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile prezentei legi, e. in cazul vaditei sale incapacitati profesionale, constatata in urma unor inspectii repetate, f. in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei. Incetarea calitatii de notar public se constata sau se dispune, dupa caz de ministrul justitiei. %#ercitiul functiei de notar public se suspenda) a. in caz de incompatibilitate) b. in caz de neac-itare a obligatiilor banesti profesionale, dupa 2 luni de la scadenta acestora, pana la ac-itarea debitului, c. in caz de incapacitate temporara de munca. .uspendarea se dispune de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului (niunii Nationale a Notarilor $ublici. a. Camera Notarilor *ublici In circumscriptia fiecarei Curti de apel functioneaza cate o Camera a Notarilor $ublici, cu personalitate juridica. Din Camera fac parte toti notarii publici care functioneaza in circumscriptia Curtii de apel. Camera Notarilor $ublici este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si /-3 membri. Colegiul director este ales de adunarea generala a membrilor Camerei, pentru o perioada de / ani, dintre notarii publici. $resedintele Colegiului director va primi o indemnizatie al carei cuantum se va stabili de adunarea generala. Colegiul director va avea un secretariat salarizat si personal au#iliar, in numarul si in structura stabilite de adunarea generala a notarilor publici din judetele ce compun circumscriptia Camerei. b. 1niunea Nationala a Notarilor *ublici Notarii pubclici din 0omania se constituie in (niunea Nationala Notarilor $ublici, organizatie profesionala cu personalitate juridica, care

2/

isi alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu. Consiliul (niunii Nationale a Notarilor $ublici este constituit din cate un reprezentant al fiecarei Camere a Notarilor $ublici, din care se aleg presedintele si doi vicepresedinti, in conditiile stabilite prin statutul uniunii. Consiliul uniunii are urmatoarele atributii) a. propune ministrului justitiei numirea, suspendarea, revocarea ori incetarea calitatii de notar public, b. propune ministrului justitiei numarul necesar al birourilor de notari publici si conditiile de desfasurare a e#amenelor de notari publici, c. stabileste, cu aprobarea ministrului justitiei onorariile minimale pentru serviciile presate de notarii publici, d. aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la (niunea Nationala a Notarilor $ublici, potrivit statutului acesteia, e. reprezinta (niunea Nationala notarilor $ublici in raporturile cu tertii, pe plan intern si international, f. indeplineste alte atributii prevazute de lege sau de regulament. In cadrul (.N.N.$. din 0omania se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza Institutul National 0oman, entitate cu personalitate juridica, in conditiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul (niunii Nationale a Notarilor $ublici din 0omania. I.N.0. asigura perfectionarea activitatii notariale, pregatirea notarilor stagiari, precum si pregatirea profesionala continua a notarilor publici si a altor specialisti licentiati in drept, avand dreptul de a elibera diplome recunoscute de institutiile abilitate. I.N.0. are stampila si sigla proprii si se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza fara indeplinirea altor formalitati. .tatutul I.N.0., 0egulamentul de organizare si functionare, precum si modalitatile de formare profesionala continua a notarilor publici si a notarilor stagiari se vor aproba prin -otarare a Consiliului (niunii Nationale a Notarilor $ublici din 0omania. $. +repturile si indatoririle notarilor publici a. +repturile notarilor publici Notarii publici isi e#ercita personal profesiunea si se bucura de stabilitate in functie, neputand fi mutati in alta localitate fara acordul lor. %i au dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat, la concediu de odi-na, in conditiile stabilite prin statut.
21

%#ercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu) a. desfasurarea unei activitati salarizate sau de e#ecutor judecatoresc, avocat sau consilier juridic, cu e#eceptia) - activitatii didactice universitare, - activitatii literare si publicistice, - calitati de deputat sau senator ori a celei de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului, - calitatii de membru in organele de conducere sau in alte organisme ale (.N.N.$., Camerelor Notarilor $ublici ori in alte organizatii interne si internationale la care (.N.N.$. sunt afiliate sau cu care colaboreaza) b. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse, c. calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat in societatile in comandita simpla sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile. b. Indatoririle si raspunderile notarilor publici Notarii publici si personalul birourilor notariale au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, c-iar si dupa incetarea functiei, cu e#ceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie. Notarul public nu poate absenta mai mult de 3 zile consecutive, fara a asigura functionalitatea biroului sau, in conditiile legii. 0aspunderea civila a notarului public poate fi angajata, in conditiile legii, civile, pentru incalcarea obligatiilor sale profesionale, atunci cand acesta a cauzat un prejudiciu. "sigurarea de raspundere profesionala a notarului public se realizeaza prin casa de asigurari, constituita in acest scop. 0aspunderea disciplinara a notarului public intervine pentru urmatoarele abateri) a. intarziere sau neglijenta in efectuarea lucrarilor, b. lipsa nejustificata de la birou, c. nerespectarea secretului profesional, d. comportament care adduce atingere onoarei sau probitatii profesionale. "ctiunea disciplinara se e#ercita de Colegiul director si se judeca de Consiliul de displina. $entru suspendarea din functie sau e#cluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabila, care se efectueaza de
23

catre Colegiul director. "udierea celui in cauza este obligatorie, aceasta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze apararea. Consiliul de disciplina citeaza partile si pronunta o -otarare motivata, care se comunica acestora. Impotriva -otararii partile pot face contestatie la Consiliul uniunii, in termen de &= zile de la comunicare. >otararea Consiliului uniunii poate fi atacata la instanta judecatoreasca competenta, civila sau de conteincios administrativ, dupa caz. >otararea definitiva se comunica si :inisterului Justitiei. $rocedura judecarii abaterilor disciplinare se stabileste prin regulament. .anctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in) a. observatie scrisa, b. amenda de la 3=.=== lei la *==.=== lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor $ublici. Neac-itarea in termen de /= de zile de la data ramanerii definitive a -otararilor atrage suspendarea de drept a notarului public pana la ac-itarea sumei. >otararea definitiva constituie titlu e#ecutoriu, c. suspendarea din functie pe o durata de ma#um 2 luni, d. e#cluderea din profesie. In cazul in care impotriva notarului public s-a luat masura arestarii preventive, ministrul justitiei, la propunerea C.(.N.N.$., va lua masura suspendarii din functie pana la solutionarea cauzei penale, potrivit legii. Daca -otararea de condamnare a ramas definitiva si ea se refera la art. */ lit.f! din lege, cu acea data ministrul justitiei dispune e#cluderea din profesie a notarului public condamnat. .igiliul, registrele si lucrarile notarului public suspendat sau e#clus vor fi depuse la Camera Notarilor $ublici, sub luare de dovada. %. Controlul activitatii notariale# arhiva si evidenta activitatii a. Controlul activitatii notariale "ctele notariale sunt supuse controlului judecatoresc, activitatea notarilor publici fiind supusa controlului profesional administrativ, in conditiile legii. "ctele notariale pot fi atacate de parti sau de orice persoana interesata prin actiune in anulare la instanta judecatoreasca, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila. 6otodata, partea nemultumita poate introduce plangere impotriva inc-eierii de respingere a cererii de indeplinire a unui act notarial, in termen de &= zile de la data

22

cand a luat cunostinta, la judecatoria in circumscriptia careia isi are sediul biroul notarial care a refuzat indeplinirea actului. $langerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va inainta de indata instantei, impreuna cu dosarul cauzei. Judecarea plangerii se face cu citarea tuturor partilor interesate in cauza. In cazul admiterii plangerii, instanta indica in -otarare modul in care trebuie intocmit actul. Notarul este obligat sa se conformeze -otararii judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila. Controlul profesional admistrativ se e#ercita de catre (.N.N.$. prin consiliul sau de coducere si va avea in vedere) a. organizarea Camerelor Notarilor $ublici si a birourilor notarilor publici, b. calitatea actelor si lucrarilor inc-eiate de notarii publici. Consiliul uniunii poate delega Colegiul director al Camerelor Notarilor $ublici e#ercitarea controlului prevazut in circumscriptia sa. :inistrul justitiei poate ordona controlul activitatii notarilor publici prin inspectori generali de specialitate. b. (rhiva si evidenta activitatii "r-iva activitatii notariale este proprietatea statului si se patreaza, se conserva si se preda in conditiile legii. ;iroul de notar va avea ar-iva si registratura proprii. .ecretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si e#pedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter au#iliar, necesare bunei desfasurari a activitatii notariale. Notarul public va tine si o evidenta financiar-contabila. Cambia A inscrisul care cuprinde ordinal dat de o persoana numita tragator, unei alte persoane numita tras de a plati unei terte persoane numita beneficiar, la scadenta sau la ordinul acesteia o suma de bani stabilita. In operatiunea cambiala, participa trei persoane) 1. tragatorul creditorul sau e#peditorul care emite titlul!, 2. trasul debitorul sau importatorul caruia ii este adresat ordinal sau mandatul de a plati o anumita suma!, 3. beneficiarul terta persoana catre sau la ordinul careia se face plata!. Creanta tragatorului catre tras reprezinta proviziunea sau acoperirea cambei, iar creanta beneficiarului contra tragatorului, valoarea

28

furnizata. Cambia indeplineste functia de titlu de credit si instrument de plata. Cambia in alb, este inscrisul emis de tragator, fara a contine toate mentiunile obligatorii prevazute de lege, dar care urmeaza a fi completate ulterior de catre primitorul cambei sau de un posesor succesiv al acesteia. Cambia in alb trebuie sa contina numele tragatorului, nefiind necesare si celelalte mentiuni. Cambia in alb poate fi completata oricand, pe baza contractului de completare inc-eiat intre tragator si primitorul cambei, insa inainte de prezentarea ei la plata si cel mai tarziu in termen de / ani de la data emiterii ei. Comanditar A acel asociat dintr-o societate in comandita simpla, care raspunde pentru obligatiile asumate de societate numai in limitele capitalului pe care l-a dat sau a promis sa-l dea acesteia. %l nu are dreptul sa participle la administrarea societatii, iar daca totusi indeplineste acte de administrare, isi pierde beneficiul responsabilitatii limitate, devenind comanditat. Comanditarul pierde, de asemenea, acest beneficiu si in cazul in care trateaza cu tertii, inc-eind contracte in numele societatii, cu procura generala sau speciala ori c-iar fara procura din partea ei. Comanditat A persoana sau intreprindere care se asociaza la castig si la pierdere cu comanditarul si raspunde nelimitat fata de creditori pentru capitalul societatii. Comandita A contract de asociatie in care una dintre parti, comanditatul, raspunde solidar si cu intrega sa avere pentru obligatiile societatii fata de creditori, pe cand cealalalta parte comanditarul, nu raspunde decat in limitele capitalului social investit de el. ( comandita 2 a participa baneste la o intreprindere comerciala sau industriala, cu raspundere fata de creditori pentru eventualele pierderi in limitele partii de capital social investit.

2<

Curs I3 !rganizarea profesiei de executor judecatoresc &. Competenta e#ecutorilor judecatoresti, *. +rganizarea activitatii e#ecutorilor judecatoresti, /. Drepturile si indatoririle e#ecutorului judecatoresc, 1. Competenta executorilor judecatoresti. :odificarile aduse Codului de procedura civila prin +.(.5. nr.&/<?*=== coroborate cu dispozitiile 4egii nr.&<<?*=== privind e#ecutorii judecatoresti au pus bazele unei noi profesii liberale, cea de e#ecutor judecatoresc. Ca orice activitate juridica si activitatea e#ecutorilor judecatoresti este reglementata de o serie de acte normative care stabilesc competenta, organizarea si functionarea activitatii, drepturile si indatoririle, raspunderea juridical a e#ecutorilor judecatoresti etc. %#ecutarea silita cu caracter civil din titlurile e#ecutorii se efectueaza de catre e#ecutorii judecatoresti, daca legea nu prevede altfel. "ctul indeplinit de e#ecutorul judecatoresc, in limitele competentelor legale, purtand stampila si semnatura acestuia, precum si numarul de inregistrare si data, este act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege. 4a cererea e#ecutorului judecatresc cei care datoreaza sume de bani debitorului urmarit ori detin alte bunuri ale acstuia, supuse urmaririi potrivit legii, au obligatia sa dea informatiile necesare pentru efectuarea e#ecutarii silite. %#ecutorul judecatoresc este obligat sa pastreze secretul informatiilor primite, cu e#ceptia cazurilor prevazute de lege. Coordonarea si controlul activitatii e#ecutorilor judecatoresti se e#ercita de catre :inisterul Justitiei. "ctivitatea e#ecutorilor judecatoresti se infaptuieste in conditiile legii, cu respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor si ale altor persoane interesate, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de se#, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. %#ecutorii judecatoresti nu pot refuza indeplinirea unui act dat in competenta lor decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege. %#ecutorul judecatoresc are urmatoarele atributii) a. punerea in e#ecutare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile e#ecutorii, b. notificarea actelor judiciare si e#trajudiciare, c. comunicarea actelor de procedura,
29

d. recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante, e. aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca, f. constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila, g. intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila, h. intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor, dupa caz, i. orice alte acte sau operatiuni date in competenta lui. %#ecutorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel. In cazul aplicarii masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca, este competent e#ecutorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde sunt situate sau se afla bunurile in privinta carora s-a dispus aplicarea acestei masuri. In cazul constatarii unor stari de fapt in conditiille prevazute de Codul de procedura civila, este competent e#ecutorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala se va face constatarea. In celelalte cazuri este competent orice e#ecutor judecatoresc investit de partea interesata. Conflictele de competenta intre birourile e#ecutorilor judecatoresti situate in aceeasi circumscriptie a unei judecatorii se solutioneaza de acea judecatorie, la sesizarea partii interesate. Cand conflictul intervine intre birouri de e#ecutor judecatoresti situate in circumscriptii diferite, competenta apartine judecatoriei in a carei circumscriptie sa afla biroul e#ecutorului judecatoresc cel dintai sesizat. Conflictele de competenta se solutioneaza de urgenta si cu precadere. Instanta pronuntandu-se in toate cazurile, prin inc-eiere irevocabila. 2. !rganizarea activitatii executorilor judecatoresti a. Organizarea si functionarea birourilor executorilor judecaoresti. "ctivitatea e#ecutorilor judecatoresti se desfasoara in cadrul unui birou in care pot functiona unul sau mai multi e#ecutori judecatoresti asociati, cu personalul au#iliar corespunzator. $rin asocierea in cadrul unei societati civile profesionale e#ecutorul judecatoresc nu isi pierde dreptul la un birou individual. %#ecutorul judecatoresc sau e#ecutorii judecatoresti asociati, titulari ai unui birou, pot angaja e#ecutori

8=

judecatoresti stagiari, alt personal de specialitate, precum si personal au#iliar corespunzator, necesar pentru defasurarea activitatii biroului. %#ecutor judecatoresc poate fi persoana care indeplineste urmatoarele conditii) a. are cetatenia romana si domiciliul in 0omania, b. are capacitatea deplina de e#ercitiu, c. este licentiat in drept, d. nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie, e. cunoaste limba romana, f. este apta din punct de vedere medical pentru e#ercitarea functiei, g. a indeplinit timp de * ani functia de e#ecutor stagiar si a promovat e#amenul de definitivat sau dupa caz, a e#ercitat timp de / ani o functie de specialitate juridica si a promovat concursul de admitere in profesie. .unt scutite de e#amen persoanale care au e#ercitat timp de 3 ani functia de judecator, procuror sau avocat, cu conditia sa fi promovat e#amenul de definitivat in profesia din care provin. Calitatea de e#ecutor inceteaza) a. la cerere, b. prin pensionare sau in cazul incapacitatii de munca, in conditiile legii, c. prin desfiintarea biroului e#ecutorului judecatoresc, urmata de nee#ercitarea fara justificare de catre titularul acestuia a profesiei, in conditiile legii, intr-un alt birou, in termen de 2 luni, d. prin e#cluderea din profesie, dispusa ca sanctiune disciplinara, in conditiile legii, e. in cazul condamnarii definitive pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni care aduce atingere prestigiului profesiei, f. in cazul constatarii vaditei sale incapacitati profesionale, e#primata si prin anularea sau desfiintarea irevocabila de catre instanta de judecata a unui numar de e#ecutari silite reprezentand &=D din dosarele de e#ecutare instrumentate sau a unor acte de e#ecutare intocmite in cel mult *=D din dosarele de e#ecutare insrumentate intr-un an calendaristic, g. prin deces. Incetarea calitatii de e#ecutor judecatoresc se constata sau se dispune, dupa caz, de ministrul justitiei, la solicitarea Consiliului (niunii Nationale a %#ecutorilor Judecatoresti sau din oficiu. %#ercitiul functiei de e#ecutor judecatoresc se suspenda) a. - in situatia suspendarii din functie pe o durata de la o luna la 2 luni, - si in cazul in care impotriva e#ecutorului judecatoresc s-a luat masura arestarii preventive sau in cazul in care s-a pronuntat o

8&

-otarare judecatoreasca de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, b. in caz de incompatibilitate, precum si in cazul interdictiilor prevazute de lege, c. in caz de neplata a contributiilor banesti profesionale, timp de / luni de la scadenta acestora, pana la ac-itarea integrala, d. in caz de incapacitate temporara de munca, e. la cererea e#ecutorului judecatoresc, pentru motive intemeiate. .uspendarea inceteaza daca au disparut imprejurarile care au determinat-o, dispozitiile privind luarea masurii fiind aplicabil in mod corespunzator. b. Camera executorilor judecatoresti. In circumscriptia fiecarei curti de apel functioneaza cate o Camera a e#ecutorilor judecatoresti, cu personalitate juridica. Din Camera e#ecutorilor judecatoresti fac parte toti e#ecutorii judecatoresti din circumscriptia curtii de apel respective. Camera e#ecutorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director format dintr-un presedinte, un vicepresedinte si /-8 membri. Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generala a e#ecutorilor judecatoresti, pentru o perioada de / ani, dintre membrii acelei Camere a e#ecutorilor judecatoresti. $resedintele colegiului director reprezinta Camera e#ecutorilor judecatoresti in raporturile acesteia cu tertii. %l primeste pentru activitatea dispusa o indemnizatie al carei cuantum este stabilit de adunarea generala. Colegiul director are un secretar salarizat si personal au#iliar, in numarul si structura stabilite de adunarea generala. Colegiul director al Camerei e#ecutorilor judecatoresti are urmatoarele atributii principale) a. rezolva plangerile partilor impotriva e#ecutorilor judecatoresti si e#ecutorilor judecatoresti stagiari, luand masurile corespunzatoare, pe care le aduce la cunostinta (niunii Nationale a %#ecutorilor Judecatoresti., b. deleaga, in cazuri e#ceptionale, pentru o perioada determinate de cel mai mult 2 luni, un e#ecutor judecatoresc, cu incunostintarea presedintelui (niunii Nationale a %#ecutrilor Judecatoresti si a presedintelui curtii de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa isi e#ercite atributiile, delegarea nu poate fi repetata decat dupa un an, in afara cazului in care e#ecutorul judecatoresc delegat isi da acordul,

8*

c. informeaza (.N.%.J. in legatura cu activitatea birourilor e#ecutorilor judecatoresti si asupra necesarului de e#ecutori judecatoresti si e#ecutori judecatoresti stagiari, d. intocmeste documentarea juridica si asigura consultarea si informarea curenta a e#ecutorilor judecatoresti, e. tine evidenta veniturilor si c-eltuielilor Camerei e#ecutorilor judecatoresti si a contributiei membrilor sai, f. procura datele si lucrarile necesare pentru ;uletinul e#ecutorilor judecatoresti si asigura difuzarea acestuia, g. indeplineste alte atributii prevazute de lege, de regulamentul de aplicare a acestuia si de statutul (.N.%.J. c. 1niunea Nationala a ,xecutorilor Judecatoresti. %#ecutorii judecatoresti din 0omania se constituie in (niunea Nationala %#ecutorilor Judecatoresti, organizatie profesionala cu personalitate juridica, formata din toti e#ecutorii judecatoresti. +rganele de conducere ale (.N.%.J. sunt) a. congresul, b. consiliul, c. presedintele. Congresul U.N. .!. este constituit din delegati ai fiecarei Camere a e#ecutorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, presedintii Camerelor e#ecutorilor judecatoresti si ceilalti membri ai Consiliului (.N.%.J. Congresul se intruneste anual la convocarea consiliului acesteia. Consiliul U.N. .!. va convoca un congres e#traodinar la cererea unei treimi din numarul membrilor Camerelor e#ecutorilor judecatoresti sau la cererea majoritatii colegiilor directoare ale Camerelor e#ecutorilor judecatoresti. Consiliul (.N.%.J. este constituit din reprezentanti ai fiecarei Camere a e#ecutorilor judecatoresti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt alesi de catre Congresul (.N.%.J. presedintele si * vicepresedinti. "resedintele reprezinta (.N.%.J. in raporturile cu tertii, pe plan intern si international.

8/

3. +repturile si indatoririle executorului judecatoresc. a. +repturile executorilor judecatoresti. %#ecutorii judecatoresti isi e#ercita personal atributiile si se bucura de stabilitate in functie, neputand fi transferati in alta localitate, fara acordul lor, cu e#ceptia cazurilor prevazute de lege. In e#ercitarea profesiei e#ecutorii judecatoresti sunt ocrotiti de lege. 4ovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva e#ecutorului judecatoresc in timpul e#ercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inc-isoare de la 2 luni la / ani. %#ecutorii judecatoresti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si ma#imale stabilite de ministrul justitiei, cu consultarea Consiliului (.N.%.J. :inistrul Justitiei va stabili onorarii minimale si ma#imale pentru persoanele cu venituri sub salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, precum posibilitatea ac-itarii acestora in mai multe transe. %#ecutorii judecatoresti nu pot conditiona punerea in e#ecutare a -otararilor judecatoresti de plata anticipata a onorariului. %#ecutorul judecatoresc are dreptul la concediu de odi-na, in conditiile stabilite de statut. %l beneficiaza de drepturi de asigurari sociale, pe baza contributiilor la sistemele de asigurari sociale, in conditiile legii. %#ercitarea functiei de e#ecutor judecatoresc este incompatibila cu) a. activitatea salarizata in cadrul altor profesii, e#ceptand activitatea didactica universitara, activitatea artistica, literara si publicistica, b. calitatea de deputat sau senator ori de consilier in consiliile judetene sau locale, pe durata mandatului, c. desfasurarea unor activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse, d. calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, asociat comandidat in societatile in comandita sau pe actiuni, administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al unui consiliu de administratie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator al unei societati civile. b. Indatoririle si raspunderea executorilor judecatoresti. %#ecutorii judecatoresti si personalul birourilor judecatoresti au obligatia sa pastreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunostinta in cadrul activitatii lor, c-iar si dupa

81

incetarea functiei, cu e#ceptia cazurilor in care legea sau partile interesate ii elibereaza de aceasta obligatie. %#ecutorii judecatoresti au obligatia sa participe, cel putin o data la / ani, la programe de formare profesionala continua organizate de (.N.%.J., de camerele e#ecutorilor judecatoresti de pe langa curtile de apel, de institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala. 0aspunderea civila a e#ecutorului judecatoresc poate fi angajata, in conditiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin incalcarea obligatiilor sale profesionale. %ste interzis e#ecutorilor judecatoresti sa dobandeasca direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru altii, bunurile ce au facut obiectul activitatii de e#ecutare silita. 0aspunderea disciplinara a e#ecutorului judecatoresc intervine pentru urmatoarele abateri) a. nerespectarea secretului profesional, b. incalcarea incompatibilitatilot si interdictiilor prevazute de lege, c. savarsirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri, d. neindeplinirea obligatiilor privind formarea profesionala a e#ecutorilor judecatoresti stagiari, angajati pe baza de contract, e. intarzierea sistematica si neglijenta in efectuarea lucrarilor, f. absenta nejustificata de la birou. "ctiunea disciplinara se e#ercita de ministrul justitiei sau de Colegiul director al Camerei e#ecutorilor judecatoresti si se judeca de Consiliul de disciplina al acestuia, format din / membri alesi de adunarea generala a Camerei e#ecutorilor judecatoresti, pe o perioada de / ani. $entru suspendarea din functie sau e#cluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabila, care se efectueaza de inspectori generali din cadrul directiei de specialitate din :inisterul Justitiei sau de Colegiul director al Camerei e#ecutorilor judecatoresti. "udierea celui in cauza este obligatorie, acesta fiind indreptatit sa ia cunostinta de continutul dosarului si sa-si formuleze apararea. Consliul de disciplina al Camerei e#ecutorilor judecatoresti citeaza partile si pronunta o -otarare motivata care se comunica acestora. Impotriva -otararii Consiliului de disciplina al Camerei e#ecutorilor judecatoresti partile pot face contestatie, in termen de &3 zile de la comunicare, la Comisia superioara de disciplina a (.N.%.J., care judeca in complet de 3 membri. >otararea Comisiei superioare de disciplina este definitiva si poate fi atacata cu recurs la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional. .anctiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in) a. mustrare,
83

b. avertisment, c. amenda de la 3== lei la /=== lei, care se face venit la bugetul Camerei e#ecutorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat birorul e#ecutorului judecatoresc respectiv. Neac-itarea amenzii in termen de /= de zile de la data ramanerii definitive a -otararii prin care s-a stabilit sanctiunea disciplinara atrage suspendarea de drept din functie a e#ecutorului judecatoresc pana la ac-itarea sumei. >otararea definitiva constituie titlu e#ecutoriu, d. suspendarea din functie pe durata de la o luna la 2 luni, e. e#cluderea din profesie. In cazul in care impotriva e#cutorului judecatoresc s-a luat masura arestarii preventive sau in cazul in care s-a pronuntat o -otarare judecatoreasca de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate, in prima instanta, ministrul justitiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului (.N.%.J., va lua masura suspendarii din functie a acestuia pana la solutionarea procesului penal, potrivit legii. :inistrul justitiei dispune e#cluderea din profesie a e#ecutorului judecatoresc condamnat, in conditiile legii, incepand cu data ramanerii definitive a -otararii judecatoresti de condamnare. In caz de suspendare sau e#cludere din profesie stampila, legitimatia, registrele si lucrarile e#ecutorului judecatoresc suspendat sau e#clus vor fi depuse, in termen de 3 zile, sub luare de semnatura, la Camera e#ecutorilor judecatoresti in a carei raza teritoriala este situat biroul acestuia. Camera e#ecutorilor judecatoresti are obligatia de a asigura continuarea lucrarilor nee#ecutate. c. +esfasurarea activitatii executorilor judecatoresti. %#ecutarea silita si celelalte acte care sunt de competenta e#ecutorului judecatoresc se indeplinesc la cerere, daca legea nu dispune altfel. 6oate actele efectuate de e#ecutorul judecatoresc se redacteaza in limba romana. $ersoanele interesate care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana au dreptul sa ia cunostinta de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducator. In indeplinirea atributiilor lor e#ecutorii judecatoresti intocmesc procese-verbale, daca prin lege nu se dispune altfel. (n e#emplar al proceselor-verbale intocmite ramane la e#ecutor, iar celelalte e#emplare se comunica instantei de e#ecutare si celor interesati, dupa caz. 4a cerere, in termen de cel mult 3 zile, e#ecutorul va elibera copii de pe actele intocmite in indeplinirea atributiilor sale oricarei persoane care justifica un interes. %#ecutorul judecatoresc isi indeplineste atributiile cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, a statutului profesiei si a regulamentului de
82

aplicare a prezentei legi, precum si ale Codului de procedura civila si ale altor legi aplicabile in materie. "ctele privind e#ecutarea silita se indeplinesc la sediul biroului e#ecutorului judecatoresc, in timpul programului de lucru afisat in mod corespunzator sau la locul efectuarii e#ecutarii. In cazul in care intocmirea unui act nu sufera amanare din motive obiective, acesta va putea fi indeplinit si in afara programului de lucru. 0efuzul e#ecutorului judecatoresc de a indeplini un act sau de a efectua o e#ecutare silita se motiveaza, daca partile staruie in cererea de indeplinire a actului, in termen de cel mult 3 zile de la data refuzului. In cazul refuzului nejustificat de intocmire a unui act partea interesata poate introduce plangere in termen de 3 zile de la data la care a luat cunostinta de acest refuz la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul e#ecutorului judecatoresc. Judecarea plangerii sa face cu citarea partilor. In cazul admiterii plangerii instanta indica in -otarare modul in care trebuie intocmit actul. >otararea judecatoriei este supusa recursului. %#ecutorul judecatoresc este obligat sa se conformeze -otararii judecatoresti ramase irevocabile. Nerespectarea, cu rea-credinta, de catre e#ecutorul judecatoresc a obligatiei, constituie infractiune si se pedepseste cu inc-isoare de la / luni la un an sau cu amenda. "ctele indeplinite de e#ecutorii judecatoresti, care prezinta erori materiale sau omisiuni vadite, vor fi indreptate sau completate de catre acestia, la cerere sau din oficiu, cu citarea partilor, daca lucrarile cuprind date care fac posibila indreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Cererea de indreptare a erorii materiale sau de completare se va solutiona de urgenta. Despre indreptarea sau completarea efectuata se face mentiune pe toate e#emplarele actului. "ctele e#ecutorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii, controlului instantelor judecatoresti competente. "ctivitatea lor fiind supusa controlului profesional, in conditiile legii. Cei interesati sau vatamati prin actele de e#ecutare pot formula contestatie a e#ecutare, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila. Controlul profesional se e#ercita de :inisterul Justitiei, prin inspectori generali de specialitate, si de (.N.%.J., prin consiliul sau de conducere, si va avea in vedere) a. organizarea si functionarea Camerelor e#ecutorilor judecatoresti si a birourilor e#ecutorilor judecatoresti, b. calitatea actelor si lucrarilor efectuate de e#ecutorii judecatoresti, c. comportarea e#ecutorilor judecatoresti in raporturile de serviciu, cu autoritatile publice si cu persoanele fizice si juridice. ;iroul e#ecutorului judecatoresc va avea ar-iva si registratura proprii. "r-iva activitatii e#ecutorilor judecatoresti este proprietatea
88

statului, se pastreaza, se conserva si se preda in conditiile legii. .ecretariatul va efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si e#pedierea corespondentei, inregistrarea si indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter au#iliar necesare pentru buna defasurare a activitatii e#ecutorului judecatoresc. "ctivitatea de ar-iva si de secretariat a birourilor e#ecutorilor judecatoresti se reglementeaza prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. ;irourile de e#ecutori judecatoresti trebuie sa tina evidenta financiar-contabila, potrivit legii.

8<

Curs 3 !rganizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic &. Dobandirea si incetarea calitatii de consilier juridic, *. Drepturile si indatoririle consilierului juridic, /. +rganizarea profesiei de consiler juridic. 1. +obandirea si incetarea Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat, in slujba carora se afla si in conformitate cu Constitutia tarii. Consilierul juridic poate sa fie numit in functie sau angajat in munca, in conditiile legii, avand statut de salariat. In activitatea sa, consilierul asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice in serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de munca, apara drepturile si interesele legitime ale acestora in raporturile lor cu autoritatilor publice, institutiile de orice natura, precum si cu orice persoana juridica sau fizica, romana sau straina, in conditiile legii si ale regulamentelor specifice unitatii, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic. $oate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele conditii) a. este cetatean roman si are domiciul in 0omania, b. are e#ercitiul drepturilor civile si politice, c. este licentiat al unei facultati de drept, d. este apt din punct de vedere medical pentru e#ercitarea profesiei, e. nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de lege. %ste nedemn de a fi consilier juridic cel care) a. a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic, b. in e#ercitarea profesiei de consilier juridic a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin -otarare judecatoreasca irevocabila, c. este declarat nedemn, pentru alte cauze, din lege. %#ercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu) a. calitatea de avocat, b. activitatile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri, c. alte profesii autorizate sau salarizate,
89

d. functia si activitatea de administrator sau de lic-idator in cadrul procedurilor de reorganizare si lic-idare judiciara, e. activitatea publicistica salarizata, f. alte incompatibilitati prevazute de lege sau rezultate din situatia de conflict de interese, in conditiile legii. %#ercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu) a. activitatea didactica universitara si de cercetare, b. functia de arbitru, mediator sau e#pert, in conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese, c. participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice, d. orice alta activitate profesionala care nu incalca situatiile de incompatibilitate si de nedemnitate, e. calitatea de asociat, actionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de organizare juridica prevazute de lege. Incetarea e#ercitarii profesiei de consilier juridic are loc in urmatoarele situatii) a. prin renuntare scrisa la e#ecitarea profesiei, b. prin deces, c. daca impotriva consilierului juridic s-a luat masura e#cluderii din profesie. In toate situatiile de incetare a e#ercitarii profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai putea folosi legitimatia de consilier juridic, insigna, stampilele si roba. %#ercitarea profesiei de consilier juridic se suspenda in urmatoarele situatii) a. in caz de incompatibilitate, b. pe perioada de interdictie de a e#ercita activitatile profesionale, dispusa prin -otarare judecatoreasca sau disciplinara, c. in caz de neplata a ta#elor si a contributiilor profesionale timp de / luni de la scadenta acestora pana la lic-idarea lor integrala, d. in conditiile in care consilierul juridic indeplineste alte functii juridice sau profesii salarizate. 4a debutul e#ercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de * ani, perioada in care are calitatea de consiler juridic stagiar. Conditiile efectuarii stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea si celelalte conditii din perioada stagiului sunt cele prevazute in legea pentru e#ercitarea profesiei de avocat si statutului profesional al acesteia, care se aplica in mod corespunzator. Drepturile si obligatiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevazute in actul de numire sau in contractul de munca, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului.
<=

Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie si tribunale ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale. Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale. 2. +repturile si indatoririle consilierului juridic. #repturile consilierului juridic sunt) a. sa fie inscris in 6ablou, cu drept de e#ercitare a profesiei, daca indeplineste cerintele cerute de lege, b. consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatotrie si tribunale ca instanta de fond, la organele de urmarire penala, precum si la celelalte organe administrative cu atributii jurisdictionale, c. consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele, la organele de urmarire penala, precum si la toate autoritatile si organele administrative cu atributii jurisdictionale. Consilierii juridici au dreptul de a alege si de a fi alesi in organele de conducere ale colegiilor si ale (.C.C.J.0. (niunea Colegiilor Consilierilor Juridici din 0omania!, in conditiile prevazute de statutele acestor organizatii profesionale, In scopul asigurarii secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia si la locul unde isi e#rcita profesia sunt inviolabile. 0aportul dintre consilierul juridic si persoana juridica pe care o asista sau o reprezinta nu poate fi stanjenit sau controlat. Consilierii juridici nu raspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru sustinerile facute oral ori in scris in fata instantei de judecata sau a altor organe, daca acestea sunt in legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata. Indatoririle consilierului juridic sunt) 1. Consilierul juridic apara drepturile si interesele legitime ale institutiei, persoanei juridice, autoritatii sau entitatii pentru care e#ercita profesia, asigura consultanta si reprezentare juridica, avizeaza si contrasemneaza actele cu caracter juridic emise de acestea. Consilierul juridic acorda consultanta, opinia sa fiind consultative. %l formuleaza punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale si crezului sau profesional.

<&

Consilerul juridic manifesta independenta in relatia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde e#ercita profesia, precum si cu orice alte persoane din cadrul acesteia, punctul de vedere formulat de catre consilierul juridic in legatura cu aspectul juridic al unei situatii nu poate fi sc-imbat sau modificat de catre nicio persoana, consilierul juridic mentinundu-si opinia legala formulata initial, indiferent de imprejurari. In e#ercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde isi e#rcita profesia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat. Consilierul juridic, in e#ercitarea profesiei, se supune numai Constitutiei, legii, statutului profesiei si regulilor eticii profesionale. Consilierul juridic va aviza si va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum si semnatura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv. Consilierul juridic nu se pronunta asupra aspectelor economice, te-nice sau de alta natura cuprinse in documentului avizat ori semnat de acesta. Consilierii juridici sunt obligati sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si sa nu foloseasa e#presii jignitoare fata de completul de judecata, fata de ceilalti consilieri juridici, avocati sau fata de partile din proces. 2. Consilierii juridici sunt datori sa studieze temeinic cauzele in care asista sau reprezinta institutiile, autoritatile ori entitatile interesate, sa se prezinte la termene la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecator si de partile in proces, sa depuna concluzii orale sau note de sedinta ori de cate ori considera necesar acest lucru sau instanta de judecata dispune in acest sens. 3. Consilierii juridici sunt obligati sa participe la sedintele convocate de Consiliul Colegiului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care fac parte. "bsentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara. $. Consilierii juridici sunt obligati sa tina evidentele cerute de lege si pe cele prevazute in regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul (.C.C.J.0.-cu privire la cauzele in care asista sau reprezinta, sa avizeze pentru legalitate actele juridice si sa ac-ite cu regularitate ta#ele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului si bugetului (.C.C.J.0. %. Consilierii juridici sunt obligati sa restituie actele ce le-au fost incredintate institutiei, autoritatii sau entitatii interesate de la care leau primit.

<*

4. +bligatia de a pastra secretul profesional, prevazuta in 4egea nr. 3&1?*==/ este absoluta si limitata in timp, conform clauzei de confidentialitate. %a se e#tinde asupra tuturor activitatilor consilierului juridic. Consilierul juridic nu poate fi obligat in nicio circumstanta si de catre nicio persoana fizica sau juridica sa divulge secretul profesional. "ceeasi obligatie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale si angajatilor acestora cu privire la informatiile cunoscute de catre acestia in functiile pe care le detin. Consilierul juridic inscris in Colegiu, dar care nu isi va putea e#ercita profesia, se considera suspendat. Consilierul juridic, functionar public, ii sunt aplicabile si beneficiaza si de prevederile legii functionarului public. $erc-ezitionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului sau de munca sau ridicarea de inscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi facuta decat de procuror in baza unui mandat emis de judecator. %#ercitarea activitatilor specifice profesiei de consilier juridic) consultanta, asistenta, repezentare juridica, avizare pentru legalitate si contrasemnare de acte juridice de catre persoane neautorizate prin nerespectarea conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut reprezinta e#ercitare fara drept a profesiei de consilier juridic si se sanctioneaza conform legii penale. 6oti consilerii juridici asociati, membri ai colegiilor teritoriale, au indatorirea de a participa la activitatile profesionale, stagiile de pregatire profesionala, conferintele, simpozioanele si la orice alte manifestari organizate de colegiile teritoriale si (.C.C.J.0. potrivit statutelor si regulamentelor acestora. Colegiile si (.C.C.J.0. au obligatia sa actioneze prin toate mijloacele legale pentru organizarea si e#ercitarea unitara si specializata a profesiei. 4ipsa nejustificata a consilierului juridic asociat de la formele de pregatire profesionala sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinara, fiind sanctionata cu suspendarea din profesie pentru o perioada cuprinsa intre o luna si 2 luni. 3. !rganizarea profesiei de consilier juridic. a. !rganizarea si functionarea Colegiului Consilierilor Juridici. Colegiul teritorial este organizatia profesionala creata pentru toti consilierii juridici asociati in aceasta forma de organizare dintr-un judet sau din municipiul ;ucuresti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul e#ercitarii profesiei, ce asigura organizarea si e#ercitarea
</

profesiei de consilier juridic in mod unitar si apara drepturile si interesele legitime ale consilierilor juridici. Colegiul teritorial este persoana juridica de interes general si are sediul in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul ;ucuresti, avand patrimoniu si buget propriu. $atrimoniul Colegiului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile dreptului comun. Colegiul teritorial activeaza in baza statutului propriu. +rganele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite in statutele proprii. "tributiile si raspunderile organelor de conducere ale colegiilor teritoriale sunt statutele proprii. In cadrul fiecarui colegiu functioneaza un secretar general si un trezorier, o comisie de cenzori compusa din /-3 membri si o comisiei de disciplina formata din /-3 membri, a caror atributii sunt stabilite prin regulamentele proprii de functionare aprobate de "dunarea generala a Colegiului, in baza -otararilor Consiliului (.C.C.J.0. Colegiile teritoriale infiintate dupa constituirea (.C.C.J.0. devin membre cu drepturi si obligatii egale prin asociere. Decanii acestor colegii sunt de drept membri in Consiliul (.C.C.J.0. b. 1niunea Colegiilor Consilierilor Juridici din -omania. (.C.C.J.0. este formata din toate colegiile consilierilor juridici din 0omania si cuprinde toti consilierii juridici inscrisi in 6abloul acestora, cu drept de e#ercitare a profesiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a e#ercitarii profesiei de consilier juridic in 0omania. +rganele de conducere ale (.C.C.J.0. sunt) a. Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din 0omania, b. Consiliul (.C.C.J.0., c. biroul e#ecutiv, d. presedinte, e. prim-vicepresedinte, f. vicepresedinti. In structura centrala a (.C.C.J.0. functioneaza) a. secretarul general, b. Comisia centrala de cenzori, c. Comisia centrala de disciplina, d. Comisia metodologica de organizare si e#ercitare a profesiei de consilier juridic, e. "paratul te-nic administrativ. Congresul Colegiilor Consilierilor !uridici din $omania este constituit din cate un delegat pentru &== de consilieri juridic din fiecare colegiu si decanii colegiilor. Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea Consiliului (.C.C.J.0. sau la convocarea presedintelui
<1

(.C.C.J.0. 4a cererea a cel putin unei treimi din numarul colegiilor, Consiliul (.C.C.J.0. este obligat sa convoace congresul in sedinta e#traordinara, in ma#im &= zile de la solicitarea acestora. Convocarea congresului ordinar se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris colegiilor si prin publicarea intr-un ziar central. Consiliile colegiilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul colegiului si la instantele judecatoresti din raza teritoriala a acestora. Colegiile teritoriale sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin &= zile inainte de congres. Congresul este legal constituit in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta -otarari cu votul majoritatii membrilor prezenti. 'iecare colegiu are drept la un singur vot in Congresul (.C.C.J.0. Consiliul (.C.C.J.0. este constituit din decanii colegiilor teritoriale. :andatul membrilor Consiliului (.C.C.J.0. este de 1 ani. In cazul incetarii mandatului unui dintre ei, inlocuitorul sau e#ecuta diferenta de mandat. Inclocuitorul este desemnat de adunarea generala a colegiului teritorial. Consiliul (.C.C.J.0. are atributii si competente stabilite prin .tatutul (.C.C.J.0. %iroul xecutiv al (.C.C.J.0. este format din presedintele si primvicepresedintele (.C.C.J.0., precum si din cei / vicepresedinti alesi de Congresul (.C.C.J.0. dintre membrii sai pentru un mandat de 1 ani. (nul dintre vicepresedinti, stabilit la propunerea presedintelui, indeplineste functia de secretar al ;iroului e#ecutiv al (.C.C.J.0. ;iroul e#ecutiv al (.C.C.J.0. are atributiile si competentele stabilite prin .tatutul (.C.C.J.0. "resedintele U.C.C.!.$. are urmatoarele atributii) a. reprezinta (.C.C.J.0. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate, b. inc-eie conventii si contracte in numele (.C.C.J.0. in numele (.C.C.J.0., cu autorizarea ;iroului e#ecutiv al (.C.C.J.0., c. convoaca si conduce sedintele Consiliului (.C.C.J.0. si ale ;iroului e#ecutiv, d. ordoneaza c-eltuielile bugetare si e#trabugetare ale (.C.C.J.0., e. semneaza actele consiliului si ale ;iroului e#ecutiv. "rim&vicepresedintele U.C.C.!.$. este inlocuitorul de drept al presedintelui (.C.C.J.0. si are urmatoarele atributii) a. coordoneaza si organizeaza activitatea curenta a departamentelor profesionale si administrative ale (.C.C.J.0., b. supraveg-eaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si colegiile teritoriale, precum si relatiile dintre acestea din urma, c. acorda sprijin si ajutor colegiilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale.
<3

'icepresedintii U.C.C.!.$. sunt in numar de / si sunt inclocuitori ai presedintelui, in lipsa prim-vicepresedintelui, in ordinea stabilita de catre acesta, ei coordoneaza si indruma activitatea curenta a colegiilor. .ecretarul general al (.C.C.J.0. este ales de Congresul (.C.C.J.0. si indeplineste sarcinile stabilite de ;iroul e#ecutiv al (.C.C.J.0., mandatul acestuia fiind de 1 ani. In structurile centrale de conducere ale profesiei de consilier juridic) Consiliul (.C.C.J.0., ;iroul e#ecutiv al (.C.C.J.0., presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii (.C.C.J.0. durata mandatului in functie este de 1 ani si orice titular de mandat poate fi reales in aceeasi sau in alta functie din aceste structuri centrale de conducere. Comisia centrala de cenzori a (.C.C.J.0. se compune din /-3 membri alesi de catre Congresul (.C.C.J.0., pentru un mandat de 1 ani, dintre care unul are calitatea de contabil autorizat sau de e#pert contabil. Comisia centrala de cenzori are obligatia verificarii trimestriale a activitatilor economico-financiare ale (.C.C.J.0. si dispunerii masurilor necesare bunei administrari a patrimoniului (.C.C.J.0. Comisia centrala de disciplina a (.C.C.J.0. este alcatuita din 3-9 membri, alesi de Congresul (.C.C.J.0. pentru un mandat de 1 ani. :embrii Comisiei de disciplina se aleg dintre consilierii juridici cu o vec-ime mai mare de &= ani in activitati juridice. Comisia isi organizeaza, isi tine evidentele, isi desfasoara lucrarile si functioneaza in baza regulamentului propriu, validat de Congresul (.C.C.J.0. Comisia metodologica de organizare si e#ercitare a profesiei de consilier juridic este alcatuita din 8-9 membri alesi de Congresul (.C.C.J.0. si functioneaza in baza regulamentului propriu, validat de Congresul (.C.C.J.0. c-eltuielile necesare participarii membrilor Consiliului (.C.C.J.0., a ;iroului e#ecutiv al (.C.C.J.0. si a membrilor comisiilor centrale de cenzori, de disciplina si comisiei metodologice la sedintele acestor organe se suporta de fiecare colegiu.

<2

<8