GABRIEL TITA.

NICOLESCU

DREPT CIYIL. TEORIA

GENERALA A OBLIGATIILOR
CONTRACTUALE

Universul Juridic
Bucureqti

-20t6-

Cuprins

Abrevieri...

.........7

TITLUL I. Prezentarea generall

obliga(iilor

civile...

............9

Capitolul I. Considera{ii gi detimitiri prealabile importante privind viziunea noului

Cod civil romAn in materia obliga(iilor
..................9
Secfiunea I. Conceptul unitar de abordare a dreptului privat rom6n
............9
Secfiunea II. Delimitarea dreptului afacerilor gi a dreptului profesioniqtilor . ... ......... ... 1 3
Capitolul II. Nofiunea obliga,tiitor civile.......
Capitolul III. Clasificarea obligafiilor civile

........17
........22

TITLUL il. CONTRACTUL CA IZVOR DE

........25

OBLIGATII.............

Capitolul I. Considera{ii

generale

Capitolul II. Clasificarea

contractelor...........

Capitolul III. Interpretarea

contractului.................

......25
.......31

...............47

Capitolul IV. Condi{iile de validitate ale contractului................. .............51

Secfiunea L Scurte considerajii generale introductive
.............51
Secfiunea II. Conditiile de form6..
........................51
Secfiunea III. Forma ceruti pentru opozabilitateafa!i, de terfi........
...........59
SecJiunea IV. Condiliile de fond ale contractului............... ........................69
Subsecfiuneal Capacitatea pbrfilor contractante
................69
Subsecliunea II. ConsimFmdntul
.....................j2
Subsecliunea III. Viciile de consimlimdnt..............
............j4
Subsecfiunea fV. Obiectul contractului..................
.............95
SubsecfiuneaY. Cauza

Capitolul V. incheierea

contractului

contractului............

.................96
.......10g

Capitolul VI. Conven{ii precontractuale

.. ....... .. . 1 1 5
Secfiunea L Considerafii prealabile
....... ... ......... . 1 1 5
Secfiunea II. Promisiunea de a contracta .
... .. ...... 1 1 5
Subsecfiunea I. Consideralii introductive ...........
.. ... ....... ... 1 1 5
Subsecliunea II. Condiliile promisiunii de a contracta .. ..
.. ....... ,.. ......... 1 1 g
Subsecliunea III. Efectele promisiunii de a contracta.....
....,.................122
Subsecfiunea IV. Aplicatii legale ale promisiunii de a contracta
.........r24
Sec{iunea III. Pactul de op{iune
.......I27

392

Drept civil. Teoria generald a obligafiilor contracfuai;

Capitolul VIII. Efectele contractului............

......1-+:
Secfiunea I. Considerafii generale
......................11:
Secliunea II. Principiul obligativitl]ii efectelor contractului . ... .. .. .. ..... .. .. .. .. .... .. .. ..... .. 1 4,:
Subsecfiunea I. Principiul aplicabil
................14-:
Subsecliunea II. Excepfiile de la regula obligativitdlii ................
.........146
Secliunea III. Principiul relativitdlii efectelor contractului
. .. .. ...... .. .. ...... . 1 5 8
Subsecliunea L Principiul aplicabil
................i58
Subsecliunea II. Exceplii de la principiul relativitdlii efectelor contractului...........159
Secfiunea fV. Principiul bunei-medinfe contractuale
............18-+
.

SecfiuneaV.Efectelespecificealecontractelorsinalagmatice...........
Subsecliunea I. Considera{ii generale.................
Subsecliunea II. Excepfia de neexecutare...........
Subsecliunea III. Rezolufiunea qi rezilierea contractului

.....189

...............189
...............192
......................194
Subsecfiunea IV. Riscul contractual.
..............200
Secliunea VL Executarea silitd a obliga{ii1or..................
.......215
Secliunea VII. Alte mijloacele de protecfie a drepturilor creditorului
......240

Capitolul IX. Obligaliile afectate de modalitlfi qi obligafiile complexe....................244

Secliunea I. Obligafiile afectate de modalitdti . . . .
.......244
Subsecliunea L

Subsecliunea
Subsecfiunea

Noliuni.

II. Condilia qi obligafia condilionah ...............

IIL Termenul qi obligalia afectatd de termen...

...............244
...............245
...............249
.....................256

Secliunea IL Obligaliile complexe

Subsecliunea L Obligafiile complexe cu pluralitate de p5rli
................256
Subsecliunea II. Obligatiile complexe cu pluralitate de prestafii ................ ..........'272

Capitolul X. Transmisiunea qi transformarea

Secliunea I. Cesiunea de creanli
Secfiunea
Sec{iunea
Secfiunea

obliga(iilor...........

II. Subroga_1ia.................
III. Transmisiunea de datorie
IV. Cesiunea contractului................

Sec{iuneaV.

Novalia.

...........274
.....274
.....................303
.............305
......................308
......................310

Capitolul XI. Stingerea obligafiilor..............

.......313
Seciiunea L Consideralii generale privind modurile de stingere a obliga{ii1or............313
Sec,tiuneall. Plata......
......................313
Secfiunea III. Compensa!ia.........,..
.....................326
Secfiunea IV. Confuziunea...........
......................332
Secfiunea V. Remiterea de datorie
......................334
Secliunea VI. Alte moduri de stingere a obligaliilor................. ...............340
Sec.tiunea VlL Restituirea prestafiilor..............
......................342

Capitolul XII. Nulitatea contractului...........

Secfiunea L Considerafii introductive..............
Secliunea II. Clasificarea nulitdlii.

.......345
......................345

......................34i

Cuprins

393

nulitdfii
contractului................
nulititii

Sec{iunea III. Efectele

Sec{iunea fV. Validarea
Sec{iunea V. Delimitdri necesare in materia

........356
.....................362
............368

UNILATERAL................
generale.................

....................372

unilateral)
Capitolul III. Promisiunea publici de recompensi.........

..........378

TITLUL UI. ACTUL JURIDIC

Capitolul I. Considerafii

Capitolul II. Promisiunea unilaterali (angajamentul

......372

.....381

TITLUL IV. F'APTELE JURIDICE LICITE CA IZVORDE O8LIGATII...........383

Capitolul I. Gestiunea de afaceri
Capitolul II. Plata

nedatorati

Capitolul III. imbogi{irea

Bibtiografie

selectivi..

frri justi cauzi

......383
...........J85
.......388
.....390

TITLUL

Prezentarea generali a obliga[iilor civile

Clprrolul

coNs IDERATTT $I DELI M ITARI PREAI*ABI LE IM PORTAT''{TE

PRMND VIZIUNEA NOULUI COD CML ROMAI\ iT'I U.ITENTA
OBLIGATIILOR
SecEiunea

Conceptul unitar de abordare a dreptului priaat romdn

1. Preciziri introductive. Noul Cod civil, precum gi legea de punere in aplicare a
noului Cod civil aduc o modificare extrem de importantd in materia dreptului civil, dar gi a
dreptului comercial; aceastd din urmd ramuri de drept noi am redenumit-o, cu ani in urmd,
in lucrdrile noastre, dreptul afacerilorl, noflunea fiind mai aproape de realitatea economicd
actuald qi, in orice caz, mult mai cuprinzltoare fa{i de termenul clasic, necuprinzltor,
inexact gi desuet, uneori, de drept comercial. Practic, noile reglementiri cuprinse in Codul
civil in vigoare inoveazd evident qi, pe alocuri, esen,tial in ceea ce priveqte domeniul de
aplicare a normei juridice de drept privat. Astfel, in perspectiva actuali a raporturilor
private de drept civil qi/sau drept comercial, prima precuare care se impune este ci insuqi
termenul de comerciqnt nu mai existd in noul Cod civil. Noul Cod civil (pe care il vom
prescurta in lucrarea noastrd ,NCC", a$a cum o fac Ai alli autori) este cdt se poate de
consecvent in acest sens, termenul de comerciant fttnd inlocuit in toate cazurile cu termeni
corespunzdtori2. Termeni adiacenli, cum ar fi cuvdntul comercial, mai sunt folosifi, in
schimb, in actualul Cod civil, insi extrem de r#.
1 G. Tila-Nicolescu, Tratat de dreptul afacerilor. Vol.

I-

Persoanele

juridice, Ed. Wolters Kluwer,

Bucwegti,2009.
2 Legea de punere in aplicare a Codului civil precizeazl expres faptul cI
,,in cuprinsul actelor normative
aplicabile la data intrdrii in vigoare a Codului civil, referirile la comerciansi se considerd a fi Jdcute la persoanele fzice sau, dupd caz, la persoanele juridice supuse tnregistrdrii tn registrul comerlului, potrivit prevederilor art. I din Legea nr. 26/1990 privindregistrul comerlului, republicatd, cu modificdrile qi completdrile
ulterioare, precum Si cu cele aduse prin prezenta lege" [art. 6 alin. (1) din Legea nr. 7ll20ll]. De precizat insd
cd termenul comerciant va r[mAne, potrivit alin. (2) din articolul cita! in legislalia consumatorilor, a mdrcilor gi
indica{iilor geografice, precum qi in Legea pomiculturii nr. 348/2003.
3 De pild5, art.945 alin. (2) NCC, referitor la bunul gdsit:
,pe asemenea, in cazul bunurilor cu valoare
comerciald, proprietarul este obligat sd pldteascd gdsitorului o recompensd reprezentdnd a zecea parte din pre!
sau din valoarea actuald a bunuluf' . Sau, in art. 1.363 NCC - Divulgarea secretului comercial: ,,O persoand se
poate exonera de rdspundere pentru prejudiciul cauzat prin divulgarea secretului comercial dwedind cd
divulgarea afost impttsd de imprejurdri grave ce priveau sdndtatea sau siguranla publicd' - s.n.

10

Titlul I. Prezentarea general{, a obligatiilor civile

Problema pe care ne propunem s[ o tanglm incd de la incepuful prezentei lucrdri este

rdspunsul la infrebarea: mai existS rrmura de drept comercial, dupd adoptarea noului Cod
civil? Putem vorbi, prin urma.re, in cartea de fa!i, despre o teorie generali a obligaliilor
civile, qi, in mod distinct, sau cel pufin ca o varietate, despre teoria obligafiilor comerciale,
respectiv despre excepfii incidente in materia dreptului comercial (a dreptului afacerilor)?
Discu{ia este importanti, dat fiind faptul cd, pdnd la adoptarea noului Cod civil, aeeastd
delimitare stdtea la baza studiului dreptului privat.
Sub acest aspect, trebuie precizat faptul c[, dup6 aparilia noului Cod civil, au fost
exprimate opinii diferite, care s-au conturat, in final, in dou[ mari curente: un prim curent
susline disparilia totall a dreptului comercial din peisajul dreptului privat romAn; cel de-al
doilea curent sus,tine c5" dimpotrivS" dreptul comercial nu a dispdrut, continudnd sd existe Si
sub imperiul noului Cod civil romdn. Aqadar, noul Cod civil porneqte deja la drum cu o
dilemd ampld, care a dat nagtere la multe teorii qi dezbateri aprinse pe aceastd temd; nu
frecuse nici un an de la adoptarea sa qi deja existau, in literatura juridic[, sute de pagini care
abordau chestiunea pe care incercdm noi sb o ldmurim aici. Autorii s-au intrecut (qi se intrec
in continuare) in a-qi expune motivele in sprijinul unei anumite opinii, insd nu ne putem

face

c[ nu observ[m

subiectivismul teoriilor exprimate, subiectivism care derivd,

s[

recunoagtem, din formaliunea,,civilistd" sau,,comercialistl', a autorului.

2. Opiniile exprimate in doctrini. Cei care susfin disparitia dreptului comercial (in
special, Prof. Dr. $. Beligrddeanu) pornesc de la aga-numitul caracter monist al
reglementdrii noului Cod civil gi conchid ci nu mai existl un drept comercial caramurd
distincti, autonom[, de drept privat, in raport cu dreptul civil gi cd se poate vorbi, cel mult,
despre o subramurd a ,,dreptului profesionigtilor" in cadrul ramurii de drept civill. in
schimb, cei care sus{in contrariul (cel mai vocal fiind Prof. Dr. St.D. Clrpenaru) concluzioneazd, trangant cdteza pur romdneascd potrivit c5.reia, in temeiul sistemului monist de
reglementare, raporturile comerciale devin raporturi civile qi, implicit, dreptul comercial igi
inceteazd existenfa, este o eroare2.
Disensiunile sunt interesante gi sunt atdt de multe incdt nu vom putea si le reproducem
aici; vom incerc4 in schimb, s[ conturdm o opinie personald" ins[, evident, fir ex abrupto,
ci cll[uzifi de ,Jeoria pagilor mIrun1i".

De unde vom pleca de altundev4 dac[ nu de la lege? Pentru cd o certitudine, in toatl

aceastii dezbatere contradictorie, ne-o oferi legea; noul Cod civil folosegte o no{iune de
absolutd noutate pentru a delimita raporturile juridice tipic civile (aga-numitele relafii inhe
necomercianti, despre care se vorbea pdn[ in prezent) de raporturile juridice comerciale
(adicd fostele relatii patrimoniale intre doi comercianti sau intoe un necomerciant gi un
I A se vede4 in acest sens, articolul
Corniderayii tn legdturd cu efectele cmacterului ,,monist" al Codului
civil romdn actual asupra fiinldrii, tn continuare, a urrui ,,&ept comercial" tn Romdnia, autor $. Beligrddeanu"
in ,preptul" nr.9l20l2,p. 11.
2

ll,

A se vedea articold, Dreptul comercial - intre conrinuitale qi contestare, in ,,Dreptuf' nr. 1012012, p.
de St.D. Cdrpenaru. Autorul exemplifici cu realitatea juridicd din alt ldd cum ar fi Elvefia qi Italia unde, degi
sistemul monist de reglementare a dreptului privat este prezent de peste 70 ani, nu a contestat nimeni existenta
distincti a dreptului comercial.

Capitolul I. Consideratii $i delimitdri prealabile importante privind

viziunea...

1l

comerciantl). Este vorba despreprofesionist, o nofiune pe care noi o considerlm corectd, gi

chiar dacl nu suntem (ince) h fel de familiarizali cu e4 a$a cum eram cu termenul de
comerciant (folosit pdnn in 20ll), este cuprinzitoare Sivueazltoate sifualiile in care avem
de-a face cu activit[,ti efectuate de persoane fizice sau juridice care exploateazi o infueprindere, indiferent dacd aceasta are sau nu scop lucrativ. Aqadar, nu mai avem comerciant,
avem profesionist. Insdqi Legea 7Il20t1 pentru punerea in aplicare a noului Cod civil
clarifici acest aspect, in mod expres, la art.2l3: ,,La data intrdrii in vigoare a Codului civil,
termenii Si expresiile din legisla|ia civild Si comerciald in vigoare se inlocuiesc cu termenii
Si expresiile corespondente din Codul civil".
Aga fiind, credem cd ramura de drept care ar reglementa raporturile patrimoniale intre
profesioniqti se va putea numi mai degrabi dreptul profesionistilor (dar, vom vedea, ca gi
componentd a dreptului afacerilor), qi nu se va putea numi, desigur, avdnd in vedere c[ nu
mai existi no{iunea de comerciant, dreptul comercial. ln schimb, se va mai vorbi in
continuare despre contracte comerciale, despre obliga,tii comerciale, bunuri cu valoare
comerciald, secret comercial etc., noliuni care nu dispar, intrucAt termenul comercial ntva
putea dispdrea din vocabularul nostru; in plus, reguli specifice aplicabile obliga{iilor
comerciale (obligatiilor ?n care sunt implicali profesioniqti) sunt prevdzute de lege, aSa cum

lucrlrii.
Prima concluzie pe care o desprindem din cele expuse pdni acum este inlelegerea
domeniului de aplicare a noului Cod civil (acesta fiind, de altfel, qi scopul demersului
nostru, personal nefiind adep{ii teoretizdrii excesive qi inutile), domeniu pe care, vrem, nu
vrem, ne place sau nu ne place, suntem ,,comercialiqtf' sau ,,civiligti", febuie sd il
acceptim: actualul Cod civil se aplicS, in primul rdnd, in raporturile dintue subiectele
,,clasice" de drept civil (adici raporturilor dintre un neprofesionist Si un alt neprofesionist)
dar, in egali mIsurS, se aplicd gi raporturilor dintre un profesionist qi orice alt subiect de
drept privat (adicd dintre un profesionist Si un neprofesiomsf), precum qi raporturilor dintre
doi profesiorzrqf/. Sub aspectul comercianlilor dn vechea reglementare, lucrurile le-am
limurit, agadar, prin ldmurirea domeniului de aplicare a Codului civil cu privire la
subiectele de drept pe care le vizeazd,. Aqadar, nu mai avem de-a face cu comercianfi, ci cu
profesioniSti, nu mai avem litigii comerciale, cilitigii cu profesioniSti.
vedea pe parcursul

3. Profesionigtii. Dar sd vedem ce se infelege prin profesionist, acest nou actor al

dreptului privat romdn. Sunt consideraf, profesioniqti, pohivit noului Cod civil, to{i cei care
exploateazd o intreprindere. Constituie exploatarea unei inffeprinderi exercitarea sistematicd, de citre una sau mai multe persoane, a unei activitdfi organizate ce consti in producere4 adminisfuarea ori instriinarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent dacd
are sau nu un scop lucrativ. in concret, observim ci nofiunea de profesionist, cu mult mai
larg[ dec6t cea de comerciant, cuprinde toate categoriile de persoane ce desfbgurau orice fel
de activit[f, sub orice formd de intreprindere, aga cum erau acestea prezentate in viziunea
legisla{iei anterioare, qi anume:
I Ambele situa{ii, atdt raporturile juridice dinte doi comercianfi (acte de comer{ subiective gi incontestabile
- art. 4 Cod Comercial), cdt qi cele dinfe un comerciant qi un necomerciant (acte de comerf unilaterale sau mixte
ert.56 Cod Comercial) erau reglementate in tecut (dar nu demult), de legea comercialS. debazA Codul
Comercial - in prezent abrogat expres prin noul Cod civil.

12

Titlul I. Prezentarea generald

obligafiilor civile

- Comercian{ii (mai

exact, fosta categorie a comercianfilor) - persoane juridice, perfizice autoizate;

- SocietS(ile civile, anterior reglementate de vechiul Cod civil (in prezent, a$a cum vom
vedea, societ[lile pot fi numai societifi civile, pofrivit noului Cod civil);
- Persoanele juridice non-profit;
- Persoanele flzice carc desfbqoard profesii liberale.
Contractele intre profesioniSti ar trebuie s[ fie, aqadar, acele contracte incheiate intre
doud sau mai multe persoane care sunt considerate profesionigti, precum si confoactele
dintre profesionigti qi orice alte subiecte de drept civil. Aceste contracte sunt reglementate,
in prezent, de un singur act normativ de bazd, qi anume de Codul civil romdn, spre deosebire de situafia anterioard, in care avezrm doui legi debazd: Codul civil gi Codul comercial.
Evident ?n materii speciale, Codul civil se completeaz[ cu acte normative speciale care
reglementeazd un anume tip de contract ?ntre profesioniqti gi care reprezinti norma juridicd
special[, spre deosebire de Codul civil care imbraci in astfel de situalii, forma unei norme
juridice generale.
Dar noul Cod civil romdn (acelaqi Cod civil romdn) se aplici, in egall mdsuri, qi
confuactelor civile veritabile, adici acelor contracte incheiate intre dou[ p"iso*. din care
niciuna nu are calitatea de profesionist, dupd limuririle fhcute mai sus.
soane

4. Obliga{iile comerciale. Ce facem insd cu actele de comer! reglementate pdnl de

curdnd de Codul comercial? Sub acest aspect, precizarcaprealabil5 gi importanti, care se
impune a fi re,tinut5, inainte de a incepe orice dezbatere pe marginea obligaliilor qi contuactelor comerciale, este aceea cd., a$a cum am stabilit deja, in terminologia3*iai.a acfuali nu
mai existd nofiunea de comerciant gi, prin urmare, nu mai existi dihotomia infue comercianli 9i necomercian,ti, despre care discutam in vechea legislalie. Ne amintim cd, plec6nd
de la ?nsuqi modul de reglementare a dreptului civil (Codului civil) gi dreptului comercial
(Codului comercial), toatl abordarea se raporta gi se sistem atiza la aceasti diviziune
primordiali: comerciant gi necomerciant (in mod evident, distincf,e importanti se fbcea

firtre acte de comerf qi acte civile).

Dar care sunt, in reglementarea acfualului cod civil gi in lipsa unui cod comercial,
obligafiile comerciale (obligatiile la care participd, care implic5, cel pugn un profesionist)
gi, mai cu seamd, care sunt izvoarele obligafiilor comerciale? in opinia noastrd, fal6 de
consideratiile ftcute aici, pentru a afTa acest lucru, in primul rend, trebuie identificate

izvoarele obligafiilor civile,

in functie de acestea urm6nd a stabili izvoarele obligafiilor

comerciale, intrucdt, evident, ele coincid, chiar dac[ avem de-a face gi cu particularitajli in
cazul obliga,tiilor comerciale.

Aqadar, legea (evident, cu preponderenfi noul Cod civil) este izvorul obligatiilor
comerciale. Tot legea (gi tot preponderent noul Cod civil) este qi sediul materiei pentru
contractele comerciale. Pentru a se referi la obligaf;i comerciale evitAnd termenul de
comerciant, noul Cod civil vorbegte despre ,,activitiili efectuate de profesionigti,, sau
,,activitdfi exercitate in cadrul unei infeprinderi". Astfel noul Cod civil stabileqte reguli de
determinare a prelului intre profesioniqti (art. 1.233), precum gi criterii particulare de
apreciere a vinovdfiei in cazul profesionigtilor (art. 1.358). De asemenea Codul civil actual
instituie o prezumtie de solidaritate intue debitorii unei obliga$i confractate in exerciliul
activitdlii unei intueprinderi (art. I.446), precum gi intirzierea de drept in executarea unei

Capitolul L Consideratii $i delimitdri prealabile importante privind

viziunea...

13

obligafii de platd a unei sume de bani, asumatd in exerci{iul activitiJii unei intreprinderi
lart. 1.523 alin. (2) lit. d)1, chestiuni derogatorii de la regulile reglementate in obligafiile
civile, care se reglseau inainte tn Codul comercial. Alte reguli specifice aplicabile profesioniqtilor (persoanelor care exploateazd o intreprindere, potrivit noului Cod civil) le reg[sim
in Codul civil actual, in materie de privilegii (art. 2.339 NCC) sau la ipoteca universalitilii
de bunuri (art, 2.368 NCC). in materie de drept contractual, reguli particulare aplicabile
profesionigtilor (comercianfllor) le gisim in contuactul de vAnzare (termenul special de
2 zile pentru denun{area viciilor ascunse), in confuactul de locafiune, in contractul de
depozit (depozitarul profesionist care trebuie sd aibi o gnje sporiti de bunurile depozitate art.2.107 NCC), 9i exemplele pot continua.
Conchidem, sub acest aspect, ci obligafiile comerciale (obligaflile profesioniqtilor)
sunt, in fapt, obliga{ii civile, care prezintd insi c6teva mici particularitdfl, special re{inute de
lege; de altfel, aceasta era situafla gi in vechea reglementare.

Sec[iunea

Delimitarea dreptului afacerilor

Qi

II
a dreptului profesionigtilor

5. Sediul unic aI materiei de drept privat. Agadar, noul Cod civil romdn este unicul act
normativ in materie de obligaf,i gi confracte, mai exact in materie de teorie general[ a
obligafilor (obligafi civile qi obliga$i comerciale), dar gi a contactelor (atAt contacte intue
profesioniqti - vechile contracte comerciale -, cdt gi cele intre neprofesioniqti). in mod
evident, numindu-se ,,Codul civil", acesta reglementeazS, in primul rdnd, raporturile juridice
civile, adicd raporturile infre neprofesioniqti, acestea constituind practic dreptul comun in
materie de drept privatl. Acolo unde insd legea a considerat cd este necesard o reglementare
diferiti a raporturilor dintre profesionigti, s-au fbcut precizirile de rigoare cu privire la
aspectele particulare; precizdrile sunt de cele mai multe ori inechivoce, tocmai pentru a nu
exista disculii gi neclaritdf. Este, ca si spunem aqa" aceeaqi abordare care exista inainte de
adoptarea noului Cod civil, diferenfa fiind aceea cd acum vorbim despre un singur act
normativ de bazd care reglementeazd, dreptul privat in general, din care dreptul comun il
constituie dreptul civil iar dreptul special il reprezinti dreptul afacerilor, cu subramura s4
dreptul profesionigtilor. Anterior adoptirii noului Cod civil aveam Codul civil, ca
reglementare generalS, de drept comun, qi Codul comercial, care cuprindea cdteva (dm
esenfiale) dispoziSi speciale aplicabile obligaflilor comerciale; in acest sens, reamintim doar
prevederile exffem de relevante ale primului articol din Codul comercial: ,jn comery se aplicd
Iegea de fa1d. (Jnde ea nu prevede se aplicd Codicele Civil". in prezent, lucrurile sunt cAt se
poate de clare: Codul comercial a fost abrogat expres prin noul Cod civil. Prin urmare,
legea-cadru va fi Codul civil, calitatea sa de act normativ cu caracter general fiind enunfati
expres in cel de-al doilea articol, care aruti- cd el constituie dreptul comun penfru toate
domeniile la care se referd litera sau spiritul dispoziliilor sale (evident cu preponderenfi,
dispoziliile sale se aplicd in materia dreptului privat intem - drept civil qi dreptul afacerilor).
t ,pispoziliile prezentului cod reglementeazd raporturile patrimoniale nepatrimoniale dinlre persoane,
Si
ca subiecte de drept

civif'-

art. 2 atin. (1) NCC.

14

Titlul I. Prezentarea generall

obligatiilor civile

Toate sursele noaste principale de inspiratie merg pe acelaqi principiu monist al

reglementdrii, gi ne referim, in principal, la Codul civil Qudbec, la Principiile Dreptului
European al Contractelor sau la Regulile Comune de Referin(i in Drept Privat European,
acte normative despre care vom vorbi pe larg pe parcursul prezentei lucr[ri.

Dreptul afacerilor gi subramurile acestuia. Fa{i de considerentele expuse mai sus

cele dou[ curente diamefral opuse, opinia noastrd personald se
afld undeva la mijloc. Cu toati considera{ia pentru cei care susfin contrariul, noi credem ci,
in prezent, nu mai putem vorbi despre o disciplinl denumitd expres drept comercial, aceasta
neavdnd o reglementare de lege latainRom6ni4 dat fiind cd actualul Cod civil nu foloseqte
no{iunea de comercianf, iar Codul comercial romdn carc vtz4 in toatl reglementarea s4
nofiunea de comerciant gi disocierea acte juridice civile/acte juridice comerciale (acte de
comer{) a fost abrogat expres prin noul Cod civil. Agadar, lucru cert, nu mai exist[ no$unea
6.

gi

fafi de pr[pastia dintre

de co-merciant,

in

nt

mai existd noliun ea de drept comercial.

schimb, putem vorbi, in aceasti materie, a$a cum am antamat dej4 despre un
veritabil drept al afacerilor. Consider[m cdo fatfr, de realitSlile economico-sociale actuale,
fap de dinamica afacerilor gi de specificul raporturilor dinfre comercian{i (profesionigti,
dupd terminologia folosit[ de noul Cod civil), se poate vorbi, cu toatd certitudinea, despre o
materie a dreptului afacerilor. in opinia noastrS, o astfel de materie este, in fapt, o ramurd
multidisciplinard de drept, inr[ddcnatd. putemic in noul Cod civil, dar qi in alte acte
normative cu valenfe ,,de business" sau chiar eminamente comerciale: legislafia societlfilor,
legislafia piefei de capital, legisla{ia insolvenlei etc. Dar, in acelagi timp, aceaste ramuia de
drept va ft caractertzati gi prin interferenfe profunde qi de substanti cu disciplinele de drept
public, care igi au izvorul, cu preponderen{i, in legislafia fiscali (atdt in normele de drept
material, dar mai cu seamd cele de drept procesual fiscal), in legea penall substan{iali
(infrac,tiunile economice) qi in reglementdrile vamale. in fine, o astfel de ramurd de drept va
cuprinde gi qtiin{a normele procedurale in materie civili, aplicabil[, ?n fapt, gi proceselor in
materie comerciald (litigiitor intre profesioniqti). Cu alte cuvinte, ramura dreptului
afacerilor va trebui sI cuprind[ urmitoarele discipline: dreptul profesioniqtitor (in care este
inclus qi dreptul societI{ilor comerciale sau, mai corect, in prezent, drepful societar), dreptul
obligaliilor qi al contractelor comerciale, dreptul insolven,tei, dreptul fiscal qi Oreptut
procesual fiscal, dreptul comerfului internafional gi dreptul penal al afacerilor.
Concluzia: in materia care ne intereseaz[ aici, dreptul profesionistitor este o subramurl
de drept carc abordeazd profesioniqtii, aqa cum sunt ei defrnifi de noul Cod civil; dreptul
obligaliilor si contractelor comerciale (intre profesionigti) este o subramurd de drept care
are ca obiect de studiu teoria generali a obligaliilor, precum gi confactele in care sunt
implicafi profesioniqtii. Ambele subramuri de drept formeaz5, al[turi de alte discipline
enumerate mai jos, ramura dreptului afacerilor.
In prezenta lucrare vom aborda materia dreptului contractual, priviti din perspectiva
regulilor generale aplicabile oricdrui tip de contuact, adicd vom prezent4 pentru motivele pe
care le vom expune mai jos qi pe care le glsim cdt se poate perLinente, o veritabild teorie
generali a obliga{iilor contractuale.

civil

7. lntoarele dreptului contractual romAn actual. Vechiul Cod civil romdn (Codul
1864, inhat in vigoare in anul 1865), aborda obligatiile de o manier[ destul de diferitd,

Capitolul I. Consideratii $i delimitdri prealabile importante privind

viziunea...

15

dat fiind cd acesta era influenfat, dupl cum se qtie, de Codul civil francezl, cele doui coduri
prezentdnd similitudini evidente qi chiar, in anumite chestiuni, identitate de reglementare.
Codul civil 1864 nu tuata materia obligaliilor in general, cu titlu de reguli aplicabile oricdror
obligafii, ci fbcea referire, in mod primordial gi esenfial, la materia contractelor
(convenliilor), ceea ce inseamnd cI, practic, teoria generald a obligafiilor incepea gi se
termina cu teoria generalS a obligaf,ilor contractuale. Mul,ti autori au considerat acest mod
de legiferare ca fiind o metodologie ira{ional5" insa in opinia noastud, nu poate fi ignorat
faptul cd, inff-adevdr, baza, esenfa obligafiilor ce derivd din acte juridice este reprezentatd,
in fond, de obliga{iile contractuale. Este insd tot atdt de adevdrat faptul cd actualul Cod civil
oferd o abordare mai coerenti, prezentdnd o teorie generali a obligaliilor gi continudnd apoi
cu izvorul principal al obliga"tiilor, contractul; de altfel, aceasti metodd a fost folositd,
invariabil, de to{i autorii de specialitate, atdtpe vechiul Cod civil, cdt qi, in mod evident, pe
noul Cod civil. Important de relinut aici este cdgtigul enofin pe care l-a ob,tinut materia
obligafiilor, prin reglementarea distinctd a unor institufii juridice care, anterior, nu se

bucurau de capitole distincte, fiind doar creafia docfrinei gi a jurisprudenfei. Cu titlu de

exemplu qi in mod prioritar, avem in vedere regimul juridic al nulitifli actelor juridice sau
regimul juridic al desfiinfirii culpabile a contractelor (rezoluflune qi reziliere).
In mod evident, principala noastrl surs5 de inspirafie, a$a cum s-a amintit dej4 este
Codul civil al provinciei canadiene Qudbec (Codul civil Qudbec, prescurtat C.C.Q.)2,
aceasta reglementare fiind considerati cea mai modern5, intrucdt combind intr-o manierd
fericitd dreptul de sorginte romanl (mai exact, aspectele de actualitate din dreptul francez)
cu elemente de drept cutumiar (fiind codificate, practic, soluliile jurisprudenfiale). Pentru
aceste motive, legea din Qqdbec a fost preluati, intr-o formi sau alta, de multe liri ale
lumii, inclusiv de Romdnia. insdgi expunerea de motive a Codului nostru civil aminieqte ci
echipa care l-a redactat a avut sprijinul autorilor Codului civil Qudbec; de altfel, dintr-o
lecturare mai atentS, se poate observ4 de cltre orice cititor, influenfa pe care acest Cod
nord-american a avut-o asupra Codului nostru actual, fiind chiar texte care au fost copiate,
pur qi simplu, din codul civil canadian in Codul civil romdn. Discufiile asupra acestui cod
canadian sunt ample, insd ne vom mdrgini aici si spunem doar cd esen(a codificlrii se
invdrte in jurul unui nou concept in materia marii ramuri de drept priva! qi anume
conceplia monistd de reglementare (legiferarea raporturilor juridice de drept privat dinh-o
singuri perspectivd, a dreptului civil propriu-zis, renuntAndu-se, astfel, la vechea delimitare
drept civiVdrept comercial); vom puncta, pe parcursul lucrdrii de fafi, considerentele
noastre legate de textele corespunzdtoare din Codul civil Qu6bec, acesta fiind practic, in
prezent, principalul subiect de dezbatere pe tirdmul dreptului comparat (aqa cum inainte de
adoptarea noului Cod civil, dreptul comparat in materia dreptului civil romdn viza,
primordial, Codul civil francez).
l La datz adoptirii, in anul 1804, Codul civil francez s-a numit Codul civil Napoleon; a suferit de-a lungul
anilor o serie inteagd de modificdri, ins6 el este aplicabil qi in prezent.
2 Codul civil
Qu6bec a fost finalizat in l99l gi a intrat in vigoare in1994 qi este aplicabil, aqa cum rezulti
qi din denumire, doar in provincia canadiand Qubec, care, de alfel, este qi cea mai mare, ca populalie, din
Canada. Deqi in provincia Qudbec limba oficiald este limba francezd, tebuie precizat cd legislativul a aprobat ca
variant2l oficiald a Codului civil qi versiunea in limba englezi, acesta fiind qi motivul penfu care, in cuprinsul
lucrf,rii de fafi. arr' citat texte legale ale codului, atet din varianta in limba francez.E, cdt gi din varianta in limba
englezd,. In restul Canadei se aplici common-law, dreptul civil cutumiar, necodificat care este in vigoare, de
altfel, qi in SUA (cu excep{ia statului Louisiana).