Sunteți pe pagina 1din 87

Teoria general a obliga iilor.

NCC
Notiunea de obligatie
Continutul raportului obligational: art. 1164 Cciv. : Obligatia este o legatura de drept in
virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa
obtina prestatia datorata..
2 sensuri:
a) sens restrans latura pasiva a raportului obligational indatorirea subiectului pasiv, debitorul, sa
dea, sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea creditorului care are posibilitatea de a recurge la forta de
constrangere a statului.
b) sens larg sensul din art. 1164: legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o
prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata.
Prestatia include toate formele de obligatie(a da, a face, a nu face

!aportul obligational repre"inta raportul #uridic nascut intre $ persoane, creditor(activ si
debitor(pasiv in temeiul caruia debitorul este obligat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in favoarea
creditorului, iar in ca" de neefectuare sa apele"e la forta de constrangere a statului.
%in continutul art. 1164 reiese ca subiectele raportului obligational sunt creditorul, care are un
drept de creanta fata de debitor si debitorul, care are o obligatie fata de creditor.
&biectul obligatiei este dat de prestatia la care se obliga debitorul.
Art. 1226: alin. 1: Obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza debitorul.
Alin. 2: Sub sanctiunea nulitatii absolute, el trebuie sa fie determinat sau cel putin determinabil si
licit
'rt. 1$$6 este corelat perfect cu art. 1164.
Art. 122 alin.1 : Obiectul contractului il reprezinta operatiunea juridica, precum !anzarea,
locatiunea, imprumutul si altele asemenea, con!enita de parti, astfel cum aceasta reiese din ansamblul
drepturilor si obligatiilor contractuale.
Alin. 2: Obiectul contractului trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Alin. ": Obiectul este ilicit atunci cand este pro#ibit de lege sau contra!ine ordinii publice ori
bunelor mora!uri.
Noutate in NCC : imposibilitatea initiala a obiectului obligatiei.
Art. 122$ : %ontractul este !alabil c#iar daca, la momentul inc#eierii sale, una dintre parti se afla in
imposibilitate de a&si e'ecuta obligatia, afara de cazul in care prin lege se pre!ede altfel.
%ebitorul si(a asumat obligatia, obligandu(se ca acea prestatie sa fie posibila in viitor.
CLASIFICAREA !LI"A#IILR
I$ %upa &riteriul obie&tului lor
a) bligatia de a da
'rt. $)$4 : %reptul la actiunea in e*ecutarea obligatiilor de a da sau de a face
'rt. 14+, : &bligatia de a stramuta proprietatea
'rt. 14+-(elementele definitorii ale obligatiei de a da : &bligatia de a constitui o garantie
&bligatia de a da nu implica o conduita separata a subiectului de drept fata de inc.eierea contractului.
b) bligatia de a 'a&e
'rt. $)$4 : %reptul la actiunea in e*ecutarea obligatiilor de a da sau de a face
'rt. 1)$+ : /*ecutarea obligatiei de a face
'rt. 1),6 : %aunele moratorii in ca"ul obligatiilor de a face
'rt. $,$$ : 0crisoarea de confort(forma de garantie nou pusa in cod
1
Teoria general a obliga iilor. NCC
&bligatia de a face presupune a e*ecuta o anumita actiune. 1oate fi identificata in sens material.
(predau bunul sau construiesc o casa etc.
'rt. 14+$ : &bligatia de a preda bunuri individual determinate
'rt. 14+) : &bligatia de a preda un bun
'rt. 14+6 : &bligatia de a da bunuri de gen
'rt. 14++ : &bligatia de a o suma de bani
&) bligatia de a nu 'a&e
Art. 12" alin. 2 lit. b : (intarzierea de drept a debitorului): prin fapta sa, debitorul a facut
imposibila e'ecutarea in natura a obligatiei sau cand a incalcat o obligatie de a nu face
Art. 12* : +n cazul nee'ecutarii obligatiei de a nu face, creditorul poate cere instantei incu!iintarea
sa inlature ori sa ridice ceea ce debitorul a facut cu incalcarea obligatiei, pe c#eltuiala debitorului, in
limita stabilita prin #otarare judecatoreasca.
'rt. $,$$ : 0crisoarea de confort
&bligatia de a nu face presupune a se abtine de la o anumita actiune2conduita la care debitorul ar fi fost
indreptatit daca nu si(ar fi asumat obligatia.
Nu poate fi identificata.
3n raport cu obligatia de a da, conduita negativa este posterioara manifestarii de vointe.(inc.eierii
contractului.
'rt. $4-) : Clau"a de neconcurenta( a nu face acte de neconcurenta
'rt. 154, : &bligatia de neconcurenta
Interesul &lasi'i&arii: au regimuri #uridice diferite.
E(e&utarea silita in natura:
( art. 1)$+ : e*ecutarea obligatiei de a face
( art. 1)$5 : e*ecutarea obligatiei de a nu face
Punerea in intar)iere:
( debitorul unei obligatii de a face nu e in intar"iere
( debitorul unei obligatii de a nu face este intotdeauna in intar"iere art. 1)$,
Pres&riptia:
'rt. $)$4 : %reptul la actiunea in e*ecutarea obligatiilor de a da sau de a face
Probatoriul:
&bligatiile de a face in masura in care creditorul invoca faptul ca nu s(au e*ecutat, impotriva
debitorului se naste o pre"umtie relativa de nee*ecutare ( debitorul are sarcina probei(dovada
contrara. Creditorul invoca un fapt negativ cvasinedeterminat, debitorul poate face dovada.
Creditorul invoca nee*ecutarea unei obligatii de a nu face el face proba fapt po"itiv determinat.
&bligatiile sunt:
( po"itive : a da, a face
( negative : a nu face (distinctie necesara pe plan probatoriu
Tot dupa criteriul obiectului, obligatiile sunt:
a de re"ultat
$
Teoria general a obliga iilor. NCC
b de mi#loace
Art. 1,-1 : alin. 1 : +n cazul obligatiei de rezultat, debitorul este tinut sa procure creditorului
rezultatul promis.
Alin. 2. : +n cazul obligatiilor de mijloace, debitorul este tinut sa foloseasca toate mijloacele
necesare pentru atingerea rezultatului promis.
Alin. ". : .entru a stabili daca o obligatie este de mijloace sau de rezultat se !a tine seama indeosebi
de:
a) modul in care obligatia este stipulata in contract
b) e'istenta si natura contraprestatiei si celelalte elemente ale contractului
c) gradul de risc pe care il presupune atingerea rezultatului
d) influenta pe care cealalta parte o are asupra e'ecutarii obligatiei.
1restatia
( in ca"ul obligatiilor de re"ultat presupune atingerea re"ultatului
( in ca"ul obligatiilor de mi#loace presupune diligenta si prudenta pentru atingerea re"ultatului
Interesul &lasi'i&arii:
1. 3n ca"ul obligatiei de re"ultat, neatingerea re"ultatului face sa se pre"ume culpa debitorului.
$. 3n ca"ul obligatiei de mi#loace, culpa trebuie dovedita nu este fundamentata. 1re"umtia de
culpa este reglementata fara distinctie.
&bligatiile de re"ultat:
(creditorul invoca neatingerea re"ultatului, debitorul pre"umtia de nee*ecutare
0pecificul diferentei de obiect dintre cele doua tipuri de obligatii( Curs 0tatescu si 6irsan(
'nali"a comparativa a celor doua tipuri de obligatii.
&bligatia de predare a unui produs este obligatie de re"ultat.
/*emplu : 0e preda produsul. Creditorul invoca faptul ca produsul pre"inta lipsuri calitative, nu ca nu
s(a predat. %ovada trebuie sa o faca creditorul.
II$ %upa &riteriul san&tiunii
0unt obligatii #uridice la a caror e*ecutare debitorul este tinut desi nu e*ista sanctiune.
a &bligatii civile perfecte debitorul poate fi supus fortei de constrangere a statului
b &bligatii civile imperfecte2naturale creditorul nu poate sa apele"e la forta de constrangere,
daca debitorul e e*ecutat nu poate cere restituirea.
'rt. 14-1 : 'rt. : 1+$+ :
!e"ulta recunoasterea obligatiei naturale la nivel legislativ. !estituirea nu e admisa.
Art. 22-- alin.2 : Se pot garanta prin fideiusiune obligatii naturale, precum si cele de care debitorul
principal se poate elibera in!ocand incapacitatea sa, daca fideiusorul cunostea aceste imprejurari.
Art. 226, alin.1 : .entru plata unei datorii nascute dintr&un contract de joc sau pariu nu e'ista
dreptul la actiune.
Alin. 2 : %el care pierde nu poate sa ceara restituierea platii facute de buna!oie. %u toate acestea, se
poate cere restituirea in caz de frauda sau daca acela care a platit era lipsit de capacitate de e'ercitiu
ori a!ea capacitate de e'ercitiu restransa.
Alin. " : /atoriile nascute din contractul de joc sau de pariu nu pot constitui obiect de tranzactie,
recunoastere de datorie, compensatie, no!atie, remitere de datorie cu sarcina ori alte asemenea acte
juridice.
,
Teoria general a obliga iilor. NCC
&bligatia civila perfecta care a devenit naturala prin termenul de prescriptie art. 2506 alin. 3 : Cel
care a eecutat de bunavoie obligatia dupa ce ter!enul de prescriptie s"a i!plinit nu are dreptul sa
ceara restituirea prestatiei, c#iar daca la data eecutarii nu stia ca ter!enul de prescriptie s"a
i!plinit.
III$ %upa &riteriul opo)abilitatii
*$ bligatii obisnuite
2$ bligatii propter re+
&bligatiile propter rem presupun o anumita conduita a debitorului in raport cu bunul.
7a randul lor, se clasifica in : administrative(/*emplu: obligatia de a cultiva terenul, art. -4, art. -6 din
7egea 1+21551
&bligatia propter rem pur civila art. 8
,$ bligatii s&riptae in re+
&bligatiile scriptae in rem presupun o anumita conduita in raport cu bunul, dar nu fata de bun, ci fata
de un tert cu care nu ai avut raporturi contractuale initiale.
'rt. 1+11 : &po"abilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor
I-.ARELE !LI"A#IILR
Art. 116 : Obligatiile iz!orasc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, imbogatirea fara
justa cauza, plata nedatorata, fapta ilicita, precum si din orice alt act sau fapt de care legea leaga
nasterea unei obligatii.
/*ceptii:
Contractul reglementat de art. 1166 ( art. 1,$,
'ctul #uridic unilateral art. 1,$4 ( art. 1,$5
9aptul #uridic licit art. 1,,4 art. 1,4+
9aptul #uridic ilicit art. 1,45 art. 1,)1 art. 1,5)
9aptele #uridice:
( lato sensu acte #uridice: contractul si actul #uridic unilateral
( stricto sensu
CN#RAC#/L
%efinitie: $rt. 1166 : Contractul este acordul de vointe dintre doua sau !ai !ulte persoane cu
intentia de a constitui, !odi%ica sau stinge un raport &uridic.
!e"ulta ca:
1. /ste un acord de vointe. 'ct #uridic bilateral : manifestare de vointe.
$. 0e inc.eie intre $ sau mai multe persoane.
,. 0copul in care se inc.eie : pentru a constitui, modifica sau stinge un raport #uridic. %e aici
reiese ca acopera intreaga viata a raportului #uridic.
4
Teoria general a obliga iilor. NCC
'rt. 11 si art. ))- folosesc notiunea de conventie.
1otrivit 1rof. 6aias, din interpretarea art. 11-6 reiese ca sunt sinonime.(contract : conventie.
Funda+entul teoreti& al &ontra&tului il repre"inta autonomia de vointa sau libertatea contractuala.
Tot ceea ce au convenit partile este #ust, cu conditia sa nu fie contrar ordinii publice si bunelor
moravuri.
3n e*ecutarea contractului s(a pus accent pe interesul strict individual al partilor.
Niciuna dintre parti, oricat de egoiste ar fi interesele sale, nu poate sa si le reali"e"e decat prin
colaborare cu cealalta parte. C.iar daca una dintre parti, priveste inc.eierea si e*ecutarea contractului
din propriul interes, trebuie sa colabore"e. (regula loialitatii contractuale
Prin&ipii &are gu0ernea)a &ontra&tul
1. Libertatea &ontra&tuala : $rt. 116' : (artile sunt libere sa inc#eie orice contracte si sa
deter!ine continutul acestora, in li!itele i!puse de lege, de ordinea publica si de bunele
!oravuri.
&rdinea publica si bunele moravuri sunt notiuni relative. /*emplu : 1ana in 154+ a fost o alta
ordine publica si altul este continutul ordinii publice a"i. /*emplu : art. $-- : inter"icerea casatoriei
intre persoane de acelasi se*.
Li+itele libertatii &ontra&tuale
$rt. 11 : )u se poate deroga prin conventii sau acte &uridice unilaterale de la legile care
interesea*a ordinea publica sau de la bunele !oravuri.
!eglementarea cau"a. 0copul imediat
Cau)a &ontra&tului
$rt. 1236 alin. 1 : Cau*a trebuie sa eiste, sa %ie licita si !orala.
$lin. 2 : Cau*a este ilicita cand este contrara ordinii si linistii publice.
$lin. 3 : Cau*a este i!orala cand este contrara bunelor !oravuri.
$rt. 123+ : Cau*a este ilicita si atunci cand contractul este doar !i&locul pentru a eluda aplicarea
unei nor!e legale i!perative.
2. !una1 &redinta : $rt. 11+0 : (artile trebuie sa actione*e cu buna"credinta atat la
negocierea si inc#eierea contractului, cat si pe tot ti!pul eecutarii sale. ,le nu pot inlatura
sau li!ita aceasta obligatie.
$rt. 14 alin. 1 : Orice persoana %i*ica sau persoana &uridica trebuie sa isi eercite drepturile si sa
isi eecute obligatiile civile cu buna"credinta, in acord cu ordinea publica si bunele !oravuri.
$lin. 2 : -una"credinta se pre*u!a pana la proba contrara.
'rt. 11+, : 6una(credinta in negocieri
Clasi'i&area &ontra&telor
1. /ste relativ similara cu cea a actelor #uridice.
2. Teoretic, fiecare contract poate fi trecut prin fiecare categorie.
3. /*ista criterii legale si criterii doctrinare.
I$ %upa &riteriul &ontinutului
*$ Contra&te sinalag+ati&e
2$ Contra&te unilaterale
)
Teoria general a obliga iilor. NCC
$rt. 11+1 : Contractul este sinalag!atic atunci cand obligatiile nascute din acesta sunt reciproce si
interdependente. .n ca* contrar, contractul este unilateral c#iar daca eecutarea lui presupune
obligatii in sarcina a!belor parti.
*$ Contra&tul sinalag+ati&
!eciprocitatea se gaseste intotdeauna, dar nu este determinanta.
&bligatiile trebuie sa fie si interdependente, fiecare obligatie a unei parti repre"inta cau"a #uridica a
celeilalte parti.
/*emplu : contractul de van"are(cumparare : cau"a #uridica de a transmite bunul si de a transfera
dreptul a unei parti constituie obligatia celeilalte parti de a plati pretul.
2$ Contra&tul unilateral
3n principiu pentru o singura parte a contractului.
1ot fi contracte unilaterale in care sa e*iste reciprocitatea partilor.
/*emplu : in ca"ul obligatiei de a folosi si restitui bunul cealalta parte nu are voie sa faca nimic de
natura a afecta folosinta bunului, de unde re"ulta ca obligatiile sunt reciproce.
Cau"a obligatiei de restituire remiterea bunului
Cau"a de a nu face nimic a aduce atingere folosintei este in contract.
Situatia &ontra&telor sinalag+ati&e i+per'e&te
Contracte aparent bilaterale se transforma in unilaterale.
Cali'i&area &ontra&telor reale unilaterale drept &ontra&te sinalag+ati&e
Nu e*ista contracte reale, ci doar consensuale.
Calificarea nu mai sub"ista.
/*ista te*te din care re"ulta e*pres ca sunt reale. /*emplu : art. $1)+
Interesul &lasi'i&arii
1. /fectele specifice ale contractelor sinalagmatice:
a e*ceptia de nee*ecutare : art. 1))6
b re"olutiunea si re"ilierea : art. 1)45 art. 1))4
c riscul contractelor
$. %eosebiri pe plan probatoriu: teoria probelor
Contractele sinalagmatice se inc.eie sub forma de inscrisuri sub semnatura privata multiplu
e*emplar : art. 11-5 , art. $,4 din 7egea de punere in aplicare.
Contractele unilaterale sunt supuse formalitatii ;bun si aprobat< : art. $65 Codul de procedura civila.
II$ %upa &riteriul s&opului ur+arit de parti
*$ Contra&te &u titlu oneros
2$ Contra&te &u titlu gratuit
$rt. 11+2 alin. 1 : Contractul prin care %iecare parte ur!areste sa isi procure un avanta& in
sc#i!bul obligatiilor asu!ate este cu titlu oneros.
6
Teoria general a obliga iilor. NCC
$lin. 2 : Contractul prin care una dintre parti ur!areste sa procure celeilalte parti un bene%iciu,
%ara a obtine in sc#i!b vreun avanta&, este cu titlu gratuit.
Contracte cu titlu gratuit prin natura lor : mandatul art. $414
Contracte cu titlu gratuit de esenta lor : donatia, comodatul(daca se stipulea"a o contraprestatie
devine inc.iriere sau locatiune.
3ncapacitati speciale in ca"ul contractului cu titlu gratuit : art. 144 alin.1, alin. ,.
'rt. 5++ : 7ipsa capacitatii depline de e*ercitiu a dispunatorului
$rt. ''0 alin.1 : /unt anulabile liberalitatile %acute !edicilor, %ar!acistilor sau altor persoane, in
perioada in care, in !od direct sau indirect, ii acordau ingri&iri de specialitate dispunatorului
pentru boala care este cau*a a decesului.
Conditii de 'or+a
%e regula, toate sunt consensuale.
/ste ceruta forma autentica pentru cele cu titlu gratuit.
$rt. 1011 : alin. 1: 0onatia se inc#eie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Contractele cu titlu gratuit sunt intuitu personae, de regula. (se refera la diligenta pe care o
depune in mod obisnuit
1entru cele cu titlu oneros e*ista obligatia de garantie pentru evictiune. 3n ca"ul lor,
raspunderea este mai agravata.
3n materie succesorala, numai actele cu titlu gratuit(donatiile sunt supuse reductiunii
liberalitatilor e*cesive si raportului donatiilor. !aportul donatiilor este reglementat in art. 1146 art.
11)4.
3n materia actiunii revocatorii(pauliene, numai in ca"ul contractelor cu titlu oneros trebuie
facuta dovada actului fraudulos.
0copul nu este acela de a inc.eia un act #uridic.(vinde pentru ca acel creditor sa nu mai aiba ce
urmari. 'stfel, creditorul cere readucerea bunului in patrimoniul debitorului.
3n ca"ul donatiei, nu trebuie facuta dovada, el tot va suferi actiunea pauliana.
%onatorul incearca sa pastre"e un avanta#, cumparatorul sa nu sufere o pierdere.
Art. 11$" alin. 1 : 0ste comutati! contractul in care, la momentul inc#eierii sale, e'istenta
drepturilor si obligatiilor partilor este certa, iar intinderea acestora este determinata sau
determinabila.
Alin. 2 : 0ste aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin !ointa partilor, ofera cel putin uneia
dintre parti sansa unui castig si o e'pune totodata la riscul unei pierderi, ce depind de un e!eniment
!iitor si incert.
3n ca"ul contractului comutativ, fiecare dintre parti stie ca e*ista o obligatie pentru el din cealalta parte.
Contractul aleatoriu, prin natura lui sau vointa partilor prevede sansa unui castig si riscul unei pierderi.
Contra&te aleatorii:
Contractul de asigurare : art. $155 art. $$41
Contractul de renta viagera : art. $$4$ art.$$),
Contractul de intretinere : art. $$)4 art. $$6,
=ocul si pariul : art. $$64 art. $$66
-
Teoria general a obliga iilor. NCC
Care e diferenta intre un contract afectat de o conditie(eveniment viitor si incert si contractul
aleatoriu care depinde de un eveniment viitor si incert 8
3ndeplinirea sau neindeplinirea conditiei afectea"a insasi e*istenta contractului.
3n ca"ul contractului de asigurare, de e*emplu : se inc.eie, se e*ecuta in mod valabil, dar nu se stie
daca va avea loc paguba.
7e"iunea (art. 1$$1 art. 1$$4 nu poate fi invocata in contractele aleatorii.
0ubclasificarea (doctrinara contractelor cu titlu gratuit dupa efect in :
1. 7iberalitati care afectea"a ma#or patrimoniul
$. 'cte de"interesate care nu duc la micsorarea patrimoniului
III$ %upa &riteriul 'or+ei
*$ Contra&te &onsensuale
2$ Contra&te sole+ne
,$ Contra&te reale
Art. 11$, alin. 1 : %ontractul poate fi consensual, solemn sau real.
Alin. 2 : %ontractul este consensual atunci cand se formeaza prin simplul acord de !ointa al
partilor.
Alin. " : %ontractul este solemn atunci cand !aliditatea sa este supusa indeplinirii unor formalitati
pre!azute de lege.
'lin. , : %ontractul este real atunci cand, pentru !aliditatea sa, este necesara remiterea bunului.
*$ Contra&tul &onsensual
1rincipiul consensualismului presupune faptul ca orice contract se inc.eie solo consensu, adica prin
simplul consimtamant al partilor.
Contractul consensual presupune simplul acord al partilor.
/*emple : contractul de mandat, de agentie, de transport, van"area bunurilor mobile.
2$ Contra&tul sole+n
/ste supus formalitatilor preva"ute de lege. 0e impune forma autentica.
/*emple:
'rt. 1411 donatia
'rt. $,-+ ipoteca imobiliara
'rt. 1$44 forma ceruta pentru inscrierea in cartea funciara
'rt. +++ conditiile de inscriere in cartea funciara
'rt $,++ forma contractului de ipoteca mobiliara: forma autentica sau inscris sub semnatura privata.
,$ Contra&tul real
1resupune remiterea bunului.
$rt. 11+4 alin. 4 : Contractul este real atunci cand, pentru validitatea sa, este necesara re!iterea
bunului.
Contractele sunt consensuale si formale, iar cele formale sunt solemne si reale.
3nteresul acestei clasificari consta in posibilitatea verificarii validitatii inc.eierii lor.
I.$ %upa &riteriul partilor de a nego&ia
+
Teoria general a obliga iilor. NCC
*$ Contra&te nego&iate
2$ Contra&te de ade)iune
,$ Contra&te obligatorii
Art. 11-2 alin. 1 : %ontractul se inc#eie prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara
rezer!e a unei oferte de a contracta.
Art. 11-" alin. 1 : .artile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute
raspunzatoare pentru esecul acestora.
*$ Contra&tele nego&iate
1artile au relativa putere egala pe piata. 'u libertate totala.
2$ Contra&tele de ade)iune
$rt. 11+5 : Contractul este de ade*iune atunci cand clau*ele sale esentiale sunt i!puse ori sunt
redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca ur!are a instructiunilor sale, cealalta parte
neavand decat sa le accepte ca atare.
>na dintre parti are o po"itie dominanta din punct de vedere economic. 1artea mai puternica isi
impune propria clau"a. 7ibertatea este diminuata.
,$ Contra&tele obligatorii
/limina total libertatea partilor. /ste obligatorie insasi inc.eierea contractului.
Interesul a&estei &lasi'i&ari : regimul de protectie al partii mai slabe.
$rt. 1202 alin. 3 : Clau*ele negociate prevalea*a asupra clau*elor standard. 'ceasta este o
masura de protectie a partii mai slabe, in ca"ul in care ea a reusit sa se impuna.
$rt. 1203 : Clau*ele standard care prevad in %olosul celui care le propune li!itarea raspunderii,
dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda eecutarea obligatiilor sau care prevad in
detri!entul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din bene%iciul ter!enului, li!itarea dreptului
de a opune eceptii, restrangerea libertatii de a contracta cu alte persoane, reinnoirea tacita a
contractului, legea aplicabila, clau*e co!pro!isorii sau prin care se deroga de la nor!ele
privitoare la co!petenta instantelor &udecatoresti nu produc e%ecte decat daca sunt acceptate, in
!od epres, in scris, de cealalta parte.
$rt. 11++ : Contractul inc#eiat cu consu!atorul este supus legilor speciale si, in co!pletare,
dispo*itiilor pre*entului cod.(protectia consumatorului
5
Teoria general a obliga iilor. NCC
.nc#eierea contractelor
1rincipiul care guvernea"a materia libertatii contractuale a partilor este cel potrivit caruia
partile sunt libere sa in&2eie sau nu un &ontra&t si sunt libere sa stabileas&a3 &ontinutul a&estuia
atata ti+p &at nu se in&al&a legea3 ordinea publi&a sau bunele +ora0uri.
3n NCC libertatea contractuala e reglementata in art **42 alin 5*)1 %ontractul se inc#eie prin
negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezer!e a unei oferte de a contracta. Cele $
modalitati nu se e*clud una pe cealalta.
I$ Ipote)a nego&ierii pre&ontra&tuale
**4, 5*) .artile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute
raspunzatoare pentru esecul acestora. : e o materiali"are a principiului libertatii de vointa a partilor in
materie contractuala.
3n ca"ul negocierii e*ista urmatoarele obligatii:
a **4, 52) .artea care se angajeaza intr&o negociere este tinuta sa respecte e'igentele bunei&
credinte. .artile nu pot con!eni limitarea sau e'cluderea acestei obligatii. ( obligatia de a
nego&ia &u buna1&redinta.
/*plicatii: %aca eram obisnuiti ca buna(credinta sa repre"inte o atitudine subiectiva a unei
persoane, in materia obligatiilor buna(credinta impune un comportament loial al unei parti fata
de cealalta.
Norma care reglementea"a obligatia de a negocia cu buna(credinta e i+perati0a :? nu se
poate deroga prin conventie de la aceasta norma.
b **46 %and o informatie confidentiala este comunicata de catre o parte in cursul negocierilor,
cealalta parte este tinuta sa nu o di!ulge si sa nu o foloseasca in interes propriu, indiferent
daca se inc#eie sau nu contractul. +ncalcarea acestei obligatii atrage raspunderea partii in
culpa. obligatia de &on'identialitate.
/*plicatii: Notiunea de in'or+atie &on'identiala se refera la acele informatii care nu erau
accesibile publicului. /le pot aparea in cursul negocierii, dar nu ar fi putut fi cunoscute pe o
alta cale de catre cealalta parte. /le pot intra in obiectul contractului. 1entru a identifica aceasta
confidentialitate trebuie sa ne raportam la a&&esibilitatea celeilalte parti de a cunoaste
informatia. %aca se incalca obligatiile legale, partea in culpa va trebui sa raspunda.
3n ceea ce priveste tipul raspunderii trebuie sa avem in vedere faptul ca in general nu e*ista
un contract. 'sadar, ea poate fi &ontra&tuala sau deli&tuala in masura in care a fost inc.eiat
sau nu un contract de negociere (denumit si scrisoare de intentie etc.
Negocierea nu trebuie confundata cu :
a Contractul(cadru@
b promisiunea de a contracta (*278 alin 5*) .romisiunea de a contracta trebuie sa
contina toate acele clauze ale contractului promis, in lipsa carora partile nu ar
putea e'ecuta promisiunea. partile nu trebuie sa +ai nego&ie)e ni&iun alt
aspe&t. 0unt stabilite nu doar elementele esentiale ci si cele secundare. 1artile
trebuie sa fie capabile sa e*ecute contractul in momentul in care vor decide
e*ecutarea lui.
0pre deosebire de promisiunea de a contracta, in contractul de negociere partile nu
au ca"ut de acord cu privire la elementele esentiale ale acestuia si sunt in fa"a de
inceput.
14
Teoria general a obliga iilor. NCC
& alta problema care se pune este fapta ilicita in ca"ul obligatiei de confidentialitate lucrurile
sunt simple.
**4, 5,) 0ste contrara e'igentelor bunei&credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau
continua negocieri fara intentia de a inc#eia contractul. daca negocierea a inceput fara intentia de a
contracta va putea fi anga#ata raspunderea civila a persoanei in cau"a.
'lte ca" care pre"inta interes: cand nu se respecta obligatia de informare precontractuala. /a
poate sa isi aiba i"vorul in lege in ca"ul in care e reglementata e*pres obligatia unei parti de a o
informa pe cealalta sau poate fi dedusa pe cale #urisprudentiala. 3n aceasta din urma situatie trebuie sa
fie indeplinite 2 &onditii:
1 informatia sa fie de natura a sc.imba atitudinea si comportamentul celeilalte parti contractuale in
sensul de a o determina sa nu inc.eie contractul sau sa il inc.eie in alte conditii@
$ aceasta informatie trebuia sa fie greu accesibila cocontractantului. 3mposibilitatea se poate datora
unor conditii obiective sau subiective (partea a avut o incredere deosebita in cocontractant ori nu putea
sa ceara informatiile respective fara a agrava relatiile dintre cei $
%aca aceste $ conditii sunt indeplinite re"ulta ca partea avea obligatia de informare a celeilalte
parti.
SANC#I/NEA:
a daca suntem intr(o etapa pre&ontra&tuala :? daune(interese.
b daca s(a in&2eiat contractul :? 1. nulitate relativa (eroare, dol prin reticenta, in general
$. actiunea in evictiune
,. garantia pentru vicii ascunse
1!/=>%3C33 : **4, 56) .artea care initiaza, continua sau rupe negocierile contrar bunei&credinte
raspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte parti. .entru stabilirea acestui prejudiciu se !a tine
seama de c#eltuielile angajate in !ederea negocierilor, de renuntarea de catre cealalta parte la alte
oferte si de orice imprejurari asemanatoare.
3n ca"ul promisiunii de a contracta 5*278) se putea intrucat ceea ce lipseste nu este intentia
partilor de a contracta. 3n ca"ul negocierii nu a e*istat in niciun moment o intentie ferma de a
contracta. Aom da castig de cau"a libertatii contractuale. Nu se pune, asadar, problema unei e*ecutari
in natura a contractului. Aor putea fi cerute daune(interese.
%aca negocierile decurg bine(? **42 52) 0ste suficient ca partile sa se puna de acord asupra
elementelor esentiale ale contractului, c#iar daca lasa unele elemente secundare spre a fi con!enite
ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unei alte persoane. Trebuie clarificata semnificatia
ele+entelor esentiale. 'cestea sunt impartite in:
a /lementele obiective: obiectul determinat si licit, consimtamantul, cau"a licita si morala,
capacitatea (**78
b /lementele subiective: sunt e*emplificative intrucat tin de vointa interna a partilor. Nu se poate
trece peste aceasta vointa, daca o parte considera un element ca fiind esential, nu poate fi
contra"isa vointa sa.
**42 5,) +n conditiile pre!azute la alin. (2), daca partile nu ajung la un acord asupra elementelor
secundare ori persoana careia i&a fost incredintata determinarea lor nu ia o decizie, instanta !a
dispune, la cererea oricareia dintre parti, completarea contractului, tinand seama, dupa imprejurari,
de natura acestuia si de intentia partilor. instanta poate interveni daca partile nu a#ung la un acord,
putand in acelasi timp completa contractul.
Contractul se mai poate inc.eia prin emiterea unei oferte si acceptarea acesteia de catre destinatarul ei.
Nu se e(&lude nego&ierea in a&easta situatie$
11
Teoria general a obliga iilor. NCC
II$ FER#A
Conditiile ofertei
'rt. **44 5*1 O propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente
elemente pentru formarea contractului si e'prima intentia ofertantului de a se obliga in cazul
acceptarii ei de catre destinatar.
(2) Oferta poate pro!eni de la persoana care are initiati!a inc#eierii contractului, care ii
determina continutul sau, dupa imprejurari, care propune ultimul element esential al contractului.
(") /ispozitiile art. 1.1-2&1.21" se aplica in mod corespunzator si atunci cand imprejurarile in
care se inc#eie contractul nu permit identificarea ofertei sau a acceptarii. : trebuie sa &ontina
su'i&iente ele+ente pentru 'or+area &ontra&tului si intentia o'ertantului de a se obliga$
Art$ **47 Oferta si acceptarea trebuie emise in forma ceruta de lege pentru inc#eierea !alabila a
contractului. : tr sa 'ie in&2eiata in 'or+a &eruta de lege$
Art **48 5*) .ropunerea adresata unor persoane nedeterminate, c#iar daca este precisa, nu !aloreaza
oferta, ci, dupa imprejurari, solicitare de oferta sau intentie de negociere. instituie o pre)u+tie
si+pla. In alin 2 (%u toate acestea, propunerea !aloreaza oferta daca aceasta rezulta astfel din lege,
din uzante ori, in mod neindoielnic, din imprejurari. +n aceste cazuri, re!ocarea ofertei adresate unor
persoane nedeterminate produce efecte numai daca este facuta in aceeasi forma cu oferta insasi sau
intr&o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta. ) se instituie anu+ite
u)ante pute+ lua &a e(e+plu super+ar9eturile3 piata et&$
(obiectul actului #uridic unilateral poate fi e*ecutat independent de vointa celeilalte parti oferta
publica de recompensa
Timpul cat trebuie mentinuta oferta difera dupa cum este stipulat sau nu un termen.
%aca oferta se adresea"a unei persoane pre"ente si nu a fost preva"ut un termen, oferta devine &adu&a.
9orta obligatorie a ofertei **8* : %u toate acestea, propunerea !aloreaza oferta daca aceasta
rezulta astfel din lege, din uzante ori, in mod neindoielnic, din imprejurari. +n aceste cazuri, re!ocarea
ofertei adresate unor persoane nedeterminate produce efecte numai daca este facuta in aceeasi forma
cu oferta insasi sau intr&o modalitate care permite sa fie cunoscuta in aceeasi masura cu aceasta.
1rin acest articol sunt instituite 2 ipote)e in &are a&easta este ire0o&abila$
Art$ *274 avem un ca" e*pres reglementat de lege ca oferta irevocabila, in lipsa unui termen :
pactul de optiune. >n astfel de termen va fi stabilit in conditiile preva"ute la alin 52). Consecinte
declaratiile de revocare ale ofertei nu vor produce efecte.
%aca se manifesta intentia de acceptare a ofertei in intervalul de timp in care e*ista obligatia de
mentinere a acesteia contractul se inc.eie in mod valabil.
3n ca"ul ofertei adresate unei persoane absente, oferta este revocabila pana la momentul la care
a#unge acceptarea la e*peditor.
1entru a denunta un contract : ( clau"a legala (e*. depo"it, mandat, locatiunea fara termen
(denuntarea unilaterala conventionala
Conse&intele re0o&arii ofertei : este antrenata raspunderea pentru pre#udiciile cau"ate
destinatarului ofertei.
!evocarea ofertei nu trebuie sa 'ie &on'undata &u retragerea ofertei (? Art **88 Oferta sau
acceptarea poate fi retrasa daca retragerea ajunge la destinatar anterior ori concomitent cu oferta
sau, dupa caz, cu acceptarea.
!evocarea ofertei poate fi antrenata in ca"ul in care oferta este :
a fara termen
badresata unei persoane absente
1$
Teoria general a obliga iilor. NCC
Retragerea se face in ca"urile in care:
a a#unge anterior sau concomitent cu oferta
b a#unge anterior sau concomitent cu acceptarea.
CA%/CI#A#EA FER#EI 5**8:)
a nu a#unge in termenul stabilit
b destinatarul o refu"a
3n ca"ul decesului sau incapacitatii regula este ca nu va fi atrasa caducitatea ofertei irevocabile decat
daca suntem in ca"ul unui contract inc.eiat intuitu personae.
ACCEP#AREA FER#EI
/ste al $lea element important pt inc.eierea contractului. /a trebuie facuta fara re"erve. 3n ceea
ce priveste ta&erea regula este ca nu da nastere la un &ontra&t. /*ista si e(&eptii u"antele,
impre#urarile, acordul partilor etc.
Cand a&&eptarea este ne&orespun)atoare se interpretea"a ca o &ontrao'erta, ofertantul
initial devenind destinatar. %aca va accepta fara re"erve oferta urmea"a sa se inc.eie contractul si va
curge un nou termen de acceptare a ofertei.
0e poate intampla ca acceptarea sa a#unga peste termen oferta devenind caduca. 7egea
reglementea"a $ solutii distincte referitoare la acceptarea tardiva :
a) **84 5*)
b) **84 52)
Lo&ul si +o+entul in&2eierii &ontra&tului : **4; (1) %ontractul se inc#eie in momentul si in
locul in care acceptarea ajunge la ofertant, c#iar daca acesta nu ia cunostinta de ea din moti!e care
nu ii sunt imputabile.
(2) /e asemenea, contractul se considera inc#eiat in momentul in care destinatarul ofertei
sa!arseste un act sau un fapt concludent, fara a&l instiinta pe ofertant, daca, in temeiul ofertei, al
practicilor statornicite intre parti, al uzantelor sau potri!it naturii afacerii, acceptarea se poate face
in acest mod$
Comunicarea ofertei, acceptarii, revocarii : *2<< (? ($ prin mi#loace cel putin la fel de rapide ca
acelea folosite de ofertant , daca din lege, u"ante, alte impre#urari nu re"ulta contrariul.
III$ Ipote)a in &are &ontra&tul nu a 'ost nego&iat sau a 'ost nego&iat nu+ai partial
Art$ *2<2 52) Sunt clauze standard stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi
utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta
parte. (") %lauzele negociate pre!aleaza asupra clauzelor standard.
Art$ *2<, %lauzele standard care pre!ad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii,
dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda e'ecutarea obligatiilor sau care pre!ad in
detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de
a opune e'ceptii, restrangerea libertatii de a contracta cu alte persoane, reinnoirea tacita a
contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la normele pri!itoare
la competenta instantelor judecatoresti nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod e'pres, in
scris, de cealalta parte. &onditia de 'or+a ne&esara pentru &a a&este &lau)e sa produ&a e'e&t : in
a&este situatii se 0orbeste despre 'or+alis+ul in'or+ati0$ Legiuitorul &ere a&easta 'or+a pentru
a a0ea un &onsi+ta+ant &lar al persoanei$s
Clau"ele neu"uale nu sunt in mod necesar abu"ive deoarece domeniul de aplicare este abu"iv , ele
putand aparea in contractele inc.eiate intre consumatori si profesionisti.
1,
Teoria general a obliga iilor. NCC
%esi enumerarea de la *2<, se suprapune partial cu enumerarea e*istenta in Legea *8,=2<<< cu
priv la clau"ele abu"ive, simpla e*istenta a unei astfel de clau"e in contract daca in ansamblul
contractual ea nu da nastere la un de"ec.ilibru intre parti si nu e contrara b(c nu repre"inta o clau"a
abu"iva. =udecatorul aprecia"a daca o clau"a este abu"iva sau nu, nu o considera in mod automat in
acest fel. /numerarea de la 1$4, e li+itati0a.
1rin e*istenta art *2<, a fost urmarita cunoasterea de catre cocontractant a clau"elor limitativ
enumerate.
Art$ *2<256) Atunci cand ambele parti folosesc clauze standard si nu ajung la o intelegere cu pri!ire
la acestea, contractul se inc#eie totusi pe baza clauzelor con!enite si a oricaror clauze standard
comune in substanta lor, cu e'ceptia cazului in care una dintre parti notifica celeilalte parti, fie
anterior momentului inc#eierii contractului, fie ulterior si de indata, ca nu intentioneaza sa fie tinuta
de un astfel de contract. ( (**42 52) cand contractul se inc.eie daca partile convin asupra
elementelor esentiale : este o e(&eptie de la forta obligatorie a contractului.
I$ CN%I#IILE ESEN#IALE ALE CN#RAC#/L/I
*$ CNSI>#A>AN#/L
2iciile de consi!ta!ant :
1. Eroarea : nu se mai face distinctia intre eroarea obstacol si eroarea viciu de consimtamant,
atragand nulitatea relativa a contractului. 'pare o alternativa noua adaptarea contractului art
1213. Termenul de , luni preci"at la alin ($ este un termen de decadere, coroborand cu art 2:67.
$. %olul: este atras c.iar daca eroarea in care s(a aflat una dintre parti nu a fost esentiala. 3n ca"ul
dolului comis de un tert, pentru a putea fi cerut, partea care e victima a dolului poate cere anularea
contractului atata timp cat partea cocontractanta cunostea ca tertul a provocat eroarea prin
manoperele frauduloase respective. 1rin NCC s(a incercat sa se ofere o mai mare previ"ibilitate
circuitului civil.
,. .iolenta starea de ne&esitate este &a) de 0iolenta. *2*; 5,) si persoane apropiate , largind
s'era li+itati0a a persoanelor din ACC.
4. Le)iunea se aplica si ma#orilor. *22* corelat cu *222 52)$
*22* 5,) minorul isi asuma o obligatie e*cesiva prin raportare la starea sa patrimoniala. *222 5,)
instanta poate mentine contractul in anumite conditii. 'lineatul , contine e*presia ; in mod ec.itabil<
:? ec.itabilitatea va fi lasata la latitudinea instantei.
Termenul de prescriptie 1 an B *22, 5*) C. *268 52) actiunea in anulare pe cale de e*ceptie este
imprescriptibila , in art *22, 52) avem o e*ceptie de la regula stabilita la *268 :? actiunea in anulare
nu poate fi opusa pe cale de e*ceptie cand a intervenit prescriptia dreptului la actiune.
2$ !IEC#/L CN#RAC#/L/I
At$ *2,< bunurile unui tert pot face obiectul unei prestatii. (D*;4, van"area bunului altuia
%eterminarea pretului la *2,, este vorba de contractele inc.eiate intre profesionisti. 3n ca"ul in care
pretul nu e stabilit ori nu e*ista o modalitate pentru a il determina :? pretul practicat in mod obisnuit
ori un pret re"onabil.
D art *;;6 care nu se re'era la pro'esionisti.
14
Teoria general a obliga iilor. NCC
,$ CA/-A
Cau"a ilicita trebuie sa fie comuna ori cealalta parte sa o fi cunoscut sau sa fi trebuit sa o cunoasca.
II$ N/LI#A#EA CN#RAC#/L/I
Art$ *26; 56) prin acordul partilor nu pot fi instituite si nici suprimate cau"e de nulitate.
Conventiile sau clau"ele contrare nescrise. /ste o norma imperativa.
%auzele de nulitate : tr sa avem in vedere interesul ocrotit. /ste instituita pre"umtia de nulitate relativa
0fectele nulitatii : ne interesea"a clau"ele nescrise *2:: 5*)$ Clau"ele nescrise : sunt ca" de nulitate
partiala, se produc automat, nefiind necesara o actiune in #ustitie. C.iar daca e determinanta,
contractul isi produce efectele.
Art$ *2:6 5,) daca se desfiintea"a contractul, prestatiile trebuie restituite. Nulitatea are efecte
e* tunc indiferent daca respectivul contract a fost uno ictu ori cu e*ecutare succesiva.
CNFIR>AREA N/LI#A#II
EFEC#ELE CN#RAC#ELR
/fectele contractului sunt raporturile obligationale care se nasc din contract sau care sunt modificate
ori care se sting prin contract. Eai simplu spus drepturile si obligatiile nascute, modificate sau stinse
prin contract intra in categoria efectelor contractelor. 9acem distinctie intre e'e&tele &ontra&telor si
e'e&tele obligatiilor. /fectele obligatiilor se refera la obligatii de?a nas&ute si au in vedere evolutia
raporturilor obligationale de la nastere si pana la incetarea lor.
Cand vorbim despre efectele contractelor observam imediat ca ele sunt guvernate de $ mari principii:
I$ Prin&ipiul 'ortei obligatorii a &ontra&telor
II$ Prin&ipiul relati0itatii e'e&telor &on&tra&telor
3n interiorul unei sfere actionea"a principiul fortei obligatorii, in afara acestei sfere, contractul nu mai
produce efecte. /*ista insa e(&eptii de la aceasta conceptie.
Consideratii generale privitoare la interpretarea contractelor
1entru a stabili intinderea efectelor contractelor trebuie sa vedem care este continutul contractului :
care sunt clau"ele contractuale, care este efectul lor e vb de o operatie de multe ori necesara , o
operatie de interpretare a contractelor.
Nu confundam interpretarea contractului cu proba contractului. 3nainte de a fi interpretat contractul
trebuie sa fie dovedit. 3n masura dovedirii lui e posibila interpretarea. 3nterpretarea nu trebuie
confundata nici cu &ali'i&area acestuia. Calificarea repre"inta apartenenta unui contract specific la o
categorie de contracte din cele stabilite. Calificarea poate sa identifice tipul de contract numit care are
o anumita reglementare in legislatie. 3ntre calificare si interpretare e o stransa legatura. %e multe ori
pentru a califica un contract e nevoie in prealabil de interpretarea clau"elor pentru a descifra natura
contractului. &data stabilita natura contractului, pe aceasta ba"a, operatia de interpretare poate
continua pentru a stabili natura tuturor clau"elor contractului. 3n toate aceste etape interpretarea
contractului trebuie sa tina seama de mai multe reguli cunoscute de#a de la interpretarea actului #uridic
in general. 'ceste reguli de interpretare alcatuiesc un sistem care are fie o fundamentare obie&ti0a, fie
o fundametare subie&ti0a, fie una +i(ta.
a 0istemele subiective sunt ba"ate pe ideea ca vointa reala a partilor are prioritate si interpretarea
contractelor trebuie sa se faca in raport cu aceasta vointa reala a partilor.
1)
Teoria general a obliga iilor. NCC
b 0istemele obiective tin seama in primul rand de forma de e*primare a vointei, de modul de
e*primare a vointei si de impre#urarile obiective in care poate fi e*primata vointa.
c 0istemele mi*te combina cele $ fundamente. 'tat in ACC cat si in NCC legiuitorul a ales un
sistem mi*t de interpretare, punand insa accentul pe criteriul vointei reale. 'sadar e vorba de
un sistem preponderent subiectiv a#ustat cu anumite elemente obiective.
Art *2;; intre sensul literal al termenilor si vointa reala trebuie sa aiba prioritate vointa reala, dar
aceasta prioritate devine utila cand intre e*primarea vointei si continutul ei real e*ista o contradictie.
%aca intre forma si continut e*ista armonie, acest principiu nu mai are relevanta. 3nterpretarea unui
contract e necesara doar cand e*ista neconcordante intre ceea ce e e*primat in contract si ceea ce
partile au dorit sa e*prime. %aca partile nu contesta continutul contractului nu putem vorbi despre
interpretare, daca partile contesta, insa, incepe operatiunea de interpretare.
& preci"are : nu se confunda cu situatia in care in mod deliberat partile inc.eie un contract aparent si
un contract secrect( simulatia. 3n situatia in care avem nevoie de interpretare nu vorbim despre
simulatie.
*2;; 52) ideea de scop trimite la ideea de cau"a. 0tabilirea vointei reale a partilor inseamna
descifrarea cau"ei actului #uridic. Notiunea de cau"a este cea care delimitea"a campul vointei #uridice
si ne a#uta sa stabilim realitatea acesteia. &bservam ca avem elemente obiective din care poate fi
desprinsa vointa reala a partilor.
1e langa acest principiu care este dominant in NCC, mai avem un principiu considerat general *272 :
te*tul simplifica modul de inc.eiere al contractelor daca se inc.eie un contract de van"are(cumparare
partilor pot sa stabileasca elementele esentiale, iar in ca"ul in care nu mai prevad altceva se aplica
normele de la contractul de v(c. /ste un mod de a(i spri#ini pe cei care nu au e*perienta #uridica si care
nu au abilitatea necesara pentru a inc.eia un contract. 'cest te*t se indepartea"a de ideea vointei reale
a partilor, el accentuea"a elementele obiective. 'ceste reguli nescrise in contract dar scrise fie in lege
fie conturate in obicei, vor fi considerate ca facand parte din contract.
'vem 2 prin&ipii unul aplica fundamentul subiectiv, celalalt fundamentul obiectiv.
1e langa cele $ principii generale, mai e*ista si reguli speciale. Consideram, asadar:
1 regula interpretarii sistematice : *2;7
$ clau"ele indoielnice : *2;4 : (1 ceea ce contea"a nu este ceea ce au dorit partile ci natura si
obiectul contractului.
>ltimele $ alineate din articolul mentionat se intorc la fundamentarea subiectiva. %aca partile
nee*perimentate in redactarea contractelor au preva"ut termeni f generali, dar vointa lor a fost aceea de
a prevedea efecte restranse vointa reala.
, regulile subsidiare *2;8 : desi se spune de multe ori ca toate regulile de interpretare tr sa fie
aplicate simultan, in realitate acest te*t afirma in mod neindoielnic ca toate regulile de interpretare pot
fi clasificate in reguli prin&ipale si subsidiare. Toate regulile discutate, mai putin cele din acest
articol, trebuie sa fie aplicate concomitent. %aca insa mai ramane ceva nelamurit in contract se aplica
acest articol care contine $ reguli opuse ca sens.
Contractele de ade"iune lasand o mica libertate de vointa celui care adera la contract ar fi inec.itabil ca
interpretarea sa se faca impotriva celui care are o po"itie mai slaba in negocierea contractuala. Balin
($C.
I$ Prin&ipiul 'ortei obligatorii a &ontra&tului *27< C$&i0$
3ntre parti contractul are forta legii, dar dincolo de sfera partilor aceasta forta nu mai e*ista partile
fac legea pentru ele, dar nu si pentru altii.
1rima idee este tocmai forta obligatorie a contractelor, a doua face trimitere la principiul complementar
principiul relativitatii.
16
Teoria general a obliga iilor. NCC
&data inc.eiat, contractul naste drepturi si obligatii intre parti necesare a fi respectate de catre acestea
cu forta legii. 1e ce se intemeia"a aceasta forta obligatorie8 / vorba mai intai de un fundament +oral
si mai apoi de un fundament ?uridi&. 'mbele tin seama de un s&op so&ial. 9undamentul moral este
simplu de inteles respe&tarea &u0antului dat.
9undamentul #uridic se afla &2iar in lege. &data reali"at acordul de vointa el produce efecte #uridice
care nu mai pot fi ignorate de parti intrucat legea o inter"ice. (%ontractul este sursa principala a
coeziunii oricarei societati moderne.
3n legatura cu principiul fortei obligatorii e*ista un principiu al simetriei : !utuus consensus, !utuus
dissensus. *27< 52) &ine 'a&e si des'a&e. >neori acest principiu cunoaste multe e*ceptii e*ceptii de
la forta obligatorie a contractului. 0unt situatii in care contractul poate fi modificat sau poate inceta
prin cau"e autori"ate de lege, nu doar prin vointa partilor.
,e!ple:
*$%enuntarea unilaterala ( art. *27; : c.iar partile pot intr(un contract sa prevada denuntarea
unilaterala prin vointa unei singure parti contractul incetea"a. 'cest lucru poate fi facut daca este o
clau"a preva"uta de la bun inceput. /ste numai o e*ceptie aparenta de la mutuus consensus pt ca
aceasta posibilitate este preva"uta c.iar de parti. Cel care are dreptul de a denunta contractul poate sa o
faca numai daca nu a inceput e*ecutarea acestuia. 'ceasta e*ceptie este valabila numai pt actele cu
e*ecutare uno i&tu.
+n cazul contractului de locatiune a!em 2 obligatii : una continua (a locatorului) si una succesi!a (a
locatarului).
3n alin 52) al articolului avem nevoie de preavi", iar efectul denuntarii se produce dupa e*pirarea
preavi"ului. %aca se produce denuntarea , ea nu priveste obligatiile de#a e*ecutate. /*. 7ocatiunea e
preva"uta pana in ian $41$, contractul e denuntat la in dec $411, partea nu si(a e*ec obligatia, asta nu
inseamna ca c.iriile nu pot fi pretinse.
Alin 5,) e vorba de valoarea denuntarii. 1ana cand prestatia corespun"atoare nu e e*ecutata, nu poate
opera efectul denuntarii.
Alin 56) vorbeste de o norma supletiva.
Prin ipote)a acest articol are in vedere contractele cu e*ecutare succesiva sau continua cu termen.
*277 vorbeste despre o clau"a legala de denuntare a contractului ori de cate ori e vb de contracte cu
e*ecutare succesiva sau continua fara termen. (2u se poate concepe sa ramai inlantuit in contract
pana la a $a generatie.) %aca avem un contract de locatiune fara termen el poate fi denuntat fara
preavi". %aca avem un contract cu termen si nu avem clau"a de denuntare el nu poate fi denuntat.
Clau"a nescrisa e un mecanism rapid pentru a lipsi de efecte o anumita clau"a a contractului. 'vem in
vedere $ tipuri de clau"e considerate nescrise clau"ele contrare si clau"ele prin care se stipulea"a o
prestatie.
2$ #eoria i+pre0i)iunii: art *27* cand apare o disproportie intre prestatii cu trecerea timpului,
partile trebuie sa isi e*ecute obligatiilor. 3ntre alin (1 si alin ($ e*ista diferente intre sc.imbarile
re"onabile si cele e*cesive. Alin 52) isi are substanta in principiul ec.itatii. / nevoie de o deci"ie a
instantei de #udecata pentru a aplica una sau alta dintre corectii preva"ute la alin ($. 0unt necesare
pentru aceasta de cateva conditii drastice preva"ute la alin 5,) :
( 7it. ' trebuie sa fi trecut un timp .
( 7it d nu pleci direct la instanta. 6una(credinta obliga partea interesata sa apele"e la o solutie
amiabila. 3n lipsa unei neintelegeri in urma negocierii se poate merge in instanta de #udecata.
,$ Cand este vorba de contracte intuitu personae, la de&esul uneia dintre parti contractul incetea"a.
/ste tot o e*ceptie de la mutuus consensus mutuus dissensus. 3n NCC comodatul incetea"a intotdeauna
la decesul comodatarului. Comodatul e considerat un contract intuitu personae. 7a mandat decesul
1-
Teoria general a obliga iilor. NCC
uneia dintre parti duce la incetarea contractului de mandat. 'lteori legiuitorul intervine si sc.imba
vointa partilor. 7egiutorul a prelungit termenele unor contracte de locatiune.
6$ 3n sfarsit, sunt situatii in care un contract devine i+posibil de e(e&utat 'ie in +od te+porar3 'ie in
+od de'initi0$ %aca imposibilitatea de e*ecutare este temporara se suspenda e*ecutarea contractelor
pe durata in care actionea"a imposibilitatea de e*ecutare. %aca imposibilitatea este definitiva si
absoluta se considera ca este desfiintat contractul. 0unt $ ipote"e care nu mai tin seama de forta
obligatorie a contractului si de principiul simetriei.
II$ Prin&ipiul relati0itatii *24<
%aca forta obligatorie a contractului presupune ca drepturile si obligatiile se nasc intre parti, acest
principiu presupune ca drepturile si obligatiile nascute intre parti ii feresc pe terti. 1entru a intelege
acest principiu trebuie sa vedem si art *242. 9orta obligatorie produce efecte intre parti si succesorii
acestora. %aca ar produce efecte si fata de terti am fi in pre"enta unei e*ceptii de la principiul
relativitatii. 3n dreptul civil e posibil sa obtii numai drepturi, ca tert. /*ceptiile nu se manifesta sub
aspect pasiv.
Ne interesea"a sa facem o distinctie intre opo"abilitatea fata de terti a contractelor si a ideii ca nu se
produc efecte #uridice fata de terti.
*24* opo"abilitatea efectelor contractului. Trebuie sa facem distinctie intre contract ca act ?uridi& si
contract ca realitate ?uridi&a.
Ca act #uridic pt parti, produce efecte pt parti si succesorii acestora . pt terti, daca nu au participat la
inc.eierea contractului, el e*ista ca realitate #uridica. /l e*ista ca fapt #uridic in sens larg el nu
e*prima vointa acestora.
1rincipiul ne+ine+ laedere spune ca trebuie sa respectam realitatile #uridice create de altii. Tertii
trebuie sa respecte contractul ca realitate #uridica. /i nu pot sa aduca atingere drepturilor si obligatiilor
pe care partile le(au creat prin contract.
0i partile si tertii pot sa invoce contractul ca realitate sociala. 1artile pot invoca un contract pe care ei l(
au inc.eiat intr(un proces cu tertii. (actiunea in revendicare introdusa de catre partea care a inc.eiat
contractul impotriva unui un tert
/*ista o diferenta importanta intre contractul ca act #uridic si ca realitate #uridica sub aspectul:
- raspunderii : daca partile incalca obligatiile asumata prin contract rasp contractuala. %aca un tert
incalca delictuala.
- probatoriu : partile prin mi#loacele de proba acceptate de natura actului . tertii(cu orice mi#loc de
proba.
Trebuie sa cercetam relativitatea in raport cu notiunile de :
a 1arti
b Terti
c 0uccesori
d Creditori
a partile sunt persoane care in mod direct sau prin repre"entanti inc.eie contractul
b tertii sunt persoane care nu participa nici in mod direct nici prin repre"entanti la inc.eiere
c succesorii sunt de , feluri:universali, cu titlu universal si cu titlu particular. 0uccesorii
universali mostenesc totul. 0uccesorii universali si cu titlu universal se afla direct in po"itia
partilor. Contractul priveste partile si succesorii lor universali sau cu titlu universal.
3n ceea ce priveste succesorii cu titlu particular : ipote"a este ca ' inc.eie un contract prin care
ii transmite un drept lui 6. 6 nu primeste si celelalte drepturi si obligatii ale lui '. %aca e*ista
drepturi strans legate de dreptul transmis se pune problema transmiterii si acestor drepturi.
1+
Teoria general a obliga iilor. NCC
>nii autori au spus ca trebuie sa vorbim de un raport de accesorietate (accesoriu(principal@
altii, ca trebuie sa vorbim de o transmitere care lasa fara interes celalalte drepturi in patrimoniul
transmitatorului. %e principiu se pot transmite drepturi catre succesorul cu titlu particular.
Ce se intampla cu obligatiile8 3n principiu raspunsul este negativ. /*ista, insa, nuante ale
raspunsului negativ. %aca inainte de a trasmite dreptul catre succesorul cu titlu particular,
autorul a diminuat acel drept, succesorul va dobandi numai dreptul diminuat (nemo plus iuris
ad alium transferre potest Fuam ipse .abet. /*. %aca dreptu@ de proprietate a fost grevat cu un
de"membramant (u"ufruct, succesorul va trebui sa respecte de"membramantul. / vorba si de
opo"abilitatea erga omnes a u"ufructului.
0ituatia obligatiei propter rem si a obligatiei scriptae in rem: daca se transmite un bun de care
sunt legate fie o obligatie propter fie scriptae, se transmit si acestea: art *242 52)$
/ nevoie de e*istenta unor contracte cu data certa pentru opo"abilitatea acestora fata de
succesorii cu titlu particular sau de notarea in cartea funciara.
d Creditorii c.irografari nu au garantate creantele lor cu garantii reale. Creditorii c.irografari
sunt de regula simpli terti ei suporta efectele contractului ca orice tert, asadar, contractul e
opo"abil ca oricarui tert. Eiscarile patrimoniale in patrimoniul debitorului nu pot fi impiedicate
ab initio de creditorul c.irografar. Totusi discutam de ei separat de terti pentru ca se mai afla si
in a $a po"itie cand debitorul savarseste acte frauduloase ori o simulatie, atunci ei ies din
po"itia unor simpli terti. Nu numai ca nu le este contractul opus cu forta obligatorie asa cum se
intampla intre parti, nu doar ca nu trebuie sa respecte calitatea sociala a contractului, ci ei pot
sa desfiinte"e contractul pe calea actiunii pauliene ori au la dispo"itie o actiune in simulatie.
3ntr(o asemnea ipote"a acesti creditori c.irografari au o po"itie speciala, ei au mai multe puteri
decat simplii terti.
,ceptii de la principiul relativitatii
/ste de preci"at ca vorbim despre e*ceptii sub aspect activ. Aeritabila e*ceptie de la principiul
relativitatii stipulatia pentru altul are o reglementare e*presa in actualul C.civ.
*$ Stipulatia pentru altul *246
0tipulatia pentru altul este un contract inc.eiat intre o persoana denumita promitent care se obliga
fata de o alta persoana denumita stipulant ca va e*ecuta o prestatie in favoarea unei alte persoane
denumita beneficiar. Nimic nu se opune in principiu la dobandirea unui asemenea drept de catre
terti.
1rima observatie este ca a fost inlaturata orice controversa privind natura #uridica a stipulatiei. 3n
ACC e*ista donatia cu sarcina ca o aplicatie a stipulatiei pentru altul.
9iind vorba de o conventie, stipulatia tr sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate a
contractului. /a este o figura distincta reglementata de NCC. %e regula sipulatia pentru altul este o
conventie in care e*ista o clau"a ce prevede stipulatia pentru altul. 0tipulatia trebuie sa
indeplineasca c.iar si conditiile de forma ale contractului in care este stipulata.
1e langa aceste conditii generale de validitate a contractelor stipulatia trebuie sa mai respecte $
&onditii spe&iale :
1 'nimus stipulandi trebuie sa re"ulte 'ara e&2i0o& din contract.
$ 0a e*iste un bene'i&iar al stipulatiei o persoana determinata sau determinabila in momentul
in care se e*ecuta obligatia promitentului. 'ceasta cerinta este e*pres preva"uta in *24:$ E(:
0e inc.eie stipulatia asta"i, iar beneficiarul va fi primul nascut al copilului. %aca nu se naste, el
nu mai poate fi determinat, atunci stipulatia va profita stipulantului. 'ltfel, va profita
mostenitorilor, care se situea"a in po"itia stipulantului.
Stipulatia pentru altul poate produ&e , &ategorii de e'e&te:
a) intre stipulant si pro+itent
15
Teoria general a obliga iilor. NCC
b )intre pro+itent si tertul bene'i&iar
&) tertul bene'i&iar si stipulant
a) sunt efectele care re"ulta din natura contractului de ba"a. 0e naste obligatia promitentului de a
e*ecuta prestatia fata de tertul beneficiar. 1romitentul are o obligatie cu o natura abstracta. /l are o
obligatie fata de stipulant, dar care trebuie e*ecutata fata de tertul beneficiar. /*ista o dedublare a
obligatiei. 'stfel, avem $ creditori ai obligatiei. 0tipulantul va avea o actiune in e*ecutare silita
impotriva promitentului sau o actiune in daune impotriva promitentului. %aca promitentul nu
e*ecuta obligatia stipulantul poate cere desfiintarea contractului prin re"olutiune sau re"iliere.
b) efectul principal este nasterea dreptului beneficiarului ca efect direct al stipulatiei. 'cest drept
nu mai trece prin patrimoniul stipulantului ci se naste direct in patrimoniul tertului beneficiar.
%reptul nu mai sufera concursul creditorilor sau ai mostenitorilor stipulantului. Tertul beneficiar
are o actiune impotriva promitentului. 'vem un al $lea creditor al acestei obligatii.
Ce se intampla daca promitentul nu e*ecuta obligatia8 Tertul poate sa ceara e*ecutarea silita, poate
cere daune, dar nu poate cere re"olutiunea sau re"ilierea pentru ca fata de contractul respectiv este
tert. &bservam ca desi se naste direct in patrimoniul tertului beneficiar dreptul creat prin stipulatie,
tertul beneficiar nu poate fi impiedicat sa il refu"e.
Acceptarea stipulatiei de catre tertul beneficiar : tertul beneficiar are un drept potestati0 de a
accepta sau nu. %aca accepta dreptul se consolidea"a in patrimoniul tertului beneficiar. %aca tertul
refu"a dreptul, dreptul se desfiintea"a retroactiv din momentul stipulatiei. Ce se intampla cu
dreptul astfel refu"at8 /l va profita stipulantului, mostenitorilor sau altui tert beneficiar.
0tipulantul are dreptul de a re0o&a stipulatia : este vorba de manifestarea unilaterala de vointa a
stipulantului prin care revoca stipulatia. Nu revoca insusi contractul astfel inc.eiat ci doar efectele
stipulatiei. 'stfel, dreptul va profita stipulantului. Contractul de ba"a ramane. !evocarea este
limitata de conditiile e*istente la art$ *24;, anume:
i acceptarea nu a a#uns la stipulant sau la promitent. 'cest te*t limitea"a in timp posibilitatea de
revocare a stipulatiei.
ii reptul de a revoca nu va putea fi e*ercitat pe calea actiunii oblice de catre creditor. Nici
mostenitorii nu pot revoca stipulatia. 0tipulatia respectiva, daca are caracter fraudulos, poate fi
atacata pe calea actiunii pauliene. %aca prin stipulatie, care e o donatie indirecta, se incalca
re"erva succesorala, mostenitorii vor putea ataca stipulatia printr(o actiune in reductiune a
liberalitatilor e*cesive.
iii %aca promitentul are interes sa e*ecute stipulatia, atunci stipulantul trebuie sa ii ceara acordul.
&) aici lucrurile sunt variabile. /le depind de fiecare ca" in parte. /ste posibil ca stipulantul sa faca
o liberalitate o donatie indirecta, e posibil sa stinga o datorie sau sa stinga un imprumut. /
necesar sa vedem ce s(a dorit prin stipulatie.
2$ E(&eptia aparenta 1 pro+isiunea 'aptei altuia 5&on0entia de porte1'orte) art *24,:
/ste un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o alta persoana sa
e*ecute o prestatie fata de creditor. 3n realitate din acest contract nu se naste nicio obligatie si
niciun drept fata de tert, se nasc obligatii numai fata de cei care au inc.eiat contractul. Tertul va fi
obligat numai cand el se va anga#a #uridic fata de creditor. %ebitorul isi asuma o obligatie de
re)ultat. 3n masura in care tertul se va anga#a #uridic, debitorul initial este liberat de raportul
#uridic care a fost creat prin promisiunea faptei altuia. 3n masura in care dupa ce tertul se obliga
fata de creditor, debitorul il garantea"a pe acel tert, atunci va trebui sa e*ecute obligatia in locul
acestuia. %in acest punct de vedere e vorba de un contract distinct de promisiunea faptei altuia.
3n masura in care obligatia de re"ultat nu este atinsa acesta ar trebui sa raspunda fata de creditor. /l
are la indemana varianta de a e*ecuta obligatia promisa.
$4
Teoria general a obliga iilor. NCC
Si+ulatia si e'e&tele spe&i'i&e ale &ontra&telor sinalag+ati&e
I$ SI>/LA#IA
/*ista si de la principiul opo"abilitatii fata de terti e*ceptii, aceasta intrucat relativitatea nu se
confunda cu opo"abilitatea. Contractul poate fi privit nu doar ca act #uridic ci si ca fapt #uridic
realitate sociala in care el trebuie sa fie respectat de catre toti. 'cestui fapt ii corespunde ideea generala
de a nu vatama pe nimeni.
Ce inseamna o e*ceptie a principiului opo"abilitatii fata de terti8 'r fi vorba de acele situatii in care
tertii nu ar mai fi tinuti sa respecte contractul ca realitate sociala. /i ar putea sa ignore pur si simplu
contractul, sau ar putea cere desfiintarea lui. '#ungem la cele $ e*ceptii de la opo"abilitatea fata de
terti si+ulatia si a&tiunea pauliana.
%e'initie: 0imulatia este o operatie #uridica prin care $ sau mai multe persoane inc.eie un a&ord
si+ulatoriu , iar pe temeiul lui, inc.eie un a&t publi& care creea"a o aparenta ?uridi&a prin care se
ascunde realitatea #uridica dintre parti. %e esenta operatiei ?uridi&e a simulatiei, tin aceste 2 ele+ente
(acordul simulatoriu pe de o parte, actul public pe de alta parte. /ste posibil ca acordul simulatoriu sa
fie dublat de un act #uridic secret care creea"a in mod efectiv efecte #uridice intre parti. 'lteori, acordul
simulatoriu nu arata altceva decat ca actul simulatoriu este fictiv si ca in realitate nu s(au produs niciun
fel de efecte #uridice intre parti.
'vem , situatii in care simulatia poate fiinta, anume:
1. Eai intai este vorba de simulatia in care a&tul publi& are &ara&ter 'i&ti0: o persoana pentru a
scapa de urmarirea creditorilor, inc.eie un acord simulatoriu cu o alta persoana, cu caracter
secret, iar public inc.eie un act de v(c cu acea persoana, creand aparenta ca a instrainat un
anumit drept real principal din patrimoniul sau. 7a prima vedere creditorii nu mai pot urmari
bunul care a iesit din patrimoniul transmitatorului. 3ntre parti, real3 nu s1a produs un e'e&t
?uridi&. Contractul public creea"a o simpla aparenta, el este un contract fictiv. &bservam ca in
aceasta ipote"a de simulatie avem numai acordul simulatoriu si numai actul public.
$. 3ntr(o a doua varianta simulatia presupune ca a&tul publi& deg2i)ea)a un a&t se&ret, iar
legatura dintre cele $ acte e facuta de acordul simulatoriu@ acordul simulatoriu spune care dintre
cele $ acte produce cu adevarat efecte #uridice actul secret.
3n materie de donatie e*ista anumite incapacitati de a primi sau de a dona. 1entru a ocoli o
prevedere legala care instituie o incapacitate in materia donatiilor e posibil ca ' si 6 sa inc.eie
in realitate o donatie secreta, iar public un contract de v(c. 'cordul simulatoriu spune ca intre
parti donatia produce efecte. 'ctul de v(c e o forma de van"are a donatiei este un val
mincinos. (deg.i"are totala
&bservam ca in aceasta ipote"a de simulatie avem atat acordul simulatoriu cat si acordul #uridic
secret, iar pe langa ele un act public. / posibil ca acordul simulatoriu sa fie integrat in actul
secret, sau sa fie separat de el.
,. 3n cea de(a ,a forma a simulatiei e vb de o interpunere de persoane. /a presupune ca se
inc.eie un contract (de v(c intre ' si 6 si un contract public (de v(c intre 6 si C.
3n aceasta ipote"a de simulatie, toate cele , parti, sunt legate prin acordul simulatoriu. C stie ca
bunul nu este al lui, stie ca bunul apartine lui 6. 9acem distinctia intre simulatia prin
interpunere de persoane si mandatul fara repre"entare pe de alta parte. /ste limpede ca
simulatia prin interpunere de persoane nu se confunda cu mandatul. 3n e*emplul nostru C nu e
un mandatar al lui 6, el nu lucrea"a public in numele lui 6. 1ublic apare ca fiind dobanditorul
bunului.
$1
Teoria general a obliga iilor. NCC
Eandatul fara repre"entare ( o specie de mandat in care mandatarul desi lucrea"a in numele
mandantului, tertul nu stie acest lucru. Tertul crede ca inc.eie contractul cu mandatarul, dar in
realitate mandatarul lucrea"a pe socoteala mandantului. 3n ca"ul mandatului fara repre"entare,
tertul cu care lucrea"a mandatarul nu cunoaste calitatea de mandatar, crede ca mandatarul
lucrea"a pe socoteala lui proprie, nu stie ca e*ista un mandant.
3n ca"ul de simulatie prin interpunere de persoane toate cele , parti sunt legate prin acordul
simulatoriu.
>o+entul in&2eierii: din definitie re"ulta ca intotdeauna acordul simulatoriu si actul secret premerg
sau cel mult sunt contemporane cu actul public. Eai intai se inc.eie acordul simulatoriu si eventual
actul secret, iar apoi actul public. 3n ca"uri speciale am putea sa ne imaginam ca cele , elemente sunt
contemporane. 3n niciun ca" acordul secret si actul secret sunt ulterioare. 3n acest ca" ar fi vorba de o
modificare a unui contract anterior mutuus dissensus.
'stfel inteleasa, simulatia poate urmari scopuri licite sau scopuri ilicite. 0(ar putea ca prin operatia
#uridica a simulatiei partile sa doreasca doar sa fie discrete in ce priveste raporturile reale dintre ele,
dar fara sa urmareasca incalcarea legii sau pagubirea unei alte persoane. 0unt ca"uri in care se incearca
eludarea unor prevederi legale. /*emplul cel mai des stabilirea pretului in contractul de v(c
(deg.i"area partiala.
San&tiuni
Cand simulatia este licita o sa vedem ca operea"a o singura sanctiune inopo"abilitatea fata de terti a
actului secret. 'lteori, cand simulatia e ilicita pot sa intervina sanctiuni drastice sanctiuni fiscale,
penale (e*. 9als in declaratii. Aa trebui ca in fiecare situatie sa se diferentie"e intre simulatia cu
caracter licit si cu caracter ilicit.
'tunci cand acordul simulatoriu este insotit de un act secret, conditia ca aceste efecte sa se produca
actul secret sa respecte conditiile de validitate specifice (fond si forma. /mpc atunci cand un contract
ar trebui sa fie adus publicitatii potrivit legii, prin ipote"a simulatia nu mai este posibila nu mai
e*ista caracterul secret.
(simulatia este uneori sanctionabila cand are un efect negativ, alteori, cand nu are efecte negative, nu
Simulatia cu caracter licit
0imulatia astfel inteleasa presupune o sanctiune. 3deea de sanctiune nu are sensul propriu asociat ideii
de raspundere. 3n ca"ul nostru ideea de raspundere arata doar ca actul secret si acordul simulatoriu
produc efecte numai intre partile care l(au inc.eiat si uneori fata de succesorii cu titlu universal si
universali ai lor. 9ata de terti produce efecte actul public. 3n acest sens spunem ca san&tiunea spe&i'i&a
a si+ulatiei e inopo)abilitatea 'ata de terti a a&tului se&ret$ 3ntelegem de ce simulatia este o
e*ceptie de la opo"abilitatea fata de terti a contractului. 'ceasta e*ceptie priveste a&tul se&ret$
E'e&tele si+ulatiei
/fectele simulatiei sunt multiple avem e'e&te intre partile si+ulatiei3 intre partile si+ulatiei si
terti si efecte intre di'eritele &ategorii de terti fata de simulatie. 1$+5
Art$ *248 5*) e important pentru ca ne arata ce repre"inta simulatia. Nu avem o definitie legala a
acesteia, dar din art respectiv deducem ca daca avem un contract secret trebuie sa avem si un act
public. %in e*primarea subtila a te*tului deducem ca se refera la simulatie. %e esenta simulatiei este
insa a&ordul si+ulatoriu3 ine*istent in reglementarea legala. 'ctul secret tine doar de natura
simulatiei.
Art$ *28< atunci cand vorbim de opo"abilitate fata de terti, nu avem in vedere toti tertii intrucat de
cele mai multe ori aceasta opo"abilitate functionea"a fata de terti. 1roblema se pune atunci cand sunt
categorii speciale de terti care au interes fata de situatia #uridica in discutie. 0i in ca"ul simulatiei cand
$$
Teoria general a obliga iilor. NCC
vorbim de opo"abilitatea fata de terti a simulatiei vorbim de acele categorii de terti care au interese
speciale in legatura cu simulatia.
3n primul alineat pe langa notiunea de terti avem succesorii (toti si apoi creditorii instrainatori. 1e de
alta parte avem terti care dobandesc drepturi de la creditorul aparent, intemeindu(se cu b(c pe actul
public. %upa ce se inc.eie actul public, ac.i"itorul din actul public fie vinde bunul altei persoane, fie
grevea"a bunul vom avea terti care dobandesc dreptul de la creditorul aparent. 'cesti terti trebuie sa
fie de b(c (nu cunosc e*istenta actului secret sau a acordului simulator. Cand avem astfel de terti,
actul secret nu le va putea fi opus de catre succesori sau de catre creditori. 9ata de ei produce efecte
doar actul public.
3aporturile dintre diferitele categorii de terti
0uccesorii cu titlu particular sunt si ei terti fata de simulatie. %ar avem $ categorii de succesori cu titlu
particular cei care dobandesc drepturi de la instrainator si cei care dobandesc de la ac.i"itor. 're
castig de cau"a tertul care se intemeia"a cu b(c pe actul aparent.
!egula de ba"a pt solutionarea conflictelor intre terti *28* 52) . 'ceasta regula desi nu e afirmata
e*plicit re"ulta din modul in care e formulat articolul. /a mai re"ulta si din ceea ce se intampla cu
creditorii instrainatorului.
%esi actul secret nu e opo"abil tertilor, tertii daca au interes pot invoca actul secret in favoarea lor pe
calea actiunii in simulatie. Tertii, daca au interes sa invoce actul secret o pot face impotriva partilor.
%aca actul secret le vatama drepturile, tertii au interes sa invoce inopo"abilitatea actului secret. Tertii
ar putea sa invoce actul secret pentru a(l desfiinta. 3n masura in care e fraudulos, s(ar putea spune ca
vor sa il scoata la iveala pt a(l desfiinta pe calea actiunii pauliene. Cel mai simplu pt terti este sa invoce
inopo"abilitatea. 9ormularea *28< 52) e deficitara intelegerea gresita a t*t italian.
Cine &astiga in &on'li&tul dintre &reditori@ Creditorii instrainatorului aparent. 3ntr(o asemenea
situatie ei invoca faptul ca a ramas in patrimoniul instrainatoriului aparent bunul, dar creanta lor tr sa
fie anterioara actului secret. %aca e ulterioara vor castiga &reditorii &are se inte+eia)a &u b1& pe
a&tul aparent.
Cand vorbim despre terti, vorbim de acele persoane care nu participa la operatiunea #uridica a
simulatiei, dar care au interese nascute in legatura cu simulatia. 3n sfera tertilor intra pe de o parte
succesorii cu titlu particular ai partilor, uneori si succesorii universali sau cu titlu universal, prin
derogare de la *2485*)$ 3ntra in aceasta categorie si creditorii c.irografari. Contractul secret nu le este
opo"abil ni&i +a&ar &a realitate ?uridi&a.
A&tiunea in si+ulatie
/ste a $a sanctiune a simulatiei@ este un instru+ent ?uridi& pro&esual prin care fie partile fie tertii
care au interes de"valuie realitatea #uridica acordul simulatoriu, actul public si daca e ca"ul actul
secret. %aca e*ista un contract secret asociat acordului simulatoriu, iar o parte nu vrea sa e*ecute
obligatia, partea cealalta tr sa de"valuie actul secret si mai apoi sa ceara e*ecutarea silita. Nu se
&on'unda a&tiunea in si+ulatie &u a&tiunea in e(e&utare. 'ctiunea in simulatie e imprescriptibila.
'ctiunea intemeiata pe drepturile din contract prescriptibila sau imprescriptibila. 3ntr(o asemenea
situatie partile sunt tinute de regulile de proba din materia actelor #uridice, cu o singura e*ceptie. C.iar
si partile vor putea dovedi actul secret cu orice mi#loc de proba daca simulatia are caracter ilicit 1$5$
fra"a $. Cand e vorba de raporturile dintre parti si terti proba poate fi facuta cu orice mi#loc de proba.
/ste posibila simulatia in ca"ul actelor #uridice unilaterale8 *28,$ 1entru aceasta actul #uridic unilateral
trebuie sa aiba un destinatar, iar destinatarul trebuie sa fie o pers deter+inata. 3n ca"ul ofertei
publice de recompensa nu e posibila simulatia. 3n ca"ul in care oferta publica de recompensa ar fi
adresata unei persoane determinate, persoana trebuie sa fie ea insasi parte la actul secret.
%estinatarul trebuie sa isi dea acordul la simulatie. A&ordul si+ulatoriu e(ista &a a&ord bilateral.
Instru+entele prin &are a&est a&ord este pus in pra&ti&a i+bra&a 'or+a a&telor unilaterale.
$,
Teoria general a obliga iilor. NCC
1$54 simulatia nu e &o+patibila &u a&tele ?uridi&e nepatri+oniale.
II$ EFEC#ELE SPECIFICE ALE CN#RAC#ELR SINALA">A#ICE
/fectele specifice ale contractelor sinalagmatice pleaca de la spe&i'i&ul notiunii de &au)a. Tocmai
pentru ca notiunea de cau"a se prelungeste de pe terenul formarii pe terenul e*ecutarii, in ca" de
nee*ecutare este lipsita de cau"a e*ecutarea obligatiei celeilalte parti. !e"ulta intrucat cealalta parte nu
mai are cau"a pt e*ecutarea obligatiei, nu o va mai e*ecuta.
, e'e&te spe&i'i&e :
*$ E(&eptia de nee(e&utareA
2$ Re)olutiunea si re)iliereaA
,. Proble+a ris&ului &ontra&tual.
'ceste efecte se intemeia"a si pe forta obligatorie a contractului. /*ista un parado* avand in vedere ca
in ca"ul $ e c.iar desfiintat contractul. 1arado*ul e doar aparent pentru ca motivul care duce la
desfiintarea contractului este tocmai 'orta obligatorie a acestuia.
.. ,3C,(4.$ 0, ),,3,C54$6,
%ecurge din principiul simultaneitatii e*ecutarii in contractele sinalagmatice. %e regula, partile care au
obligatii re&ipro&e si interdependente trebuie sa le e*ecute in mod &on&o+itent.
Art$ *::: consacra principiul simultaneitatii e*ecutarii, dar admite anumite nuantari$ /ste o a#ustare
a principiului simultaneitatii in raport cu impre#urarile de fapt.
%aca o parte nu isi e*ecute obligatia cealalta parte e indreptatita sa re'u)e e*ecutarea propriei
obligatii.
Art3 *::; :
1. pentru a putea fi invocata e*ceptia de nee*ecutare este nevoie, de regula, ca ambele obligatii sa
i"vorasca din a&elasi &ontra&t$ C.iar daca sunt aceleasi parti, dar e vorba de contracte diferite,
fara legatura, nu poate opera e*ceptia de nee*ecutare.
/*ceptia se face in legatura cu contractele sinalagmatice imperfecte e un drept de retentie ca
drept real imperfect.
$. Trebuie sa e*iste o nee(e&utare a obligatiei uneia dintre parti. Nee*ecutarea trebuie sa fie
su'i&ient de i+portanta. %aca e vb de o nee*ecutare de mica insemnatate nu se #ustifica
invocarea e*ceptiei. %esi e*ista dreptul de a invoca e*ceptia el ar fi abu)i0.
,. 9iind vorba de o nee*ecutare ea poate sa aiba &ara&ter &ulpabil sau 'ortuit. 3n ca"ul nostru
trebuie sa fie vorba de o nee(e&utare &ulpabila, deci trebuie sa fie imputabila partii care nu isi
e*ecuta obligatia.
4. Nu trebuie sa e(iste o &lau)a legala care ingaduie unei parti sa e*ecute mai tar"iu,
inlaturandu(se astfel principiul e*ecutarii obligatiei.
&bligatia este afectata de un termen.
7egea poate sa prevada o obligatie decalata in timp
>"antele pot sa prevada o obligatie decalata in timp.
Nu se poate invoca e*ceptia.
). Nu este ne0oie de punerea in intar)iere a debitorului.
6. /*ceptia de nee*ecutare operea"a in mod dire&t, fara a fi necesara actiunea in #ustitie.
Creditorul nu trebuie sa se adrese"e #ustitiei pt a fi operanta e*ceptia. %aca debitorul aprecia"a
ca invocarea e*ceptiei e abu"iva, se poate adresa #ustitiei pentru a(l obliga pe creditor sa(si
e*ecute obligatia si pentru a aprecia ca invocarea e*ceptiei e fara temei.
-. %esi in aparenta toate conditiile trebuie indeplinite, totusi in anumite impre#urari s(ar putea
aprecia ca refu"ul de nee*ecutare este indreptatit.
$4
Teoria general a obliga iilor. NCC
... 6,7O854.5),$ /. 6,7.8.,6,$
Cand nee*ecutarea obligatiei este 'ortuita se pune problema riscului contractual. %aca nee*ecutarea
este imputabila debitorului, creditorul mai trebuie sa ceara e*ecutarea silita fie in natura, fie prin
ec.ivalent, a obligatiei respective. 0(ar putea ca creditorul sa nu mai aiba interes ca urmare a intar"ierii
e*ecutarii, sa obtina e*ecutarea silita. 0(ar putea ca el sa recurga la o alta solutie desfiintarea
contractului. Cand e vb de un contract cu e*ecutare dintr(o data, aceasta desfiintare imbraca forma
re"olutiunii. Cand contractul e cu e*ecutare succesiva sau continua, aceasta desfiintare imbraca forma
re"ilierii.
/ posibil ca aceasta desfiintare pentru nee*ecutare culpabila sa fie dispusa de instanta de #udecata la
cererea creditorului, ca" in care e vorba de o re"olutiune sau re"iliere ?udi&iara, dar mai este posibil ca
aceasta sanctiune in oricare forma sa fie aplicata direct de catre creditor, ca o forma de ?ustitie pri0ata
prin de&laratia unilaterala de re"olutiune sau re"iliere. /ste posibil ca aceasta desfiintare sa opere"e,
in ca" de nee*ecutare, de drept.
Care este 'unda+entul acestei sanctiuni8 /l asocia"a pe de o parte ideea de cau"a din contractul
sinalagmatic cu ideea fortei obligatorii si cu ideea simultaneitatii prestatiilor.
Nu trebuie sa &on'unda+ re)olutiunea si re)ilierea &u &onditia re)olutorie$ !e"olutiunea si
re"ilierea se refera la o sanctiune civila.
%onditiile necesare
'ceasta sanctiune civila e o forma particulara de manifestare a raspunderii &i0ile indire&te, a
e(e&utarii silite prin e&2i0alent creditorul cere ec.ivalentul prestatiei nee*ecutate. 3n ca"ul nostru,
pronuntarea sau dispunerea sanctiunii re"olutiunii inseamna o forma de respundere civila. 0anctiunea
aplicata e o inlocuire a e*ecutarii in natura. Trebuie sa avem in vedere conditiile raspunderii civile,
pentru raspunderea prin ec.ivalent.
6 ele+ente 'unda+entale:
1. 9apta ( nee*ecutare
$. 1re#udiciu are o val patrimoniala
,. 7egatura de cau"alitate
4. Ainovatia debitorului. 1entru a opera aceasta sanctiune civila e nevoie ca partea care o invoca
sa 'i e(e&utat sau sa 'ie gata sa isi e(e&ute obligatia. 'ceasta formulare a indus in eroare
multa vreme in sensul ca s(a spus ca pentru a opera aceasta sanctiune trebuie sa fie o culpa
e*clusiv a debitorului. %a&a e o &ulpa &o+una nu poate sa opere)e. %aca suntem in pre"enta
unei forme de raspundere civila contractuala nu e re"onabil sa spunem ca raspunde debitorul.
0anctiunea : reparti)area &ulpei intre parti. !e"olutiunea si re"ilierea operea"a, dar daunele
vor fi reparti"ate intre parti.
D). Eai trebuie sa e*iste punerea in intar)iere a debitorului se reali"ea"a prin &erere de
&2e+are in ?ude&ata sau prin noti'i&are. %aca e vorba de o sanctiune #udiciara, #udecatorul are o
putere de apreciere asupra acestor conditii. /l are puterea sa aprecie"e daca aplicarea acestei sanctiuni
este potrivita cu impre#urarile cau"ei sau daca nu e mai ec.itabila o e*ecutare silita in natura sau prin
ec.ivalent. =udecatorul poate sa acorde un ter+en de gratie pentru e*ecutare. 1ana cand ramane
.otararea definitiva, debitorul poate sa e*ecute@ daca a e*ecutat nu mai poate opera sanctiunea. Toate
aceste elemente de incertitudine pot fi inlaturate in ca"ul in care partile sau legea ingaduie desfiintarea
contractului fara interventia instantei de #udecata pe temeiul intelegerii partilor sau pe temeiul unei
dispo"itii a legii.
Art$ *:68 (Toate discutiile privitoare la re"olutiune se aplica mutatis mutandis si re"ilierii.
Art$ *::< : avem o forma de #ustitie privata. Creditorul inlocuieste .otararea de #udecata cu propria
declaratie.
$)
Teoria general a obliga iilor. NCC
3deea ca e*ista o re)olutiune de drept prin simplul fapt al nee*ecutarii se desfiintea"a contractul.
3ntr(o asemenea ipote"a nu mai e*ista un drept de optiune al creditorului. 'lin (1 al 1)45 nu mai
operea"a in ca"ul re"olutiunii de drept. 1entru a fi in pre"enta unei re"olutiuni de drept avem nevoie de
o pre0edere a legii sau de o intelegere a partilor in acest sens 5pa&t &o+isoriu)$ 3ntr(o asemenea
ipote"a partile sau una din parti renunta la dreptul de optiune. Teoretic este posibil, practic, insa,
este problematic. %aca este vorba de sanctiune, nu e vorba doar de nee*ecutare, doar de pre#udiciu sau
de legatura de cau"alitate. /ste vorba de vinovatie. 3ntrebarea care se pune este cine aprecia"a
vinovatia. %aca spunem ca s(a desfiintat automat contractul :? am renuntat la ideea de vinovatie.
Cand vorbim de re"olutiunea de drept vorbim doar de cau"a obiectiva desfiintarea.
Cand e vorba de re)olutiunea ?udi&iara poate sa intervina o reducere a prestatiilor. %aca partea
nee*ecutata este esentiala se poate desfiinta tot contractul, in ca" contrar re"olutiune partiala, sau se
mai poate recurge la o reducere proportionala a prestatiilor.
Art$ *::* : putem avea o e*ecutare neinsemnata, astfel ca nu va opera re"olutiunea. 0i daca partile ar
scrie in contract ca se poate desfiinta contractul pentru o mica nee*ecutare clau"a respectiva este
nescrisa. Te*tul face trimitere la re"olutiunea pe ba"a unilaterala, nu si la cea de drept. 1entru partea
mica de nee*ecutarea creditorul are dreptul la daune(interese.
%e&laratia unilaterala de re)olutiune3 pa&tul &o+isoriu art$ *::23 *::,
0(ar parea, din reglementare, ca pactul comisoriu este o clau"a introdusa in contract prin care se
prevede ca in ca" de nee*ecutare contractul va fi de drept desfiintat. Clar si in acest ca", pentru a opera
desfiintarea de drept este necesara punerea in intar)iere a debitorului. %aca partile sau legea dispun
ca nu e necesara punerea in intar"iere, desfiintarea va putea sa opere"e fara punerea in intar"iere a
debitorului. %aca e necesara punerea in intar"iere, reali"ata printr(o notificare, este necesara vointa
creditorului.
1entru a putea produce efecte pactul comisoriu trebuie sa pre&i)e)e &lar obligatiile la care se refera.
%aca e vorba de de&laratia unilaterala, mecanismul e urmatorul : legea sau partile permit creditorului
ca in ca" de nee*ecutare sa emita el o declaratie de re"olutiune care inlocuieste practic .otararea
instantei de #udecata. 3n aceasta ipote"a debitorul daca aprecia"a ca nu sunt indeplinite conditiile
pentru a putea opera re"olutiunea, se poate adresa instantei pentru ca aceasta sa constate nulitatea
declaratiei de re"olutiune. &bservam ca se rastoarna in 'elul a&esta +odul de a apela la ?ustitie.
!e"olutiunea : restitutio in integrum. Temeiul restituirii : imbogatirea fara #usta cau"a.
Creditorul poate sa mai ceara daune(interese pe ba"a raspunderii civile contractuale.
7a re"iliere: daca o parte si(a e*ecutat obligatiile pana in momentul in care a operat re"ilierea, iar
cealalta parte mai are ceva de e*ecutat, nu inseamna ca partea care are o restanta de e*ecutat nu poate
fi obligata sa mai e*ecute.
RISC/L IN CN#RAC#
Funda+ent legal: art$ *::73 *2763 *;623 *;6,$
Cand e vorba de o nee*ecutare fortuita intervine problema riscului contractual. %ebitorul unei obligatii
nu o mai poate e*ecuta. 1artea cealalta nu trebuie sa isi mai e*ecute obligatia. !iscul in contract e
suportat de debitorul obligatiei imposibil de e*ecutat res perit debitori.
Aan"atorul transmite proprietatea asupra unui bun, dar nu preda bunul debitorul obligatiei de predare,
&el &are are bunul in posesie. S1a renuntat la res perit do+ino.
4egat de contractele translati!e de proprietate inc#eiate sub conditie
Conditia suspensiva: 1endente conditioni : piere bunul. %ebitorul obligatiei imposibil de e*ecutat
suporta riscul, dar nu are dreptul de a cere pretul.
Conditia re"olutorie: la fel.
0unt situatii in care pieirea nu e totala ci partiala acest aspect este lamurit in dispo"itiile legale
relevante, mentionate anterior.
$6
Teoria general a obliga iilor. NCC
%aca imposibilitatea de e*ecutare e te+porara : se suspenda e*ecutarea contractului pe durata in care
operea"a imposibilitatea. %aca e de'initi0a si absoluta: e vb de desfiintarea contractului. %aca
imposibilitatea priveste numai o parte : reducerea proportionala a contractului.
CESI/NEA CN#RAC#/L/I3 INCE#AREA CN#RAC#/L/I3
AC#/L B/RI%IC SI FAP#/L B/RI%IC LICI#
Nu trebuie sa confundam problema riscului contractului cu problema generala ce are in vedere
imposibilitatea de e*ecutare a oricarei obligatii civile.
1roblema riscului contractual are in vedere obligatiile nascute din contract. /ste posibil ca o obligatie
sa nu poata fi e*ecutata din motive neimputabile debitorului.
16,4 ofera solutia care consta intr(o generali"are a solutiilor care operea"a in materia riscului
contractual. !iscul obligatiei care nu poate fi e*ecutata e suportat de debitorul obligatiei imposibil de
e*ecutat.
I$ Cesiunea &ontra&telor
3n Acc nu era reglementata decat cesiunea de creanta. Aec.ea reglementare a fost criticata intrucat nu
oferea preluarea datoriei si cesiunea contractului. Cesiunea contractului inseamna reunirea celor $
instrumente #uridice intr(unul singur cesiunea creantei si preluarea datoriei. 'ceasta reunire
presupune ca aceasta figura #uridica are cateva trasaturi parti&ulare. %e principiu cesiunea
contractului e reglementata in *,*: alin 5*) o parte poate sa substituie un tert in raporturile nascute
dintr(un contract nu+ai da&a prestatiile nu au 'ost integral e'e&tuate, iar o parte &onsi+te la
a&easta.
Cesiunea de contract e o operatiune #uridica tripartita e tot un contract in care sunt , parti partile
din contractul initial si tertul care intervine ca sa preia drepturile si obligatiile dintre parti. %in acel
moment el de0ine parte in contract.
'ceasta operatie #uridica tripartita poate fi inc.eiata numai daca in contractul initial prestatiile nu au
fost integral e*ecutate. %aca ele au fost e*ecutate contractul a incetat, nu se mai poate pune problema
cesiunii contractului.
Conclu"ia , nu re"ulta din te*t dar e prev in *,*7 alin 5*) se ref la etapele in&2eierii &esiunii
&ontra&tului. / posibil ca aceasta operatie #uridica sa fie inc.eiata printr(un a&ord si+ultan avem o
singura etapa. /ste posibil insa in alte situatii ca de la bun in&eput3 partile &ontra&tului initial sa isi
re&unoas&a re&ipro& sau sa re&unoas&a nu+ai uneia dintre ele dreptul de a substiui un tert in
raporturile nascute din contract. 3n acest ca", daca o asemenea intelegere prealabila a e*istat la un
moment ulterior inc.eierii contractului, oricare parte sau numai partea careia i s(a preva"ut un
asemenea drept poate inc.eia acordul cu un tert pentru ca acesta sa preia drepturile si obligatiile sale.
3ntr(o asemenea situatie nu mai avem nevoie de inca un acord al contractantului cedant. &peratia
#uridica ramane tripartita, singurul lucru care e necesar se refera la incunostiintarea contractantului in
legatura cu aceasta cesiune. 9ie i se notifica celeilalte parti cesiunea de contract fie cel din urma o
accepta. 3nsa a&&eptarea nu are rele0anta e(pri+arii &onsi+ta+antului la &esiune &i doar a luarii
la &unostinta$
1e langa ipote"a in care de#a au fost e*ecutate prestatiile si nu mai e posibila cesiunea s(ar putea ca
legiuitorul sa inter)i&a el insusi &esiunea &ontra&tului *,*: alin 52) : sunt e*ceptate de la cesiune
ca"urile anume preva"ute de lege.
1rincipiul simetriei impune ca de vreme ce contractual initial a fost inc.eiat intr(o anumita forma si
&esiunea de &ontra&t sa 'ie in&2eiata in a&eeasi 'or+a. /ste ceea ce spune e*pres *,*; C.civ.
3n legatura cu momentul inc.eierii contractului de cesiune distingem in raport de preci"area facuta
anterior intre ipote"a in care toate cele , parti isi dau acordul in acelasi timp , ca" in care acela este
$-
Teoria general a obliga iilor. NCC
momentul inc.eierii contractului, cu e*ceptia ca"ului in care ar fi vb de drepturi reale imobiliare si ar
intra in vigoare efectul translativ sau constitutiv al inscrierii in C9. 'ceasta ultima preci"are e inclusa
in *,*7 5,)$
Eomentul inc.eierii cesiunii contractului poate sa fie momentul in care dupa incuviintarea prealabila a
cesiunii se inc.eie acordul intre o parte a contractului si un tert care ii preia drepturile si obligatiile, dar
nu acesta va fi momentul inc.eierii cesiunii ci +o+entul in &are &esiunea 0a 'i noti'i&ata &eleilalte
parti &ontra&tante sau a&easta o 0a a&&epta *,*75*)
& ipote"a speciala in leg cu momentul inc.eierii contractului este preva"uta pentru ipote"a titlurilor de
valoare care contin &lau)a la ordin cambia sau de bilete la ordin, cecuri. 3n asemenea titluri de
valoare se poate mentiona in cuprinsul inscrisului o clau"a denumita clau"a la ordin. 3n momentul in
care cel care are inscrisul semnea"a pentru transmitere (girea"a inscrisul, giratarul se substituie in
toate drepturile si obligatiile girantului. Girul e o semnatura care se pune pe inscris. 1rin aceasta
,semnatura da efect clau"ei la ordin. / vb de o cesiune de contract in forma foarte simplificata si cu
efecte rapide.
E'e&tele &esiunii &ontra&tului
7a prima vedere ar trebui sa spunem ca din momentul reali"arii cesiunii contractului tertul devine parte
in contract si va fi tinuta de toate drepturile si obligatiile pe care le(a avut partea care i(a transmis
contractul. 1e cale de consecinta partea care a transmis contractul ar trebui sa fie liberata de drepturile
si obligatiile ei si sa nu mai aiba drepturile si obligatiile preva"ute in contract. Totusi e*ista anumite
nuante in art. *,*4 : este posibil ca partea care a ramas in contract si care se numeste contractant cedat
sa nu &onsi+ta la liberarea &edentului. 3n mod normal contractantul cedat ar trebui sa il urmareasca
pe tertul cesionar e prima datorie a contractantului cedat. %aca acesta nu isi e*ecuta obligatiile
contractantul cedat trebuir sa notifice aceasta impre#urare catre cedent in termen de 1) "ile de la data
nee*ecutarii. %aca termenul nu e respectat pt intocmirea notificarii cedentul e definitiv liberat.
Notificarea e facuta in termen contractantul cedat se poate intoarce cu actiune in regres impotriva
cedentului. 3n aceasta situatie contractantul cedat are $ debitori pe care trebuie sa ii urmareasca insa
intr(o anumita ordine primul debitor este cesionarul, daca acest nu e*ecuta devine eficienta actiunea
impotriva cedentului. 3n felul acesta cedentul practic ramane legat de contract, in mod subsidiar,
contractantul cedat are o garantie subsidiara ca drepturile sale vor fi reali"ate. %aca pe langa o
asemenea modalitate de garantie cedentul se mai obliga si in calitate de 'ide?usor atunci vor opera
regulile de la contractul de fide#usiune. / posibil ca in mom cesiunii c.cedat sa spuna ca e de acord cu
contractul de cesiune numai daca cedentul isi asuma o obligatie de fide#usiune. %in intre cele $ garantii
*,*4 alin 52) e vb de o urmarire subsidiara a cedentului, contractantul cedat nu se poate indrepta
direct impotriva cedentului. 3n cadrul fide#usiunii creditorul se poate indrepta direct impotriva
fide#usorului totusi el poate invoca $ beneficii : dis&utiune si de di0i)iune.
Tocmai pentru ca e vorba de o substituire totala in drepturi si obligatii cedentului de catre cesionar,
&ontra&tantul &edat poate sa in0o&e i+potri0a &esionarului toate e(&eptiile &e re)ulta din
&ontra&t &e puteau 'i in0o&ate i+potri0a &edentului$ %e la aceasta regula ce re"ulta din *,*8 te"a 1
e*ista cateva e*ceptii preva"ute in fra"a urmatoare a acestui articol contractantul cedat nu poate
invoca fata de cesionar 0i&iile de &onsi+ta+ant din &ontra&tul initial si care ar putea fi invocate
numai de catre cedent. %e asemenea n(ar putea sa invoce aparari si e*ceptii care erau specifice
raporturilor cu cedentul. 9ra"a a $a din art *,*8 are caracter supletiv :? ca de la bun inceput
contractantul cedat ar putea sa renunte la dreptul de a invoca aceste e*ceptii si aparari.
%a&a &edentul nu s1a anga?at in &alitate de 'ide?usor are o obligatie de garantie N/>AI in &e
pri0este 0aliditatea &ontra&tului initial cedentul declara ca erau indeplinite conditiile de validitate
ale contractului initial. %aca se desfiintea"a contractul initial dintr(un motiv oarecare, intr(o asemenea
$+
Teoria general a obliga iilor. NCC
ipote"a, daca are cumva dreptul la despagubiri pt pagubele suferite cel care a intrat in contract
cesionarul ar putea fi despagubit.
II$ INCE#AREA CN#RAC#/L/I 1 *,2*3 *,223 *,2,
Trebuie sa facem distinctia intre incetarea contractului si desfiintarea contractului. 3ncetarea
contractului presupune ca fie au fost indeplinite obligatiile asumate de parti calea normala de
desfiintare , fie dintr(o alta cau"a incetea"a obligatiile partilor. 3ncetarea contractului presupune
in&etarea 'ortei obligatorii a contractului.
%esfiintarea contractului are in vedere acele ipote"e in care fie pentru cau"e contemporane inc.eierii
contractului, fie pentru cau"e ulterioare contractul e desfiintat cu efect retroactiv. & situatie speciala
e*ista in ca"ul re"ilierii si in ca"ul nulitatii care produce efecte e* tunc. %aca e vb de nulitate
intotdeauna e vb de desfiintarea contractului. 7a re"iliere mai degraba e vorba de o incetare a
contractului.
3n te"a 4 art *,2* e vb de cum operea"a conditiei ca modalitate a obligatiilor. %aca e vb de un contract
cu e*ecutare uno ictu, indeplinirea conditiei re"olutorii are ca efect desfiintarea cu caracter retroactiv a
contractului, nu mai e vb de incetare. %aca e vb de unul cu e(succes se poate pune problema unei
incetari. 3n leg cu imposbil fortuita de e*ecutare dublul efect al acesteia cand e definitiva si
absoluta se a#unge la desfiintarea contractului pt cele cu e*ect uno ictu, pt cele cu e.succ. : nu vor mai
prod efecte pe viitor prin incetare.
/fectele incetarii liberarea partilor de obligatiile asumate. %aca pana la mom incetari contractului au
fost savarsite de catre parti in e*ecutare fapte ilicite cau"atoare de pre#udicii ele for fi tinute sa le
repare pt ca e vb de fapte anterioare incetarii contractului , forta obligatorie mentinandu(se pana la
mom incetarii.
III$ AC#/L B/RI%IC /NILA#ERAL
3n legatura cu actul #uridic unilateral sunt necesare $ preci"ari :
- 'ctul #uridic unilateral e prin e*celenta un a&t de drept publi&. 3n materia dreptului public
regula e actul #uridic unilateral. / adevarat ca si acolo e*ista si acte bilaterale contractele
administrative.
3n materia dreptului privat regula este actul #uridic de formatie bi 2 multilaterala. Numai prin
e*ceptie avem acte #uridice de formatie unilaterala.
- %aca suntem in +ateria dreptului pri0at, c.iar atunci cand intalnim acte unilaterale , de cele
mai multe ori ele sunt 'or+a de reali)are a unor drepturi potestati0e. Cele mai multe acte
unilaterale le gasim in materia drepturilor personale nepatri+oniale in materia drepturilor
de familie.
Cand suntem in materia drepturilor patrimoniale putem sa regasim acte unilaterale care e*prima
e*ercitarea unor drepturi potestative stipulatia pentru altul, acceptarea succesiunii.
*,263 *,2:3 *,2; o mini(teorie a actului #uridic unilateral in materia dr privat, valabila si pt "ona
patrimoniala si pt cea nepatrimoniala.
Art *,2: regulile aplicabile contractului sunt dreptul &o+un in materia tuturor actelor #uridice.
Art *,2; avem $ tipuri de acte unilaterale : care creea"a drepturi si obligatii numai pentru cel care
emite actul si in acest ca" nu e obligatorie comunicarea, daca insa e vb de constituirea modificarea sau
stingerea uni drept al altei pers decat cel care emite actul destinatarul trebuie sa fie informat. /fectele
actului #uridic unilateral se produc din momentul comunicarii c.iar daca destinatarul nu a luat
cunostinta de ea.
3n *,27 promisiunea unilaterala. 0e recunoaste ca e'e&t general ca un act unilateral sa dea nastere la
obligatii. %enumirea marginala e nefericita.
$5
Teoria general a obliga iilor. NCC
1rimul alineat recunoaste valoarea actului #uridic unilateral ca generator de obligatii cu valoare
generala. 3n masura in care prin actul unilateral se naste un drept in favoarea unui tert acesta nu e
obligat sa accepte dreptul este un beneficiu pentru el, nimeni nu poate fi obligat sa accepte un drept.
'vem un alt act emis de destinatar, din actul initial iau nastere $ drepturi dreptul care se naste in
favoarea destinatarului si dreptul potestativ pe care destinatarul il are de a accepta sau nu dreptul
nascut in favoarea lui. 1o"itia e asemanatoare daca nu identica po"itiei tertului beneficiar din stipulatia
pentru altul.
%aca tertul destinatar nu accepta sau nu refu"a dreptul primit intr(o perioada de timp re"onabila sau
intr(o durata de timp e*pres preva"uta in actul unilateral initial efectul acestuia incetea"a. 3nterpretarea
sistematica a alin $ si , poate sa nasca un semn de intrebare se naste dreptul dreptul in patrimoniul
tertului destinatar imediat ca efect al actului unilateral8 !amane de va"ut ce va spune practica
#udiciara.
*,24 oferta publica de recompensa. / vorba de un i"vor comple* de obligatii manifestarea
promitentului si prestatia efectuata de tert.
*,28 ideea generala ca fiind vorba de un act unilateral el poate fi re0o&at, e*istand totodata o limita
pt revocare, limita determinata de e*ecutarea prestatiei.
C.iar daca destinatarul nu ar fi reusit sa savarseasca prestatia el ar fi putut sa faca pregatiri pentru
e*ecutarea prestatiei, revocarea e posibila, dar produce un pre#udiciu.
I.$ FAP#/L B/RI%IC LICI# CA I-.R %E !LI"A#II
9apta #uridica ilicita e intotdeauna o actiune omeneasca. Cand e vorba de fapte licite putem avea fie
actiuni omenesti fie evenimente. 9aptul #uridic licit cunoaste , reglementari in C.civ gestiunea de
afaceri, plata lucrului nedatorat, imbogatirea fara #usta cau"a.
1. 9estiunea de a%aceri
/ste o operatie #uridica prin care o persoana numita gerant intervine in mod voluntar si savarseste
fapte materiale sau inc.eie acte #uridice in interesul unei alte persoane denumite gerat fara cunostinta
acesteia sau in masura in care aceasta cunoaste, sa nu fi putut sa desemne"e un mandatar ori sa se
ingri#easca in alt fel de afacerile sale. 'proape in aceiasi termeni e def in *,,< alin(1 Cciv
0unt necesare , &ategorii de &onditii:
1. 1rivitoare la obie&tul gestiunii fapte materiale, acte #uridice pe care le inc.eie gerantul
pentru a administra afacerile geratului. 'ctele #uridice inc.eiate de gerant trebuie sa intre in
materia actelor de &onser0are si de ad+inistrare. Notiunea de administrare trebuie inteleasa
in raport cu ansamblul patrimoniului gerantului. 1ot intra in obiectul gestiunii si acte #uridice
care daca ar fi privite prin rap la un bun i.determ. ar fi acte de dispo"itie, dar in conte*tul
patrimoniului devin acte de administrare. Gerantul pentru a administra bunurile geratului vinde
anumite bunuri pt a obtine sumele necesare in vederea administrarii, geratul nefiind obligat sa
acopere aceste c.eltuieli din patrim propriu.
7a utilitatea gestiunii: acele fapte materiale sau fapte #uridice facute in int geratului prin care se
impiedica o pierdere patrimoniala, uneori se impiedica c.iar pieirea unui bun. !e"ulta ca unele acte de
gestiune sunt necesare. 'ceasta cerinta a utilitatii gestiunii se aprecia"a in concret in raport cu afacerea
administrata.
'titudinea partilor fata de gestiune : geratul in principiu trebuie sa fie strain de gestiune. %aca el
cunoaste totusi e*istenta gestiunii nu trebuie potr 1,,4 alin (1 f.finala nu trebuie sa numeasca un
mandatar sau sa se ingri#easca in alt sens de afacerile sale. %aca geratul cunoaste gestiunea si ar fi in
masura sa numeasca un mandatar sau sa se ingri#easca ... el ratifica gestiunea si o trasforma intr(un
&ontra&t de +andat. 3n mod retroactiv operatia #uridica a gestiunii se transforma in mandat si se
aplica regulile care il reglementea"a.
,4
Teoria general a obliga iilor. NCC
Gerantul trebuie sa se comporte ca avand repre"entarea subiectiva ca administrea"a afacerile altei
ersoane, dintr(un pct de vedere aceasta repre"entare subiectiva este asemenatoare intentiei, numai ca
e'e&tele ?uridi&e se produ& nu nu+ai pentru &a e(ista repre)entarea subie&ti0a, ea este doar
premisa gestiunii, efectele se produc pentru ca gerantul savarseste acte mat si inceie acte #uridice avand
repre"entarea ca lucrea"a pe afacerea altuia.
3n legatura cu aceasta cerinta trebuie preci"at ca ea este indeplinita si atunci cand gerantul lucrea"a in
egala masura si pentru el si pentru altul coproprietarul care se ingri#este de bun si pt el si pt ceilalti
copropr. %aca gerantul nu intentionea"a ca pers ale carei afaceri sunt admin sa fie obligata fata de
gerant inseamna ca fie vrea sa faca o liberalitate fie vrea sa ii plateasca o datorie pe aceasta cale.
Cerinta care afirma ca gerantul trebuie sa aiba repre"entarea subiectiva ca lucrea"a pentru gerat
inseamna intre altele ca gerantul intentionea)a sa il oblige pe gerant 'ata de el. %aca aceste , seturi
de cond sunt indeplinite suntem in pre"enta operatiei #uridice a gestiunii de afaceri si se nasc drepturi
pt ambele parti implicate in gestiune.
bligatiile gerantului
*,,* : de instiintare asupra gestiunii.
*,,2: de a continua gestiunea inceputa pana cand geratul preia el insusi admin afacerii sau pana in
momentul in care gerantul poate abandona afacerea fara a(i produce pre#udicii geratului.
&data inceputa gestiunea, obligatia de a o continua pana intr(unul dintre mom mentionate sub"ista si pt
mostenitorii gerantului. *,,,
*,,6: ca un bonus pater familias se poate aprecia in ce conditii raspunde gerantul fata de gerat daca
in timpul savarsirii gestiunii se produc anumite pagube in patrimoniul geratului. Cand actele de
gestiune sunt necesare el raspunde numai pt pagubele cau"ate cu intentie sau culpa grava. %aca
produce pre#udicii el va raspunde si pt culpa levis.
'lta obligatie : descarcarea de gestiune si remiterea catre gerat a tuturor bunurilor gestiunii.
1e langa aceste obligatii e posibil ca gerantul sa se oblige fata de terti obiectul gestiunii implicand si
fapte materiale dar si acte #uridice. / posibil sa inc.eie acte in beneficiul geratului. 3n aceasta masura
el va raspunde contractual fata de terti. %aca insa a lucrat in numele geratului (re"ultand ca geratul a
dat un mandat gerantului , tertii nu vor raspunde fata de gerant. 3n masura in care nu e posibil ca tertii
sa antrene"e raspunderea geratului atunci va ramane obligat gerantul$ *,,; 52)
bligatiile geratului :
- 9ata de gerant
- 9ata de terti
Geratul se obliga nu doar fata de gerant ci si fata de tertii cu care gerantul a contractat. Nu vorbim de o
e*ceptie de la principiul relativitatii.
1t gerat ar fi favorabil sa ceara instantei inscrierea in C9 a unei ipoteci legale in timpul gestiunii.
*,,4 o nuantare a atitudinii pe care tr sa o aiba geratul fata de gestiune. / vorba de o ipote"a ce se
refera la gestiunea necesara.
Numai in ceea ce priveste gerantul e ceruta conditia capacitatii. 1entru gerat nu e necesara o asemenea
conditie.
1roba gestiunii de afaceri se face in mod diferit dupa cum e vb de raportul dintre partile care au
inc.eiat acte #uridice ori acte materiale.
Toate regulile din materia gestiunii de afaceri se fac potrivit regulilor din materia administrarii
bunurilor altei persoane.
2. (lata nedatorata
1lata : e*ecutarea unei obligatii. %atoria inseamna ori&e 'el de prestatie. Cand vorbim de plata
nedatorata avem in vedere o semnificatie mai restransa. 0e admite ca e vb de regula de e*ecutarea unei
,1
Teoria general a obliga iilor. NCC
obligatii de a da sau &el +ult de a preda si ca celelalte obligatii de a face nu intra in sfera platii.
'stfel inteleasa plata daca e facuta in mod nedatorat da dreptul la restituire.
%efinitie : acel i"vor de obligatii care presupune ca o persoana numita solvens plateste o datorie catre o
alta persoana numita accipiens fara ca aceasta plata sa fie datorata si fara ca solvensul sa stie ca aceasta
plata nu e datorata. !e"ulta &onditiile platii nedatorate:
- Sa 'ie 0orba de o plata in sensul arata
- Sa nu 'ie datorata$ 3n legatura cu aceasta sunt necesare clarificari:
/ posibil ca datoria sa e*iste dar sa fie nedatorata plateste altei pers decat creditorul
adevarat
/ posibil ca datoria sa e*iste, iar cel care plateste sa vrea sa faca o liberalitate sau o
gestiune de afaceri. 3n acest ca" nu se mai pune problema restituirii.
1re"umtie : pana la proba contrara se presupune ca plata s(a facut cu intentia de a stinge o
datorie 1,41
0olvensul sa fi fost in eroare cand a facut plata. %aca nu a fost in eroare se aplica punctul
precedent.
0e spune uneori in doctrina ca desi nu e*ista eroare ne(am afla totusi in pre"enta unei plati
nedatorate : un contract desfiintat prin nulitate sau prin re"olutiune. 3ntr(o asemenea ipote"a
nu e vb de plata lucrului nedatorat ci de o i+bogatire 'ara ?usta &au)a.
E'e&tele ?uridi&e ale platii nedatorate
Trebuie sa facem diferente intre accipiensul de r(c si de b(c. / de b(c cel care nu stie ca plata nu i se
datora. 'mbele persoane sunt in eroare. !eaua(credinta intervine cand accipiens stie ca primeste ceva
ce nu i se datorea"a.
3n NCC a ramas numai ipote"a acc de b(c. %aca accipiens e de r(c plata lucrului nedatorat nu mai are
semnificatia #uridica a unui fapt licit :? savarseste un delict civil :? raspundere delictuala.
'rt. *,62 aceste $ te*te nu e*clud ca ceea ce s(a platit nedatorat tr restituit (*,66 trimite la un set de
reguli.
/*ista totusi e*ceptii de la restituire: *,62. Ab de cel care primeste plata distruge inscrisul constatator.
Totusi cel care a platit poate fi despagubit.
3. .!bogatirea %ara &usta cau*a
/ un i"vor de obligatii care presupune fie o actiune omeneasca fie un eveniment care produce $ cau"e :
pe de o parte saracirea patrimoniului unei persoane si imbogatirea patrimoniului altei persoane. Nu se
poate spune ca imbogatirea este cau"a saracirii sau viceversa. /le sunt efecte ale aceleiasi cau"e unice.
Aorbim de o imbogatire si cand nu se mai plateste o datorie. Cat priveste efectele imbog fara #usta
cau"a se naste obligatia celui care s(a imbogatit de a restitui celui care a saracit &ea +ai +i&a dintre
&ele 2 0alori. 3ntotdeauna pentru restituire e necesara o conditie : sa nu e*iste o cau"a legitima a
imbogatirii, daca e*ista nu mai este loc de restituire. 'ctiunea in imbogatirea fara #usta cau"a are
&ara&ter subisdiar. %aca cel care a fost pagubit are o alta actiune la indemana va recurge la ea.
Raspunderea &i0ila deli&tuala
3deea de responsabilitate este legata de vinovatie.
3deea de raspundere este legata de incalcarea normelor, iar ele au o natura multipla. 9aptele prin care
se incalca o anumita norma generea"a un tip specific de raspundere. %iferenta esentiala intre
raspunderea #uridica si celelalte tipuri de raspundere este aceea ca raspunderea #uridica odata anga#ata
implica aplicarea unei sanctiuni care poate fi adusa prin intermediul fortei publice. !aspunderea
morala presupune o sanctiune reali"ata prin intermediul opiniei publice. Cea politica presupune o
sanctiune reali"ata prin intermediul electoratului sau a organi"atiilor politice. Eai re"ulta ca in ca"ul
,$
Teoria general a obliga iilor. NCC
raspunderii #uridice sunt individuali"ati atat subiectul activ al raspunderii cat si subiectul pasiv al
raspunderii. Eai e*act spus stim cine e victima si cine raspunde pt fapta ilicita cau"atoare de
pre#udicii. 3n ca"ul raspunderii morale e*ista un caracter difu" nu se cunoaste cel ce aplica
sanctiunea.
!aspunderea politica e si ea politica in ca"ul sanctiunilor aplicate de electorat. Cand e vb de organi"atii
politice se individuali"ea"a raspunderea.
Cea mai structurata forma de raspundere este raspunderea #uridica. 'utorul faptei ilicite e cunoscut,
modalitatea de aplicare a sanctiunii e individuali"ata, victima in acelasi fel.
1rincipala diferenta dintre raspunderea de drept privat si cea de drept public e ca un ca"ul raspunderii
de drept privat cele $ subiecte ale raspunderii sunt subiecte particulare. C.iar atunci cand ar fi vb de
pers #uridice de drept public ele participa la acest raport ca pers particulare. Cand e vb de raspundere
de drept public intotdeauna intervin autoritatile publice ca parti ale raportului #uridic de raspundere.
N6 nu inseamna ca atunci cand e vb de rasp de drept privat nu intervin autoritatile publice, dar ele
intervin atunci cand se face apel la ele pt aplicarea sanctiunii.
RASP/N%EREA CI.ILA
Nu mai putem vorbi de raspundere de drept comercial, obligatiile civile si cele comerciale fiind
unificate. 1e cale de consecinta si raspunderea este unificata, avand doar raspundere civila.
/*ista $ mari forme ale raspunderii civile:
1. !aspunderea contractuala
2. !aspunderea e*tracontractuala
Nu este riguros sa vb de raspunderea contractuala si cea delictuala intrucat avem mai multe i"voare de
obligatii in afara de contract si delict. 3ncalcarea obligatiilor determina o raspundere civila si deci avem
raspundere contractuala si raspundere e*tracontractuala.
3n cadrul raspunderii e*tracontractuale cea mai importanta forma de raspundere este raspunderea
delictuala. 0e spune pe buna dreptate ca raspunderea delictuala este dreptul comun al raspunderii
e*tracontractuale. 3n masura in care se naste o raspundere in temeiul platii lucrului nedatorat etc vom
face apel la normele raspunderii delictuale. /a nu este doar dreptul comun al raspunderii
e*tracontractuale ci si dreptul comun al raspunderii civile in general. 0i in materia raspunderii
contractuale daca nu avem norme specifice care sa clarifice situatia de fapt vom aplica normele care
reglementea"a raspunderea delictuala. !e"ulta de aici cat de importanta e raspunderea delictuala in
general.
/a poate fi privita din doua perspective:
1. /ste un raport ?uridi& obligational care se naste in momentul savarsirii unei fapte ilicite intre
autorul faptei ilicite si victima faptei ilicite in calitate de debitor, raport #uridic in continutul
caruia intra dreptul creditorului de a cere de la debitor repararea integrala a pre#udiciului.
Aorbim de un raport delictual de raspundere
$. /ste c.iar san&tiunea care se aplica prin intermediul acestui raport #uridic de raspundere.
0anctiunea este repararea pre#udiciului suferit de victima de catre autor. 1rin esenta,
raspunderea delictuala e o sanctiune civila. Caracterul sanctionator al raspunderii civile este
insa intim legat de ideea de reparare a pre#udiciului. 0anctiunea este tocmai repararea
pre#udiciului, fiind vorba de o reparare materiala, indiferent de natura pre#udiciului. 1roblema
este cum se repara pre#udiciul. 3n acest fel distingem intre ideea de sanctiune civila si ideea de
pedeapsa fie civila fie penala. &ricare ar fi natura pedepsei ea are un caracter strict personal. 0e
aplica in considerarea persoanei care a savarsit fapta ilicita, indif daca e ilicit civil sau penal.
Cand e vorba de raspundere delictuala ca san&tiune civila tocmai pentru ca ea are o natura
,,
Teoria general a obliga iilor. NCC
reparatorie materiala sanctiunea e transmisibila la succesorii autorului faptei ilicite. &bligatia
de reparare materiala a pre#udiciului se transmite la succesorii autorului faptei ilicite.
1rincipala functie a raspunderii este 'un&tia reparatorie. 1e langa functia reparatorie raspunderea
delictuala are si o 'un&tie pre0enti0 edu&ati0a in masura in care raspunderea devine efectiva imediat
ce se incalca o norma #uridica.
Raspunderea deli&tuala si raspunderea deli&tuala &o+paratie
/le presupun amandoua cele 6 ele+ente ar.icunoscute ale raspunderii. 3n stransa legatura cu vinovatia
este problema capacitatii, unii autori considerand ca acesta ar fi al )lea element al raspunderii. Ceea ce
este spe&i'i& raspunderii civile este ca pre#udiciul c.iar daca nu e intotdeauna material presupune o
reparare materiala in timp ce in alte forme de raspundere ea poate fi si patrimoniala si personal
nepatrimoniala. C.iar si in materie civila e*ista forma nepatrimoniale de reparare dar ele nu mai tin de
raspunderea civila propriu "isa. /*ista pe ba"a acestor 4 elemente o unitate a raspunderii civile.
%incolo de aceasta unitate putem identifica totusi anumite trasaturi distinctive pentru cele $ forme de
raspundere civila anali"ate.
1. Spe&i'i&ul 'aptei ili&ite (? in ca"ul raspunderii delictuale fapta ilicita consta in in&al&area
obligatiei generale negati0e neminem laedere. *,68 5*)
3n ca"ul raspunderii contractuale fapta are o particularitate (? ea consta in asu+area
anterioara a unei obligatii de catre autorul faptei ilicite. 'ceasta idee e prea generala
necesitand preci"ari:
a 1entru faptele savarsite inainte de inc.eierea contractului de regula raspunderea e
delictuala.
b 1entru a vorbi de raspundere contractuala trebuie sa avem un contract valabil inc.eiat. %aca
este nul contractul actiunea in nulitate are caracter delictual, iar in masura in care se pune
problema unor de"daunari ele se vor anga#a pe temei delictual. 3nc.eierea contractului in
situatia nulitatii dobandeste un caracter ilicit delictual.
c %aca in timpul derularii relatiei contractuale partile provoaca pre#udicii tertilor raspunderea
fata de terti raspunderea va fi delictuala tertii nu sunt parti etc.
d %aca partile insele cu oca"ia derularii rasporturilor contractuale isi cau"ea"a una alteia
pre#udicii dar 'ara legatura &u obligatiile &ontra&tuale vor raspunde delictual.
/ste foarte important de stabilit continutul contractului.
$. /*ista diferente in ceea ce priveste capacitatea, punerea in intar"iere si clau"ele de raspundere.
i Capa&itatea: avem in vedere regulile ce guvernea"a materia actului #uridic in general.
3n materia delictuala *,;;: nu avem o limita minima de varsta pentru anga#area
raspunderii. 1ersoana raspunde din momentul in care se dovedeste ca are
discernamanat.
Conclu"ii subsidiare: dovada discernamantului: pre)u+tie de absenta a
discernamantului de la varsta de 14 ani si o pre)u+tie de pre)enta a discernamantului
dupa varsta de 14 ani pre"umtiile sunt relati0e. Aictima pre#udiciului trebuie sa
dovedeasca discernamantului.
%aca este vorba de o persoana peste 14 ani victima nu trebuie sa faca dovada
discernamantului, dar autorul poate demonstra ca nu avea discernamant in momentul
savarsirii faptei.
3n materie contractuala 'un&tionea)a regulile de la a&tul ?uridi&$
ii Cat pri0este punerea in intar"iere in materie delictuala se aplica adagiul debitorul e
de drept in intar)iere, in materie contractuala nu e de drept in intar)iere< *:2,
5*) lit$ e)
,4
Teoria general a obliga iilor. NCC
iii Cat priveste &lau)ele raspunderii e*ista o diferenta de ba"a (? in materie delictuala
ele sunt inter)ise, iar in materie contractuala sunt de regula per+ise si ca e*ceptie
inter"ise.
,. 3ntinderea pre#udiciului (? delictual : repararea integrala a pre#udiciului si damnum
emergens si lucrum cesans.
Contractual : pre#udiciul pre0i)ibil.
4. 0ub aspectul solidaritatii, in materie delictuala daca fapta ilicita e savarsita de mai multe
persoane regula este solidaritatea. 3n materie contractuala regula este di0i)ibiliatea.
Art$ *,42
Art$ *66:: in materie contractuala obligatiile sunt divi"ibile.
In *66;: o e*ceptie de la regula in materie contractuala in care solidaritatea se pre"uma intre
debitorii unei obligatii contractate in e*ercitiul activitatii unei intreprinderi.
1artile pot sa isi asume ele solidaritatea.
). /*ista o diferenta sub aspectul do0edirii 0ino0atiei. 3n materie delictuala ea trebuie dovedita
de catre victima in timp ce in materie contractuala operea"a o pre"umtie de culpa. %iscutia care
se face uneori in legatura cu obligatiile de re"ultat si cele de mi#loace.
6. Cu+ulul raspunderii deli&tuale( raspunderii &ontra&tuale
Nu e*ista o dubla raspundere.
Nu se admite ca in cadrul aceleiasi actiuni in raspundere creditorul sa incerce sa combine
regulile celor $ tipuri de raspundere pentru a obtine o despagubire mai mare.
Nu este posibil ca victima sa introduca o actiune delictuala sau o actiune contractuala si in
completare o actiune delictuala sau contractuala. 3n realitate cumulul raspunderii delictuale
inseamna alegerea intre &ele 2 te+eiuri ale raspunderii. Cumulul este impropriu folosit.
Creditorul trebuie sa aleaga intre un temei sau altul. !egula: daca e*ista un temei
contractual al raspunderii este e*clusa raspunderea delictuala. Creditorul nu poate sa aleaga
intre cele $ temeiuri. %e la aceasta regula e*ista o e*ceptie: cand fapta ilicita prin care se
incalca o obligatie contractuala constituie in acelasi timp infractiune. 3nselaciunea in
conventii (? este posibil ca victima sa asocie"e actiunea civila actiunii penale in proccesul
penal. /ste posbil ca intr(o asemenea situatie victima in procesul penal odata cu actiunea
penala sa porneasca si actiunea civila. 'ctul se #udeca in cadrul procesului penal.
0(a mai spus in doctrina ca in acele ca"uri in care actiunea civila este pornita din oficiu in
procesul penal ar fi normal sa i se recunoasca creditorului posibilitatea de alegere intre cele $
temeiuri.
Raspunderea &i0ila deli&tuala si 'or+ele ei
1. 3aspunderea delictuala pentru fapta proprie
2. 3aspunderea pentru fapta unei alte persoane
". 3aspunderea pentru fapta cauzata de un lucru
1. !egulile care se aplica raspunderii pentru fapta proprie &onstituie dreptul &o+un. /ste limpede ce
inseamna raspunderea pentru fapta proprie. 0i mostenitorii autorului vor raspunde. 'stfel inteleasa
raspunderea pentru fapta proprie presupune intrunirea tuturor celor patru conditii.
Fapta ili&ita este te+eiul raspunderii deli&tuale$
*,68 : incalcarea indatoririi de a nu rani pe nimeni. 3ndatorirea e nuantata in diferite norme legale. 0(a
pus problema daca ilicitul poate decurge din incalcarea unor norme morale. !aspunsul a fost po"itiv in
,)
Teoria general a obliga iilor. NCC
masura in care aceste reguli morale imbraca forma unor principii care se gasesc si la temelia dreptului
obiectiv.
0(a mai pus intrebarea daca fapta ilicita provoaca un pre#udiciu numai in incalcarea drepturilor
obiective sau si prin incalcarea unor interese. / posibil ca fapta ilicita sa constea si in incalcarea unor
interese. 9apta ilicita e o actiune omeneasca sau si o inactiune.
%e regula este o actiune, inactiunea dobandeste semnificatie ilicita cand o prevedere legala impune o
anumita actiune. 'stfel inteleasa fapta ilicita poate uneori ca urmare a unor impre#urari speciale sa isi
piarda caracterul ilicit. /*ista anumite impre#urari care inlatura caracterul ilicit al faptei. 3n Codul civil
nu avem o sistemati"are clara a acestor impre#urari.
Trebuie sa facem distinctia intre cau"e care inlatura caracterul ilicit al faptei, care inlatura vinovatia si
raportul de cau"alitate. Toate acestea sunt e*oneratoare de raspundere. 7egiuitorul a preferat sa
raspandeasca aceste cau"e in diferite sectiuni ale Cc.
1rimele $ cau"e sunt : legiti+a aparare si starea de ne&esitate *,;< si *,;*. /fectele acestor $
cau"e: *,;<52 se preci"ea"a ca daca prin depasirea limitelor legitimei aparari s(a savarsit o
infractiune atunci cel care a savarsit infractiunea va putea fi obligat la plata unei obligatii adecvate
si ec.itabile.
Eai suntem in pre"enta unei raspunderi delictuale8 !aspunsul trebuie sa fie po"itiv intrucat depasirea
limitelor legitimei aparari restituie caracterul ilicit al faptei.
'ceasta restutuire se produce daca depasirea limitelor are caracterul unei infractiuni.
0i daca se restituie faptei caracterul ilicit modul de reparare nu mai este specific raspunderii delictuale.
3 se lasa #udecatorului o mar#a de apreciere.
Cat priveste starea de necesitate *,;* se preci"ea"a ca persoana care actionea"a in stare de
necesitate va fi totusi obligat sa repare pre#udiciul cau"at dar nu pe temei delictual ci pe temeiul
imbogatirii fara #usta cau"a. !e"ulta ca in acest ca" sub"ista inlaturarea caracterului ilicit al faptei, dar
in masura in care cel care actionea"a sub imperiul starii de necesitate se va imbogati va trebui sa
restituie valoarea in limita respectiva celui care a saracit. %aca o persoana a saracit fara ca actorul starii
de necesitate sa se fi imbogatit :? nu va fi restituit nimic.
' treia cau"a: per+isiunea legii sau ordinul superiorului *,;6 : vorbeste numai de primul
element. %ar daca in materie penala ordinul superiorului inlatura caract penal :? cu atat mai mult
in materie civila va inlatura. 1artea finala a te*tului arata ca desi suntem in pre"enta unei asemenea
cau"e nu intotdeauna se produce acest efect (? cand autorul faptei putea sa isi dea seama a acestui
caracter ilicit in functie de impre#urari. 1reci"ari : cand este vb de ordinul superiorului cel care
actionea"a prin ordin poate sa faca abstractie de acesta daca este vadit ilicit. 3n ce masura autorul
faptei poate aprecia caracterul ilicit e o c.estiune anali"abila de la ca" la ca". Cat priveste
permisiunea legii nu e*ista nimic apreciabil.
Notiunea de lege e folosita in sens larg. Nu e vb doar de actul emis de 1arlament ci poate fi vb de un
regulament al unui minister. 3n masura in care este vadit ca norma contravine legii2Constitutiei nu
poate fi invocata norma ca inlaturand caract ilicit al faptei. 0istemul de drept intern este completat sub
un dublu aspect cu norme e*terne : t. 3nternationale si normele >./. 0ub primul aspect, daca normele
nu au fost integrate in dreptul intern sunt situatii in care e greu sa se aprecie"e care e raportul dintre o
norma interna si una de dr international. / greu pt un om obisnuit sa aprecie"e asupra acestui fapt.
0ituatia devine si mai relevanta cand e vb de tratate cu privire la dr. omului, care au prioritate in
dreptul intern.
0e pune problema cine e responsabil in ca"ul in care nu e respectata o norma internationala,
statul sau autorul8 !aspunsul este ca autorul.
,6
Teoria general a obliga iilor. NCC
' 4a cau"a: e(er&itarea unui drept subie&ti0. / posibil ca o persoana care e*ercita un drept
subiectiv propriu sa nu raspunda. *,:, C.civ. 3n legatura cu aceasta cau"a e necesara o distinctie
intre e*ercitarea normala si e*ercitarea abu"iva a dreptului. 1entru a face aceasta distinctie trebuie
sa tinem seama de ceea ce se c.eama limitele interne si cele e*terne ale e*ercitarii dreptului
subiectiv. /*ercitarea unui drept e strans legata de atributele dreptului. 7imitele e*terne ale
e*ercitarii dreptului presupun e*ercitarea atributelor dreptului pana la epui"area posibilitatilor pe
care le ofera. & asemenea intelegere a e*ercitarii dreptului ar naste numeroase conflicte intre
diferitii titulari de drepturi subiective. %aca fiecare titular si(ar e*ercita atributele pana la limita
epui"arii atributelor ar intra in sfera de e*ercitare a alor drepturi apartinand altor persoane. %reptul
subiectiv tr sa fie limitat in li+itele interne ca e*ercitare. 7imitele interne: spatiul #uridic in care
dreptul poate fi e*ercitat fara a patrunde in spatiile de e*ercitare a altor drepturi apartinand altor
persoane. %reptul este normal e*ercitat in limitele sale interne, dar intre limitele interne si e*terne
se situea"a abu"ul de drept. %esi e*ista dreptul, el este abu"iv e*ercitat. %incolo de limitele e*terne
se situea"a purul delict civil. 'bu"ul de drept face ca fapta sa isi pastre"e caracterul abu"iv. Numai
e*ercitarea sa in limitele interne inlatura caracterul ilicit. %in moment ce fapta isi pastrea"a
caracterul ilicit vorbim de raspunderea delictuala. 'bu"ul de drept e o forma particulara a
raspunderii civile delictuale.
' )a cau"a de raspundere: &onsi+ta+antul 0i&ti+ei$ /a imbraca forma clau"elor de
neraspundere. 3nainte de savarsirea faptei ilicite, dar anticipand posibila savarsire a acesteia si
posibilul re"ultat pagubitor victima isi da consimtamantul printr(o &lau)a de neraspundere. /a
poate fiinta intr(un a&t bilateral sau unilateral. 3n materie delictuala clau"ele de neraspundere
sunt e*ceptia dupa cum am va"ut. 3n 1,)): regulile care guvernea"a asumarea unor asemenea
clau"e de neraspundere. !e"ulta din acest articol ca ase+enea &lau)e nu sunt posibile da&a este
0b de 'apte sa0arsite &u intentie sau din &ulpa gra0a. Numai in ca"ul savarsirii din culpa usoara
pot sa e*iste. 3n ca"ul in care sunt privite integritatea fi"ica sau morala ele pot e*ista numai daca
legea prevede o asemenea posibilitate.
*,:; : anunturile privitoare la raspundere te*tul arata ca asemenea anunturi sunt e*oneratoare
de raspundere daca au fost aduse la cunostinta publica si daca persoana in cau"a a putut
cunoaste anuntul.
*,;,: regula este ca divulgarea secretului comercial este o fapta ilicita, dar ca daca divulgarea
se face pentru ca sunt impre#urari grave dispare caracterul ilicit al faptei.
*,:6: ipote"a in care o persoana acorda a#utor de"interesat unei persoane iar beneficiarul
spri#inului sufera un pre#udiciu. 3ntr(o asemenea situatie nu se raspunde cu e*ceptia ca"ului in
care e*ista intentie sau culpa grava.
PREB/%ICI/L3 RAPR#/L %E CA/-ALI#A#E3 .IN.A#IA3 PR!A
ELE>EN#ELR RASP/N%ERII %ELIC#/ALE3 EFEC#/L RASP/N%ERII
%ELIC#/ALE3 RASP/N%EREA CI.ILA %ELIC#/ALA A PERSANEI PEN#R/
FAP#A PRPRIE
PREB/%ICI/L
Art$ *,:7 5*) C *,68 52 3 ,3 6) :? pre#udiciul este un element esential pentru anga#area raspunderii
civile delictuale. 3ntre elementele obiective ale raspunderii delictuale alaturi de fapta ilicita si raportul
de cau"alitate pre#udiciul ocupa un loc important intrucat spre deosebire de dreptul penal unde uneori
simpla fapta ilicita se sanctionea"a in absenta pre#udiciului, in raspunderea delictuala fara pre#udiciu
nu se poate raspunde.
,-
Teoria general a obliga iilor. NCC
1re#udiciul este re)ultatul negati0 al faptei ilicite, produs ca urmare a vatamarii unor drepturi
subiective sau a unor interese. 1entru a vorbi de pre#udiciu ca element al raspunderii delictuale si ca
element al raspunderii civile in general trebuie sa fie vorba de un pre#udiciu susceptibil de reparare
materiala.
%in definitia pre#udiciului : vatamarea produsa prin savarsirea faptei ilicite poate sa constea fie in
in&al&area unor drepturi subie&ti0e fie in incalcarea unui interes. 0ub acest ultim aspect trebuie
sa vedem ca nu orice interese prin incalcarea lor conturea"a pre#udiciul. Trebuie sa fie vorba de
interese care prin continutul lor, prin stabilitatea lor, prin continuitatea or sa fie asemanatoare unui
adevarat drept subiectiv civil c.iar daca nu imbraca forma e*presa a acestuia.
1entru a intelege mai bine aceasta idee trebuie sa avem in vedere ipote)a in &are 'apta ili&ita are &a
e'e&t de&esul unei persoane 'i)i&e &are are in detinere un &opil 'ata de &are nu e legat printr"un
raport de %iliatie$ Einorul care nu e legat prin raport de filiatie 2 rudenie nu are un drept subiectiv la
intretinere si ca urmare absenta intretinerii determinata de decesul persoane, victima a faptei ilicita nu
repre"inta incalcarea unui drept subiectiv. Einorul aflat in aceasta situatie in masura in care
intretinerea fusese prestata o perioada lunga de timp are un interes real sa beneficie"e in continuare de
aceasta intretinere. /l va putea cere de la autorul faptei ilicite care a cau"at decesul intretinatorului
despagubiri pentru incalcarea acestui interes. 3n mod constant in practica #udiciara a fost admisa
aceasta solutie. 'u fost avute in vedere si alte situatii asemanatoare cand c.iar persoane ma#ore aflate
in intretinerea unei alte persoane care a decedat ca urmare a unui delict civil au fost indreptatite la
despagubiri in masura in care intretinerea a avut caracter de stabilitate. 1ractica #udiciara a recunoscut
dreptul concubinei de a primi intretinere de la autorul faptei ilicite. 3n NCC solutia potrivit careia
vatamarea unui interes poate intemeia actiunea delictuala a fost e*pres consacrata in art. *,:8$ 'cest
te*t este sinte"a solutiilor de practica #udiciara pronuntate de instante.
3n materia raspunderii delictuale, NCC cuprinde mult mai multe norme #uridice decat ACC care avea
numai 6 articole referitoare la raspunderea delictuala. 1e marginea acestor articole doctrina si
#urisprudenta au facut numeroase nuantari, au completat reguli din ACC a.i. intelegerea raspunderii
delictuale nu era posibila numai prin referire la te*tele din ACC ci si prin interpretarea acestora in
lumina solutiilor de practica #udiciara.
NCC nu doar in art$ *,:8 ci si in numeroase alte articole reglementea"a nuantat raspunderea delictuala
pornind insa nu de la solutia arbitrara imaginata de legiuitor ci de la reguli conturate de(a lungul
timpului in practica #udiciara deopotriva.
%e la 1,45 la 1,5) avem inovatii in materia raspunderii civile delictuale.
Categoria de pre?udi&ii &are ar putea inte+eia raspunderea deli&tuala : s(a pus intrebarea daca
pot fi reparate material numai pre#udiciile materiale ci si cele nepatrimoniale. N6 : nu a e*istat
niciun fel de disputa in legatura cu repararea nepatrimoniala a pre#udiciilor nepatrimoniale. 0(a
recunoscut intotdeauna ca un pre#udiciu nepatrimonial este susceptibil de reparatie prin masuri
nepatrimoniale. 0i in reglementarea anterioara ( % ,1215)4 si in actualul C.civ. in art$ 2:,12:: au
fost recunoscute masuri nepatrimoniale pentru repararea pre#udiciului nepatrimonial.
0(a pus problema repararii materiale a daunelor morale. & preci"are se impune : e posibil ca vatamarea
unui drept nepatrimonial sa se concreti"e"e nu doar printr(un pre#udiciu nepatrimonial ci si intr(unul
material. 3n urma defaimarii o pers isi pierde serviciul :? ramane fara salariu.
2 tendinte s1au +ani'estat in pra&ti&a in legatura &u a&est lu&ru3 anu+e:

una radi&ala potrivit careia daunele morale nu sunt susceptibile de reparare baneasca :? suferinta
nu are pret material.
,+
Teoria general a obliga iilor. NCC
/na prag+ati&a: desi nu se poate vorbi de o evaluare baneasca in mod direct totusi reparatia
baneasca a unui asemenea pre#udiciu este necesara si deci trebuie sa fie posibila pentru a atenua
urmarile suferintei. Nu e vorba de un pret al suferintei, e vb de masuri care prin mi#loace banesti
pot atenua suferinta c.iar daca ea nu dispare. 3n practica #udiciara urmata apoi de doctrina aceasta
forma de reparare a fost recunoscuta prin asa(numitul pre?udi&iu de agre+ent$ Cand in urma
faptei ilicite persoana a suferit un pre#udiciu al vatamarii corporale care o impiedica sa aiba acelasi
grad de integrare in viata sociala , repararea ar contribui la ac.i"itionarea mi#loacelor necesare
integrarii. %aca o persoana in urma unui accident sufera un .andicap e indreptatita la despagubiri
pt a procura mi#loacele banesti necesare atenuarii .andicapului.
Treptat recunoasterea posibilitatilor repararii materiale a pre#udiciului nepatrimonial a devenit tot mai
pregnanta pana cand s(a transformat intr(o regula. /vident ca nu e vorba de repararea oricarui fel de
pre#udiciu moral si de fiecare data s(a accentuat ideea potrivit careia cuantumul despagubirii materiale
trebuie sa fie stabilit pe ba"a unor criterii rationale, ec.itabile care sa inlature arbitrarul #udecatorului.
1otrivit de la numeroasele solutii #udiciare in NCC in *,8* a fost recunoscuta e*pres posibilitatea
repararii materiale a pre#udiciului nepatrimonial.
3n alin 5*) se recunoaste pre#udiciul de agrement.
Alin 52) susceptibil de dis&utii. Pri+a dintre ele se refera la actiunile simultane formulate de
persoanele aratate in te*t. 3n aceasta privinta desi te*tul e f generos in privinta persoanelor se considera
ca practica #udiciara ar trebui sa restranga aceste actiuni la ca"urile care #ustifica e*istenta durerii care
sa genere"e o reparare patrimoniala.
A doua: te*tul se refera la orice alta persoana care ar putea dovedi e*istenta unui asemenea pre#udiciu.
3n aceasta privinta tr sa e*iste multa circumspectie in practica pentru a nu se crea spatiu pentru abu"ul
utili"arii acestui te*t. 3n toate ipote"ele #udecatorii trebuie sa aiba criterii bine conturate pentru a stabili
cuantumul despagubirilor. Compensarea trebuie sa se faca in raport cu fiecare situatie concreta in
parte.
Alin. 5,) : te*tul e interesant prin ceea ce implica nu prin ceea ce e*plica. 0e considera ca incalcarea
unui drept al personalitatii poate indreptati o actiune in raspundere delictuala. 3n concret nu orice
incalcare poate determina o reparatie materiala. 1entru a intelege acest te*t trebuie sa ne raportam la
diferite reglementari speciale prin care s(a recunoscut posibilitatea repararii pre#udiciilor
nepatrimoniale cau"ate de incalcarea demnitatii etc. =udecatorul cand stabileste repararea materiala tr
sa tina seama de spe&i'i&ul reputatiei persoanei in &au)a, eventuala ei notorietate, necesitatea
folosirii unei anumite reputatii pentru e*ercitarea unei profesii si nu in ultimul rand de valoarea
profesionala a persoanei respective.
/ste posibil ca defaimarea sa duca la reparatii patri+oniale di'erite sub aspectul cuantumului in
functie de persoana care s(a defaimat. Ceea ce te*tul spune e*plicit este ca dreptul la reparatie
materiala care se naste in principiu imediat ce a fost savarsita fapta ilicita prin care se vatama un drept
personal nepatrimonial nu este susceptibil de transmitere decat daca a fost de#a stabilit printr(o
tran"actie sau printr(o .otarare #udecatoreasca definitiva. %reptul la reparatie materiala n(ar fi
suceptibil de o van"are de drepturi litigioase. Eai mult decat atat in alin$ 56) al te(tului se preci"ea"a
ca dreptul la despagubire nu trece la mostenitori cu e*ceptia ca"ului in care autorul pornise actiunea in
despagubire. %eclansarea unei asemenea actiuni presupune o apreciere subiectiva din partea celui
vatamat, in absenta aprecierii facute in momentul in care era in viata dreptul nu trece la mostenitori. /
momentul sa circumstantiem ca raspunderea civ delictuala se diferentia"a de pedepse intrucat dreptul
poate trece la mostenitori.
Alin 56) face trim la 2:,12:: C.civ. poate e*ista complementaritate intre repararea patrimoniala si
repararea nepatrimoniala a pre#udiciului moral.
,5
Teoria general a obliga iilor. NCC
!epararea pre#udiciului nu e o conditie a raspunderii delictuala ci un efect al acesteia. 1entru ca acesta
sa e*iste e necesara dovedirea tuturor elementelor raspunderii.
RAPR#/L %E CA/-ALI#A#E
Necesitatea acestei cerinte a raspunderii delictuale :? din art$ *,:7 coroborat cu *,68 5216) C.civ.
raportul de cau"alitate dintre fapta si pre#udiciu implica nu atat o abordare #uridica cat una care tine de
filosofie si de stiinta. Nu vom gasi o abordare a raspunderii delictuale fara trimitere la filosofie.
!aportul de cau"alitate e relatia prin intermediul careia fapta ilicita determina un anumit pre#udiciu.
DE fapta ilicita e cau"a, pre#udiciul e efectul, modul concret in care se naste pre#udiciul se e*plica prin
raportul de cau"alitate care le leaga. >neori acest raport de cau"alitate e de domeniul evidentei, alteori
el presupune anali"e complicate mai ales pentru a selecta din multitudinea elementelor cau"ale aflate
in antecedenta pre#udiciului numai acele elemente care au relevanta din perspectiva raspunderii
delictuale. 0ub aceasta fra"a abstracta se ascunde faptul ca e posibil ca in antecedenta pre#udiciului sa
identificam numeroase actiuni omenesti care sa fi contribuit la e*istenta pre#udiciului, factori medicali
sau c.imici. / necesar un pro&es de sele&tie sub un dublu aspe&t:
1 / evident ca atunci cand vorbim de raspundere nu retinem decat a&tiunile o+enesti. 0i cand
vorbim de pre#udicii cau"ate de animale sau de lucruri ceea ce ar parea sa indice absenta actiunii
umane, in realitate, cei care raspund potrivit legii sunt presupusi a fi intr(un raport de cau"alitate fie
cu lucrul fie cu animalul care determina pre#udiciul.
$ %in multitudinea faptelor omenesti aflate sub incidenta pre#udiciului trebuie sa tinem seama de mai
multe elemente : cand vorbim de fapta ilicita nu doar actiunea ci si inactiunea ar putea cau"a un
pre#udiciu. C.iar si cand este vorba de actiune relevanta ei cau"ala se aprecia"a in raport cu tipul
de comportament pe care legea il prescrie intr(o anumita situatie.
1entru a face aceasta selectie e bine sa distingem intre elementul de cau"alitate ca element al
raspunderii si vinovatie. %e multe ori aceste doua elemente sunt confundate astfel ca in aprecierea
cau"alitatii sunt avute in vedere elemente de ordin subiectiv care in realitate sunt straine acestei
conditii a raspunderii delictuale. 1entru a identifica toate faptele omenesti care au relevanta cau"ala
este nevoie sa avem in vedere diferitele tipuri de cau"alitate. Aorbim de cau"alitate directa sau
indirecta, de cau"e mediate sau imediate, de cau"e principale sau secundare, de cau"e si conditii. 1e
buna dreptate s(a apreciat ca indiferent de natura cau"alitatii cat timp fapta omeneasca determina
pre#udiciul mediat sau imediat ca o conditie va antrena raspunderea cau"ala. 1entru a aprecia relevanta
cau"ala a unor fapte insusi legiuitorul stabileste raspunderea. 'stfel, in materie penala raspunde nu
doar autorul, instigatorul, complicele, tainuitorul. Cu referire la raspunderea delictuala s(a spus ca daca
o anumita fapta ilicita cau"ea"a un pre#udiciu relatia de cau"alitate se stabileste nu numai in raport cu
faptuitorul ci si cu complicii, instigatorii, tainuitorii. Cand e vorba de coautori raspunderea tuturor
poate fi anga#ata.
'#ungem la ultima idee : relatia cau"ala comple*a (comple*ul cau"al de multe ori sunt imposibil de
separat diferitele fapte omenesti. /le sunt legate indisolubil si formea"a un comple* cau"al. 3n aceasta
situatie fiecare contributie umana va putea antrena raspunderea delictuala a persoanei respective. 3ntr(o
asemenea ipote"a raspunderea persoanelor ale caror fapte sunt integrate in comple*ul cau"al este una
solidara in raport cu victima pre#udiciului. 3n acest sens articolul *,7<: in materie delictuala operea"a
solidaritatea si criteriul solidaritatii e &au)alitatea &o+una. NCC sc.imba perspectiva asupra
solidaritatii in materie delictuala in raport cu ACC. / o binevenita sc.imbare. 3n ACC solidaritatea era
legata de ideea de vinovatie. 3n masura in care mai multe persoane erau vinovata de e*istenta unui
pre#udiciu se reali"a solidaritatea. 'ceasta solutie a generat numeroase complicatii in practica. 'cum
44
Teoria general a obliga iilor. NCC
raspunderea poate fi antrenata fara vinovatie : raspunderea obiectiva. %octrina a creat raspunderea in
solidu! : raspunderea mai multor persoane, dar nu intr(un mod solidar intrucat ACC inter"icea
raspunderea solidara in absenta vinovatiei.
Art$ *,7<3 *,7*3 *,42 : %aca nu se stabileste relevanta cau"ala e*clusiva a unei fapte omenesti atunci
faptele mai multor persoane generea"a raspunderea solidara a acestora. /ste ceea ce spune intr(o alta
formulare *,42$ %i'erenta dintre cele $ te*te : in al $lea te*t solidaritatea e legata de stabilirea
elementelor raspunderii fata de mai multe persoane in timp ce in primul te*t se preci"ea"a in terminis
ca temeiul solidaritatii e un anumit element al raspunderii: cau"alitatea.
*,7* : desi in primul alineat se evoca vinovatia fie in forma intentiei sau a culpei, acest element
subiectiv are doar rolul de a pune in evidenta ca nu se anga#ea"a raspunderea de regula daca nu e*ista
vinovatie. Ceea ce este cu adevarat important in acest alineat este &ontributia la &au)area
pre?udi&iului. Te*tul vorbeste la contributia care a cau"at pre#udiciul DE intr(o asemenea situatie e vb
de concurenta cau"ala dintre fapta victimei si fapta celui vinovat de producerea pre#udiciului. 'vem pe
de o parte un &on&urs &au)al in care actiunea victimei pre#udiciului si a autorului faptei ilicite
determina impreuna fapta. 3ntr(o asemenea situatie reparti"area pre#udiciului se face pe temeiul
cau"alitatii. 1artea finala a primului alineat spune clar ca autorul faptei ilicite raspunde numai pentru
partea de pre#udiciu pe care a prile#uit(o. 1entru ca aceasta distribuire a pre#udiciului intre victima si
autorul faptei ilicite sa fie facuta e necesar ca victima insasi sa fi actionat cu vinovatie. Conclu"ia este
ca pre#udiciul se reparti"ea"a pe ba"a concurentei cau"ale dar ca in realitate privind in profun"ime
avem $ autori ai faptei ilicite dintre care unul este c.iar victima pre#udiciului. %aca nu s(ar retine
vinovatia victimei conclu"ia ar fi ca autorul faptei ilicite va raspunde integral pentru pre#udiciu. /ste
un mod prin care legiuitorul practic da eficienta nu doar cau"alitatii ci si ideii de vinovatie. Cat
priveste alineatul $ e vb de un alt tip de &on&urenta &au)ala : in acest ca" pe langa fapta autorului
e*ista fie un ca" de forta ma#ora, fie un ca" fortuit, fie fapta unui tert pentru care autorul nu este obligat
sa raspunda. 'sadar nu mai e vb de fapta victimei, concurenta cau"ala se reali"ea"a intre fapta
autorului, a unui tert sau o impre#urare care are valoare de forta ma#ora ori de ca" fortuit. Corelatia
celor $ articole este mai dificila decat la prima vedere. %aca in legatura cu fapta tertului solutia din
primul alineat se poate aplica fara probleme cand e vorba de forta ma#ora sau ca" fortuit prin ipote"a
nu mai putem vorbi de vinovatia altei persoane decat a autorului faptei ilicite. %aca e vorba de un tert
in masura in care aceasta a actionat cu vinovatie, aceasta se distribuie intre autorul faptei ilicite si tert
pe ba"a cau"alitatii. %aca tertul a actionat fara vinovatie ar re"ulta ca autorul faptei ilicite va raspunde
integral. Cand e vorba de o impre#urare cu valoare de forta ma#ora sau ca" fortuit prin ipote"a nu se
mai pune problema vinovatiei si ca urmare e*ista intrebarea cum se distribuie vinovatia. 'utorul nu
raspunde pt tot, alin (1 nemaiputandu(se aplica. 3ntr(o asemenea ipote"a ar rapsunde numai pt partea
de pre#udiciu pe care a cau"at(o.
'ceasta complicatie a fost generata de faptul ca legiuitorul a introdus in primul alineat ideea de
vinovatie in sarcina victimei, e o solutie discutabila, in practica #udiciara si doctrina create pe marginea
ACC se aprecia in cele mai multe ca"uri ca nu are relevanta vinovatia victimei, autorul raspun"and
intotdeauna pentru partea de pre#udiciu pe care el o cau"ea"a.
.IN.A#IA
AR#$ *,:7 5*) e e*pres mentionata ca o cerinta indispensabila a raspunderii civile delictuale pt fapta
proprie. 3ntr(adevar prin natura ei raspunderea civila e lagata de ideea de vinovatie. %aca normele
#uridice, principiile morale, conturea"a limitele libertatii fiecaruia dintre noi si stabilesc in ce
impre#urari actiunile sau inactiunile noastre violea"a spatiul de libertate al celorlalti atunci se observa
cu usurinta ca repre"entarea subiectiva a acestor spatii de libertate e indispensabila. !aspunderea e
41
Teoria general a obliga iilor. NCC
legata de libertate, dar prin aceasta ideea de vinovatie e legata de libertate. 7egatura dintre raspundere
vinovatie si libertate nu era conturata inainte de /vul Eediu.
3deea de vinovatie presupune doua aspecte principale :
- un aspe&t intele&ti0 : vorbim de repre"entarea subiectiva, evocam tocmai capacitatea
psi.ica a fiecarei persoane, capacitatea intelectuala a fiecarei persoane de a intelege lumea,
re"ultatele interactiunilor dintre propria activitate si lumea incon#uratoare
- un aspe&t 0oliti0 : ea apare nu doar cand iti repre"inti intelectiv anumite lucruri negative ci
si cand actione"i in raport cu aceasta repre"entare negativa.
'ceste $ elemente sunt coordonatele definitorii ale vinovatiei.
3n legatura cu aspectul intelectiv al raspunderii este important sa vedem care e nivelul general de
cunoastere pentru ca nu s(ar putea impune unei persoane sa aiba o repre"entare subiectiva care sa
mearga dincolo de granitele nivelului de cunoastere din societate.
Nu orice om care se afla in comunitate are cel mai intins nivel de cunoastere care e*ista. %incolo de
nivelul abstract al nivelului de cunoastere trebuie sa e*iste un nivel concret. /ste vorba de o apreciere
in concret al nivelului de cunoastere al fiecarei persoane
/ importanta si ideea de discernamant. 3n absenta discernamantului nu e*ista o repre"entare corecta
asupra lucrurilor. /ste evident ca discernamantul nu se poate manifesta cat timp e*ista o anumita
constrangere e*terioara : vointa pentru a putea fi apreciata corect trebuie sa fie libera. 7iberatatea are
relevanta si sub aspect intelectiv. 3n principal constrangerea influentea"a elementul volitiv. / motivul
pentru care in legatura cu cele $ elemente se pune problema identificarii acelor cau"e care determina
inlaturarea vinovatiei si de cele mai multe ori inlaturarea raspunderii. >neori e posibil sa se raspunda
c.iar in absenta vinovatiei.
3n dreptul civil formele si gradele de vinovatie au importanta redusa, fie ca e vorba de intentie, fie ca e
vorba de culpa, intentie directa sau indirecta, imprudenta sau negli#enta raspunderea este integrala. 3n
materia dr civil *,:7 5,) : se raspunde pentru &ulpa le0is. 0unt situatii in care aceste forme si grade
de vinovatie au relevanta practica. / vorba despre acele situatii in care fapta fiind savarsita impreuna,
de mai multe persoane sau fiind savarsita de autor impreuna cu victima se pune problema reparti"arii
pre#udiciului. 'ceasta reparti"are se face de regula pe ba"a raportului de cau"alitate. 'ceasta
reparti"are se face nu in raport cu victima. 1roblema se pune daca dupa ce a fost despagubita victima
cel care a despagubit s(ar putea intoarce cu o actiune in regres impotriva celorlalti autori ai faptei.
Care 0a 'i intinderea regresului@ %aca nu se poate face o departa#are a pre#udiciului pe ba"a
raportului de cau"alitate atunci s(ar putea tine seama de formele si gradele de vinovatie. Cand nu se
poate stabili nici pe ba"a cau"alitatii nici pe ba"a vinovatiei o asemenea reparti"are distributia va fi
egala. 1roblema se pune in aceiasi termeni cand se produce pre#udiciul in parte ca urmare a faptei
autorului. %aca si victima ar contribui cu vinovatie la cau"area pre#udiciului va avea dreptul numai la
partea de pre#udiciu cau"ata de autorul faptei ilicite.
%istinctia intre intentie si culpa : culpa in oricare din formele ei presupune mai intai alegerea criteriului
in functie de care apreciem in ce masura o persoana putea si trebuia sa isi dea seama de consecintele
faptei sale sau desi si(a dat seama (...blabla penal. 3n ambele ipote"e de negli#enta sau imprudenta se
tine seama de caracteristicile persoanei.
*,:4 : trebuie sa tinem seama nu de datele particulare ale persoanei ci de criteriul unui bonus pater
familias.
1artea a $a a te*tului agravea"a ideea de vinovatie: cand e vb de un profesionist ca autor al faptei
ilicite. Tr sa tinem seama de regulile specifice ale profesiei, de prudenta si diligenta de care trebuie sa
dea dovada un profesionist.
%iscernamantul este o premisa a vinovatiei.
4$
Teoria general a obliga iilor. NCC
3n materie delictuala discernamantul nu mai este dependent de o varsta minima, e*ista $ pre"umtii in
*,;; : pre"enta a acestuia dupa 14 ani si ine*istenta acestuia dupa 14 ani.
0(a pus intrebarea daca aceste pre"umtii functionea"a in acelasi fel cand e vorba de o persoana pusa
sub interdi&tie$ ' e*istat tendinta de a considera ca pre"umtia de e*istenta a discernamantului nu
operea"a. 1unerea sub interdictie afectea"a capacitatea de e*ercitiu. 3n mod #udicios s(a apreciat ca si
daca e vb de persoanele puse sub interdictie cele $ pre"umtii functionea"a in acelasi fel. 1re"umtia
functionea"a si in ca"ul in care persoana are o boala de genul debilitate sau alientatie mintala.
3n practica #udiciara s(a acceptat ca o persoana c.iar fara discernamant poate fi obligata sa repare
pre#udiciul dar nu integral si in raport cu starea sa materiala si cu starea materiala a victimei. %e regula
aceste $ elemente nu contea"a in raport cu repararea materiala, dar s(a spus ca atunci cand autorul
faptei nu are discernamant dar are mi#loace materiale suficiente pentru reparare ar fi inec.itabil ca
victima sa ramana nedespagubita. 3deea reparatiei sub"ista in ideea de ec.itate.
Art *,;7, art$ *,;4 C$&i0$
3nterventia unor cau"e e*terioare care constrang persoana determina inlaturarea vinovatiei. /*ista mai
multe cau"e care inlatura vinovatia: 'orta +a?ora3 &a)ul 'ortuit3 'apta 0i&ti+ei insasi3 'apta unui
tert in +asura in &are a&estea 2 din ur+a au ele insele 0aloare 'ortei +a?ore sau a &a)ului 'ortuit$
&bservam ca aceste impre#urari care inlatura vinovatia ar putea avea si o alta relevanta sub aspectul
inlaturarii raportului de cau"alitate: forta ma#ora in principal are aceasta virtute de a inlatura raportul
de cau"alitate, celelalte , impre#urari trebuie anali"ate in mod nuantat. Ca)ul 'ortuit nu inlatura
ni&iodata raportul de &au)alitate$ 9apta victimei si fapta unui tert ar putea inlocui raportul de
cau"alitate daca au valoare fortei ma#ore. 3n fiecare speta trebuie sa anali"am in concret care e semnif
intamplarilor e*terioare care au legatura in rap de cau"alitate. %aca se retine ca o impre#urare inlatura
c.iar raportul de cau"alitate anali"a vinovatiei devine inutila. 1roblema cau"elor care inlatura
vinovatia are relevanta numai dupa ce s(a stabilit si fapta ilicita si raportul de cau"alitate.
RAPR#/L %IN#RE .IN.A#IA CI.ILA SI .IN.A#IA PENALA
3ntrucat in materie delictuala se raspunde pentru cea mai usoara culpa :? sfera vinovatiei civile e mai
larga decat sfera vinovatiei penale. Culpa penala e de obicei culpa grava, nu se raspunde pentru o culpa
usoara.
Care e dif sub aspect procesual8 & .otarare penala de stabilire a vinovatiei penale a persoanei8
!aspunsul depinde de ce s(a stabilit prin .ot. %aca s(a stabilit ca nu, in civil poate raspunde pt culpa
levis.
E(ista 2 &onditii ne&esare pt repararea pre?udi&iului:
1 Pre?udi&iul sa 'ie &ert : raspunsul este legat de ideea de cau"alitate. %aca e*ista cau"alitate:
pre#udiciul este cert. 'sta inseamna ca pre#udiciul de#a produs este cert. 1re#udiciul viitor:
poate avea acesta caracter cert8 >neori da, alteori nu. 3n masura in care e*ista certitudinea
producerii pre#udiciului : caracter cert. %aca insa e*ista numai posibilitatea producerii fara sa
e*iste certitudinea producerii pre#udiciul nu mai are caracter cert. 'ltfel spus pre?udi&iul
e0entual de regula nu se repara. 3n NCC s(a inovat in raport cu ACC si avem un te*t in art
*,4: 56) care s&2i+ba perspe&ti0a cu privire la pre#udiciul eventual. / vb de probabilitatea
producerii si nu siguranta. Probabilitatea e +ai +ult de&at posibilitatea$ 3n aceasta situatie e
necesara o anali"a probabilistica. %aca pe ba"a unor e*perti"e de specialitate s epoate aprecia
ca e*ista un grad de probabilitate :? repararea operea"a. /ste o solutie indra"neata.
Alin. ($ al art 1,+) : cand se refera la pre#udiciul viitor se refera la producerea lui in mod
neindoielic
4,
Teoria general a obliga iilor. NCC
$ Pre?udi&iul sa nu 'i 'ost in&a reparat. DE de asigurarile sociale, asigurarile private de bunuri
si de persoane. Eai e posibil ca un tert de"interesat sau interesat sa plateasca el insusi
despagubirea.
Prin&ipii pt repararea pre?udi&iului :
a Prin&ipiul repararii integrale : *,4: alin 5*) presupune ca se repara atat damnum
emenrgens si lucrum cesans, daunele previ"ibile si cele imprevi"ibile.
b Prin&ipiul repararii in natura : *,4; 5*) daca nu e posibila repararea in natura se pune
problema repararii prin ec.ivalent : plata unei sume banesti. %espagubirea poate fi globala sau
periodica. Cand e vb de pre#udicii viitoare : despagubiri prin sume periodice. %aca cel aflat in
intretinerea victimei cere despagubiri intretinere : in transe lunare.
%e ce e important sa discutam de despagubirile prin ec.ivalent8 Cand a fost dat pre#udiciul
printr(o suma globala nu mai e posibil sa se ceara reducerea acesteia. %aca se cere marirea sumei
globale si se demonstrea"a ca aceeasi fapta a generat un nou pre#udiciu nu se poate invoca
autoritatea de lucru #udecat. Cand e vb de sume periodice : .ot.#udec. are o autoritate de lucru
#udecat provi"orie. 0uma poate fi marita, micsorata sau sistata dupa impre#urari. Hotararea
anterioara are aut de l.#. cat timp nu se sc.imba impre#urarile.
Restul din &od pentru &a e &lar$
%.A%A ELE>EN#ELR RASP/N%ERII
%istinge+ intre +odul in &are se do0edes& ele+entele obie&ti0e si latura subie&ti0a. 7a
cele obie&ti0e : orice mi#loc de proba e posibil. Cat priveste latura subie&ti0a ea nu poate 'i
do0edita in +od dire&t$
7atura subiectiva a raspunderii lasa o anumita amprenta asupra elementelor subiective. %esi e
vb de un element nematerial, subiectiv este firesc ca ele sa poarte amprenta proiectului care sta la
ba"a lor. %es&i'ra+ ele+entele subie&ti0e din a+prentele pe &are le lasa asupra 'aptelor
obie&ti0e si pe ba"a unor pre)u+tii pro&eda+ la ur+atoarele$
RASP/N%EREA CI.ILA %ELIC#/ALA A PERSANEI PEN#R/ FAP#A PRPRIE
9aptele ilicite ale organelor pers #uridice sunt faptele ilicite ale persoanei #uridice insasi. Art
2*8
!aspunderea persoanei #uridice fata de terti e o raspundere pentru altul. 1ers #uridica raspunde
pt ca organele sale au savarsit fapte ilicite.
RASP/N%EREA CI.ILA %ELIC#/ALA PEN#R/ FAP#A AL#EI PERSANE E#C
!egula este raspunderea pentru fapta proprie. 3nitial cand s(a adoptat CC9 si CC! 1+64 campul de
aplicare a acestei reguli era f larg. Consecinta au aparut e(&eptiile de la a&easta regula : o sfera de
aplicare f restransa. 3n timp pe cale de interpretare #urisprudentiala si doctrinara raportul dintre regula
si e*ceptie s(a modificat treptat in sensul largirii sferei de aplicare a e*ceptiilor de la regula potrivit
careia raspunderea delictuala este in primul rand pt fapta proprie. 'ceasta largire s(a produs in dublu
sens:
0(a admis in tot mai multe ca"uri ideea raspunderii delictuale pt fapta altei persoane, in alt sens,
plecand de la ca"urile particulare reglementate in cele $ coduri de raspundere pt pre#udiciile
cau"ate pentru anumite categorii de lucruri s(a a#uns la o generalia)are prin recunoasterea
raspunderii delictuale pentru pre#udiciile cau"ate de lucruri in general. 'ceasta evolutie se e*plica
44
Teoria general a obliga iilor. NCC
prin sc.imbarea ec.ilibrului dintre cele $ categorii de interese de la rasp delictuala ale victimei si
ale celor care raspund pentru paguba cau"ata.
Cu cat este mai restransa sfera celor care raspund cu atat mai buna este po"itia acestora in detrimentul
intereselor victimei pre#udiciului. Cu cat e mai larga sfera cu atat sunt ocrotite interesele victimei
pre#udiciului. /volutia de care vorbeam e re"ultatul tendintei progresive de a se acorda o mai mare
protectie #uridica intereselor victimei pre#udiciului prin largirea posibilitatilor pe care acesta la are de a
obtine repararea. 'ceasta evolutie a fost dublata pe cale de consecinta printr(o deplasare a temeiului
raspunderii delictuale de la ideea de vinovatie a autorului faptei ilicite catre ideea de garantie obiectiva
pe care trebuie sa o ofere cei care prin activitatea lor sau prin activitatea celor pentru care raspund ori
pur si simplu prin actiunea periculoaselor lucruri ( 888 tr sa o ofere victimelor$ Ideea de garantie
obie&ti0a N/ se &on'unda &u garantiile obligatiilor$
1e temeiul acestora intelegem de ce in NCC a fost consacrata pe de o parte raspunderea delictuala
pentru fapta altei persoane atat prin largirea sferei persoanelor care raspund cat si prin largirea sferei
persoanelor pentru care se raspunde. 3n plus in NCC raspunderea pentru lucruri in general e consacrata
intr(o forma clara fara ec.ivoc impreuna cu raspunderea pentru pre#udiciile cau"ate de ruina
edificiului, cau"ate de animale si in plus raspunderea pentru pre#udiciul cau"at prin caderea sau
aruncarea unui lucru dintr(un imobil. NCC este insa vec.i ca istorie pt ca el e*ista in dr roman.
Tr sa avem in vedere art *,:*3 *,423 *,4,3 *,463 *,721*,4<$
6aspunderea civila delictuala pentru %apta altei persoane

3n ACC e*istau , variante de raspundere, fiind reglementate si raspunderea delictuala a comitentilor
pentru prepusi, a parintilor pt copiii minori si a profesorilor, institutorilor si arti"anilor pt pre#udiciile
cau"ate de elevii lor minori. 3n NCC ult $ forme de raspundere au fost sinteti"ate intr(o reglementare
comuna referitoare la raspunderea delictuala a persoanelor responsabile pentru pre#udiciile cau"ate de
copiii minori si de pers puse sub interdictie. ' ramas distincta rasp comitentilor pt prepusi.
*,72 : e reglem raspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdictie. 1ornind de la acest
te*t (? sfera de aplicare, fundamentul, conditiile raspunderii, cau"ele de e*onerare, efectele
raspunderii.
!aspunderea e delimitata prin $ elemente : 1. 1ers care raspund @ $. 1ers pentru care se raspunde
1. NCC largeste sfera persoanelor responsabile pentru fapta altora. 3n ACC raspundeau parintii,
institutorii si arti"anii. 3n NCC raspund toti cei care potrivit legii sau pe temeiul unei obligatii
contractuale ori pe temeiul unei .otarari #udecatoresti au obligatia de supraveg.ere a unui minor
sau inter"is. 7egiuitorul a optat pt o 'or+ula generi&a$ 3n ea pot intra foarte multe persoane. /ste
vorba in primul rand de parinti. /i au obligatia de a supraveg.ea in primul rand pe copiii lor
minori. 62, e foarte clar (? parintii au dreptul si indatorirea de supra0eg2ere$ / vb si de parintii
adoptatori, indiferent daca infierea e cu efecte depline sau nu.Eai mult, desi in ACC nu raspundeau
pe acest temei scolile sau institutiile de ocrotire, potrivit NCC in aceasta formula generica pot
intra ori&e alte &ategorii de pers &are au obligatia de supra0eg2ere a +inorului$
$. 3n NCC pe langa minori apar si inter"isii #udecatoresti indif ca sunt ma#ori sau minori. Cat priveste
copiii trebuie sa tinem seama de doua situatii reglementate in NCC :
>na care e*ista in % ,12)4 dobandirea cu anticipatie a capacitatii de e*ercitiu ,5 D $-$
>na noua : 44 (? instanta de tutela
9undamentul raspunderii (? daca ne(am raporta la primul alineat din 1,-$ am vb numai despre
obligatia de supraveg.ere. %aca citim si alin (, in ca"ul parintilor e vb si de indatoririle decurgand din
e*ercitiul autorit parintesti. 3n art 647 atributele autoritatii parintesti.
4)
Teoria general a obliga iilor. NCC
Raspunderea parintilor se inte+eia)a nu doar pe obligatia de supra0eg2ere &i pe toate
ele+entele &are intra in atrib parintesti$
CN%I#IILE RASP/N%ERII
a) "enerale
b) Spe&iale
aConditiile necesare pentru antrenarea raspunderii pt fapta proprie anali"ate in persoana minorului
&u e(&eptia 0ino0atiei
'utorul faptei trebuie sa fie +inor, iar fapta sa fie savarsita in perioada in &are +inorul se a'la sau
trebuia sa se a'le sub supra0eg2erea persoanei responsabile$ & situatie speciala e*ista in ca"ul
parintilor (? 1,-$ (, intemeia"a raspunderea pe continutul atrib care intemeia"a atrib autorit
parintesti. 1arintii raspund si pentru ca"urile in care minorul savarseste fapta pentru ca are carente in
educatie intretinere etc. :? ca parintii vor rapsunde si in toate situatiile in care li se poate reprosa ca nu
si(au indeplinit oricare din atrib care intra in contin autori parintesti. 3n ca"ul parintilor victima tr sa
faca dovada ca acel copil se afla sub supraveg.ere, sa dov calitatea de parinte. /ste si mpc uneori cand
s(a vb de intemeierea raspunderii parintilor in realitate daca se face apel la ansamblul de indatoriri din
contin autorit parintesti inseamna a intemeia raspunderea pe calitatea de parinte (? filiatie.
%aca au fost indeplinite cond generale si speciale se pune problema declansarii unei duble pre)u+tii
in sarcina celui care are obligatia de supraveg.ere sau indat parintesti.
Pre)u+tia de 'apta ili&ita in sarcina celui responsabil care consta in indeplin necorespun"atoare sau
neindeplinirea oblig de supraveg.ere sau indat parintesti.
!aportul de cau"alitate dintre aceasta fapta ilicita a pers respons si fapta ilicita a celui aflat sub
supraveg.ere.
1ot sa fie rasturnate pre"umtiile8 1,-$ (, pers nu 0a raspunde da&a a 'a&ut tot &e putea$
3n partea finala a acestui alineat cand este vorba de parinti sau tutori ei se pot e*onera de raspundere
daca fac dovada ca si(au indeplinit cum trebuie indatoririle parintesti si ca fapta copilului constituie
urmarea unei alte cau"e.
Aedem care e dif intre intemeierea raspunderii parintilor 2 tutorilor si a altor persoane. Cand e vb de
parinti si tutori care au indat specifice e f greu sa se faca dovada ca acestia au indeplinit cum trebuie
indat si totusi minorul a sav fapta ilicita.
/ mpc s(a spus ca o asemenea intemeiere a rasp parintilor si tutorilor inseamna a intemeia rasp pe
filiatie.
1,-$ (, vom observa ca termenul cau"a e ec.ivoc. >nii autori s(au grabit sa spuna ca e vb de cau"a
straina (? forta ma#ora sau ca"ul fortuit.
Aom avea de fapt in vedere nu aceasta opinie ci a&ea &au)a &are l1a i+pins pe +inor sau inter)is sa
sa0arseas&a 'apta inter)isa$ Cand o pers are obligatia de supraveg.ere va face tot ce ii sta in putere se
pune probl raspunderii in subsidiar parintilor sau tutorilor.
/fecte : nasterea oblgiatiei reparatiei in sarcina celui c.emat sa raspunda
.i&ti+a are un drept de optiune 1,-$ : contra persoanei responsabile pentru fapta altuia , pentru
fapta proprie ( daca are discernamant (? i se dov vinovatia. %aca se face dovada vinovatiei poate
victima sa c.eme in #udecata si pe cel supraveg.eat si pe cel care supraveg.ea"a. /i raspund solidar.
Temei 1,+$
46
Teoria general a obliga iilor. NCC
Tr sa vedem daca cel responsabil pentru fapta victimei are drept de regres (? da, daca poate sa fie
anga#ata raspunderea pentru fapta proprie ar fi vorba de o subrogatie a celui care a platit in drepturile
victimei platite.
Corelatie intre di'eritele tipuri de raspundere
3n realitate e*ista o dif intre parinti tutori si celelalte pers responsabile (? in masura in care cei care
sunt resposabili pe temeiul obligatiei de supraveg.ere fac dovada ca nu au putut intampina faptul
pre#udiciabil victima are contra parintilor o actiune pt ca ei au si o oblig de educatie.
/ o actiune generala si subsidiara, in timp ce in 1,+$ (? raspundere principala si speciala.
%aca sunt indepl conditiile pt a se anga#a rasp altor persoane :? doar ea va fi anga#ata. %aca cel
c.emat sa rasp face dovada in alin , 1,-$ renaste obligatia rasp dsau a tutorilor. !aspunderea
subsidiara devine actuala
1,-$ 1,-,
&ri de cate ori sunt indeplinite conditiile pentru a fi anga#ata raspunderea comitentilor numai acestia
vor raspunde c.iar daca dintr(un motiv sau altul ei s(ar e*onera de rasp in cond legii. %aca este minor
prepusul numai comitentul va raspunde iar nu parintii. 0(a spus ca raportul de prepusenie este de
natura sa absoarba orice risc care re"ulta fie din neindepl unei oblig de supraveg.ere fie din neindepl
unei atrib ale autorit parint. !asp comintentilor e prin&ipala3 dire&ta si e(&lusi0a. & sg sit particulara
e*ista atunci cand comitentul este si parinte. 'r trebui sa adaugam la aceasta si tutorele in masura in
care e*ercita autorit parinteasca. Aictima se poate indrepta impotriva parintelui fie pe temeiul rasp
comitentului fie pe temeiul rasp parintelui daca le este mai usor.
RASP/N%EREA C>I#EN#ILR PEN#R/ PREP/SI
1.%omeniul ei de aplicatie $. 9undamentarea ei ,. Cond necesare pt a o anga#a ,. Cau"e de e*onerare
4. /fecte
1.Ce inseamna raport de prepusenie, comitent, prepus.
3n alineatul $ avem raspunsul la aceste intrebari privind intelegerea celor , elemente. Criteriul esential
pentru definirea raportului de prepusenie e criteriul subordonarii prepusului fata de comitent in
te+eiul legii sau al unui &ontra&t subordonare care ii permite comitentului sa e*ercite directia
supraveg.erea si controlul asupra prepusului. Criteriul subordonarii (? directie, supraveg.ere si
control. 1repusul lu&rea)a in int &o+itentului si in e(er&it atributiilor in&red de &o+itent. %e
regula raportul de prepusenie se naste dintr(un contract de munca, dar este posibil ca altfel de contract
sa intemeie"e raportul de prepusenie. 1oate fi un contract de mandat in masura in care se preci"ea"a ca
mandantul e*ercita directia si controlul asupra mandatarului.
'r putea sa e*iste o simpla intelegere informala intre comitent si prepus3 nu e ne0oie neaparat nici de
un contract N>E3T.cand e vorba de obligatii legale trebuie sa vdm daca presupun cele , elemente
cerute de rap de prepusenie. C.iar si a"i avem situatii in care in ca" de mobili"are militara etc etc
autoritatea va raspunde in calitate de comitent.
$.0(a evoluat de la ideea unei pre"umtii de culpa in supraveg.erea prepusului , la o pre"umtie de culpa
in sarcina comitentului, apoi una absoluta in sarcina comitentului pentru a se a#unge la ideea de
garantie obie&ti0a. 'ltfel spus comitentul intrucat desf o activitate in interesul prepusilor, care
presupune anum riscuri pt terti tr sa ii garante)e pe acesti terti posibile victime pentru pre#udiciile
cau"ate de prepusi. 3deea de garantie obiectiva e recunoscuta in NCC c.iar daca nu e*pres pt ca din
intregul contin al lui 1,-, :? ca nu se poate e*onera comitentul invocvand absenta vinovatiei sale.
4-
Teoria general a obliga iilor. NCC
3deea de vinovatie e e*pusa in fundamentarea raspunderii comitentului. 0olidaritatea se intemeia"a pe
cau"alitate.
,.Cond generale pt raspunderea pt fapta proprie (? mai e necesara dov vinovatiei comitentului8 %ar a
prepusului8 N> in ambele ca"uri.
3n NCC c.iar daca nu se spune in mod direct cata vreme se pune accentul pe cau"area pre#udiciului si
nu pe ideea de vinovatie buna asigurare a int victimei e pos daca nu se cere sa faca dov vinovatiei
prepusului.
Aictima mai tr sa faca dovada unor &onditii spe&iale (? e(istenta raportului de prepusenie si
do0ada &a prepusul a sa0arsit 'apta ili&ita in '&t in&redintate de &atre &o+itent$
1,-, alin 1 e f clar in aceasta privinta. 3n partea finala vb de fapta sav in leg cu atrib sau cu scopul fct
publ incredintate. 'sadar nu orice fapta ilicita a prepusului anga#ea"a rasp comitentului. / nevoie ca
aceasta fapta sa aiba leg cu fct incredintate ceea ce inseamna fie o leg cu contin fct incredintate sau cu
scopul ei ori cu ambele.
i. 9apta ilicita sa fie sav in e*ercit unei atrib incred de comitent si in int comitentului. / ipote"a
clara in care comitentul va rasp pt fapta prepusului. (? !'01>N%/
ii. 1repusul sav fapta e*ercit o atrib a fct incredintate dar in int propriu. 0i in acest ca" comitentul
va rasp c.iar daca a deturnat fct de la scopul ei. (? !'01>N%/
iii. 1repusul dep contin fct e*ercitate prin fapta inter"isa dar lucrea"a in continuare in int
comitentului (? !'01>N%/
N(ar tr sa raspunda in ca"ul in care n(are leg cu contin sau scopul functiei. 'vem o circumstantiere in
alin ,. /ste o preci"are pe care legiuit a facut(o pornind de la solutii din practica #udiciara (? 9ranta.
1entru a rasp comitentul ar tr ca nu numai in mod obiectiv fapta sa nu fi fost sav in e*ercitiul functiei
ci T!/6>3/ ca pers sa nu cunoasca asta.
PRE-/>#II in sar&ina &o+itentului:
1. !aspunderea din cau"a modului in care comitentul a dat directia supraveg.erea si controlul
$. Cau"alitate fapta ilicita fapta prepusului
1t a inlatura aceste pre"umtii comitentul tr sa faca dovada cau"ei straine gen si(a indeplinit
obligatiile si prepusul a savarsit ( .. . daca nu dovedeste( raspunde
Tr sa vedem cum se manifesta efectul raspunderii :
1. Comitent victima pre#udiciului
$. Comitent si prepus
1. 3n raporturile cu victima pre#udiciului tr sa vedem care efectul raspunderii.
Aictima poate obtine de la comitent repararea integrala a pre#udiciului iar daca alege sa il c.eme in #ud
si pe prepus pt fapta proprie va tr sa faca dov vinov prepusului ca" in care se va anga#a solidaritatea
intre comitent si prepus. 3n ipote"a in care fapta a fost savarsita de mai multi prepusi apartinand unor
comitenti diferiti se pune problema daca victima va putea sa ceara de la fiecare comitent valoarea
integrala a pre#udiciului sau numai partea de pre#udiciului cau"ata de prepusul respectiv. 1oate sa ceara
integral in masura in care te*tul privind solidaritatea intemeiata pe cau"alitate e citit in snsul in care si
comitentii participa la repararea pre#udiciului nu numai prepusii. 3ntr(o asemenea ipote"a de la
fiecare prepus pe temeiul cau"alitatii. 'cest temei mai poate fi sustinut si de o int a art 1,+$ in sensul
ca solidaritatea se intemeia"a nu doar pe raportul de cau"alitate ci pe dovada intrunirii conditiilor
raspunderii in sarcina mai multor persoane.
0e dif de art 1,-4 unde se vb de actiunea 0&73%'!'.
4+
Teoria general a obliga iilor. NCC
'l $lea raspuns daca ignoram int 1,+$ si ne referim strict la cau"alitate atunci am putea spune
invocand si ideea de garantie efectiva am putea spune ca fiecare comitent garantea"a pentru prepusul
0'> :? raspunde numai pt partea de pre#udiciu cau"ata de prepus. 3ntr(o asemenea situatie victima ar
putea sa ceara de la fiecare comitent partea de pre#udiciu cau"ata de prepus.
$. 0e pune problema dreptului de regres al comitentului fata de prepus. 1,+4
%aca prepusul dovedeste ca nu a fost vinovat actiunea in regres nu va putea fi admisa.
Cand persoana comitenta este statul se va raspunde prin E91. %r de regres este o obligatie daca se dov
vinovatia.
'lin. (, int de studiat
RASP/N%EREA PEN#R/ PREB/% CA/-A#E %E L/CR/RI in general
%omeniul de aplicare :
(lucru material
(pa"a materiala2#uridic
(pa"nic material2#uridic
(cau"are de lucru a pre#udiciului
(persoana care beneficia"a de art 1,-6
Lu&ru: ori&e +obil sau i+obil &u sau 'ara energie proprie sau i+proprie a'lat in +is&are sau in
stare de repaus &u e(&eptia &elor pt &are legea instituie o SFERA SPECIALA de raspundere$
/dificiul nu intra in aceasta sfera (IIII @ la fel si la instalatiile nucleare @ aeronave.
Pa)ni& ?uridi&=+aterial :? pa"a #uridica presupune directia intelectuala asupra lucrului cel care are
calitatea de pa"nic #uridic in nume propriu iar nu pentru altul va controla, va directiona lucrul. Art
*,77 C &i0
Pa)a ?uridi&a se inte+eia)a pe un CN#RAC# sau pe LE"E. Calitatea de pa"nic #uridic o are %E
RE"/LA .3O.3+05A364 &are totusi poate 'a&e do0ada &a a 'ost trans+is lu&rul. 1roprietarul
face dov constituirii unui dr de u"ufruct, locatiune, depo"it etc
& alta situatie este 1&0/03' nu e nev de b(c, &2iar si 2otul poate 'i PA-NIC B/RI%IC.
Ce dif e intre pa"a #uridica2materiala8 Cea materiala presupune o relatie cu lucrul in interesul
pa)ni&ului ?uridi&. /ste posibil ca proprietarul sa trans lucrul altei persoane dar nu intotdeauna transm
intreaga pa"a #uridica. 3n ca"ul contractului de locatiune locatarul are pa"a #uridica a lucrului dar nu
integral. 0e face din intre pa"a #uridica a propr si a folosintei. 7ocatarul e un pa"nic partial. Cand
pre#udiciul e generat de modul de folosire va rasp 1'JN3C>7 %/ 9&7&03NT'.
Cau"area pre#udiciului scaparea lucrului de sub controlul pa"nicului #uridic. %aca lucrul e o simpla
continuare a corpului pa"nicului #uridic pers va rasp pt fapta proprie. 7ucrul dobandeste o autono+ie
&au)ala pentru a putea cau"a prin el insusi un pre#udiciu.
1ersoana care beneficia"a : victima (? se complica in anumite ipote"e:
.i&ti+a 'oloseste ea insasi lu&rul care produce pre#udiciul pe temeiul unui &ontra&t in&2eiat cu
pa"nicul #uridic. %a&a e 0orba de pagube &au)ate sanatatii si integritatii persoanei e greu de
0b despre raspunderea &ontra&tuala si asadar 0b de raspunderea pt pre?ud &au)ate de
lu&ruri$
Aictima foloseste bunul pe ba"a unui contract cu titlu gratuit sau pe ba"a simplei ingaduinte.
Rasp pt 'apta proprie
9oloseste bunul in mod clandestin
45
Teoria general a obliga iilor. NCC
Funda+entul raspunderii
/*ista o garantie obie&ti0a pt risc independent de culpa pa"nicului #udiciar
1re"umtia este ca proprietarul este pa"nicul #uridic. 0ingura posib a pa"nicului #uridic de a eluda
raspunderea : ca"ul fortuit sau forta ma#ora *,4< & &i0$
/fectul raspunderii : obligatia de reparatie materiala a pre#udiciului. 0e poate pune probl unei a&t in
regres 'ata de pa)ni&ul +aterial$
PREB/%ICIILE CA/-A#E %E ANI>ALE *,7: *,77 *,4<
%omeniul de aplicatie al acestei raspundei e delimitat prin notiunile din animal, pa"a si pa"nic #uridic
si persoana care poate invoca raspunderea si notiunea in sarcina careia se poate invoca raspunderea.
'nimal : orice insufletit. 7a animale salbatice : dif intre animale din re"ervatii cand rasp
administratorul re"ervatiei si animale din fonduri de vanatoare, forestiere se raspunde pentru fapta
proprie daca se intrunesc cerintele pentru fapta proprie.
6eneficiar : victima
!aspun"ator: proprietarul de regula
9undamentarea raspunderii: obiectiva garantia pe care o are pa"nicul #uridic pt riscul pe care il
pre"inta un animal
Conditii: dov pre#udiciului, a cau"alitatii, ca o anum pers e pa"nic #uridic
/*onerarea de raspundere: forta ma#ora, fapta victimei, fapta unui tert.
/fectul : nasterea oblig de reparare a pre#udiciului in sar&ina pa)ni&ului ?uridi&$ E pos a&t in regres
da&a e(ista un pa)ni& +aterial
RASP/N%EREA PEN#R/ R/INA E%IFICIILR *,74
Cand e vb de ruina edificiului : edificiu, ruina, viciu de constructie sau lipsa de intretinere si persoana
responsabila pentru ruina edificiului
/dificiul : orice imobil reali"at prin incorporarea unor materiale intr(un teren. Pot 'i subterane3
supraterane$ Au autono+ie stru&turala
!uina : degradarea edificiului dar e imp ca ea sa fie determinata de lipsa de intretinere sau de un viciu
de constructie. %aca e un ca" fortuit nu vb de raspundere.
!aspunde N/>AI PRPRIE#AR/L 1,-+
Se poate 'a&e o asi+ilare &u situatia proprietarului@ %a$ La super'i&iar$
9undamentarea raspunderii e obiectiva, proprietarul are obligatia de garantie pt riscul presupus de
imobil. Conditiile pentru anga#area raspunderii : raportul de cau"alitate si dovada ca ruina a fost
determ de un viciu de constructie sau lipsa intretinerii. 0e poate e(onera prin do0 prin ' +a?ora3
'apta 0i&ti+ei sau a unui tert da&a au 0al ' +a?ore$
%aca nu se face e*onararea: obligatia de reparare.
Regres: impotriva van"atorului daca operea"a raspunderea pentru vicii fie impotriva locatarului daca
nu a intretinut corespun"ator edificiului sau a antreprenorului2proiectantului daca e un viciu de
constructie.
*,78 &a) parti&ular de raspundere
Te*tul are in vedere ipote"a in care proprietarul unui imobil rasp pt pre#ud cau"at prin caderea sau
alunecarea din imobil a unui lucru. 7egiuitorul a vrut sa reglemente"e e*pres pt aruncarea unui lucru
)4
Teoria general a obliga iilor. NCC
dintr(un imobil. 3n acest ca" raspunde &el &are o&upa un i+obil. 7ocatar superficiar u"ufructuar
posesor.
1t ca e*ista un ec.ivoc in rasp pt lucruri in general si rasp speciala se preci"ea"a ca daca se poate face
dov cond si pt una si pt cealalata victima are un drept de optiune in vederea repararii pre#udicciului.
0e pot invoca drept cau"e de e*onerare forta ma#ora fapta unui tert sau fapta victimei dar e mai greu de
imaginat.
EFEC#ELE !LI"A#IILR
3ndiferent de i"vorul din care se naste obligatia ea are aspecte care trebuie sa fie avute in vedere
intotdeauna pe parcursul vietii raportului obligational.
3ndiferent din ce i"vor se naste obligatia drepturile si datoriile tr sa fie aduse la indeplinite de catre
parti.
1lata are in vedere e*ecutarea oricarei obligatii civile e*ecutarea benevola.
%istingem intre e*ecutarea benevola si e*ecutarea silita care poate fi e*ecutare in natura sau prin
ec.ivalent.
Tr sa facem o distinctie in functie de i"vorul obligatiei : cand vorbim de o obligatie nascuta dintr(un
contract daca debitorul nu e(e&uta sau e(e&uta ne&orespun)ator se pune problema raspunderii
contractuale. 3n ca"ul in care este vorba de o obligatie contractuala e*ecutarea ei silita indirecta nu este
altceva decat o e*presie a raspunderii contractuale. /*ecutarea prin ec.ivalent e posibila si atunci cand
e vb de o obligatie delictuala. 'colo insa raportul de raspundere este stabilit ab initio odata ce au fost
probate conditiile raspunderii delictuale astfel incat c.estiunea e*. in nat sau prin ec.ivalent e
posterioara conditiilor raspunderii. Cand e vb de o obligatie nascuta dintr(un fapt #uridic licit
c.estiunea e*ecutarii in natura sau prin ec.ivalent e posterioara stabilirii cerintelor pentru ca obligatia
sa se nasca din acel fapt #uridic licit.
&ri de cate ori nu e vb de o oblig contractuala e*ecutarea prin ec.ivalent nu mai are semnificatia
raspunderii.
PLA#A
a Cine
b Cui
c Ce si cum
d Cand
e >nde
f Cine suporta c.eltuielile platii
g Cum se face dovada platii
. Ce se intampla cand acelasi debitor are mai multe datorii catre acelasi creditor iar plata nu
acopera toate datoriile cum se face imputatia platii
i Ce se intampla daca creditorul refu"a primirea platii cum se face punerea in intar"iere a
creditorului, cum se face consemnarea obiectului platii
Art *6;8 de'initia platii$
a 1lata trebuie sa fie 'a&uta in primul rand &2iar de &atre debitor direct sau prin repre"entant.
/ste posibil ca plata sa fie facuta si de o alta persoana decat debitorul care e tinuta de debitor in
raportul obligational : codebitorul solidar poate sa faca plata si pentru celalalt, ceilalti codebitori
solidari, el poate fi silit de catre creditor sa faca plata integral. 9ideiusorul poate sa faca plata pt debit
pe care il garantea"a.
)1
Teoria general a obliga iilor. NCC
1lata poate fi facuta de o persoana interesata un creditor c.irografar a carui creanta nu a a#uns la
scadenta este interesat ca un alt creditor sa nu ceara e*ecutarea silita ..
1oate fi facuta si de o terta persoana neinteresata o persoana 'a&e o donatie indire&ta$ 1e aceasta
cale poate sa il imprumute pe debitor. 3n acest sens in *672 plata poate fi facuta de orice persoana c.iar
daca este terta in raport cu acea obligatie. 3n ipote"a in care plata e facuta de un tert *676 : daca
debitorul se opune ca un tert sa faca plata si comunica acest lucru creditorului creditorul e dator sa
refu"e plata facuta de terta persoana cu e*ceptia ca"ului in care refu"ul l(ar pre#udicia pe creditor. 'r
putea sa refu"e creditorul plata de catre un tert cand ar fi vorba de o obligatie intuitu personae8 C.iar
daca nu e vb de o oblig intuitu personae poate sa fie facuta o conventie prin care se preci"e"e ca numai
debitorul poate sa faca plata. 3n momentul in care tertul face plata oblig dintre creditor debitor se
stinge iar subrogatia in drepturi e posibila numai in ca"urile legale.
9aptul ca plata e facuta de un tert nu inseamna ca aceasta plata nu trebuie sa respecte toate cerintele
privind obiectul platii.
0pre deosebire de ACC in NCC se preci"ea"a ca e valabila plata facuta de catre un incapabil *67,
PLA#A ES#E /N AC# B/RI%IC un &ontra&t$ 1e langa elementul material al prestatiei ea pp
manif de vointa a debitorului de a face plata si cea a creditorului de a primi plata. 3n acest inteles plata
are o structura #uridica bivalenta, ea contine si un element material un acord de vointa. 'lte
impre#urari ar putea fi invocate ca motiv de nulitate a platii.
b 1rimul indreptatit sa primeasca : creditorul direct sau prin repre"entanti. *67: & &i0
3ncapacitatea creditorului : *67; plata il liberea"a pe debitor numai daca profita creditorului. %aca se
va face dovada ca debitorul a profitat de incapacitatea creditorului si l(a pre#udiciat e antren
raspunderea
*677 : e valabila si in alte conditii atunci cand e facuta altei pers decat cele mentionate la *67:$ C.iar
si daca e facuta in alte cond decat cele de la alin 1 e valabila daca profita &reditorului$
& situatie spe&iala: plata facuta unui creditor aparent *674 e mai corecta decat e*presia din ACC:
persoana &are se a'la in posesia &reantei. & persoana apare ca mostenitor, pare sa fi mostenit
creantele, in raport cu debit e un credit aparent, ulterior apare un alt mostenitor cu un grad de rudenie
care duce la inlat primului creditor de la mostenire : pana atunci pers resp apare ca fiind creditor.
0au : defunctul lasa un legat cu t.p. decedea"a autorul si legatarul apare ca fiind creditor. >lterior se
desc ca inainte de deces defunctul a revocat legatul. Eostenitorul universal va dobandi si creanta care
a facut obiectul legatului.
Creditorul aparent in momentul platii nu stia ca nu e adevaratul creditor, altfel spus era de b(c. 3ntr(o
asemenea situatie creditorul aparent are o alegere : poate sa pastre"e plata sau poate sa o restituie
adevaratului creditor tinand seama de regulile de la restituirea prestatiilor
Cand e vb de un creditor de r(c daca acesta cunostea in mom platii ca nu era creditorul adevarat plata
respectiva desi ramane valabila va da dreptul adevaratului creditor sa se indrepte cu o actiune
impotriva debitorului care a platit sau impotriva creditorului care s(a imbogatit.
*678 : e*ista un raport obligational intre creditor si debitor, dar credit din ac raport e debitorul unei alte
pers dintr(un alt raport obligational. 3ntr(un raport obligational o pers e creditor iar intr(alta este
debitor. 3l numim creditor(debitor.
Creditorul creditorului(debitor poate sa ii instituie o poprire2sec.estru asupra obiectului platii din rap
obligational pt a se asigura ca creditorul(debitor ii va plati propra datorie. %aca in aceasta ipote"a
totusi debitorul plateste cred(deb atunci creditorul care a obtinut sec.estrul sau poprirea creditorul
poate cere plata direct debitorului. >lterior debitorul care a facut de doua ori plata va avea o actiune in
despagubiri *678 fr finala.
)$
Teoria general a obliga iilor. NCC
&) Ce si &u+
*64<1*68,
Tr sa avem in vedere natura prestatiei la care s(a obligat debitorul. /*ista o regula comuna pentru orice
fel de e*ecutare: debitorul trebuie sa manifeste in e*ecutare diligenta unui bun proprietar. %aca e vb de
o prestatie care tine de o activit profesionala : debitorul va tr sa respecte toate regulile profesiei resp in
mom in care e*ecuta *64<
*64* : sunt discutate la clasif obligatiilor de mi#l2 re"ultat
3n functie de natura prestatiei ce se e*ecuta avem mai intai in vedere ipote"a in care este vb de
predarea bunului individ determinat : debitorul este liberat daca preda bunul in starea in care se afla in
momentul nasterii obligatiei. Ce se intampla daca in momentul e*ecutarii debitorul nu e titularul
dreptului ce trebuia transmis sau cedat8
'lin $ din 14+$ preci"ea"a ca nu se stinge obligatia, debitorul are oblig de a procura bunul sau de a
stinge sarcinile care il grevea"a pt a face posibila prestatia face trim la *2,<
Cand este vorba de o obligatie de a stramuta proprietatea aceasta obligatie implica si obligatia de a
conserva lucrul pana la predare. Trimitere la ;27 56)
Cand e vb de drepturi care se inscriu in C9 obligatia de a stramuta propr implica si obligatia de a
transmite inscrisurile
&biectul prestatiei de a da sau preda un bun piere fi"ic sau prin scoatere din circ civil intr(o
asemenea situatie debitorul trebuie sa cede"e creditorului drepturile sau act in despagubire cu priv la
bunul respectiv *646
Cand e vb de a preda un b individ determinat( conservarea bunului pana la predare
'rt 14+6 : debitorul are dr sa aleaga din gen bunurile care se individ si sunt predate creditorului.
'ceasta alegere nu poate fi discretionara aceste bunuri tr sa fie de calit cel putin medie.
Cand e vb de o obligatie de a constitui o garantie fara sa fie preci"ata natura garantiei, modalitatea,
forma ei, debitorul poate oferi o garantie reala, personala sau o alta garantie suficienta.
&bligatiile care au ca obiect transmiterea unei sume de bani nu pier niciodata : tot timpul ele pot fi
e*ecutate in natura. 0ingura modalit de eliberare a debitorului : remiterea sumei nominale datorate
catre creditor.
'lin ,: daca creditorul accepta plata se poate face printr(un cec sau alt instrum de plata cu cond ca
acesta sa fie onorat.
Cu+ se plateste : integral indivi"ibilitatii platii. 1lata partiala poate fi facuta daca e*ista acordul
creditorului, daca #udecatorul da un termen de gratie si reesalonea"a plata, daca in urma mostenirii,
creanta se imparte intre mostenitori, daca e vb de fideiusori si invoca beneficiul de divi"iune.
d 1lata trebuie facuta de indata &e s1a nas&ut obligatia. %aca s(a stabilit un termen : la s&adenta. 3n
masura in care termenul a fost stabilit in int debitorului el ar putea sa plateasca anticipat. %aca a
fost stab in int creditorului debitorul nu va putea face o plata anticipata fara acordul creditorului.
Cand termenul a fost stab in int ambelor parti : la termen cu e*ceptia ca"ului in care partile stab sa
deroge. %aca plata se stab prin virament bancar data platii se stab la data la care contul
creditorului a fost alimentat.
Cand e vorba de obligatii banesti : ele se e*ecuta la domiciliul sau sediul creditorului *687$ %aca e
vb de un lucru individ determinat( unde bunul se afla la mom contractului.
1t celelalte obligatii se revine la sol : plata e c.erabila iar nu portabila.
%ebitorul suporta c.eltuielile platii in abs unei stip contrare *684
),
Teoria general a obliga iilor. NCC
2) i+putatia platii : pt &a a&est lu&ru sa 'ie posibil e ne&esar sa 0orbi+ de obligatii 'ungibile$ *:<;
*:<8
in absenta unei stipulatii e(prese i+putatia platii se 'a&e de &atre debitor. /l este acela care
preci"ea"a in momentul in care face plata cum se imputa aceasta asupra datoriilor pe care le are fata de
creditor. Totusi libertatea debit de a face imputatia platii e limitata in sensul ca plata se imputa mai
intai asupra c.eltuielilor, apoi asupra doban"ilor si apoi asupra capitalului. %ebit n(ar putea sa impute
plata asupra unei datorii nee*igile cat timp e*ista o dat e*igibila. %e aici se poate deroga numai cu
acordul creditorului. Cat priveste plata prin virament bancar debit tr sa faca ment imputatiei c.iar in
ordinul de plata. %aca imputatia nu e facuta de debitor atunci ea apartine creditorului. %aca nici credit
nici debit nu au facut imputatia platii ea se face potrivit legii 1)45. %aca sunt mai multe datorii
scadente si negarantate se sting mai intai datoriile mai oneroase pentru debitor. daca e una fara
doban"i si una cu se stinge aia cu doban"i. %aca toate dat sunt de acelasi fel ele se sting proportional.
'ceasta solutie apare ca o alta e*ceptie de la pp indivi"ibilitatii platii
1)45 in toate ca"urile plata se imputa mai intai asupra c.elt de #udecata
i$ Ce se inta+pla da&a &reditorul re'u)a pri+irea platii &u+ se 'a&e punerea in intar)iere
a &reditorului3 &u+ se 'a&e &onse+narea obie&tului platii
3n ACC nu e*istau preci" e*prese. 3n NCC 1)14 1)1) dispo"itii priv punerea in intar"iere a
debitorului si consemnarea obiectului platii . Eai intai : daca creditorul refu"a plata in mod ne#ustificat
el poate fi pus in intar"iere de debitor. Care este efectul8 !iscul imposibilitatii de e*ecutare a obligatiei
se stramuta de la debit la creditor. Eai mult debit poate retine fructele. Creditorul va fi obligat sa
repare pre#ud cau"ate debitorului prin intar"ierea e*ecutarii obligatiei. %aca creditorul refu"a
ne#ustificat plata debitorul mai are $ posib : el poate sa consemne"e bunul care form obiectul prestatiei
pe c.elt si riscurile creditorului. Consemnarea se face la o unit speciali"ata iar modalitatea de
consemnare : C1C.
' doua posib : sa scoata bunul la van"are publica daca nu se poate face consemnarea sau daca
depo"itarea ar necesita costuri. 3n ac ca" debit vinde bunul si va consemna pretul dupa ce a notif
aceasta operatie creditorului si a obt autori" inst de #ud
%aca bunul e cotat la bursa : titluri de valoare atunci van"area se poate face c.iar fara notif credit dar
cu incuviint instantei. %aca debitorul a recurs la consemn bunului el poate retrage bunul consemnat ca"
in care creanta renaste cu toate garantiile si accesoriile
E(e&utarea silita :
1 in natura
1 prin e&2i0alent
7a cea in natura : tr sa distingem in fct de prestatia care form obiectul obligatiei. &bligatiile care au ca
obiect o prestatie de a da pot fi e*ecutate silit in natura. Cand este vorba de o obligatie de a inc.eia in
viitor un contract e*ecutarea in natura e pos in sit in care inst e autori"ata sa pronunte o .ot prin care sa
suplineasca acordul partilor. &bligatiile care au ca obiect o suma de bani pot fi intotdeauna e*ecutate
in natura.
Cand e vb de o obligatie de a 'a&e si de a nu 'a&e: de a face dace debitorul refu"a e*ecutarea ei
creditorul poate pe c.eltuiala debitorului sa e*ecute el insusi prestatia sau prin intermediul unui tert.
Noutatea fata de ACC este aceea ca in 1)$+ din NCC aceasta posibilitate nu mai e cond de incuviint
instantei de #udecata ci numai de instiintarea debitorului cu oca"ia punerii in intar"iere sau dupa
)4
Teoria general a obliga iilor. NCC
punerea in intar"iere. Notif debitorului e suficienta pentru a creditorul sa e*ecute prestatia direct sau
printr(o terta persoana dar cu acordul debitorului.
%e a nu face : creditorul tr sa ceara instantei incuviintarea de a distruge ceea ce e facut debitorul.
C.eltuiala va fi suportata de debitor in limita stabilita de instanta de #udecata. %aca aceste modalitati
de e*ecutare in natura a obligatiilor de a face si de a nu face nu sunt eficiente s(a pus problema in
doctrina si practica #udiciara : un instrum de constrangere indirecta : daunele cominatorii sume de
bani la care debit e obligat pt fiecare "i de intar"iere de catre instanta de #udecata la cererea creditorului
un mi#l de constrangere indirecta. 3n NC1C nu mai este permisa utili"area daunelor cominatorii.
'ctualul cod de proced civila permite daune cominatorii in masura in care e*ista un titlu e*ecutoriu si
debit nu il plateste. Noi avem in vedere ipote"a in care nu e*ista titlu e*ecutoriu. 0e sp ca daunele
cominatorii se acorda pe temeiul e*ecutarii silite din c.civ. Cand discutam de daune cominatorii in sens
substantial avem in vedere ipote"a in care nu avem un titlu e*ecutoriu. 1e NCC e de discutat daca se
pot acorda daune cominatorii se platesc amen"i : care se dat statului.
E(e&utarea indire&ta a obligatiilor
*:,<1*:6; : e(e&utarea prin e&2i0alent a obligatiilor nas&ute prin &ontra&te$
3n ambele ca"uri ( rsp delict contract tr sa e*iste cele 4 cerinte. Eai intai trebuie sa avem fie
nee*ecutarea obligatiei contractuale fie e*ecutarea necorespun"atoare a obligatiei contractuale
aceasta este fapta ilicita. Cat priveste dovada ei, am va"ut ca in ca"ul obligatiilor de re"ultat simpla
neatingere a re"ultatului generea"a o pre"umtie de fapta ilicita. 3n ceea ce priveste pre#udiciul este
evident ca nee*ecutarea sau e*ecutarea necorespun"ator il lipseste pe creditor de beneficiul satisfacerii
creantei sale. '#ungand aici tr sa vedem ca acest pre#udiciu se poate manifesta in $ forme : daune
interese compensatorii sau daunele interese moratorii.
%aunele interese : daunele se re'era la pre?udi&iu3 daunele1interese sunt e&2i0alentul
pre?udi&iului su'erit$ Cele &o+pensatorii : e&2i0alentul pre?ud su' din &au)a nee(e&utarii sau
e(e&utarii ne&orespun)atoare a obligatiei$ Cele +oratorii : e 0orba de pre?ud su'erit de &reditor
&a ur+are a e(e&utarii &u intar)iere a obligatiei$
%aunele moratorii se pot &u+ula &u e(e&utarea in natura$ %aunele compensatorii N/$
Cand debitorul nu e*ecuta deloc : tr sa se puna o li+itare in ti+p a a&ordarii daunelor +oratorii
pana cand refu"ul debitorului de a e*ecuta este clar si neec.ivoc.
Cat priveste pre#udiciul : el trebuie sa fie do0edit cu e*ceptia ca"urilor in care legea instituie pre"umtii
de pre#udiciu : dovada nee*ecutarii obigatiei nu il scuteste pe creditor de proba pre#udiciului. %aca
fapta ilicita e dovedita legatura de cau"alitate e presupusa, nu e nevoie de un efort special pt dovedirea
cau"alitatii. Totusi c.estiunea cau"alitatii e relevanta in ca"ul evaluarii #udiciare a pre#udiciului
.IN.A#IA
1t a raspunde contractual debitorul tr sa fie vinovat. 3n materie contractuala operea"a o pre"umtie de
&ulpa in sarcina debitorului *:64 : culpa se pre"uma prin simplul fapt al nee*ecutarii. Ainovatia
*:67 : intentie sau culpa. Nu e*ista o pre"umtie de intentie. 3ntentia tr sa fie do0edita$
Conditii pt indreptatirea la daune interese :
punerea in intar)iere a debitorului debitorul N> e de drept in intar"iere. &perea"a adagiul ala cu
dies non interpellat ...
))
Teoria general a obliga iilor. NCC
Notificare sau cererea de c.emare in #udecata
0unt situatii in care e de drept in intar"iere : *:2, 52)
E'e&te : riscurile se stramuta la debitor si din acel moment debitorul datorea"a daune moratorii
Sa nu e(iste o &lau)a de neraspundere din aceasta privinta e mai larga posibilitatea de a
introduce clau"e de neraspundere in materie contractuala decat in materie delictuala.
C.estiunea e tratata in mod comun in 1,)) si 1,)6 pt ambele forme de raspundere. 1utem avea in mat
contractuala si clau"e de atenuare a raspunderii . mai putem avea clau"e de agravare a raspunderii.
3n masura in care aceste cerinte sunt indeplinite se pune problema evaluarii pre#udiciului.
/*ista , modalitati de evaluare:
*$ Budi&iara
2$ Legala
,$ Con0entionala
1. e facuta de #udecator. /l tr sa tina seama de mai +ulte prin&ipii
debitorul raspunde si pt da+nu+ e+ergens si lu&ru+ &ensans. Eai mult decat atat este posibil ca
debitorul sa raspunda ca si in ca"ul raspunderii delictuale si pt pierderea unei sanse de a obtine un
avanta#. 'ceasta idee se leaga de problema caracterului cert al pre#udiciului. %e regula el tr sa aiba
caracter cert.
1),$ ($ (, ca"urile in care #udec are un dr de apreciere. =udecatorul tr sa aiba in vedere daunele
previ"ibile nu si pe cele imprevi"ibile. 1t a le avea in vedere si pe cele imprevi"ibile tr sa se faca
dovada intentiei.
Tr sa observe daca pre#udiciul are caracter direct : se face trimitere la ideea de cau"alitate. %aca
creditorul pretinde un pre#udiciu indirect mediat efortul probatoriu este mai mare. Tr sa fie un raport
direct indiferent de forma cau"alitatii.
$. %aunele +oratorii 1),) si 1),6 care tr combinate cu 14+5 din C.civ.
Cand 0b de obligatia de a 'a&e tr sa e0alua+ +ai intai prestatia &are intra in obie&tul obligatiei
de a 'a&e$
Cuantumul doban"ilor : ordonanta 1,2$).4+.$411 diferenta esentiala intre doban"ile intelese ca
pre#udiciu si cele intelese ca fructe civile . fructele civile sunt venituri care se datorea"a ca urmare a
inc.eierii unei intelegeri privind folosirea unui bun.
&rdonanta distinge intre dobanda penali"atoare si cea remuneratoare. Cand te*tele din Cciv vb de
doban"i ca forma de daune moratorii au in vedere dobanda penali)atoare$ %in acest punct de vedere
art , din ordonanta stab ca rata doban"ii legale remuneratorii este cuantificata la nivelul ratei de
referinta a 6N! dobanda de politica monetara stab prin .otarare a 6N!.
%obanda penali"atoare se stab la nivelul doban"ii de referinta D 4 puncte procentuale.
!ata doban"ii legale e diminuata cu $4K fie ca e vb de dobanda legala remuneratorie fie de cea penali"
la intreprinderile cu scop lucrativ.
1artile pot sa prevada ele insele in contract doban"ile : cand e vb de o dobanda contractuala la intrepr
cu scop lucrativ nu e*ista o limita. %aca nu au scop lucrativ dobanda contractuala nu poate dep dob
legala cu ?)4K pe an. Cand e vb de dobanda conventionala 3N 0C!30 (? evidenta probatorie 'oarte
stri&ta$ %aca nu e*ista un inscris se aplica numai dobanda legala.
0e poate capitali"a dobanda8 &rd. 1, art + (? cond in care se poate capitali"a dobanda.
,$ In +od anti&ipat sau dupa &e s1a produs
daca e cu anti&ipatie : este o &lau)a penala$
)6
Teoria general a obliga iilor. NCC
1artile in mod preventiv inainte ca una dintre ele sa nu e*ecute stabilesc cuantumul pre#udiciului. /
mpc s(a spus ca o asemenea clau"a penala are o functie de garantie. N/ ES#E "ARAN#IE ci o
modalit conventionala de evaluare cu anticipatie a pre#udiciului.
Clau"a penala poate sa aiba ca obiect si o oblig contractuala si una e*tracontractuala. (? ea poate sa fie
si intr(un contract si in afara lui. 1oate sa fie autono+a$ 3n materie contractuala ea are caracter
acccesoriu. %aca e nul contractul principal e nula si clau"a penala. / pos sa fie nula doar clau"a :
nulitate partiala. /*istenta unei clau"e penale face p din acele clau"e in care creditorul nu tr sa mai dov
pre#udiciul. 0arcina credit e usurata : doar dovada nee*ecutarii urmand sa opere"e val clau"ei penale.
Clau"a penala se poate referi fie la daunele interese compensatorii fie la cele moratorii fie la ambele.
Cand se refera la cele moratorii poate sa fie cumulata cu e*ecutarea in natura. Cand are in vedere
daunele int compensatorii ea nu poate fi cum cu e*ec in natura. 9aptul ca se admite o clau"a penala nu
il scuteste pe debitor sa e*ecute in natura. /l nu poate sa ofere direct clau"a penala si sa fie e*onerat de
raspundere. / dator sa e*ecute in natura si daca nu e posibil operea"a clau"a. 3n ACC a fost controv
posib reducerii cuantumului clau"ei penale de catre #udecator.
*:6* :preci"ate cond in care poate fi redus cuantumul de catre #udecator. Nu se &on'unda a&easta
proble+a &u i+pre0i)iunea $ Ai&i e 0b de pre0i)ibilitate. 1artile au preva"ut cuantumul. & parte
profit de po"itia puternica prevede o clau"a penala f severa mai mare cu mult decat pre#ud previ"ibil.
AR./NA : nu se &on'unda &u &lau)a penala
C. civ face dist intre arvuna confirmatorie si cea penali"atoare. 3n ca"ul arvunii confirmatorii este un
cumul intre ideea de raspundere civila contractuala si ideea de garantare a e*ecutarii obligatiei pe de
alta parte. Cand inc.eie un contract o parte da celeilalte o arvuna ca o garantie ca isi va e*ecuta propria
obligatie. %aca si(o e*ecuta: fie se restituie fie se deduce val arvunei din val obligatiei. %aca nu
e*ecuta cel care a dat arvuna e supus pe de o parte sanct re"olutiunii contractului si la pierderea
arvunei. %aca cealalta parte in mod culpabil nu e*ecuta poate sa ceara re"olutiunea si2sau dublul
arvunei.
1)44 (,.
Cat priveste arvuna penali"atoare : un drept de de"icere( posib de a denunta unilateral. 'rvuna e aici
pretul dr de a denunta unilateral contractul.
>i?loa&ele de prote&tie a drepturilor &reditorului
#rans+isiunea si trans'or+area obligatiilor
%reptul de ga# al creditorilor c.irografari ? articolul 2,26 C$&i0., patrimonial, are si functia de a
constitui ga#ul general al creditorilor c.irografari. 1e acest temei creditorii c.irografari, dar si ceilalti
creditori pot sa beneficie"e de masuri de protectie a drepturilor lor impotriva debitorilor. 1roblema se
pune mai ales in leg cu credit c.irografari intrucat ei, neavand o garantie reala cu caracter special, sunt
supusi riscului insolvabilitatii debitorului. /*ecutarea creantelor lor depinde de solvabilitatea
debitorilor. 1t a diminua acest risc in continuarea dreptului de ga# general credit beneficia"a si de
masuri speciale de protectie care se impart in mai multe categorii.
1. Easuri conservatorii@
$. Easuri prin care se previne riscul crearii sau maririi insolvabilitatii debitorului.
1.1. Asigurarea de do0e)i$ 3ntrucat drepturile pentru a fi e*ecutate trebuie sa fie probate
creditorul are interes sa isi asigure mi#loacele de dovada a creantei sale.
)-
Teoria general a obliga iilor. NCC
1.$. 3n al doilea rand in masura in care debitorul are in patrimoniul sau anumite drepturi
care trebuie sa fie facute opo"abile tertilor creditorul are interes ca aceste 'or+e de
publi&itate sa fie efectuate. %aca debitorul ramane in pasivitate creidtorul poate efectua el
aceste forme de opo"abilitate pe c.eltuiala debitorului. / a doua cat de masuri
conservatorii.
1.,. Easurile asiguratorii : se&2estrul asigurator si poprirea asiguratorie. Eai ales in
situatia in care creanta nu a a#uns la scadenta si e*ista riscul ca debitorul sa devina
insolvabil instrainand anumite bunuri, creditorul poate cere instantei sa ia aceste masuri
asiguratorii.
1.4. 'ctiunea oblica pe care creditorul o poate folosi ori de cate ori din cau"a pasivitatii
debitorului un drept din patrimoniul acestuia risca sa se stinga.
1.). Easurile de asigurare a opo"abilitatii
AC#I/NEA !LICA
*:;<3 *:;*
/ste actiunea civila prin care creditorul e(er&ita in nu+ele si pe so&oteala debitorului un drept din
patri+oniul a&estuia din ur+a, drept care din cau"a pasivitatii debitorului ris&a sa se stinga. 'ceasta
notiune este regasita in primul alin din *:;<$ & discutie trebuie facuta pe marginea acestui te*t in
legatura cu posibilitatea pe care ar avea(o creditorul de a e*ercita direct anumite drepturi fara a face o
actiune in #ustitie. Te*tul vorbeste de e*ercitarea drepturilor si actiunilor debitorului. 3n mod normal un
drept pentru a fi aparat presupune o actiune in #ustitie. %eci, de regula, actiunea oblica nu este altceva
decat utili"area de catre creditor in numele si pe seama debitorului a actiunii specifice pentru apararea
unui anumit drept din patrimoniul debitorului. 0unt de imaginat situatii in care creditorul ar putea sa
e*ercite direct dreptul din patrimoniul debitorului fara a utili"a o actiune in #ustitie. / mai ales ipote"a
drepturilor patrimoniale potestative.
Ce se inta+pla da&a debitorul intar)ie sa a&&epte o su&&esiune@ Poate &reditorul sa a&&epte in
nu+ele debitorului in +od dire&t@
%esi teoretic o asemenea posibilitate e*ista practic verificarea admisibilitatii cerintelor necesare pentru
a aplica art *:;< presupune o interventie din partea instantiei. 3ata de ce, in mod normal, creditorul
c.iar si cand e vb de un asemenea drept potestativ care teoretic ar putea fi e*ercitat direct ar trebui sa
ceara permisiunea.
Care e do+eniul de apli&atie al a&tiunii obli&e@
3n mod normal, toate drepturile patrimoniale din patrimoniul debitorului pot fi e*ercitate pe calea
actiunii oblice. / necesar ca debitorul sa 'ie titular al unui asemenea drept. %aca insa nu e vb de un
drept propriu "is din patrimoniul debitorului si e vb numai de posib debitorului de a1si ad+inistra
patri+oniul3 de a in&2eia a&te ?uridi&e &u tertii3 'ie pentru ad+in patri+oniului sau pt a&te de
dispo)itie3 &reditorul nu poate inter0eni pe &alea a&tiunii obli&e. 'ltfel spus debitorul ramane liber
sa ia deci"iile pe care le vede oportune pentru admin patrimoniului sau si pt a inc.eia orice acte
#uridice cu tertii. Creditorul va avea la indemana a&tiunea pauliana$
%aca e vb de drepturi personale nepatri+oniale &reditorul nu le poate e(er&ita pe a&easta &ale.
%repturile pers nepatrimoniale presupun de o apreciere subiectiva din partea titularului.
C.iar daca e vb de drepturi patri+oniale daca acestea presupun o apre&iere subie&ti0a din partea
titularului (intuitu personae, creditorul nu poate utili"a actiunea oblica pentru e*ercitarea lor.
%aca e vorba de drepturi neurmaribile creditorul nu poate e*ercita actiunea oblica pt ca nu are interes$
1entru e*ercitarea actiunii oblice sunt necesare mai multe conditii:
- sa e*iste o pasi0itate a debitorului.
)+
Teoria general a obliga iilor. NCC
- Creditorul tr sa aiba un interes legiti+$ e 0b de ris&ul inso0abilitatii1 Sa e(iste un
pre?udi&iu al &reditorului$
- Creanta creditorului trebuie sa fie &erta si e(igibila. 3n NCC nu se mai cere conditia lic.iditatii
creantei. (I
Creanta e &erta ori de cate ori nu e*ista disputa in privinta e*istentei ei. Tr sa fie vorba de o disputa
#ustificata dubii privind e*istenta creantei pt a disparea caracterul ei cert. %aca e constatata
printr(un inscris,dar pur si simplu se pretinde ca ea nu e*ista nu inseamna ca a incetat caracterul
cert al creantei.
/ e(igibila cand a a#uns la termen.
/ li&2ida cand are cuantumul determinat.
Si da&a nu are un &uantu+ deter+inat ea poate 'i ata&ata prin a&tiunea obli&a
ra+anand &a in tp pro&esului sa i se stab &uantu+ul$
%aca actiunea oblica e admisa :? se readuce, se conserva dr in patrimoniul creditorului. 'ctiunea
oblica mai e numita si indire&ta$ Creditorul nu profita direct de dreptul e*ercitat prin actiune.
Consecinta :? creditorul va suporta concursul celorlalti creditori c.irografari in masura in care el
insusi e un creditor c.irografar.
%a&a e un &reditor &are are o garantie reala3 +ai are interes &reditorul sa porneas&a a&tiunea
obli&a3 &at ti+p garantia reala ii per+ite sa e(e&ute dreptul@
0unt situatii in care se poate. cand e vorba de un drept real imobiliar iar pasivitatea debitorului ar
ingadui posesorului sa dobandeasca bunul respectiv.
AC#I/NEA RE.CA#RIE PA/LIANA
>neori profitand de libertatea pe care o are de a inc.eia acte #uridice cu tertii debitorul incearca sa1si
+i&sore)e a&ti0ul cu consecinta crearii sau maririi unei stari de insolvabilitate. 3ntr(o asemenea
ipote"a creditorii pre#udiciati au la indemana actiunea pauliana sau revocatorie. /lementele notiunii
actiunii pauliene *:;2 5*) C&i0
'ctiunea pauliana e o actiune prin care se re0o&a a&tele 'rauduloase facute de debitor.
1rin actiunea revocatorie ar insemna ca se revoca actul. %aca urmarim cu atentie *:;2 5*) prin aceasta
actiune nu se desfiintea"a sau revoca ci se declara inopo)abil fata de creditor anumite acte #uridice. /
motivul pentru care actiunea pauliana tr de'inita ca fiind a&tiunea prin &are &reditorul soli&ita
de&lararea unor a&te ?uridi&e ale debitorului &a inopo)abile in +asura in &are au 'ost 'a&ute in
+od 'raudulos pt a1l pre?udi&ia pe &reditor$
Cat priveste domeniul de aplicatie al actiunii pauliene e practic a&elasi cu domeniul de aplicatie al
actiunii oblice. 'ctele #uridice inc.eiate de debitor tr sa aiba in vedere drepturi cu caract patrimonial
care sa nu fie intuitu personae. Cat priveste situatia drepturilor neurmaribile actele frauduloase
inc.eiate cu privire la ele ar putea fi atacate prin act pauliana. /* : se stab o pensie de intretinere
e*agerata :? pt stab unui cuantum re"onabil, desi pensia e neurmaribila.
)5
Teoria general a obliga iilor. NCC
Conditii pentru e*ercitarea actiunii pauliene:
- 0a e*iste un pre?udi&iu al creditorului. Earirea sau crearea starii de insolvabilitate a
debitorului.
- Tr sa e*iste o 'rauda din partea debitorului are aici intelesul de atitudine subie&ti0a a
creditorului. >neori insa si in #urisprudenta si doctrina se face confu"ie intre frauda si
pre#udiciu. C.iar *:;2 52) ar putea crea o asemenea confu"ie. 0intagma in frauda drepturilor
sale face trimitere la prejudicierea drepturilor. 3nsa frauda indica repre"entarea avuta de
debitor prin inc.eierea actului de a(si crea sau mari insolvabilitatea. 9rauda nu trebuie sa
imbrace forma intentiei directe. / important sa accepte acest lucru.
- /ste necesara &o+pli&itatea tertului cu care debitorul inc.eie actul la 'rauda numai cand este
vorba de un a&t &u titlu oneros . 0i tertul trebuie sa aiba repre"entarea ca prin acel act se
creea"a2mareste starea de insolvababilitate.
%aca actul e cu titlu gratuit e indiferenta atitudinea subiectiva a tertului cu care contractea"a
debitorul. 7 certat de damno !itando, certat de lucro captando. 'ceste solutii re"ulta din art
*:;2 C&i0$
- & singura conditie referitoare la calitatea creantei : ea trebuie sa 'ie &erta$ /ste o diferenta fata
de reglementarea anterioara sau de modul in care a fost interpretata reglementarea din ACC in
aceasta materie. 3n ACC : si lic.ida si e*igibila.
3nlatura discutia referitoare la anterioritatea creantei:? un creditor va putea sa atace un act
c.iar daca creanta sa s(a nascut dupa actul inc.eiat de debitor. Creditorul tr sa demonstre"e ca
debitorul a anticipat nasterea creantei si a inc.eiat actul pt a(l pre#udicia pe creditor.
#er+enul de pres&riptie
un an de cand creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca pre#udiciul cau"at prin actul
fraudulos
nu trebuie &on'undat termenul de prescriptie care se refera la introdu&erea a&tiunii
pauliene cu termenul de prescriptie pt valorificarea dreptului creditorului 2 debitorului.
%aca s(a prescris dreptul pe care creditorul il are impotriva debitorului creditorul nu
mai poate utili"a actiunea pauliana pt ca nu mai are drept posibil de a fi valorificat in
#ustitie.
E'e&tele a&tiunii pauliene
/a nu e in realitate o actiune revocatorie. Nu se desfiintea"a actul fraudulos ci devine inopozabil fata
de creditor. Conse&inta : creditorul poate urmari dreptul instrainat de debitorul ca si cum s(a afla in
continuare in patrimoniul debitorului. %aca satisfacerea creantei creditorului e posibila numai cu o
parte din valoarea dreptului urmarit, actul fraudulos va fi numai partial inopo"abil. 'ctiunea pauliana
nu pune in discutie validitatea actului inc.eiat de debitor. 'ctul ramane valabil dar va fi inopo"abil
total sau partial fata de creditor. %aca sunt mai multi creditori care fie au pornit impreuna act pauliana
64
Teoria general a obliga iilor. NCC
sau au fost introdusi in cau"a pe parcursul #udecatii vor beneficia toti de inopo"abilitatea actului
fraudulos, dar, intre ei, daca sunt cau"e de preferinta, acestea vor fi respectate. %aca nu sunt cau"e de
preferinta creantele lor vor fi indestulate proportional daca nu e posibila satisfacerea totala. /*ista o
inovatie pe care o face Cciv in art *:;: 52) tertul dobanditor cu care a contractat debitorul daca vrea
sa pastre"e obiectul actului fraudulos are la indemana posibilitatea de a(l plati pe creditorului cu o
suma de bani egala cu pre#udiciul suferit de creditor. Tertul pastrea"a dreptul si va avea o actiune
debitorul pt a primi inapoi ceea ce a primit debitorul o actiune in regres. %aca nu u"ea"a o asemenea
posibilitate si deci creditorii pot sa se indestule"e din dreptul urmarit e*ista un efect special al .otararii
in ult fra"a din *:;: 52) e indisponibili"at obiectul actului declarat inpo"abil.
7egea arata ca intr(o asemena ipote"a creditorul tr sa indeplineasca formele de publicitate specifice
clau"ei de inalienabilitate. %aca debitorul va instraina actul subsecvent poate fi anulat de catre creditor.
'ctiunea pauliana ca natura #uridica este o actiune in inopo"abilitate a unui act #uridic.
'ctiunea pauliana e o actiune dire&ta$ 'cei creditori care au utili"at(o nu vor mai suporta
concursul creditorilor c.irografari ca urmare a admiterii actiunii.
/fectele sunt relati0e si partiale$
#rans+iterea si trans'or+area obligatiilor
&data nascut raportul civil obligational trebuie sa fie e*ecutat. 1lata e modalitatea normala de
e*ecutare. >neori insa, pe parcursul e*istentei raportului obligational este posibil ca fie latura activa
fie latura pasiva fie ambele sa fie transmise de la parti catre alte persoane.
7a cesiunea contractului se transmite si latura activa si latura pasiva a raportului obligational catre o
terta persoana.
>neori se transm doar latura activa : cesiunea de creanta .
(((((( latura pasiva : preluarea de datorie.
Creanta se mai poate transmite pri subrogatie personala in momentul platii datoriei de catre un tert in
locul debitorului.
((((( poprire e*ecutorie : %1Civ.
>neori desi nu se transmite raportul obligational el se transforma : se transf un element obiectiv
obiect, cau"a( sau o parte din raportul obligational creditorul, debitorul( acestea fiind posibile prin
no0atie$
Cesiunea de &reanta
/ste un &ontra&t prin care creditorul dintr(un raport obligational denumit cedent transfera creanta catre
o terta persoana denumita cesionar a.i debitorul denumit debitor cedat va trebui sa e*ecute datoria catre
cesionar. 1oate fi &u titlu oneros sau &u titlu gratuit. 3n NCC a fost inlaturat ec.ivocul din ACC in
care cesiunea . de cr era reglementata la van"are.
61
Teoria general a obliga iilor. NCC
/ important de retinut (? cesiunea de creanta nu e un contract autonom. /a imbraca forme diferite,
imprumuta natura unor contracte in fct de modul in care se reali"ea"a. %aca e vb de o van"are a
creantei v(c. %aca e transf cu titlu gratuit : donatie. %aca e un transf in sc. unui bun sau drept :
sc.imb.
*:;7 : daca e vb de o cesiune cu titlu gratuit reglementarea cesiunii se completea"a cu normele
aplicabile donatiei. %aca e vb de o cesiune cu titlu oneros reglementarea cesiunii se completea"a cu
normele #uridice care reglem contractul cu titlu oneros specific. Tocmai pentru ca nu este un contract
autonom cesiune presupune imprumutarea unor reguli de la contractul a carui forma o imbraca. Cu
aceasta preci"are nu face altceva decat sa descriem un criteriu care delimitea"a sfera de aplicare a
cesiunii de creanta. Cesiunea de creanta poate imbraca forma unor contracte cu titlu gratuit2 oneros.
'l doilea criteriu : ceea &e se trans+ite prin &esiunea de &reanta &e &reante si in &e +asura@
Alin$ 52) din *:;7 preci"ea"a ca nu intra sub incidenta reglem cesiunii de creanta transmisiunea
universala sau cu tiltu universal mostenire.
7it. b titluri de valoare cu anum e*ceptii din cod.
1)65 : ce alte creante nu pot fi cedate : creante declarate prin lege netransmisibile, iar daca e vb de
creante care nu au ca obiect o suma de bani transferul lor e pos pe calea cesiunii numai daca nu se
a#unge la cresterea caract oneros al obligatiei fata de debitor. %ebitorul nu tr sa aiba o obligatie mai
oneroasa decat avea inainte de cesiune.
/ posibil ca sa e*iste o conventie intre cedent si debitor prin care aceasta sa prevada ca e
netransmisibila creanta. 3n acest ca" cesiunea de creanta va fi posibila numai daca debitorul isi da
acordul in mod e*pres sau daca interdictia nu e e*pres mentionata in inscrisul constatator al creantei.
*:7< 5*) lit$ &) ca o interdictie de instrainare nu produce efect daca are ca obiect o suma de bani. 3n
toate situatiile de la alin 1 ramane ca cedentul sa raspunda fata de debitor pentru incalcarea interdictiei
de a ceda creanta. 'ltfel spus cesionarul va pastra creanta, ramane valabila cesiunea in cele , ipote"e
de la a, b , c, dar cedentul va fi responsabil fata de debitor pt incalcarea interdictiei de a instraina
creanta.
Cedarea partiala *:7* prevede e*pres aceasta posibilitate cand e vb de o creanta care are ca obiect
o suma de bani
Cand e vb de creanta care are ca obiect o alta prestatie decat o suma de bani alin$ 52) *:7* face
distinctie intre obligatiile divi"ibile si nedivibile. %aca e vb de o obligatie divi"ibila creanta se poate
transmite partial daca pe aceasta cale situatia debitorului nu devine substantial mai oneroasa.
1entru a inc.eia situatia sferei de aplicare a cesiunii : se poate inc.eia o cesiune cand e vb de creante
viitoare : e imp ca intr(o asemenea situatie cesiunea sa cuprinda toate elementele pentru identificarea
creantei viitoare.
Conditiile de 0alabilitate ale &esiunii de &reanta
9iind vb de un contract cesiunea tr sa indeplineasca toate &ond generale de 0alabilitate ale
&ontra&tului. 3ntrucat poate imbraca forme contractuale diferite tr sa indeplin si cerintele specifice
fiecarui contract. Cand e vb de o cesiune cu titlu gratuit : f autentica.
6$
Teoria general a obliga iilor. NCC
Cesiunea de creanta e un contract prin care se manif consimtamantul cedentului si cesionarului 'ara a
'i ne0oie de &onsi+ta+antul debitorului &edat 5F)$ Tocmai pt ca este un tert interesat debitorul cedat
va suporta efectele contractului in masura in care sunt indeplinite anumite conditii de opo"abilitate.
'ceste cerinte de opo"abilitate mai sunt necesare si fata de fideiusor.
E'e&tele &esiunii
0e anali"ea"a intre parti, iar apoi in raporturile cu debitorul cedat si alti terti.
a. .ntre parti 1*:;4
/ vb de %/T/NT3/, nu posesie. Credit ga#ist nu are dr la fructe sau folosirea bunului.
b. .ntre parti si debitorul cedat
$ modalit prin care cesiunea dev opo"abila:
a. accepta cesiunea printr(un inscris cu data certa
b. debitorul primeste o comunicare scrisa a cesiunii facuta pe suport de .artie sau inscirs
electronic in care tr preci" ident cesionarului, creanta cedata si solicitarea debitorului de
a preda cesionarului. %aca cesiunea e partiala masura cesionarii creantei.
1ana in mom in care cesiunea dev opo"abila debitorul poate plati valabil cedentului. Nu poate
fi obligat sa e*ec prestatia fata de cesionar pana cand dev opo"abila.
Nu poate fi obligat sa predea pana cand cesiunea dev opo"abila. 1ana la momentul in care dev
opo"abila cesiunea doban"ile c.iar daca sunt incasate de cedent dupa scadenta tr sa fie predate
cesionarului. %aca au fost incasate inainte de scadenta de catre cedent se cuvin acestuia. *:7;
& &i0$
%in momentul opo"abilitatii debitorul tr sa e*ecute prestatia catre cesionar.
3n alin ,363: *:74 sunt cateva dispo"itii care par sa fie &ontradi&torii$
'celeasi forme care tr indeplinite de debit cedat tr sa fie indepl si de fideiusor in ca"ul in care creanta
este insotita de o garantie personala ( *:4*
3n materia cesiunii tertii interesati sunt in primul rand debitorul cedat, fideiusorul precum si cesionarii
ulteriori si succesivi ai aceeasi creante. 'pare un conflict intre cesionari. Cine va avea castig de cau"a8
*:4, : debit va fi elibarat platind in temeiul ces pe care a platit(o mai inainte sau care i(a fost prima
comunicata.
Cat priveste raporturile dintre cesionarii ulteriori va avea castig de cau"a cesionarul care si(a inscris
mai intai cesiunea la ar.iva electronica de garantii imobiliare.
3n toate ca"urile c.iar daca ar e*ista o acceptare sau o comunicare a cesiunii inainte de inscrirea in
ar.iva facuta de un cesionar acesta din urma va fi preferat dat fortei #uridice a inscrierii cesiunii in
ar.iva. %intre cele , modalit de reali"are a opo"abilitatii cea mai mare forta o are inscrierea in ar.iva.
6,
Teoria general a obliga iilor. NCC
C.iar si cand ar fi vb de cesiunea unei universalitati de creante opo"abilitatea se face prin inscrierea
cesiunii in ar.iva. 1e langa inscrierea in ar.iva mai e nevoie si comunicarea cesiunii catre debitori.
*:78
& modalitate de reali"are a opo"abilitatii e in *:4< se poate comunica cesiunea de creanta odata cu
cererea de c.emare in #udecata a debitoului.
3n NCC avem $ modalitati de drept comun de reali"are a opo"abilitatii si $ modalit speciale.
3n raporturile dintre cesionari si debitorul cedat odata ce cesiunea a devenit opo"abila pe langa faptul
ca debitorul va fi obligat sa e*ecute fata de cesionar datoria sa mai e*ista si efectul de a opune
cesionarului toate mi#loacele de aparare care ar fi putut fi invocate impotriva cedentului. Creanta se
transm la cesionar cu toate dat sale, dar si debitorul va putea fol toate mi#l de apararea pe care le avea
impotr cedentului (? *:42 5*32) aceste posibilitati sunt e*pres preva"ute.
Ce se inta+pla da&a a operat &o+pensatia intre &edent si debitor@ asemenea compensatie e
revocata daca debitorul accepta cesiunea de creanta.
Cand e vorba de o cesiune partiala a creantei debitorul cedat va tr sa e*ecute obligatia partial catre
cesionar si partial catre cedent in rap ce s(a transm prin cesiune.
Cand sunt mai multi cesionari debit va e*ecuta partea de creanta pe care acestia au dobandit(o.
bligatia de garantie pe &are o are &edentul 'ata de &esionar
Cand e vb de o cesiune cu titlu oneros cedentul are obligatia sa garante"e fata de cesionar e*ist valabila
a contractului inc.eiat, dar nu si solvabilit debitorului cedat.
1t a se garanta solvabilitatea viitoare a debitorului e nev ca cedentul sa se oblige e*pres la aceasta.
!aspunderea cedentului pt solvabilit debitorului are in vedere numai pretul cesiunii ca valoare
ma*ima. / o derogare de la ideea potrivit careia creanta se transm de la cedent la cesionar indiferent de
pretul cesiunii. C.iar daca e vb de un pret mai mare sau mai mic cesionarul dob creanta la valoarea ei
nominala.
Cedentul va mai raspunde pentru insolvabilit debitorului cedat daca el cunostea aceasta stare de
insolvabilit in mom cesiunii ca" in care se aplca disp din materia van"arii priv raspunderea debit de
rea(credinta pt viciile lucrului vandut, %aca e vb de o cesiune de creanta cu titlu gratuit cedentul nu
garantea"a cesiunea. %aca el se obliga prin cesiune sa raspunda pt cesionar garantia va fct in lim stab
pe cale conventionala.
!aspunderea cedentului pentru e0i&tiune (? e vb de cesiunea cu titlu oneros de regula. /a poate fct si
daca e o cesiune cu titlu gratuit daca cedentul isi asuma e*pres aceasta garantie. / vb de evictiunea
cau"ata prin fapta proprie fie singur fie in concurenta cu fapta altei persoane. !aspunderea cedentului
se va stab potr regulilor din materia van"arii.
Eai e*ista in sectiunea 33 reguli prin cesiunea unei creante (? titlul nominativ (? la dr comercial.
S/!R"A#IA PERSNALA
64
Teoria general a obliga iilor. NCC
3nlocuirea unei persoane cu o alta persoana in cadrul unui raport obligational : se transm latura activa a
rap obligational. /a are loc in +o+ platii 'a&ute de &atre tert. /ste f importanta aceasta preci"are.
%aca ar fi vb de o transm anterioara platii ne&am afla in prez cesiunii de creanta.
0ubrogatia personala poate sa fie legala sau conventionala. Cea conventionala poate fi consimtita de
creditor sau de debitor. 3n ca"ul subrogatiei personale consimtite de creditor *:86 transmiterea
creantei operea"a in mom in care creditorul primind plata de la un tert ii transmite acestuia in mom
platii toate drepturile pe care le avea impotriva debitorului. &bservam ca nu e necesar acordul
debitorului in aceasta operatie a subrogatiei.
/ nevoie ca in c.itanta liberatorie de plata sa se preci"e"e ca se transm toate drepturile si accesoriile.
Subrogatia nu se pre)u+a3 ea tr sa 'ie do0edita. (I
0ubrogatia consimtita de debitor are in vedere urmatoarele ipote"e :
- %ebitorul doreste din diferite motive sa ac.ite mai repede datoria catre creditor se imprumuta
cu o suma de bani de la un tert. Cu acea suma de bani e platita datoria catre creditor. 3n acest
ca" pers care a acordat imprumutul va deveni creditor in locul fostului creditor :? subrogatie.
0unt necesare mai multe &onditii pt ca ea sa se produca:
i. 3mprumutul facut de debitor cu terta persoana si c.itanta de plata sa fie inscrisuri cu
data certa
ii. 3n contractul de imprumut sa se prec ca se face imprumutul pt a se plati datoria catre
creditor
iii. 3n c.itanta de plata emisa de creditor tr sa se preci"e"e ca plata s(a facut cu bani
obtinuti din imprumut. 3n acest ca" subrogatia operea"a fara consimt credit initial daca
nu e*ista o stipulatie contrara.
0ubrogatia legala : *:8; C&i0$
3ndiferent de forma subrogatiei ea produce a&elasi e'e&te. %in mom platii de catre tert el devine
creditor in locul credit initial. Creanta e preluata de platitor cu toate garantiile si accesoriile sale. %ar si
debitorul principal si garantii pot opune noului debitor toate mi#l de aparare pe care le putea opune si
vec.iului creditor.
*:84 : subrogatia partiala tertul nu plateste dat ci numai o parte din ea. Aor mai ramane $ creditori :
cel initial pt o parte in datorie. %aca cei $ creditori se indreapta impotriva debitorului initial treb sa
urme"e ordinea de preferinta . *:84 alin * va fi preferat creditorul initial.
Preluarea de datorie
*:88 *;<4
1respune un &ontra&t prin care debit initial in rap obligational se trans catre un tert care devine noul
debitor. 0pre deosebire de cesiunea de creanta care are de regula o structura bipartita, preluarea de dat
are o stru&tura 0ariabila$
Cand e vb de preluare de datoriei avem 2 stru&turi ale operatiei #uridice
6)
Teoria general a obliga iilor. NCC
- & stru&tura tripartita cand contractul se inc.eie intre debitorul initial si noul debitor in
realitate e vb si de acordul creditorului ca parte a operatiei #uridice 1)55 lit a D 164)
- (((( bipartita cand se inc.eie intre creditor si noul debitor nu mai este nev de acordul vec.iului
creditor
3n primul ca" sunt , parti : vec.iul credit, vec.iul debit, noul debitor. 3ntelegerea initiala dintre
vec.iul debit si noul debitor tr sa fie comunicata credit ca sa isi dea acordul. 3n abs comunicarii nu
i se cere si nu poate fi oblig sa isi dea acordul. 1ana la comunicarea facuta creditorului noul debit si
vec.iul debit pot modif sau denunta contractul de preluare de datorie, ele nemaifiind posibile dupa
comunicare.
&data ce a primit comunicarea credit tr sa dea rasp in termenul rezonabil stabilit de cel care face
comunicarea. %aca s(a facut de ambii debitori raspunsul tr sa fie dat de catre creditor in termenul
care se implineste cel din urma. %aca nu se raspunde in acest termen refu".
N! : c.iar daca creditorul refu"a operatiunea #uridica nu inseamna ca acordul dintre noul debit si
vec.iul debit nu prod efecte : e un contract care prod efecte.
Conclu"ia : noul debitor va fi obligat fata de vec.iul debitor sa e*ecute datoria fata de creditor.
/*plicatia : pana la mom in care credit isi da acordul nu se naste dr credit impotri!a noului
debitor. 161- alin 1, 2
3ndiferent de forma preluarii de datorie efectele sunt aceleasi vec.iul debitor e inlocuit de noul
debitor in raportul obligational. %aca noul debitor este insolvabil debitorul initial nu va fi liberat de
datorie.
%aca e vb de garantii reale vor fct si pt noul debitor.
N.A#IA
>%/RILE %E S#IN"ERE A !LI"A#IILR
!LI"A#IILE C>PLEGE
No0atia
Transformarea obligatiilor presupune ca 'ie se s&2i+ba un subie&t al raportului obligational fie se
sc.imba obie&tul obligatiei 5ele+ent obie&ti0)$
%elegatia din ACC nu era decat o varianta a novatiei prin sc.imbare de obiect. 3n NCC delegatia nu
mai e reglementata in mod distinct, lasand loc novatiei.
No0atia este un &ontra&t prin care un raport obligational e*istent se transforma fie prin sc.imbarea
&reditorului sau a debitorului fie prin sc.imbarea &au)ei ori a obie&tului obligatiei$
*;<8 : reglementate toate modalitatile de reali"are a novatiei. %istingem intre novatia obie&ti0a si
novatia subie&ti0a$
Cea obie&ti0a 1E sc.imbarea &au)ei sau a obie&tului$
Cea subie&ti0a 1E sc.imbarea unui subie&t &reditorul sau debitorul.
Cand novatia este obie&ti0a acordul de vointa se inc.eie intre partile raportului obligational
pree*istent creditor si debitor.
66
Teoria general a obliga iilor. NCC
3n cadrul novatiei subie&ti0e trebuie sa distingem dupa cum e vb de sc.imbarea debitorului sau a
&reditorului. 3n primul ca" o inovatie novatia are un caracter bipartit este un contract inc.eiat
intre creditor si noul debitor.
*;<8 52) C&i0 in acest ca" novatia poate opera fara consimtamantul vec.iului debitor. & asemenea
mentiune nu mai e preva"uta in alin (, care se refera la novatia prin sc.imbare de creditor :? in acest
ca" ea are caracter tripartit ( un contract inc.eiat intre subiectele initiale si noul creditor.
Conditiile no0atiei
*$ trebuie sa e*iste o obligatie 0alabila pentru ca ea sa poata fi transformata prin novatie.
daca obligatia vec.e este nula in mod absolut novatia nu poate opera.
daca vec.ea obligatie e afectata de un motiv de nulitate relativa acordul de novatie poate
avea semnificatia confirmarii nulitatii relative.
2$ este nevoie ca obligatia noua sa 'ie 0alabila.
daca obligatia noua este nula in mod absolut ramane in fiinta obligatia vec.e.
daca obligatia noua e afectata de un motiv de nulitate relativa partile pot confirma ulterior
actul respectiv sau daca trece termenul de prescriptie pt introducerea actiunii in anulare
noua obligatie se consolidea"a.
,$ pentru a fi in pre"enta novatiei trebuie sa e*iste intentia partilor de a no0a animus novandi.
nu e ne&esar ca vointa de a nova sa aiba o 'or+ula sa&ra+entala. C.iar daca acordul nu e
intitulat ;novatie< este important ca din continutul lui sa re"ulte neec.ivoc intentia partilor
de a nova.
6$ trebuie sa e*iste un element nou care sc.imba un element din vec.iul raport obligational. 'cest
element nou poate sa fie un subiect sau un element obiectiv.
1e langa aceste conditii spe&i'i&e trebuie sa fie indeplinite toate &onditiile generale de 0aliditate$
Proba no0atiei
Tinand seama de cerinta e*istentei elementului nou *;*< ;novatia nu se pre"uma, iar intentia de a
nova trebuie sa fie neindoielnica<. / evident ca in ce priveste cerintele de proba tr sa se tina seama de
&erintele generale pentru do0ada a&tului ?uridi&.
Novatia poate sa opere"e cu privire la orice raport obligational indiferent de i"vorul lui. /ste adevarat
ca novatia este un &ontra&t, dar obligatia vec.e care se innoieste poate sa i"vorasca nu doar dintr(un
contract ci si din orice alt i"vor de obligatie. O obligatie nascuta dintr&un delict ci!il poate fi no!ata,
important este ca intotdeauna no!atia ca atare este un contract.
E'e&tele no0atiei
Cum re"ulta din *;<8 obligatia !ec#e se stinge si e inlocuita de cea noua. / diferenta fata de
transmiterea obligatiilor, mi#loacele de transmitere nepresupunand stingerea raportului obligational.
"arantiile obligatiei initiale, in ca"ul novatiei daca e vorba de ipoteci care garantea"a creanta
initiala: regula este &a a&estea se sting. 1entru ca aceste garantii sa sub)iste este nevoie ca in novatie
sa se prevada e(pres acest efect de supravietuire a ipotecilor *;** 5*) C&i0$
3n urmatoarele $ alineate sunt introduse nuantari.
Tot sub aspectul efectelor novatiei spre deosebire de cesiunea de creanta si subrogatia personala ,
mijloacele care puteau fi opuse in cazul acestora din urma nu mai fiinteaza in cazul no!atiei *;*2
Cand e*ista debitori solidari sau cand creanta initiala e insotita de o fide#usiune *;*,
La solidaritatea pasi0a : novatia inc.eiata de creditor cu unii din debitorii solidari ii liberea"a pe
ceilalti debitori solidari in raporturile cu creditorul.
6-
Teoria general a obliga iilor. NCC
Fide?usiunea: daca se inc.eie novatia intre creditor si debitor odata cu obligatia vec.e se stinge si
raportul de garantie fide#usiunea isi incetea"a efectele.
%e la aceste $ reguli avem o e(&eptie in alineatul ur+ator$ *;*, 52 creditorul cere acordul
codebitorilor sau fideiusorilor. Cand codebitorii isi dau acordul sunt eliberati codebitorii solidari, dar
daca nu raspund, sub"ista creanta initiala.
%aca doar unii isi dau acordul *;*6 Cciv.
S#IN"EREA !LI"A#IILR
Eodalitatea fireasca este plata$
0unt situatii in care obigatiile se pot stinge si pe alta cale : compensatie, confuziune, dare in plata,
imposibilitate fortuita de e'ecutare, remitere de datorie.
>nele dintre aceste modalitati de stingere satisfac creanta creditorului c.iar daca nu in forma initiala
compensatia, confu"iunea si darea in plata dau o satisfactie creditorului. !emiterea de datorie si
imposibilitatea fortuita de e*ecutare nu duc la reali"area creantei initiale nici intr(o forma modificata.
1. Eodurile de stingere a obligatiilor din prima categorie:
Co+pensatia
Presupune singerea unor obligatii re&ipro&e pana la &on&urenta &elei +ai +i&i dintre ele$ 1 1616
' are o creanta fata de 6, 6 fata de '. Compensatia este de mai multe feluri :
) a Legala
) b Budi&iara
) c Con0entionala
a ( Trebuie sa avem re&ipro&itatea obligatiilor$
- Creantele trebuie sa aiba ca obiect bunuri 'ungibile de a&eeasi natura *;*7 partea
'inala fungibilitatea nu e abstracta si generala. Nu e important daca bunurile ar putea sa
fie sc.imbate cu bunurile care ar putea sa forme"e obiectul obligatiei fata de un tert.
&biectul obligatiei unei parti tr sa poata fi sc.imbat cu obiectul obligatiei celeilalte parti.
Conditia e indeplinita cand creantele au ca obiect sume de bani, dar si bunuri fungibile de
aceeasi natura intre aceleasi persoane. %e cele mai multe ori bunurile sunt de gen se vor
individuali"a prin numarare, cantarire, masurare. Toate bunurile de gen sunt fungibile, dar
e*ista si e*ceptii.
- Creantele tr sa fie &erte3 li&2ide3 e(igibile$ N! : compensatia poate opera indiferent de
i"vorul obligatiilor reciproce. Nu are importanta i"vorul obligatiilor.
%aca aceste cerinte sunt indeplinite, operea"a compensatia de drept$
*;*4 C&i0 c.iar daca aceste cerinte sunt indeplinite compensatia legala nu operea"a. 7it a trebuie
sa e*iste dol 5intentie) :? obligatia de despagubire nu va putea fi compensata cu o creanta pe care o
are debitorul. 0i la raspunderea delictuala pentru cele savarsite cu intentie, daca sunt din culpa se poate
compensa.
%aca e*ista un termen de gratie, compensatia nu este impiedicata, ea poate opera. 1615
Cand intre parti e*ista mai mult de doua datorii reciproce, compensatia operea"a si in raport cu regulile
de la imputatia platii 16$4 Cciv.
0unt situatii in care obligatiile riguroase sunt insotite de garantii personale : *;2*
7a alin 2 &and se stinge a&&esoriul nu se stinge prin&ipalul$ (la alin 1 e e(a&t in0ers
*;22 te*tul are in vedere $ ipote"e : o cau"a care impiedica renuntarea la compensatie si una care
impiedica c.iar compensatia.
6+
Teoria general a obliga iilor. NCC
%repturile tertilor sunt de $ categorii : asupra creantei debitorului, asupra prestatiei debitorului.
%repturile lor nu pot fi pre#udiciate.
Poprirea asiguratorie : tertul poprit nu mai poate plati valabil fata de creditorul sau :? se stinge
creanta dintre debitorul creditorului popritor si tertul poprit astfel tertul devine debitorul creditorului
popritor.
'lin $ 16$$ poprirea ar fi parali"ata
'lin , nu se mai produce efectul total al compensatiei ci efectul secundar : stingerea
accesoriilor. 1rin ipote"a presupune ca una dintre parti are creanta insotita de un privilegiu sau
o ipoteca pe bunurile unui tert . %aca ar opera compensatia acea ipoteca s(ar stinge. %aca o
parte opreste compensatia prin plata totusi se produce efectul accesoriu de stingere a garantiilor
impotriva tertilor. %aca garantia este pe bunuri din patrimoniul celeilalte parti, daca s(a
impiedicat compensatia, garantia sub"ista.
*;2, : acceptarea cesiunii de creanta de catre debitorul cedat determina desfiintarea compensatiei care
a operat anterior intre debitorul cedat si cedent. !eia *:4, 5,)
'vem 2 ipote)e de &o+pensatie : compensatia care are in vedere datoria principala si ipoteca. %aca s(
a consimtit o ipoteca asupra creantei si in aceasta ipote"a se defiintea"a ipoteca anterioara.
7a alin ($ pana cand ii devine opo"abila se poate invoca stingerea obligatiei prin compensatie.
Con'u)iunea
& obligatie se stinge atunci cand aceeasi pers are a+bele &alitati de &reditor si debitor in a&elasi
raport obligational 5e($ Su&&esiunea)$
0untem in ipote"a in care patrimoniul e divi"at in mai multe mase patrimoniale nu operea"a
confu"iunea cand creanta si datoria se regasesc in acelasi patrimoniu dar in mase patrimoniale diferite.
nu mai este vorba de un raport #uridic propriu "is, e*trapatrimonial. 1ractic e vb de un raport
intrapatri+onial si nu vb de acumularea calitatilor de creditor, debitor.
3n *;2: 5*) e vorba de stingerea obligatiilor intrucat pers care are calit de creditor ipotecar devine
proprietar sau il mosteneste pe proprietar.
8ideiusiunea : 16$6 daca operea"a fideiusiunea ref la calit de fideiusor nu se stinge si raportul #uridic
principal. 'semanator cu situatia compensatiei : tertii (? drepturile lor nu pot fi vatamate prin operarea
confu"iunii. & situatie speciala e*ista atunci cand dispare cau"a de confu"iune.
0olutia de principiu : 16$+ Cciv. 3ntr(o asemenea situatie se desfiintea"a confu"iunea e*. se intoarce
mortul ( legatul e revocat, fu"iunea se desfiintea"a.
%area in plata
145$, 145,
%area in plata este o &on0entie inc.eiata cu o&a)ia platii prin care debitorul ofera creditorului o alta
prestatie de&at &ea initiala.
/ foarte important ca aceasta conventie sa se inc.eie &2iar in +o+entul in care trebuie sa se faca
plata. %aca se face dupa 7 novatie prin sc#i!bare de obiect.
%area in plata : toate &onditiile generale de 0aliditate a &on0entiei$ %aca debitorul ofera un bun este
important ca debitorul sa poata sa dispuna de a&el bun. 145$ ($
%ebitorul va raspunde pentru e0i&tiune si pentru 0i&iile lu&rului dat in plata. 0e vor aplica regulile
din materia van"arii. 'ceste reguli care privesc garantia pentru evictiune si garantia contra viciilor pot
fi evitate daca creditorul prefera prestatia initiala si repararea pre#udiciului.
>n &a) spe&ial de dare in plata : *68, C&i0. :? situatia in care se da in plata o creanta in locul
prestatiei initiale. 'vem in aceasta ipote"a o suprapunere intre operatia #uridica a cesiunii de creanta si
op #uridica a platii. 0pre deosebire de darea in plata obisnuita care pp stingerea obligatiei in momentul
65
Teoria general a obliga iilor. NCC
darii in plata in 145, obligatia se stinge in mom in care creanta cesionata este satisfacuta. 9iind vorba
de o &esiune de &reanta :? dispo"itiile de la cesiunea de creanta. / posibil ca si aici partile sa prevada
e*pres ca se stinge obligatia initiala c.iar in momentul cesiunii de creanta, iar nu in mom in care ar fi
satisfacuta creanta.
3n acest ca" se va pune problema raspunderii cedentului in *:4; C&i0$
Re+iterea de datorie
0(a adaugat o nuanta astfel incat nu +ai sunte+ intotdeauna in pre)enta unui a&t &u titlu gratuit.
In .CC se putea face prin contract sau testament, dar +ereu &u titlu gratuit .
3n NCC da&a se 'a&e prin testa+ent : e &u titlu gratuit. %aca se face prin a&ordul &redit si al
debitorului avem 2 posibilitati :
creditorul il iarta de dat pe debitor fara a plati nimic in sc.imb :? suntem in pre"enta unui
contract cu titlu gratuit : donatie indirecta. 3n aceasta ipote"a remiterea de datorie tr sa
indeplineasca toate cond de validitate cu e*ceptia celor de forma.
daca s(a preva"ut ca in sc. remiterii de datorie debitorul tr sa plateasca cv creditorului e vb
de o remitere de datorie cu titlu oneros. ( 888 o prostie
%a&a se plateste un pret : dare in plata sau no0atie :? &ea &u plata e o prostie 5pro'$)
0ovada : 16,1 D 1455 :? dovada platii se face prin remiterea titlului creantei de la debitor la creditor.
>neori se remite titlul original al creantei sau sub semnatura privata. /*ista pre"umtia potr careia
remiterea pp eliberarea prin plata.
I+posibilitatea 'ortuita de e(e&utare
're mai multe se+ni'i&atii :
- in materia raspunderii &i0ile in functie de natura ei imposibilitatea fortuita de e*ecutare
inlatura fie legatura de cau"alitate sau vinovatia.
- Ris&ul in &ontra&t la cele sinalagmatice.
- Ca +od de stingere a obligatiilor
Nascute din contractele unilaterale (? nu+ai la astea FFF da&a e 0b de sinalag+ati&e :
ris&ul3 da&a e &0 deli&tual : raspunderea deli&tuala
%aca e vb de bunuri de gen : bunurile de gen nu pier. %aca imposib e temporara : suspendare.
%o0ada : sar&ina probei re0ine debitorului care are oblig de a(l notifica pe creditor in leg cu
evenimentul care impiedica e*ecutarea, altfel raspunde pt pre#udiciu.
!LI"A#IILE C>PLEGE
bligatiile a'e&tate de +odalitati si obligatiile plurale
%istinctie intre cele afectate de modalitati a.i notiunea de obligatii comple*e se confunda cu notiunea
de obligatii plurale. Nu+ai obligatiile plurale sunt &o+ple(e$
&ri de cate ori e vb de un act afectat de modalitati si obligatia e afectata de modalitati.
bligatiile plurale
- Cu pluralitate de obie&te
- (((((((((((((((((( de subie&te
&bligatia civila de cele mai multe ori se pre"inta intr(o 'or+a si+pla (? un singur subiect activ, unul
pasiv, un sg obiect, o sg cau"a.
0unt situatii in care c.iar daca sunt mai multi creditori sau mai multi debitori obiectul obligatiei se
divide de drept intre acestia : obligatiile civile sunt divi"ibile (? !/G>7'
-4
Teoria general a obliga iilor. NCC
Consecinta : daca sunt mai multi creditori fiecare va putea cere numai partea de creanta pe care o are,
daca sunt mai multi debitori, ei vor putea cere numai partea de datorie a acestora
Nici creditorii nici debitorii nu se pot repre"enta unii pe altii in niciun fel de masura.
0unt situatii in care fie prin 0ointa partilor fie prin natura obligatiei aceasta este indi0i)ibila.
'sadar, in acest ca", vorbim de o prima categorie de obligatii comple*e cu pluralitate de subiecte.
' doua categorie : solidaritatea$
&bligatiile cu pluralit de obie&te: obligatiile 'a&ultati0e (? o situatie speciala la obligatiile care pp o
pluralitate de prestatii pt e*ecutarea obligatiei.
bligatiile indi0i)ibile
(indivi"ibilitate :
*$ a) naturala
b) &on0entionala
a &biectul obligatiei este indivi"ibil : obligatiile de a face si de a nu face . cele de a da sunt
di0i)ibile prin natura lor$ e vb de drepturi reale si ele pot e*ista si pe cote parti
b 1rin vointa partilor.
2$ i$ A&ti0a
ii$ Pasi0a
i. Eai multi creditori si un sg debitor. E'e&tul prin&ipal : fiecare creditor poate cere
e*ecutarea integrala a obligatiei celorlalti creditori, dar &reditorii nu au puterea de
a se repre)enta re&ipro& de&at da&a o ase+enea intelegere e(ista intre ei
*6,* : indi0i)ibilitatea nu pre)u+a repre)entarea re&ipro&a$
%aca un creditor face un act de intrerupere a prescriptiei : profita si celorlalti.
3n sc.imb novatia, remiterea de datorie, compensatia ori confu"iunea consimtite sau
care operea"a fata de un creditor sting oblig numai pt partea de creanta a credit
respectiv. 9ata de ceilalti credit, debitorul ramane obligat. *6,* 52)
ii. >n singur creditor si mai multi debitori. E'e&tul prin&ipal : fiecare debitor !a
putea fi obligat la plata intregii datorii.
0i aici daca operea"a novatia, remiterea de dat, compensatia sau confu"iunea se
stinge numai partea de oblig a acelui debitor, ceilalti ramanand obligati indivi"ibil.
%aca un debitor e c.emat in #udecata pentru a e*ecuta obligatia el poate sa ceara
introducerea in cau"a a celorlalti debitori a.i. sa fie toti obligati la e*ecutare. %aca
insa obligatia poate fi e*ercit numai de debit c.emat in #udecata. 14,$ (,
0i in ca"ul indivi"ibilit pasive, daca e vb de prescriptie, actul de intrerupere a
prescriptiei fata de un debit, operea"a si fata de ceilalti. 0au daca e o cau"a de susp
la fel.
bligatiile alternati0e si obligatiile 'a&ultati0e
- 0unt repre"entate prin obligatia care permite debitorului sa e*ecute la scadenta una sau alta
din doua sau mai multe prestatii dobandite. 'sadar, sunt mai multe prestatii, dar la scadenta
debitorul va fi liberat daca e*ecuta una sau alta dintre prestatii. %e regula debitorul are
aceasta alegere, dar poate sa fie facuta si de catre creditor. %aca cel care are dr sa faca
alegerea nu o face, atunci cealalta posibilit va fi e*ploatata de celalalt.
*6;6 C&i0$ , *6;: C&i0$ , *6;; C&i03 *6;7
-1
Teoria general a obliga iilor. NCC
Cele 'a&ultati0e un singur obiect, o singura prestatie, dar in momentul platii i se ofera debit
posibilitatea de a e*ecuta o alta prestatie. &bligatia facultativa se aseamana cu darea in plata. 7a darea
in plata o alta obligatie se e*ecuta &u a&ordul &reditorului3 ai&i a&ordul e prealabil$ 0e spune ca daca
prestatia pp devine imposibil de e*ecutat debitorul e liberat.
Solidaritatea a&ti0a
( e*ista 0' atunci cand in raportul obligational sunt mai multi creditori, fiecare dintre ei avand dreptul
sa ceara e*ecutarea prestatiei integrale de la debitor, care va fi liberat fata de toti ceilalti creditori. 'rt
14,4
(poate re"ulta numai din vointa partilor, trebuie sa fie preva"uta e*pres in contract sau legat, nu e*ista
in dreptul romanesc ca"uri de 0' legala.
!aporturile dintre creditorii solidari si debitor: distingem intre efectele principale si efectele
secundare efectul principal este pe de o parte dreptul oricarui creditor solidar de a cere e*ecutarea
prestatiei integrala de la debitor, si posibilitatea debitorului de a se libera prin e*ecutarea prestatiei
catre oricare din creditorii solidari. 3n leg cu acest ultim aspect, este necesara o preci"are: debitorul
poate alege creditorul caruia ii va plati numai pana in mom in care unul dintre creditori face actiune in
#ustitie pentru e*ec obligatiei debitorului. 'ceasta limitare a dr debitorului este e*pres prev in art 14,-
din NCC. /ste posibil ca pe langa plata, care este modul firesc de e*ecutare a oblig, sa intervina alte
moduri de stingere a obligatiilor : compensatia, confu"iunea sau remiterea de datorie. %aca interevine
compensatia intre un creditor solidar si debitor trebuie sa distingem in functie de intinderea
compensatiei. 'stfel, daca datoria creditorului solidar catre debitor este mai mare decat partea de
creanta pe care o are debitorul impotriva sa compensatia va opera numai pentru partea de creanta pe
care o are creditorul solidar. 1e cale de consecinta, ceilalti creditori nu vor putea sa ceara de la debitor
decat creanta diminuata cu partea compensata, iar creditorul va fi total liberat fata de creditorul in
raport cu care a operat compensatia. 3n a doua ipote"a, daca datoria debitorului catre creditor este egala
cu partea de creanta pe care o are creditorul ,efectele sunt aceleasi. 3n a treia ipote"a, daca datoria pe
care creditorul o are fata de debitor este mai mica decat partea de creanta pe care debitorul o are
asupra creditorului, compensatia va opera pt totalitatea datoriei debitorului catre creditor, dar in final
obligatia va ramane solidara pt toate partile de creanta ale celorlati creditori, plus partea de creanta
ramasa necompensata in raportul de compensatie dintre creditori si debitor. 3n aceasta situatie, c.iar si
creditorul fata de care a operat compensatia partiala, va ramane indreptatit sa ceara intreaga prestatie
de la debitor, diminuata cu partea compensata.
3n ca"ul confu"iunii, unul dintre creditorii solidari dobandeste si calitatea de debitor in raportul
obligational. 3n acest ca" confu"iunea va fi numai partial obligatia solidara, in proportie cu partea de
creanta pe care o are respectivul creditor fata de care a operat confu"iunea, dar creditorul respectiv
devenind si debitor va trb sa plateasca celorlalti creditori solidari partea de creanta a fiecaruia, ceea ce
inseamna ca in acest c.iar daca sunt inca doi creditori in raportul obligational, nu se mai pastrea"a
solidaritatea acestora.
Cat priveste remiterea de datorie, in masura in care un creditor solidar face remitere de datorie
pt partea sa de creanta integral, ceilalti creditori solidari nu vor mai putea cere de la debitor doar partea
de creanta ramasa. Nimic nu se opune ca unul din creditori sa faca o remitere de datorie doar pt o parte
din creanta sa, in acest ca" el va pastra doar partea diminuata cu partea ce a facut obiectul remiterii de
datorie. 'ceste solutii sunt in parte preva"ute e*pres in articolele 14,+(1444, iar in parte pot fi deduse
logic.
-$
Teoria general a obliga iilor. NCC
3n ceea ce priveste efectele secundare ale solidaritatii active, ele re"ulta din principiul ...... pt
gestionarea si satisfacerea interesului lor comun. 14,6( pre"umtia ca 888 Nimic nu se opune insa ca in
actul de nastere a solidaritatii sa se prevada ca nu functionea"a o asemeanea putere. 3n masura in care
ea functionea"a, sunt mai multe consecinte. 1rima (suspendarea prescriptiei in folosul unui creditor
solidar se aplica si celorlati creditori. 1441 3n al treilea rand, daca un creditor solidar obtine o .otarare
#udecatoreasca favorabila impotriva debitorului, ea profita celorlalti creditori soldiari de asemenea. 3n
sc.imb puterea de repre"entare reciproca are in vedere numai gestionarea si satisfacerea interesului
comun, iar nu inrautatirea po"itiei creditorilor solidari, re"ulta ca o .otarare #ud pronuntata ca urmare a
unei actiuni a unuia dintre creditorii solidari, dar care este favorabila debitorului, nu va putea produce
efecte fata de ceilalti creditori. 3n mod asemanator in art 144$ se prevede e*pres ca daca un creditor
solidar face acte care inrautatesc situatia celorlalti creditori solidari, acestea nu vor fi opo"abile celor
din urma.
0olidaritatea activa se stinge in masura in care decedea"a un creditor solidar, ca" in care creanta
se divide intre mostenitorii sai. 3n asemenea situatie vom avea drept creditori, pe de o parte pe
mostenitorii creditorului decedat, iar pe de alta parte pe creditorul solidar ramasi in viata. Eostenitorii
vor putea cere numai fractia din partea de creanta a creditorului decedat, fractie care este proportionala
cu cota lor de mostenire. Totusi art 144$ din CC care prevede aceasta divi"are a creantei intre
mostenitori nu spune ce se intampla in ca"ul cand sunt mai mult de doi creditori solidari, iar unul din ei
a decedat. 0e mentine solidaritaea pt partile de creanta a creditorilor ramasi in viata8de asemenea nu
spune ce se intampla in ca"ul in care creditorul decedat are un sg mostenitor. & interpretare teleologica
ar trb sa conduca la conclu"ia ca in ambele ca"uri se stinge solidaritatea. !amane de va"ut ce va avea
de spus #urisprudenta.
SLI%ARI#A#EA PASI.A
/*ista 01 in ca"ul in care e*ista mai multi debitori, iar creditorul poate cere e*ecutarea
integrala a prestatiei de la oricare dintre ei, ai plata facuta de oricare dintre debitorii solidari ii
eliberea"a si pe ceilalti debitori solidari. 'ceasta def : art 144,.
3"voarele 01 :vointa partilor sau vointa legiuitorului. 3n niciun ca" 01 nu se pre"uma. 'rt 144)
CC :? functionea"a pre"umtia de divi"ibilitate a obligatiei cand sunt mai multi debitori, prin e*ceptie,
atunci cand e vb de debitorii unei obligatii contractate in e*ercitiul activitatii unei inteprinderi
functionea"a pre"umtia de solidaritate. 3n actul din care se naste obligatia respectiva trebuie preva"ut
e*pres ca obligatia sa nu fie solidara daca se doreste aceasta. 'ceasta idee din art 1446 CC adaptea"a o
prevedere din vec.iul cod ce se referea la pre"umtia de solidaritate in ca"ul obligatiilor comerciale.
Cum in noul cod oblig comerciale au ramas doar o specie din categoria mai larga a oblig asumate de
intreprin"atori, noul cod a largit aceasta pre"umtie pt toate oblig asumate in e*ercitiul activitatii unei
intreprinderi, dar aceste c.estiuni vor fi studiate pe larg la dr comercial.
'stfel inteleasa, 01 are o importanta in functie de garantie. 0e produce o multiplicare a
dreptului de ga# general, creditorul beneficia"a de un asemenea drept de ga# general asupra
patrimoniului debitorului, dar si asupa altei pers ce si.a asumat rolul de garant general, printr(o
asemenea multiplicare a dr de ga# general se diminuea"a riscul insolvabilitatii./ste usor de inteles de
ce 01 are si o functie de garantie creditorul se poate indestula de la oricare din ceilalti debitori
solidari, cu caat sunt mai multi debitori, cu atat creste numarul dr de ga# general de care se bucura
creditorul. 'ceasta functie de garantie este secundara, prima fiind eliminarea divi"ibilitatii obligatiei in
functie de numarul debitorului, efectul acesteia fiind si functia de garantie. Totusi, desi este vorba de o
functie de garantie, nu se confunda 01 cu fideiusiunea. 3n ca"ul fideiusiunii, garantul beneficia"a de
doua e*ceptii : e*ceptia beneficiului de discutiunea si cea a beneficiului de divi"iune. %ebitorul solidar
-,
Teoria general a obliga iilor. NCC
nu are asemenea beneficii. 'ltfel spus, fctia de garantie pe care o ofera 01 este mai puternica deact
fideiusiunea.
Trasaturile esntiale are raportului oblig in care fct 01 1.ne aflam in pre"enta unei prestatii
unice ce trb e*ecutata de oricare dintre debitorii solidari.
1. desi este vb de o prestatie unica, ne aflam in pre"enta unei pluralitati de legaturi obligationale.desi
obligatia este unica, intre creditori si fiecare debitor, in cadrul acestei oblig unice, se nasc legaturi
distincte ceea ce atrage anumite consecinte. a este posibil ca raportul oblig sa fie nul in raport cu
un debitor solidar, dar sa ramana valabil fata de ceilalti debitori solidari. b este posibil ca intre un
debitor si creditor sa e*iste o modalitate a obligatiei(1444 c cu e*ceptia platii care trb facuta
integral de ficare debitor, pot sa apara alte moduri de stingere a oblig unui debitor, care actionea"a
independent de ceilalti debitori.
/fectele 01( 1. in raporturile dintre creditor si debitorii solidari(e*ista un efect principal sub
doua aspecte, ce re"ulta din definitia 01. 1rimul aspect, creditorul poate cere e*ecutarea integrala a
datoriei de la oricare debitor solidar. 'l doilea aspect, debitorul care plateste datoria catre creditor, ii
liberea"a si pe ceilalti debitori solidari. %ebitorul impotriva caruia creditorul porneste urmarirea nu
poate invoca beneficiul de divi"iune sau benef de ... . %aca urmarirea a fost pornita impotriva unui
debitor, creditorul nu este oprit sa porneasca urmarirea si impotriva celorlalti debitori solidari.
%ebitorul impotriva caruia este pornita urmarirea, are posib de a(i introduce in proces si pe ceilalti
debitori, efectul fiind recunoasterea dr de regres a debitorului c.emat in #udecata asupra celorlalti
debitori, 144-. 'cest efect principal ce se naste in raporturile dintre creditor si deb solidari, trb sa fie
circumstantiat ori de cate ori intervin alte moduri de stingere a obligatiilor. 3n codul civil sunt
mentionate compensatia, remiterea de datorie si confu"iunea. 14)4,14)1,14)$.
1osibilitatile de aparare ale debitorilor fata de creditor : aparari si e*ceptii comune pt toti, sau proprii
fiecaruia dintre ei. /*: aparari comune:o cau"a de nulitate care afectea"a intreg raportul obligational.
'parari proprii( 'cestea se impart in aparari si e*ceptii personale, care desi pot fi invocate doar de un
debitor, profita si celorlalti debitori, si aparari pur personale care profita doar celui ce le invoca.
%iferentieri ce :? 144+ alin 1, iar in alin $ se preci"ea"a ca daca prin fapta sa creditorul determina
pierderea unei garantii sau a unui drept ce s(ar fi transmis prin subrogatie personala in mom in care un
debitor ar fi facut plata, atunci debitorul solidar pagubit va putea sa invoce aceasta impre#urare si nu va
mai putea fi obligat sa plateasca decat partea din datorie care nu este afectata de aceasta pierdere. 1e
langa aceste efecte principale in rap dintre creditor si debitorii solidari, e*ista si efecte secundare. 0i
aici funct o putere de repr reciproca intre debitorii solidari , numai in masura in care prin actele lor ei
sting sau conserva datoria fara a.si agrava reciproc situatia. :? suspendarea sau intreruperea
prescriptiei produce efecte si fata de ceilalti debitori. %aca unul din debitori decedea"a, intreruperea
prescriptiei fata de un mostenitor al sau produce efecte doar fata de partea din datorie ce revenea
mostenitorului. 1445 . tot ca efecte secundare, punerea in intar"iere a unui codebitor solidar produce in
principiu efecte si fata de ceilalti debitori soldiari. 0unt facute mai multe nuantari in art 14)4 CC avem
ipote"a in care obligatia devine imposibil de e*ecutat ca urmare a faptei culpabile a unui codebitor
solidar. 3n acest ca" se mentine soldiaritatea pt despagubiri, dar numai pt pre#udiciul efectiv suferit de
creditor, nu si pt pre#udiciul nereali"arii. Ceea ce te*tul denumeste beneficiu suplimentar, acesta poate
fi cerut doar de la debitorul in culpa.de asemenea daca obligatia devien imposibil de e*ecutat in mod
fortuit iar numai unul din debitori a fost pus in intar"iere, este suficient pt a se mentine solidaritatea,
dar tot numai pt pre#udiciul efectiv suferit de creditor. 3n acest ca", repararea pt beneficiul nereali"at va
fi tinut raspun"ator deb pus in intar"iere. 'lt efect secundar care decurge din aceasta putere de repr
reciproca, daca se produce o .otarare #ud in defavoarea unui debitor, ea nu va fi opo"abila celorlati,
daca va fi favorabila, produce efecte si fata de ceilalti debitori soldiari( 14))
-4
Teoria general a obliga iilor. NCC
$. raporturile dintre debitori intre ei debitorul ce plateste intreaga datorie are o actiune in regres
impotriva celorlalti debitori, dar numai pt partea de datorie a fiecaruia, nu se pastrea"a beneficiul
soldiaritatii in actiunea in regres. 3n unele situatii, de la bun inceput, desi solidara, datoria a fost
contractata e*clusiv in interesul unui sg codebitor solidar, in acest ca", in fct de situatie, s pot
produce doua efecte. %aca plata a fost facuta c.iar de codebitorul in interesul caruia a fost
contractata datoria, el nu va mai avea actiune in regres. 3n a doua situatie, daca plata a fost facuta
de un alt codebitor, care nu a avut interes in contractarea datoriei, el va putea cere integral plata de
la codebitorul in interesul caruia a fost contractata datoria, aceasta solutie este e*pres consacrata in
art 14)5, iar prima re"ulta in mod e*plicit din acest te*t. 3n toate situatiile, codebitorii care nu au
avut interes in contractarea datoriei 882 . cand un debitor a platit si se intoarce cu actiune in regres
impotriva altui codebitor acesta se poate apara in proces cu toate mi#loacele de aparare comuna pe
care debitorul nu le.a invocat impotriva creditorului, precum si cu toate mi#loacele de aparare
personale, el nu va putea sa invoce mi#loacele de aparare pur personale a debitorului care a facut
plata 14)+
3n ca"ul in care unul dintre codebitori este insolvabil, riscul este proportional suportat de
ceilalti debitori. 'ltfel spus fiecare va plati partea sa de datorie D o cota proportionala din partea de
datorie a debitorului insolvabil.
01 se poate stinge prin renuntare sau mostenire.
1. renuntarea la solidaritate este regl in 14), renuntarea poate fi partiala sau totala. Cea partiala,
facuta in favoarea uni codebitor, datoria ramane solidara intre ceilalti codebitori. N6: nu
inseamna ca suntem in situatia unei remiteri de datorie. !enuntarea totala profita tuturor
codebitorilor. 3n principiu, renuntarea la solidaritate trb sa fie e*presa, dar in doua ipote"e
aceasta poatie fi tacita, dar nu re"ulta pur si simplu din tacerea creditorului ci din anumite
atitudini a creditorului 14),( alin ,. prima atitudine, un codebitor soldiar plateste partial doar
partea sa de datorie, iar creditorul accepta, in asemenea situatie se presupune ca a renuntat tacit
la soldiaritate. 3n a doua situatie, creditorul c.eama in #udecata un debitor doar pt partea sa,
aceasta este valabila doar daca actiunea este admisa. 01 se stinge daca decedea"a un debitor
soldiar, in acest mom datoria se divide intre mostenitori, cu e*ceptia ca"ului in care datoria era
si indivi"ibila :? o obligatie poate fi si solidara si indivi"ibila.
$. Eostenire
"arantiile obligatiilor.
3n situatia in care debitorul nu ar e*ecuta datoria, creditorul are la dispo"itie actiuni ce decurg din
instrumentele #uridice ale garantiilor obligatiilor. 'cestea se impart in garantii reale si personale.
Garantiile reale sunt drepturile reale de garantie, acesorii unui raport obligational. Garantiile personale
se intemeia"a pe multiplicarea dr de ga# general, in acest ca" pe langa patrimoniul debitorului, este
adus si cel al unei alte persoane ce garantea"a pt el (cautiune personala. Cautiunea presupune ca o alta
persoana garantea"a pt debitor fie cu patrimoniul sau(personala, fie cu un bun din
patrimoniu(reala.%repturile reale de garantie pot apasa asupra unui bun din patrim debitorului, sau
asupra unui bun din patrimoniul altei pers. 3n ca"ul unei garantii reale, creditorul poate e*ecuta un bun
din patrimoniul altei pers cu preferinta fata de ceilalti creditori ai acestuia. Garantiile reale sunt mai
eficiente decat cele personale, pt ca ofera un drept de urmarire si un drept de preferinta. 3n noul cod
civil avem reglementate trei garantii personale : fideiusiunea, scrisoarea de garantie si scrisoarea de
confort si mai multe garantii reale( ga#ul, dr de retentie. 3poteca. %e asemenea putem vb despre
instrumente de preferinta ce ierar.i"ea"a dr de garantie.
-)
Teoria general a obliga iilor. NCC
Fideiusiunea5art$ 224<1art$ 2,2<)
9ideiusiunea are o dubla semnificatie, pe de o parte e vb de dreptul de garantie care se naste din
contractul de garantie ( garantie personala, pe de alta parte, e vb de i"vorul garantiei personale, de
contractul de fideiusiune. 0tudiul aceste garantii oscilia"ai ntre punerea in evidenta a contractului de
fideiusiune si a dr de garantie.
/ste important ca intotdeauna sa e*iste un contract inc.eiat intre creditor si fideiusor. 'ceasta
idee trb pusa in acord cu clasificarea fideiusiunii, care poate fi conventioanala, legala sau #udiciara.
'ceasta clasificare nu are in vedere i"vorul garantiei personale, ot ca in toate ca"urile acesta e un
contract, ci are in vedere libertatea inc.eierii fideiusiunii. 't cand partile au deplina libertate, e vb de
fideiusiune conventionala, cand inc.eierea contr de fideiusiune e impusa de lege e vb de fideiusiune
legala, iar cand inc.eierea e impusa de #udecator, e vb de fideiusiune #udiciara. %ebitorul poate sa fie
de acord cu fideiusiunea, sau nu. /*ista situatii cand debitorul este obligat sa aduca un fideiusor in
raportul obligational. 3n aceasta ipote"a, c.iar inainte de nasterea dr pers de garantie, e*ista o datorie in
sarcina debitorului de a aduce un fideiusor. %aca debitorul nu isi indeplineste aceasta datorie, este
posibil ca insusi raportul obligational ori sa nu se inc.eie, ori sa fie suspendata inc.eierea lui pana la
aducerea unui fideiusor.
Contractul de fideiusiune are mai multe caractere: ( contract accesoriu in raport cu obligatia
principala. Ca urmare obligatia de garantie se #udeca autonom in raport cu obligatia principala, dar
daca nu e valabila oblig principala nu e valabila nici oblig de garantie.(art $$++( se pot garanta
obligatii datorate, sau oblig viitoare sau conditionale. %in caracterul accesoriu decurg si alte
consecinte: in art $$54 se preci"ea"a ca fideiusiunea unei oblig principale se intinde asupra tuturor
accesoriilor oblig principale, c.iar si la c.eltuielile necesare notificarii sau la c.eltuielile de #udecata,
dar in acest ca" e nevoie sa fie instinat de creditor din tp, in sensul ca actiunea impotriva debitorului a
fost pornita. Contractul de fideiusiune e inc.eiata in forma solemna. N6: solemnitatea nu se e*prima
numai prin forma autentica. 3n art $$+4 :? ca fideiusorul se poate obliga sa garante"e pe debitor fie cu
titlu gratuir, fie in sc.imbul unei remuneratii. Contractul de fideiusiune este deci cu titlu gratuit sau
oneros. Cat priveste conditiile contr de fideiusiune, ele sunt generale pe de o parte, toate cond de valab
a contarctelor si speciale. 0unt situatii in care nu orice persoana poate sa fie fideiusor, in ca"ul
fideiusiunii legale sau #udiciare debitorul are obligatia sa aduca un fideiusor. 3n aceste ca"uri, cum se
prec in art $$+), fideiusorul trb sa fie o pers capabila de a se obliga, sa aiba si sa mentina in !omania
bunuri suficiente pt a satisface creanta si sa domicilie"e in !omania. 3n asbenta unei dintre cond,
contractul nu e valabil. 0e poate deroga de la aceste cerinte, in masura inc are creditorul a cerut ca
fideiusor o anumita persoana. 3n masura in care debitorul nu poate aduce un fideiusor, el are
posibilitatea sa ofere creditorului o alta garantie, in masura in care aceasta ar fi considerata suficienta
$$+6. caracterul suficient al garantiei poate fi stabilit fie prin acordul partilor, fie in absenta intelegerii,
pe cale de ordonanta presedentiala $$+-.
fideiusiunea poate sa se refere fie la o parte din oblig, fie la aceasta in intregul sau. %ar se poate
ca in contract sa se stabileasca conditii mai putin oneroase.
3n leg cu art $$5$ din CC, acest te*t deroga de la regula din $$+$, fideiusiunea se pre"uma in
acest ca".
/fectele fideiusiunii efecte intre creditor si fideiusor. 6eneficiul de discutiune si benef de
divi"iune. /*ista o ordine de urmarire,dar daca creditorul porneste urmarirea direct impotriva
fideiusorului, dar acesta nu invoca benef de discutiune, urmarirea e valabila. 1t a invoca benef de
discutiune, fideiusorul trb sa faca anumite dove"i, astfel trb sa indice creditorului bunurile urmaribile
-6
Teoria general a obliga iilor. NCC
ale debitoului si sa avanse"e creditorului sumele necesare urmariri acestor bunuri. Cand sunt mai multi
garanti personali, fideiusorul poate invoca benef de divi"iune.
in ceea ce priveste raporturile dintre debitor si fideiusor, odata ce fideiusorul a
platit, se subroga in dreptul creditorului.
3n ceea ce priveste raporturile dintre fideiusori, daca unul a platit fara a invoca
benef de divi"iune, are regres impotriva celorlalti fideiusori pt partea fiecaruia
%REP#/RILE %E "ARAN#IE
%r de garantie fie determina o multiplicare a dr de ga# general al creditorilor c.irografari, fie
ofera preferinta si urmarirea asupra anumitor bunuri din patrimoniul debitorului.
%REP#/L %E "AB "ENERAL $,$4
'cest drept implica si principiul egalitatii creditorilor. 'ceasta egalitate poate fi privita sub dublu
aspect:
aegalitatea creditorilor c.irografari in situatia in care creantele acestora nu pot fi satisfacute integral
de catre debitor, ele vor fi acoperite proportional ideea egalitatii creditorilor
bacei creditori care au garantii reale sau mai e*act au acelasi tip de garantie reala asupra anumitor
bunuri din patrimoniul debitorului egalitatea pp ca daca acele bunuri afectate garantiei nu sunt
suficiente reali"arii integrale a creantelor creditorilor respectivi se aplica regula proportionalitatii
1rincipiul egalitatii creditorilor sub ambele aspecte, poate fi inlaturat:
0ub primul aspect inlaturarea egalitatii creditorilor se produce prin instituirea unor cau"e de
preferinta, dintre care unele imbraca c.iar forma dr reale de garantie. 'sadar, orice dr real de garantie
este si o cau"a de preferinta. !eciproca nu este valabila. 0unt cau"e de preferinta cu valoare generala
care se structurea"a in adevarate ordine de preferinta intre creditori pt urmarirea bunurilor debitorului.
/*ista o asem ordine de preferinta in art.44+ C.proc.civ. 'ceste ordini de preferinta instituie un fel de
clasament al creditorilor in functie de natura creantei lor. %eci creditorii vor fi satisfacuti in ordine, asa
cum ei figurea"a in acest clasament. %aca sunt mai multi cred care fac parte din aceeasi categorie
aflata pe o anumita po"itie in ordinea de preferinta, iar bunurile debitorului nu sunt suficiente pt a le
satisface integral creanta, se aplica acest principiu al proportionalitatii.
Ne interesea"a acele cau"e de preferinta care sunt in acelasi timp si drepturi reale de garantie:
pri!ilegiile speciale, pri!ilegiile generale asura bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, ipoteca
imobiliara sau mobiliara , gajul si dr de retentie.
%reptul de ga# general al creditorilor c.irografari poate fi restrans printr(o conventie intre
creditor si debitor ($,$) doar pt bunurile care nu sunt ipotecate. %e asemenea nu pot fi urmarite
bunurile care formea"a obiectul unei clau"e de inalienabilitate (orice bun inalienabil este si insesi"abil
in acelasi timp $,$5 ($ . /*ista insa si clau"e de insesi"abilitate acestea urmea"a regimul #uridic
al clau"elor de inalienabilitate inclusiv sub aspectul conditiilor de valabilitate si publicitate. /fectul
clau"elor de insesi"abilitate este mai restrans decat efectul clau"elor de inalienabilitate. >n bun
insesi"abil, desi nu poate fi urmarit, foare fi instrainat.
'tunci cand e*ista garantii reale asupra unui bun, iar bunul respctiv fie piere fie este deteriorat,
garantia reala se starmuta de drept asupra indemni"atiei de asigurare sau asupra despagubirii
primite.$,,1, $,,$
--
Teoria general a obliga iilor. NCC
PRI.ILE"II
'u o dubla vocatie:
( fie sunt simple cau"e de preferinta fara a avea valoare de dr reale de garantie cum se
intampla in ca"ul asa numitelor privilegii generale asupra tuturor bunurilor imobile si mobile ale
debitorului. 3n realitate acetse privilegii nu poarta asupra unor bunuri determinate sau determinabile ,
ci poarta asupra intregului patrimoniu al debitorului sub latura sa activa sau asupra unei mase
patrimoniale sub latura ei activa. %eci astfel de privilegii nu sunt altceva decat ordine de preferinta
care sunt reglementate fie in C.proc.civ, fie in legea insolventei. (pentru a fi dr reale de garantie,
privilegiile trebuie sa apese asupra unor bunuri determinate sau determinabile din patrimoniul
debitorului sau eventual asupra unei universalitati de fapt. 0(ar mai putea vorbi de un privilegiu ca un
dr real de garantie, daca are ca obiect o masa patrimoniala, dar numai daca aceasta este apropiabila.
3n NCC sunt $ privilegii speciale care au ca obiect bunuri mobile si care au valoarea unor
drepturi reale de garantie.
/ste vorba mai intai de pri!ilegiul care insoteste creanta !anzatorului unui bun mobil
instrainat unei persoane fizice daca nu a fost platiti pretul de carte cumparator 7 creanta cu
pri!ire la plata pretului. Aan"atorul are un privilegiu special asupra bunului vandut care se afla
de#a in patrimoniul cumparatorului. >n asemenea privilegiu nu functionea"a daca bunul a fost
dobandit de cumparator pt serviciul sau e*ploatarea unei intreprinderi.
'l doilea privilegiu special este cel care insoteste creanta persoanei care e'ercita un dr de
retentie asupra unui anumit bun mobil 7 cat timp e*ista dr de retentie asupra acelui bun,
creditorul retentor ale un privilegiu special asupra acelui bun pt satisfacerea creantei sale. $,$5
3n ambele ca"uri desi este vorba de un dr real de garantie, totusi el nu confera decat dr de
preferinta creditorului, iar nu si dr de urmarire. Ca o consecinta, daca bunul mobil care formea"a
obiectul privilegiului este instrainat de debitor, privilegiul se stinge. /*ista o e*ceptie de la aceasta
regula numai cand instrainarea imbraca forma van"arii, ca" in care al doilea cumparator va fi tinut in
continuare de privilegiul creditorului initial, altfel spus, desi este vb de o dubla van"are(cumparare si
avem doua privilegii, respectiv privilegiul primului van"ator si privilegiul primului cumparator care
devine si van"ator@ ele nu sunt egale, ci sunt ierar.i"ate. /ste preferat primul van"ator, iar privilegiul
primului cumparator care devine si van"ator mai poate fi utili"at numai daca mai ramane ceva din
valoarea bunului care formea"a obiectul celor doua privilegii. %aca este vorba de o altfel de instrainare
decat van"area(cumpararea, prin instrainare privilegiul se stinge . $,44, $,41
0e mai stinge privilegiul special si atunci cand bunul este transferat sau piere in intregime.
%esigur ca privilegiul se stinge si atunci cand se stinge si obligatia care este garantata. 'cest mod de
stingere a a privilegiului este preva"ut in art. $,,-.
Ca dr real de garantie, privilegiul special are un caracter accesoriu in raport cu creanta
garantata. %aca e*ista un concurs intre cele doua privilegii reglementate in art. $,,5, primul privilegiu
are forta #uridica mai mare decat privilegiul retentorului. %e asemenea daca e*ista concurs intre mai
multe privilegii sau intre privilegii si ipoteci, vor fi satisfacute mai intai creantele privilegiate asupra
unor bunuri mobile ($,,5, iar apoi creantele garantate cu ipoteca sau ga#. %ar in acst ultim ca", daca
este vorba de o ipoteca mobiliara perfecta, creditorul privilegiat va fi preferat numai daca si(a inscris
privilegiul asupra unui bun mobil in ar.iva electronica de garantii inainte ca ipoteca sa fi devenit
prefecta. C.iar daca nu discutam despre ipoteca mobiliara spunem doar ca o ipoteca mobiliara devine
perfecta, numai dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate. 'cest principiu operea"a si daca este
vorba de o ipoteca imobiliara, privilegiul fiind preferabil ipotecii imobiliare numai daca el a fost
inscris in cartea funciara inaintea de inscrierea ipotecii. $,4$
-+
Teoria general a obliga iilor. NCC
%REP#/L %E RE#EN#IE
0pre deosebire de vcc, ncc cuprinde o reglementare speciala a dr de retentie in art. $45)($455.
0ub imperiul vcc figura #uridica a fost conturata in #urisprudenta si doctrina fie pornind de la
anumite aplicatii particulare care erau reglementate in vcc fie de la precedente #udiciare prin care au
fost e*tinse sferele de aplicare ale acelor ca"uri particulare.
1e aceasta ba"a, in ncc s(a dat o reglementare cu valoare generala a dr de retentie.
%r de retentie este in momentul de fata un dr real de garantie care se naste in doua situatii:
fie este vorba de un raport de drept cu un continut sinalagamatic@
fie este vorba de cel care detine un bun al altei persoane si efectuea"a c.eltuieli necesare si
utile in legatura cu acel bun.
N!: ( in ce priv prima ipote"a nu este obligatoriu ca raportul #uridic cu continut sinalagmatic sa se
nasca dintr(un contract sinalagmatic ( in materia accesiunii imobiliare artificiale: cand autorul lucrarii
este obligat sa predea lucrarea proprietarului terenului iar acesta are obligatia de despagubire fata de
autorul lucrarii, autoru lucrarii poate retine lucrarea daca este de buna credinta pana i se plateste
despagubirea intr(o asemenea situatie raportul #uridic dintre parti are continut sinalagmatic, desi nu
este nascut dintr(un contr .
cat priveste a doua ipote"a ea are aplicatii particulare multiple: in materia contractului de
depo"it, depo"itarul poate retine bunul primit in depo"it pana cand deponentul in restituie
c.eltuielile necesare si ultile facute cu bunul. Comodatarul are aceeasi posibilitate. Aan"atorul
unui bun care pastrea"a detentia precara a bunului, poate cere de la cumparator, c.eltuielile
necesare si ultile.
%e altfel, in art$ 268;52 se prevede cu val generala ca posesorul de rea credinta nu poate
invoca dr de retentie decat daca legea in mod e*pres prevede acest lucru. %e asemenea, dr de retentie
nu poate fi invocat, in siuatia in care detinrea bunului are ca i"vor o fapta ilicita abu"iva sau nelegala
ori bunul este susceptibil de urmarire silita. 3n ultimul ca" solutia se impune intrucat bunul nefiind
urmaribil nu se #ustifica .
Ncc re"olva o problema controversata: care sunt dr retetntorului8 %octrina si #urisprudenta
anterioare intrarii in vigoare a ncc au preci"at ca retentorului nu este un posesor adevarat intrucat nu
detine bunul pentru el, ci pt cel caruia trebuie sa il remita sau sa il restituie. Consecinta este ca prin
ipote"a nu se pune problema dobandirii fructelor de catre retentor. 'ceasta idee conturata in practica
#udiciara si in doctrina a nascut o confu"ie in legatura cu situatia in care retentorul , fara a inc.iria
bunul, fara a obtine deci fructe civile, a asigurat administrarea bunului. >neori in prctica #udiciara s(a
apreciat ca o asemenea administrare pt conservarea bunului : cu o folosire a bunului, cu consecinta
obligarii retentorului la contravaloarea acestei folosinte. Ncc preci"ea"a in art. 2687 ca retentorul are
toate dr si obligatiile specifice administratorului in ca"ul administrari simple a bunurilor altuia
conform art. 78:1788 ncc. %eci retentorul este asimilat unui administrator in ipote"a administrarii
simple a bunurilor altuia.
Cand este vorba de dr de retentie asupra unui bun mobil, el este obo"abil tertilor fara nicio alta
formalitate de publicitate. 3n mod normal aceasta este solutia si cand este vorba de dr de retentie asupra
unui bun imobil. Totusi desi beneficia"a de dr de retentie, retentorul nu se poate opune urmaririri
pornite de un alt cred asupra bunului care il are in retentie, dar va fi indreptatit sa participe la
distributia pretului. Art. 2684 52) conclu"ia este ca in raport cu creditorii c.irografari, retentorul va fi
preferat. Cat priveste concursul cu un creditor care se bucura de garantii reale, in masura in care
acestia au beneficiat de formalitati de publicitate inainte de nasterea dr de retentie, creditorul respectiv
va fi preferat.
-5
Teoria general a obliga iilor. NCC
%r de retentie este un dr real de garantie cu caracter particular, intrucat nu ofera dr de urmarire.
Eai incetea"a dr de retentie, fie atunci cand creanta retetntorului este satisfacuta fie atunci cand
persoana interesata sa obtina restituirea bunului ii ofera o garantie , respectiv fie o suma de bani, fie o
alta garantie suficienta . 26885*)
%REP#/L %E "AB
'supra bunurilor mobile se pot constitui doua tipuri distincte de garantii: 3poteca mobiliara sau
drpetul de ga#
0pre deosebire de vcc care prin ipote"a reglementa ipotecile numai pt bunurile imobile, ncc a
preluat si a adaptat vi"iunea cuprinsa in legea 5521555 care reglementa garantia mobiliara supusa
formalitatilor de publicitate in 'r.iva /lectronica de Garantii !eale Eobiliare. %in 1555 a aparut un
concurs intre ga#ul relgementat in c civ si aceasta garantie mobiliara specifica. %iferenta principala
dintre cele doua tipuri de garantii mobiliare a fost de la bun inceput aceea ca de regula ga#ul presupune
deposedarea debitorului de bunul mobil care formea"a obiectul garantiei, in timp ce ipoteca mobiliara
nu presupune ca regula deposedarea debitorului.
Garantia mobiliara reglementata de legea 5521555 a fost impusa de cerintele specifice
economiei de piata . Eai e*act, aceasta lege a reglementat un instrument de garantie in ipote"a in care
in e*ecricitiul activitatii unei intreprinderi, intreprin"atorul, din nevoi de creditare, trb sa aiba si
posibilitatea de a oferi in garantie bunuri mobile de care sa nu fie deposedat. %eposedarea ar fi facut
imposibila actvitatea economica specifica acelui debitor. %aca de regula ga#ul din vcc ca si cel din ncc
se refera la bunuri corporale sau la bunuri incorporale care se incorporea"a in titlul constatator,
garantia mobiliara prevauta in legea 5521555 avea o sfera de aplicare foarte larga, inclusiv in privinta
bunurilor incorporale, inclusiv in privinta bunurilor viitoare. %ar pt a putea unctionat garantia
mobiliara care avea o asemenea sfera de aplicare, trebuie sa fie insotita de un regim de publicitate
adecvat. %esi in ca"ul bunurilor mobile posesia simpla e si cea care indeplineste functia de publicitate,
in acets ca", intrucat este vb de o garantie fara deposedare, posesia nu mai putea avea o asem functie.
0(a instituit deci un regim de publicitate special, '/G!E. &ri de cate ori de instituia printr(un contract
o garantie mobiliara in favoarea creditorului pe temeiul legii respective, aceasta trb inscrisa in
'/G!E. 1artenerii debitorilor, pre"enti si viitori, aveau posibilitate sa cunoasca tabloul corect al
garantiilor de#a instituite de debitor. Eecanismul de functionare al garantiilor mobiliare era si este
dependent de un sistem specific de publicitate mobiliara, altul decat simpla posesie. 'cst sistem de
garantii mobiliare si acest sistem de publicitate au fost preluate in ncc a.i ncc face distinctie intre
ipoteca mobiliara care este fosta garantie mobiliara reglementata in legea 5521555 si dr de ga#, care a
fost preluat din vcc.
%reptul de ga?
Notiunea de ga# are o dubla semnif: mai intai este vb de contractul de gaj, apoi este vb de dr
reale de garantie care se nasc din contractul de gaj.
Cat priveste contractul de ga#, el trebuie sa indeplineasca conditiile generale de valabilitate din
materia contractului. 3n plus, cat priveste obiectul contractului, in art 264< se preci"ea"a ca ga#ul se
poate constitui numai asupra bunurilor mobile corporale sau asupra tituluilor negociate emise in forma
materiali"ata. 'ceasta restrangere a obiectului dr de ga# este #ustificata sub dublu aspect: mai intai,
ga#ul, asa cum este reglementat in c.civ presupune deposedarea de bun, ori stapanirea materiala nu se
poate face decat asupra bunurilor corporale sau a celor incorporale care se incorporea"a in
materialitatea titlului constatator (titluri nego&iate e+ise in 'or+a +ateriali)ata)$ 'ceasta
+4
Teoria general a obliga iilor. NCC
restrangere a sferei ga#ului este impusa si de distinsctia fata de ipoteca mobiliara@ intradevar, fara a
intra in detalii legate de aceasta, trebuie totusi evocat art$ 2,48 in care este data sfera bunurilor mobile
care formea"a obiectul ipotecii mobiliare. /ste vb in primul rand de bunuri incorporale, iar cand e vb
de bunuri corporale ele sunt e*pres preci"ate in te*t, iar specificul lor este acela ca sunt legate de
activitatea specifica unei intreprinderi.
Contractul de ga# este un contract real. 'ltfel spus, pe langa elementul de vointa care este
acordul partilor, mai este nevoie si de un fapt material. %e obicei se spune remiterea bunului catre
creditot. Art$ 264* este mai nuantat si are in vedere si ipote"a in care bunul mobil se afla de#a la
creditor inainte de reali"area acordului de vointa intre parti privind constituirea ga#ului. /ste vb aici de
pastrarea bunului de catre creditor. Nu inseamna insa ca incetea"a caracterul real al contractului de ga#.
3n ambele ca"uri, pe langa acordul de vointa este necesar un fapt material, fie ca e vb de remiterea
bunului, fie ca e vb de pastrarea bunului de catre creditor.
Cand este vb de titluri nominative, alin$2 al art$ 264* preci"ea"a ca ga#ul se constiutie daca e
vb de titluri nominative prin remiterea lor de catre creditor, iar daca e vb de titluri la ordin, prin
andosare (o semnatura speciala. Titlurile la ordin se caracteri"ea"a printr(un sistem specific de
circulatie #uridica (andosarea.
%etinrea bunului poate fi facuta fie direct de catre creditorul ga#ist, fie de catre un tert in
numele creditorului ga#ist. 3n primul ca" ea trebuie sa fie publica si neec.ivoca@ fata de terti 888 cu care
nu se conturea"a acest caracter precis si neec.ivoc, ga#ul nu poate fi opus. 3n al doilea ca", trb sa e*iste
acordul e*pres al debitorului in acest sens. Cerinta este mentinuta in art$ 2646. 1t a se asigura
opo"abilitatea fata de terti, altii decat creditorul si cel care detine pt el, este nevoie ca persoana care
detine bunul sa primeasca si inscrisul constatator al creantei.
Cat priveste publicitatea pt opo"abilitate, ea se reali"ea"a fie prin deposedarea debitorului (ceea
ce inseamna ca e*ista posibilitatea in sens larg ca detinerea materiala a bunulu sa aiba si functa de
publicitate, fie prin inscrierea ga#ului la activ. 'sadar, observam ca desi nu e vb de ipoteca mobiliara
ci de ga#, legiuitorul prevede posibilitatea ca publicitatea ga#ului sa se fac si prin inscrierea la '/G!E.
Cand e vb de sume de bani, publicitatea ga#ului se reali"ea"a numai prin detinerea efectiva. art 2642
Contractul de ga# si dr de ga# care se naste din el au caracter acesoriu. Contractul de ga# are
caracter accesoriu fata de obligatia garantata: daca obligatia garantata nu e valabila, se desfiintea"a sau
se stinge pe orice cale se desfiintea"a si contractul de ga#@ la fel, daca creanta garantata se stinge pe
orice cale se stinge si dr de ga#. Caracterul accesoriu mai presupune ca dr de ga# garantea"a creanta cu
toate accesoriile ei. 1rivit ca dr real, ga#ul este indi!izibil. 'cest caracter este e*plicat in art$ 268,.
3ndivi"ibilitatea presupune ca daca debitorul decedea"a iar un mostenitor plateste o parte din datorie,
nu poate sa pretinda ca s(a stins fie si partial dr de ga#. 6unul va putea fi restituit numai dupa ce datoria
este stinsa in intregime. %aca decedea"a creditorul care beneficia"a de ga#, iar un mostenitor al sau
primeste o parte din creanta, acesta nu poate sa restituie bunul dat in ga# pana nu au fost platiti si
ceilalti mostenitori.
3ntrucat dr de ga# este un dr real de garantie cu caracter mobiliar, el confera cele doua atribute,
dr de urmarire si dr de preferinta (proceduralDsubstantial
3n ce priveste urmarirea (264; se preci"ea"a ca creditorul ga#ist are o actiune in restituitrea
bunului de la orice persoana care il detine, cu L ca"urilor in care detinatorul ar putea invoca dobandirea
bunurilor mobile prin posesia de buna(credinta si a ca"ului in care bunul a fost preluat de un creditor
care are o ipoteca mobiliara cu rang superior, sau in ca"ul in care bunul a fost preluat in cadrul unei
proceduri de e*ecutare silita.
Pre'erinta este e*ercitata in cadrul procedurii de e*ecutare a ga#ului. (comuna cu e*ecutarea
ipotecii mobiliare.
+1
Teoria general a obliga iilor. NCC
1ana la stingerea ga#ului, creditorul ga#ist are calitatea de detentor precar. %e altfel, in art$ 2647
se specifica la fel ca in ca"ul dreptului de retentie, ca pe durata ga#ului creditorul are doar dr unui
administrator in ca"ul administrarii simple, conform art. -5)(-55. 9iind un detentor precar, creditorul
ga#ist nu poate culege fructele bunului, cat timp nu e*ista o stipulatie contrara. 9ructele industriale si
naturale trb sa fie restituite. 9ructele civile nu sunt nici culese si nici restituite, ci pot fi folosite pt
acoperirea c.eltuielilor pe care le face creditorul cu bunul si pt plata creantei, stingandu(se mai intai
doban"ile si apoi capitalul. /ste posibil ca creditorul sa inc.irie"e deci bunul, dar nu in nume propriu,
ci pt debitor, avanta#ul fiind ca fructele civile pot fi folosite pt acoperirea c.eltuielilor creantei. %aca
nu isi poate acoperi c.eltuielile pe aceasta cale, creditorul ga#ist beneficia"a de un dr de retentie asupra
bunului, suplimentar dreptului de ga#. C.iar daca se stinge obligatia principala, dar debitorul nu a
restituit c.eltuielile facute de creditor cu detinerea bunului, pt aceasta creanta speciala, creditorul se
bucura si de un drept de retentie. %in interpretarea sistematica a art$ 268*12682 re"ulta ca si atunci
cand s(a stins ga#ul fie pt ca s(a stins obligatia principala fie pt ca e*ista un abu" din partea creditorului
in intretinerea bunului, daca creditorul are si o creanta distincta privind c.eltuielile, dr de retentie il va
indreptati sa nu restituie bunul, pana nu primeste aceste c.eltuieli.
Cat priveste indatoririle, creditorul are indatorirea sa conserve bunul D indatoririle care apartin
administratorului simplu@ daca din culpa sa bunul a fost deteriorat sau a pierit, el este obligat la
despagubiri corespun"atoare. 268<
IP#ECA
/ste un dr real de garantie care se constiutie in conditiile codului civ atat asupra bunurilor
imobile cat si asupra bunurilor mobile. Nu mai este un dr real imob, este un dr real de garantie fie imob
fie mob.
%oua caracteristici estentiale: are caract accesoriu in raport cu obligatia garantata (2,:6 @ in
al doilea rand ipoteca este indi!izibila, c.iar daca obligatia garantata este divi"ibila, sau daca obiectul
ipotecii este divi"ibil, ipoteca profita in intregime creantei garantate si apasa in intregime asupra
bunului dat in garantie. Ca urmare nu s(ar putea pretinde ca ipoteca sa fie e*ecutata numai cu o cota
parte dintr(un bun sau sa garante"e numai o cota parte din drept. Ca si in ca"ul dr de ga#, dr de ipoteca
se bucura de cele doua prerogative: urmarirea si preferinta, sub ambele aspecte.
6rmarirea 2:64 ( asupra aceluiasi bun, pot fi instituite mai multe dr de ipoteca, in favoarea
unor creditori diferiti. 1rincipiul egalitatii creditorilor in a doua infatisare, ar presupune ca intr(o
asemenea situatie toti creditorii ipotecari sa fie satisfacuti fie in totalitate, fie proportional, daca bunul
este insuficient ca valoare.
%aca ipotecile au ranguri diferite, principiul egalitatii este inlaturat, si vor fi satisfacuti
creditorii care au rang superior.
3n legatura cu aceste drepturi de preferinta este pusa in lumina natura #uridica a dreptului de
ipoteca, valabila si pt dr de ga#. 0e spune ca dr de ipoteca este un dr real de garantie.
&biectul acestei garantii este c.iar bunul dat in garantie sau valoarea bunului8 3n realitate,
obiectul dr real de garantie nu este bunul in materialitatea lui ci valoarea economica a acelui bun. 3dee
cu atat mai limpede cand este vb de bunuri incorporale care sunt obiect al ipotecii.
1entru a putea fi opo"abila, ipoteca trebuie sa fie inscrisa in registrele de publicitate. 3poteca
imobiliara in cartea funciara, ipoteca mobiliara in '/G!E. %in momentul inscrierii ipoteca devine
opo"abila, si in functie de momentul inscrierii dobandeste un anumit rang. 0unt situatii in care desi nu
este vb de o ipoteca propriu("isa, anumite operatiuni #uridice sunt asimilate ipotecii. 'semenea ca"uri
sunt evidentiate in art$ 2,67.
2,64 nu sunt aplicabile prevederile de la ipoteca si nu operea"a operatiunile asimilate.
+$
Teoria general a obliga iilor. NCC
/in ce iz!oraste ipoteca9
0pre deosebire de fideiusiune este vorba efectiv de i"vorul ipotecii si nu doar de o manifestare a
libertatii de vointa in considerarea dr de ipoteca. 0unt ipoteci con!entionale care se nasc din contracte
sau ipoteci care se nasc direct din lege sau ca efect al legii in legatura cu anumite situatii pe care
legiuitorul le prevede.
Obiectul si intinderea ipotecii
6unurile pot fi corporale sau incorporale, mai mult pot fi individual determinate sau
determinabile sau pot fi universalitati. (2,:<
0unt e*cluse de la ipoteca bunurile inalienabile sau insesi"abile. (2,:*
3n sc.imb, alin$ 2 al art$ 2,:* cuprinde o solutie surprin"atoare.
+ntinderea ipotecii
2352"235+ daca avem o ipoteca asupra unei nude proprietati, cand acea nuda proprietate se
intregeste, ipoteca se e*tinde asupra intregului dr de propr@ daca este vb de dr reale pe cote parti, iar
ipoteca a fost constituita de la inceput numai pe o cota parte a dr respectiv, in urma parta#ului acelui
drept, trb sa dintringem intre solutiile date la parta#: in masura in care constituitorul pastrea"a in urma
parta#ului o parte materiala din bun sau tot bunul, ipoteca se intinde asupra acelei parti din bun sau
asupra bunului tot@ toate accesoriile obligatiei garantate (accesiunea 2,2: in urma accesiunii, daca
unul dinre bunurile catre se unesc formea"a obiectul ipotecii, ipoteca se intinde asupra intregului bun
nou format@ pentru buna utilitate a unui imobil, anumite bunuri mobile sunt afectate (2,:;@ 2,:7
universalitatea de bunuri
Ipote&a &esiunea ipote&ii
3poteca este un drept real a&&esoriu, dar $,44 preci"ea"a ca numai prin natura ei ipoteca este
accesorie. 'ltfel spus caracterul accesoriu nu tine de esenta dreptului de ipoteca. /ste inovatia pe care
o introduce NCC in legatura cu ipoteca. Ca urmare devine astfel posibila &esiunea ipotecii. Consecinta
este ca dreptul de ipoteca constituie o valoare care poate fi negociata pe piata.
%in punct de vedere economic se desc.ide calea pentru crearea unei piete a ipote&ilor cu consecinte
benefice mai ales in domeniul imobiliar. 3ata de ce in $,)+ este reglementata cesiunea ipotecii.
%reptul de ipoteca inteles ca drept real desi este accesoriu creantei pe care o garantea"a ipoteca se
poate desprinde de creanta garantata. %esi de regula ipoteca se transmite odata cu creanta garantata
$,)+ reglementea"a cesiunea ipotecii separat de dreptul de creanta garantat.
1rin cesiune ipoteca va garanta un alt drept de &reanta. 3pote"a este aceea a unui creditor a carui
creanta e garantata prin ipoteca, creditor care isi transmite ipoteca catre un alt creditor a carui creanta
va deveni astfel garantata.
2,:4 5*) 1 se preci"ea"a ca dreptul de ipoteca sau rangul acesteia poate fi &edat separat de creanta pe
care o garantea"a.
Este posibila nu nu+ai &esiunea dreptului de ipote&a &i si &esiunea rangului ipote&ii$ / posibil sa
avem mai multi creditori ipotecari ale caror creante sunt garantate prin ipoteci de ranguri diferite
asupra aceluiasi bun. 3ntr(o asemenea ipote"a apare interesul cedarii rangului ipotecii astfel incat un
creditor ipotecar cu un rang inferior sa urce in ierar.ia creditorilor ipotecari. 3n acelasi alineat se
preci"ea"a ca cesiunea ipotecii sau a rangului ipotecii e conditionata de determinare prin actul
constitutiv al ipotecii a sumei garantate.
+,
Teoria general a obliga iilor. NCC
Eai re"ulta ca daca este vb de o obligatie care are un alt obie&t de&at o su+a de bani cesiunea nu
este posibila$ 3ntotdeauna creanta trebuie sa fie lic.ida in sens stri&t in sensul ca suma e determinata
nu doar determinabila.
Cat priveste for+a &esiunii ipotecii se aplica prin&ipiul si+etriei. %aca ipoteca poarta asupra unui
bun imobil cesiunea tr sa fie facuta in forma autentica si sa fie inscrisa in C9. 3nscrierea in C9 e ceruta
deocamdata pentru opo"abilitatea fata de terti tinand seama de forma art )6 alin 1 din 71' dob in urma
ultimei modificari. 3ntr(adevar art )6 71' in pre"ent trebuie citit in sensul ca toate drepturile reale
imobiliare inclusiv cele accesorii se inscriu in C9 pentru asigurarea opo"abilitatii fata de terti,
caracterul constitutiv fiind amanat pana la finali" lucrarilor de cadastru.
%aca este vorba de o ipoteca mobiliara cesiunea trebuie sa fie oricum inc.eiata in forma scrisa intre
creditorul cedent si creditorul cesionar indiferent de natura ipotecii, cesiunea trebuie sa fie adusa la
cunostinta debitorului.
E'e&tele ipote&ii 'ata de terti
2,;<12,;6
'ceste efecte decurg in primul rand din prerogativa urmaririi pe care o confera dreptul de ipoteca atat
sub aspect procedural cat si sub aspect substantial. /vident ca trebuie sa tinem seama de :ui prior
tempore potior iure creditorului ipotecar ii vor putea fi opuse numai dr reale constituite dupa
inscrierea ipotecii sale.
#rans+iterea bunului ipote&at &atre un tert dobanditor dobanditorul nu are o situatie mai buna
sau mai rea decat situatia debit obligatiei ipotecare. 'lin $ dobanditorul pentru a impiedica urmarirea
: va stinge creanta ipotecara.
!egresul creditorului 2,;, : intr(o asemenea situatii este vorba de o subrogatie personala in drepturile
creditorului platit. 0unt 2 ipote)e : se plateste datoria de buna voie, a $a in care e vb de o plata silita. 3n
ambele ca"uri are o actiune in regres.
$,64 : daca pe langa actiunile reale intemeiate pe dreptul de ipoteca creditorul avea si actiuni personale
atunci acestea se conserva.
Ipote&a &on0entionala si ipote&a legala
2,;: 2,7;
!egula este caracterul &on0entional al ipotecii. %e regula dreptul de ipoteca se naste dintr(un contract
de ipoteca. 3poteca legala e o e*ceptie de la aceasta regula. 3n ca"ul ipotecii legale nu mai este nevoie
de un acord de vointa intre constituitor si creditorul ipotecar, dar anali"and ca"urile de ipoteca legala
reglementate in 2,4; vom vedea ca nu doar 0ointa legiuitorului e i)0orul ipote&ii. 3n cele mai multe
ca"uri e nevoie de un 'apt ?uridi& lato sensu de care legea leaga nasterea dreptului de ipoteca. >neori
pe langa acest fapt #uridic lato sensu mai este necesara si cererea de inscriere a ipotecii in sistemul de
publicitate.
2,4;
Ipote&ile legale privesc numai +ateria i+obiliara.
7egiuitorul asimilea"a prin $,+6 $ raporturile #uridice nascute dintr(o promisiune de v(c cu
raporturile nascute c.iar din v(c si poate e mai bine sa vb de o promisiune de transmitere a
dreptului de proprietate asupra unui imobil. /ste insa nevoie ca acel imobil sa fie de#a inscris in
C9@ daca e vb de imobile neinscrise in C9 promisiune de v(c nu e suficienta pentru nasterea
ipotecii legale.
3n al ,lea rand dreptul de ipoteca garantea"a creanta care are ca obiect sumele platite pe temeiul
promisiunii. %in consideerente de ec.itate legiuitorul ii acorda imprumutatorului un dr de
+4
Teoria general a obliga iilor. NCC
ipoteca legala cu conditia ca suma sa fi fost destinata ac.i"itionarii unui imobil. 1entru a se
naste dreptul de ipoteca legala trebuie sa se fi inc.eiat contractul. Nu e suficient sa se faca
imprumutul ci imprumutul tr sa fie efectiv folosit pt contractul de dobandire a imobilului.
%obanditorul va avea un drept grevat de ipoteca pana cand va restitui imprumutul
3p. 4( contractul de intretinere : o persoana transmite un bun iar in sc. dobanditorul va intretine
transmitatorul. %aca e vb de un bun imobiliar creditorul intretinerii va avea un drept de ipoteca
&bligatia de intretinere se transforma in renta daca dobanditorul nu va e*ecuta obligatia de
intretinere. !enta va fi garantata cu ipoteca. 'ici avem o cerinta importanta : inscrierea in C9 a
dreptului de proprietate odata cu aceasta ipoteca. 3n aceasta situatie avem o e*ceptie de la
caracterul determinat al creantei ipotecare ipoteca se inscrie pentru o creanta cu un cuantum
nedeterminat in mom respectiv. 3poteca se inscrie cu anticipatie.
3p 6 ipoteca garantea"a nu valoarea lucrarilor ci numai sporul de valoare re"ultat
Regulile ipote&ii &on0entionale se apli&a si ipote&ii legale F
3n ce priveste constituitorul se cere ca el sa fie titularul dreptului ce urmea"a sa fie ipotecat.
Trebuie sa fie o persoana &apabila.
Constituitorul poate fi c.iar debitorul sau sa fie o terta persoana. 3n al $lea ca" suntem in
pre"enta catiunii reale. Cerintele speciale sunt valabile indif daca e debitorul sau o terta
persoana.
bie&tul ipote&ii e vb de un drept asupra bunului ce urmea"a a fi ipotecat. si alte drepturi
pe langa dreptul de proprietate, drepturi reale daca sunt cesibile.
%aca dreptul e anulabil sau conditional si ipoteca e la fel.
Ipote&a poate sa aiba &a obie&t un b$ indi01deter+ sau o uni0ersalitate$
2,;4 (? mentionea"a ca atunci cand e vorba de universalitati de bunuri mobile sau imobile
pre"2viitoare corporale sau incorporale, conventia de ipoteca nu se poate inc.eia decat cu privire la
bunurile afectate activitatii unei intreprinderi. %aca e vb de ale situatii nu se poate constitui prin
conventie o ipoteca asupra unei alte universalitati.
Cat priveste obligatia care este garantata in 2,;8 2,72 : mai multe &erinte :
3poteca conventionala poate garanta ori&e 'el de obligatii
%aca e vb de o obligatie 0iitoare rangul nu se dob din momentul nasterii obligatiei ci din mom
inscrierii ipotecii in registrul de publicitate. 1ractic este un rang constituit cu anticipatie.
&bligatia se naste mai tar"iu dar rangul pree*ista acestei obligatii
'vem conditia ca su+a ramasa sa fie predata
/aca suma de bani nu se plateste deloc : se desfiint ipoteca
.artial : se reduce ipoteca
2,72 : in prima ipote"a e vb de nulit absoluta
3n a doua: nulitate relativa pt ca se poate confirma (.azi la seminar a zis ca e !orba de nulitate
absoluta si ca nu e !b de nicio confirmare.)
0e consacra regula potrivit careia bunul ipotecat nu este indisponibili"at $,-, D $,-6 : cel care are
bunul ipotecat poate sa il instraine"e. $,-6 spune ca c.iar daca s(ar prevedea in contractul de ipoteca o
clau"a prin care s(ar inter"ice instrainarea bunului ipotecar aceasta clau"a se considera nescrisa. %aca
in contractul de ipoteca s(ar inscrie o clau"a prin care s(ar spune ca instrainarea bunului :
neindeplinirea obligatiei garantate &; e nes&risa (nici aici nu e de acord .azi, a zis ca nu reiese de
nicaieri ca e o clauza nescrisa). 'cest lucru re"ulta informal.
+)
Teoria general a obliga iilor. NCC
3ndatoririle celui care constituie ipoteca : $,-4 ( deteriorarea sau distrugerea sunt admisibile doar daca
re"ulta din utili"area normala a bunului.
Ipote&a i+obiliara
conditia de forma a ipotecii imobiliare ipoteca imobiliara conventionala : inc.eiata in
forma autenti&a sub sanctiunea nulitatii absolute. %aca vorbim de inovatia legiuitorului :
inc.eiere in forma autentica de catre notarul publi&. Nu se confunda autentificarea ipotecii
si modul de e*primare a intentiei a pers #uridice prin care e imputernicita o persoana sa
inc.eie actul de ipoteca. 1rocesul de deliberare tr sa tina seama de regulile din actul
constitutiv. 2,74 2
'ceasta solutie e re"ultatul controverselor din practica #uridiciara in leg cu forma imputernicirii.
3nscrierea in cartea funciara intrucat e amanat efectul constitutiv :? desi e vb de ipoteca imobiliara
inscrierea e ceruta numai pt opo"abilit fata de terti $,-- 1 asa tr sa fie citit. 'lin $ nu constituirea
ipotecii ci opo"abilitatea fata de terti se real atunci cand e vb de o universalitate de bunuri imobile in
masura in care ipoteca a fost inscrisa in C9 in leg cu fiecare imobil in parte.
) art care se refera la obie&tul ipote&ii i+obiliare :
- 7it a: obiectul material dr de proprietate
- 6,c,d conceptia #uridica
- /*tinderea ipotecii : ameloratiuni indiferent daca sunt facute ant sau ulterior ipotecii : e vb de
elemente accesorii imobilelor
- Cand e vb de fructe desi nu sunt accesorii imobilelor ne interesea"a sit in care fructele au fost
separate de bun facem distinctie intre fructe naturale si industriale
L $,+4 : solutia este aceeasi pentru ipote"a in care s(ar prevedea in contractul de ipoteca
imobiliara clau"e care impun plata cu anticipatie a creditului in situatia in care s(ar constitui
o alta garantie asupra 999 (nu am inteles ce a zis) L
Tot ca o garantie $,+) se prevede e*pres ca este considerata nescrisa clau"a prin care creditorul
ipotecar ar fi autori"at sa posede imobilul ipotecat sau sa ii culeaga fructele inainte de inceperea
e*ecutarii. 'ltfel spus este o &lau)a de anti#re*a.
CNC/RS/L IN#RE CRE%I#RII IP#ECARI
262<126,7
Tipuri:
(intre ipoteci mobiliare
(imobiliare
(intre ipoteci mobiliare cu ipoteci imobiliare
3ntre ipote&i i+obiliare si +obiliare : $4$$
Cand e vb de concurs intre ipoteci imobiliare : te*tul are in vedere $ sau mai multe ipoteci inscrise
asupra aceluiasi bun imobil. 1rioritatea depinde de rangul ipotecilor. !angul e dat de inscrierea in C9.
Aa avea rang superior cel care s(a inscris mai intai in C9. Nu e vb de inscrierea propriu "isa ci de data
inscrierii. $$41 : rangul e dat de ordinea inregistrarii cererilor in C9.
Concursul dintre ipotecile mobiliare si ga# : $4$,: are priorit cel care si(a inscris primul ipoteca in
ar.iva. 0olutia e valabila si cand creditorul ga#ist ar fi preluat posesia inainte de inscrierea in ar.iva.
+6
Teoria general a obliga iilor. NCC
S#IN"EREA IP#ECILR
2624
EGEC/#AREA IP#ECII
0ebitorul obligatiei garantate nu plateste:
Cerinta principala este e*istenta unui titlu e*ecutoriu.
Creanta &erta li&2ida e(igibila
>n contract de ipoteca inc.eiat cu respectarea prevederilor legale este titlu e(e&utoriu
Nu e necesara pornirea unui proces pt investirea cu titlu e*ecutoriu
Ce se intampla daca ipoteca se naste din lege8 Aom avea nevoie de obtinerea unui titlu
e*ecutoriu
$4,$ : e reluata ideea din $,64 intr(o alta forma
'vem o notiune speciala de pa&t &o+isoriu in 2,6,. Nu tr confundat cu cel de la re"olutiune2re"iliere.
'ici se refera la o clau"a prin care in ipote"a in care debitorul nu plateste, iar creditorul poate prelua
propr bunului in mod direct si fara formalitatile de e*ecutare (? clau"a resp se considera nescrisa
2674 : &rdinea urmaririi, ipote"e:
un creditor ipotecar nu are dreptul de optiune intre urmarirea bunurilor ipotecate si neipotecate.
/l tr sa urm mai intai bunurile ipotecate si daca nu st suficiente pt satisfacatoare creantei poate
urm celelalte bunuri.
%aca e vb de o cautiune reala creditorul va tr sa urmareasca mai intai imobilul din patrimoniul
constituitorului c.iar daca acesta nu este debitorul.
%aca imobilul nu e suficient: din patrim debitorului.
Cand insusi debitorul e constit ipotecii : se urmaresc bunurile din patrim debitorul .
+-