Contraventional II FR

Introducere
Cursul intitulat Drept contraventional pune n discuie - pornind de la rolul i funciile

sociale ale dreptului - sistematizarea ramurilor dreptului, separarea dreptului contravenional
din cel administrativ, apariia rspunderii contravenionale ca form distinct a rspunderii
juridice i ca modalitate a constrangerii statale n domeniul combaterii contravenionalitii.
Prezentul curs are ca scop determinarea rolului i a locului rspunderii
contravenionale n sistemul metodelor de constrngere statal aplicate pentru asigurarea
ordinii de drept precum si a cunoasterii procedurii contraventionale in constatarea, stabilirea,
aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale.
Obiectivele cursului
Cursul intitulat Drept contraventional are ca obiectiv principal mbogirea
cunotinelor din sfera disciplinelor cu caracter juridic ale studenilor Programului
de studii Drept, forma de nvmnt FR. n acest sens, la sfritul acestui curs,
studenii vor fi capabili s:
sa opereze cu noiuni precum: contraventie, raspundere contraventionala,
sanctiune contraventionla, procedura contraventionala;
sa cunoasca si sa aplice principiile care ghideaz rspunderea contravenional
sa identifice subiectele raportului contravenional, cauzele care nltur
caracterul contravenional al faptelor, sa execute corect aplicarea legii
contravenionale n timp;
sa identifice domeniul sanciunilor aplicabile, modalitile sau durata de
aplicare, competena agenilor constatatori;
Cerine preliminare
Elemente cuprinse in cadrul materiilor: teoria generala a dreptului, drept
administrativ si drept penal general.
Resurse
Parcurgerea unitilor de nvare nu necesit existena unor mijloace sau
instrumente de lucru.
Structura cursului
Cursul Drept contraventional este structurat n dou module, astfel: ambele
module cuprinde cate trei uniti de nvare. La rndul su, fiecare unitate de
nvare cuprinde: obiective, aspecte teoretice privind tematica unitii de nvare
respective, exemple, teste de autoevaluare precum i probleme propuse spre
discuie i rezolvare.
La sfritul celor doua module sunt indicate teme de control. Rezolvarea acestor
teme de control este obligatorie. Acestea vor fi ncrcate de ctre studeni pe
platforma e-learning pn la odat prestabilit sau predate cadrului didactic titular.
Durata medie de studiu individual
Parcurgerea de ctre studeni a unitilor de nvare ale cursului de Drept
contraventional (att aspectele teoretice ct i rezolvarea testelor de autoevaluare
i rezolvarea problemelor propuse) se poate face n 2-3 ore pentru fiecare unitate.
Evaluarea
La sfritul semestrului, fiecare student va primi o not, care va cuprinde: un test
gril, ce va conine ntrebri teoretice din materia prezentat n cadrul acestui
material, test ce va deine o pondere de 60% n nota final i notele aferente celor
dou teme de control, realizate pe parcursul semestrului, care vor deine o pondere
de 20% fiecare.
Spor la treaba !
Modulul 1. Noiuni de baz de drept contraventional
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................3
Obiectivele modului.........................................................................................................4
Competente......................................................................................................................4
U1. Dreptul contraventional: definire, obiect, trasaturi, delimitare, izvoare, principii. . .5
U2. Raportul juridic de drept contraventional...............................................................13
U3. Contraventia................................................................................................................
Introducere
Unul din rolurile normei de drept si a sanctiunii ca parte structurala a acesteia este
cel de a disciplina comportamentul uman n principalele relatii dintr-o societate,
ntr-un climat specific coexistentei libertatilor, al apararii drepturilor esentiale ale
omului si al statornicirii spiritului de dreptate.
Cursul de Drept contraventional are in vedere atat prezentarea unor chestiuni
generale legate de ideea de pedeapsa si sanctiune, cat si aprofundarea aspectelor
speciale care tin de sanctiunile contraventionale n sine, individualizarea lor,
cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptelor, subiectele
contraventionale, aplicarea legii contraventionale n timp, alaturi de unele
probleme sensibile de procedura contraventionala care au influenta asupra
aspectelor de drept material.
Contraventia si raspunderea contraventionala au la momentul actual o abordare
mai mult in planul dreptului administrativ, mai precis pe segmentul care se ocupa
de sanctiunile contraventionale. Insa, in plan doctrinar, se impune o paralela bine
conturata ntre legislatiile mai multor state europene, tocmai pentru ca sistemul de
drept romnesc sa mprumute ct mai multe elemente benefice privitoare la
natura si esenta sanctiunilor ca atare, la limitele acestora, modalitati privind
constatarea si aplicarea lor, pentru a se ajunge n cele din urma, la o sistematizare
si reunire a lor ntr-un ansamblu logic, coerent numit Cod contraventional, avnd
drept puncte de referinta codurile unor state ale UE sau din afara granitelor
acesteia.
Obiectivele modulului
Obiectivele modulului pot fi grupate in obiective principale si obiective secundare.
Obiectivele principale constau in deprinderea studentilor cu elementele de noutate
ale raspunderii juridice contraventionale, din prespectiva dreptului contraventional,
si operarea cu notiunile de raport juridic de drept contraventional, contraventie,
raspundere contraventionala.
In secundar se doreste obisnuirea studentilor de a identifica si aplica cunostintele
din materiile cu caracter general si special, cum ar fi teoria generala a dreptului,
drept penal general si drept administrativ, in domeniul dreptului contraventional.
Competene
La sfritul acestui modul studenii vor fi capabili s:
neleag importana raspunderii juridice sub forma specifica dreptului
contraventional ;
s neleag elementele de baz ale dreptului contraventional
s identifice faptele ilicite ce cad sub incidenta contraventionala;
s identifice raportul de drept contraventional, sub toate elementele sale;
s identifice izvoarele formale si materiale ale dreptului contraventional;
identifice raportul juridic de drept contraventional, conditiile si elementele
acestuia;
identifice
momentul
nasterii
si
stingerii
raportului
juridic
contraventional.
inteleaga fapta contraventionala
neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei;
identifice izvoarele de drept material si formal;
sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite
.
de
drept
Unitatea de nvare M1.U1. Dreptul contraventional: definire,

obiect, trasaturi, delimitare, izvoare,
principii
Cuprins
M1.U1.1. Introducere......................................................................................................5
M1.U1.2. Obiectivele unitatii de invatare........................................................................6
M1.U1.3. Definitia, obiectul, trasaturile si delimitarea dreptului contraventional.........6
M1.U1.4. Izvoarele dreptului contraventional.................................................................8
M1.U1.5. Principiile dreptului contraventional.............................................................10
M1.U1.6. Rezumat.........................................................................................................12
M1.U1.1. Introducere
Dreptul apare ca un ansamblu organizat si logic a carui structura implica o
retea de relatii a caror organizare si ierarhizare constituie pana la urma un
sistem. SISTEMUL DREPTULUI - este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor
dreptului.
Existenta acestui sistem, exclude posibilitatea ca dreptul sa fie privit ca o
simpla alaturare a unui numar, mai mare sau mai mic, de norme juridice.
Societatea moderna se caracterizeaza printr-o amplificare fara precedent a
activitatii normative. Numarul mare de acte normative impune organizarea lor,
ordonarea lor in raport de anumite criterii.
Caracteristica sistemului consta in prezenta obligatorie a unei structuri
comune, care reuneste elementele si care-si pune, in cele din urma, amprenta pe
aceste elemente.
Sistemul dreptului este un sistem in continua miscare, adaptare la evolutia
societatii, la amploarea unor fenomene sociale transpuse in raporturi juridice.
Putem spune ca dreptul contraventional ca ramura de drept, cu institutiile sale
specifice este rezultatul acestei adaptari si prin urmare trebuiesc cunoscute si
aprofundate din acest punct de vedere.
M1.U1.2. Obiectivele unitii de nvare

Aceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre
studeni a elementelor introductive in dreptul contraventional.
La sfritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s:
inteleaga locul si rolul dreptului contraventional
neleag i s explice elementele care stau la baza raspunderii;
identifice principiile de drept contraventional aplicabile
Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

M1.U1.3. Definitia, obiectul, trasaturile si delimitarea dreptului contraventional
Definitie
Cunoastem ca ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementeaza
relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, in baza unei metode specifice de
reglementare si a unor principii comune.
Astfel, dreptul contravenional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice
determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz, cum ar fi
contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i procedura
contravenional, avand ca scop protecia juridic a unor valori sociale determinate si
soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activittii de combatere a
contravenionalitii.
Obiectul dreptului contraventional
Obiectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre
subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional obine for
juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor
contravenionale i pan la executarea pedepsei contravenionale.
Asa cum arata OG 2 din 2001 la art. 1, legea contraventional apr valorile sociale,
care nu sunt ocrotite prin legea penal. Constituie contraventie fapta savrsit cu vinovatie,
stabilit si sanctionat prin lege, ordonanta, prin hotarre a Guvernului sau, dupa caz, prin
hotarre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului
Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Legea 32 din 1968, care a fost abrogata prin OG 2 din 2001, arata la art. 1 ca prin
contraventie se intelege fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai
redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin
acte normative ale organelor aratate in legea de fata.
Trasaturile dreptul contraventional:
Principalele trasaturi ale dreptului contraventional pot fi reunite in urmatoarele
afirmatii:
1 - apartine dreptul public
2 - are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si de subordonare a subiectelor
3 - sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe cale extrajudiciara
Legaturile dreptului contraventional in sistemul dreptului

Legatura dreptului contraventional cu dreptul constitutional este determinata de faptul
ca prin legea constitutionala se stabilesc principiile de baza carora trebuie sa se supuna
organele statale pe parcursul procesului contraventional.
Legatura cu dreptul administrativ este cea mai strinsa deoarece ambele reglementeaza
relatii ce apar in procesul activitatii executive a statului, precum si ambele au ca scop buna
functionare a mecanismului statal. Mai mult la art. 8 din ordonanta se prevede ca amenda
contraventionala are caracter administrativ.
De asemenea dreptul contraventional se afla in legaturi stranse cu dreptul penal avand
in vedere ca: se utilizeaza gradul de pericol social ca delimitare a faptei contraventionale fata
de fapta penala, iar formele de vinovatie si cauzele de inlaturare a acestora sunt elemente ce
apartin dreptului penal general.
Aceste fine distincii au fcut obiect al unor cauze n faa Curtea European a
Drepturilor Omului, situaie n care s-a constatat c n dreptul romnesc, contraveniile au fost
scoase de sub incidena legii penale i au fost supuse unui regim administrativ. Sub acest
aspect, Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale nu se
opune tendinei de "dezincriminare" a unor asemenea fapte. n acelai sens, Curtea European
a Drepturilor Omului, n jurisprudena sa, a statuat c nimic nu mpiedic statele s-i
ndeplineasc rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau meninerea unei
distincii ntre diferitele tipuri de infraciuni, reinnd c, n scopul aplicrii prevederilor art. 6
al Conveniei, trebuie avute n vedere trei criterii:
1) caracterizarea faptei n dreptul naional;
2) natura faptei;
3) natura i gradul de gravitate ale sanciunii care ar putea fi aplicat persoanei n

cauz.
n aprecierea acestor criterii, n cauza ztrk mpotriva Germaniei, 1994, Curtea
European a Drepturilor Omului a stabilit c modul de definire a faptelor prin dreptul intern
are o valoare relativ, esenial fiind natura faptei i a sanciunii. Curtea European consider
ca pozitiv msura dezincriminrii, n "interesul individului", a unor infraciuni mai puin
grave i pentru care fptuitorul nu mai rspunde penal, putnd chiar s evite procedura
judiciar i pe aceast cale s se elimine supraaglomerarea tribunalelor. Cu toate acestea,
distincia operat de statele europene ntre crime, delicte i contravenii nu este operant,
ntruct n sensul art. 6 al Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale toate aceste fapte au caracter penal i, tocmai de aceea, prevederile sale
garanteaz oricrui "acuzat" dreptul la un proces echitabil, indiferent de calificarea faptei n
dreptul intern. n sensul artat, Curtea European a Drepturilor Omului s-a pronunat i n
cauza Garyfallou Aebe mpotriva Greciei, 1997, n cauza Lauko mpotriva Slovaciei, 1998,
precum i n cauza Kadubec mpotriva Slovaciei, 1998 (Decizia nr. 183/2003 a Curii
Constituionale).
S ne reamintim...
Definitia dreptului contraventional este circumscrisa normelor juridice si
institutiilor de drept specifice .
Obiectul dreptului contraventional este definit prin aplicarea termenilor
specifici materiei.
Legaturile dreptului contraventional cu alte ramuri de drept: drept
constitutional, drept administrativ, drept penal.
M1.U1.4. Izvoarele dreptului contraventional

Este necesar a se face distinctie ntre izvoarele materiale si izvoarele formale ale
dreptului.
Izvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de realitatea exterioara, care
determina actiunea legiuitorului. In consecinta, prin izvor de drept, n sens material, ntelegem
viata sociala, economica si culturala n complexitatea ei, progresul social care determina
nasterea unor reguli de drept si institutii.
Izvoarele materiale ale dreptul contraventional sunt acelea imprejurari sau conditii de
fapt care au determinat aparitia normelor contraventionale.
Din punct de vedere juridic, ne intereseaza n special izvoarele formale sau formele de
exprimare a normelor de drept.
Sensul juridic al notiunii de "izvor formal al dreptului" surprinde o multitudine de
aspecte si modalitati prin care continutul normei de drept devine norma de conduita si se
impune ca model de urmat n relatiile sociale. Deci, izvorul formal al dreptului l reprezinta
regula de conduita prescrisa si exteriorizata, cuprinsa ntr-o anumita haina juridica.
Izvoarele formale ale dreptul contraventional sunt actele normative care cuprind
norme de drept in domeniul combaterii contraventiilor: lege, ordonanta, hotarre a Guvernului
sau, dupa caz, hotarre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului
municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
In dreptul penal, este exclus rolul cutumei, aici functionnd principiul legalitatii
pedepsei si incriminarii: NULLA POENE SINE LEGE/ NULLA CRIMEN SINE LEGE ceea ce presupune ntodeauna ca izvor al dreptului poate fi doar legea scrisa. Facand legatura
cu dreptul contraventional si avand in vedere elementele acestora de legatura, putem afirma ca
si in dreptul contraventional ntodeauna ca izvor formal al dreptului poate fi doar legea scrisa.
ACTUL NORMATIV
Actul normativ sau legea are n prezent cea mai mare importanta n sistemul izvoarelor
de drept. Dupa ce a nceput actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita.
Prin legea ca izvor de drept nu vom ntelege numai normele elaborate de organul
reprezentativ - Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter obligatoriu cuprinse n diverse
acte normative elaborate de organele statului abilitate sa elaboreze acte normative. Totalitatea
actelor normative alcatuiesc dreptul scris.
Actul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate fi realizata
si prin intermediul fortei de constrngere a statului. Pozitia predominanta a actului normativ
n izvoarele de drept din statele moderne este determinata de necesitatea de a se asigura
securitatea si stabilitatea raporturilor sociale.
Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul
juridic fata de dispozitiile normative, nsa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni
realitate, este necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca ntr-o maniera clara si
neechivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza doar cnd normele juridice sunt
cuprinse n acte normative scrise.
La noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete, hotarri, ordonante,
regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei publice locale. Intre
acestea, legile ocupa locul central, fiind elaborate de puterea legislativa, care exprima vointa
si interesele alegatorilor. Celelalte acte normative trebuie sa se subordoneze legilor, fiind
elaborate pe baza lor si n vederea executarii acestora.
Prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii
n toate domeniile de activitate.
Prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si
se sanctioneaza contraventii n toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt
stabilite atributii prin lege, n masura n care n domeniile respective nu sunt stabilite
contraventii prin legi, ordonante sau hotarri ale Guvernului.
Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona
contraventii n urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea
acestora; ntretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii;
amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor
virane; ntretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate n administrarea lor; ntretinerea
strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, ntretinerea cladirilor,
imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor
menajere.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate
din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, n care acestea pot stabili si sanctiona
contraventii.
Hotarrile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor anterior prevazute,
sunt nule de drept.
Exemple
-LEGEA 56 din 2010 privind accesibilizarea fondului forestier naional.
-HOTRREA nr. 910 din 14 septembrie 2011 privind stabilirea unor
msuri pentru aplicarea regulamentelor (UE) nr. 1.015/2010 i nr. 1.016/2010 ale
Comisiei, prin care se implementeaz Directiva 2009/125/CE a Parlamentului
European i a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru
stabilirea cerinelor n materie de proiectare ecologic aplicabile produselor cu
impact energetic
Identificati alte acte normative care sa cuprinda norme de drept contraventional
din categoriile: lege, ordonanta, hotarare a Guvernului, ordin, hotarari ale
autoritatilor administratiei publice locale sau judetene.
10
S ne reamintim...
Clasificarea izvoarelor de drept in izvoare materiale si formale.
Izvoarele formale ale dreptul contraventional sunt actele normative care
cuprind norme de drept in domeniul combaterii contraventiilor, constand in
legi, hotarri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor
administratiei publice locale.
M1.U1.5. Principiile dreptului contraventional

Prin principii in domeniul dreptului intelegem atat un fundament al sistemului de drept
cat si o modalitate de coordonare a normelor juridice in jurul unor idei calauzitoare.
Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care
cluzesc elaborarea ct i realizarea normelor contraventionale, evideniind trsturile
legislaiei contraventionale.
1.Principiul legalitii
Acest principiu exprim regula conform creia ntreaga activitate a dreptului
contraventional se desfoar pe baza legii i n conformitate cu aceasta, exprimnd faptul c
att conduita pretins membrilor societii ct i sanciunea ce o vor suporta acetia n caz de
nerespectare a conduitei prevzute de legea contraventional, trebuie s fie prevzut de lege
2.Principiul contraveniei ca unic temei al rspunderii contravenionale.
Acest principiu ne arata c rspunderea va exista numai dac va fi svarit o
contravenie, adica o inclcare a acelor valori sociale aparate de normele juridice
contravenionale. Astfel constrangerea din partea statului fa de contravenient va exista
numai dac fapta svarit indeplinete toate condiiile i elementele unei contravenii.
Constatarea unei fapte ilicite nu inseamn si ca suntem in prezenta unei contravenii. Suntem
in prezenta unei contravenii doar atunci cand sunt intrunite toate elemente constitutive ale
acesteia, adica subiecii, coninutul i obiectul raportului de constrangere.
3. Principiul rspunderii personale, este acel principiu care ne arata si impune ca
tragerea la rspundere este aplicata doar persoanei care a svarit contravenia, numit
contravenient. Acest principiu este intarit si de prevederile art. 10 din OUG 2 din 2001 care
arata ca in cazul n care la savrsirea unei contraventii au participat mai multe persoane,
sanctiunea se va aplica fiecareia separat.
11
4. Principiul individualizrii rspunderii i pedepsei contravenionale.

Acest principiu const in faptul c legea contravenional se aplic inandu-se cont de
caracterul, de gradul de pericol si urmarile contraveniei, de persoana fptuitorului i de
circumstanele atenuante ori agravante, de locul, timpul, modul de svarire a contraventiei.
5.Principiul interdiciei dublei sancionri contravenionale (unicitii rspunderii
contravenionale),
In baza acestui principiu se interzice de a sanciona a doua oar aceeai persoan
pentru aceeai fapt, deoarece contravenientul deja a suportat pedeapsa pentru fapta svarit.
Sanciunea se stabilete de catre organul competent in urma constatarii contraveniei.
6. Principiul egalitatii in fata legii contraventionale
Se exprim astfel regula conform creia toi indivizii societii sunt egali n faa legii.
Art. 16 din Constituie prevede faptul c cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor
publice, fr privilegii i fr discriminri. Nimeni nu este mai presus de lege. Acest
principiu ne arata faptul c legea contraventional nu promoveaz imunitii sau privilegii
care s permit inegaliti de tratament n aplicarea legii contraventionale. Egalitatea
indivizilor n faa legii contraventionale funcioneaz pentru fiecare cetean, fie n calitatea sa
de beneficiar al ocrotirii contraventionale ct i n calitatea de destinatar al exigenelor impuse
de legea contraventional.
7. Principiul aplicarii legii mai favorabile
Art. 14 din ordonanta prevede ca daca printr-un act normativ fapta nu mai este
considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza,chiar daca a fost savrsita nainte de data
intrarii n vigoare a noului act normativ si ca daca sanctiunea prevazuta n noul act normativ
este mai usoara se va aplica aceasta sau in cazul n care noul act normativ prevede o
sanctiune mai grava, contraventia savrsita anterior va fi sanctionata conform dispozitiilor
actului normativ n vigoare la data savrsirii acesteia.
S ne reamintim...
Orice ramura de drept este calauzita de principii de drept. Principiile
fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care
cluzesc elaborarea ct i realizarea normelor contraventionale, evideniind
trsturile legislaiei contraventionale.
Alegei un principiu pe care sa il exemplificati prin trimitere la o norm juridic de
drept contravenional.
12
M1.U1.6. Rezumat
Dreptul contravenional
se poate defini ca un ansamblul de norme juridice
determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de

baz: contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i
procedura contravenional, avand ca scop protecia juridic a unor valori sociale
determinate si soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activitii de
combatere a contravenionalitii, in baza unor principii specifice.
Obiectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc
intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea
contravenional obine for juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei
contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan la
executarea pedepsei contravenionale.
Dreptul contraventional are urmatoarele trasaturi: apartine dreptul public, are ca
si caracteristica pozitia de inegalitate si de subordonare a subiectelor si
sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe cale extrajudiciara
Izvoarele dreptului contraventional sunt izvoarele formale sub forma actelor
normative.
Unitatea de nvare M1.U2. Raportul juridic de drept

contraventional
13
Cuprins
M1.U2.1. Introducere....................................................................................................13
M1.U2.2. Obiectivele unitatii de invatare......................................................................13
M1.U2.3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept contraventional..............14
M1.U2.4. Conditiile raportului juridic de drept contraventional...................................15
M1.U2.5. Elementele raportului juridic de drept contraventional ...............................17
M1.U2.6. Rezumat.........................................................................................................20
Raporturile juridice sunt relaii sociale reglementate de normele juridice.
Conformndu-se normelor juridice sau nclcndu-le, cetenii, destinatarii
acestora, adopt anumite conduite care determin naterea unor drepturi i obligaii
juridice. Aceste drepturi i obligaii se nasc datorit existenei unei norme juridice
care le descrie i care le ofer for juridic, adic leag de nerespectarea lor
intervenia forei corecitive a statului. Raportul juridic reprezint deci modul,
forma n care dreptul se transpune, se realizeaz n viaa social.
studeni a elementelor si conditiilor raportului juridic de drept contraventional.
defineasca si delimiteze raportul juridic de drept contraventional
identifice conditiile raportului juridic de drept contraventional;
identifice elementele raportului juridic de drept contraventional ;
identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de drept
contraventional.
M1.U2.3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept contraventional

Raportul juridic de drept contraventional este un raport juridic de constrgere,
stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de a aplica
14
msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i obligaia corelativ

a acestuia de a suporta msurile respective.
Constrngerea n drept apare ca fiind rezultatul caracterului obligatoriu al normei
juridice care conine prevederi care nu sunt lsate la liberul arbitru al subiectului, ci i sunt
impuse printr-o varietate de modaliti.
Materializarea n viaa social a forei legii are loc la nevoie prin intermediul unui
raport juridic de constrngere, neles ca pluralitate de drepturi i obligaii, de drept material
sau procesual, ce apar ca rezultat al svririi unei fapte neconforme cu modelul prefigurat de
norm (fapta ilicit) i prin care se realizeaz aplicarea sanciunilor juridice. Aadar, orice
nclcare a normei juridice poate da natere unui raport de constrngere. Acesta se stabilete
ntre stat i autorul unei asemenea nclcri. Rezult c n domeniul dreptului, constrngerea
implic ideea de rspundere.
Atunci cnd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i cetenii
acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate
raportul tipic de constrngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate caracteristicile ce vor fi
descrise pe parcursul acestei uniti de nvare. Cnd normele juridice reglementeaz ns
relaii sociale ntre persoane care se afl pe poziie juridic de egalitate, norme aparinnd
dreptului civil, situaia este alta. Urmare a faptului c nici unul din subiecte nu are mijloace
proprii de constrngere, fiecare este ndreptit s apeleze la concursul forei de constrngere a
statului pentru obinerea dreptului su. Statul ns nu se va sesiza din oficiu privind nclcarea
unei norme juridice care reglementeaz relaii ntre subieci aflai pe poziie de egalitate
juridic.
S ne reamintim...
Raportul juridic de constrangere este o notiune complexa, prin care se
intelege o pluralitate de drepturi si obligati, de drept material si procesual, ce apar ca

rezultat al savarsirii unei fapte ilicite si prin care se realizeaza aplicarea sanctiunilor
juridice. Orice incalcare a normei juridice poate da nastere unui raport de
constrangere, care se stabileste intre stat si autorul unei asemenea incalcari.
M1.U2.4. Conditiile raportului juridic de drept contraventional

Dupa cum am afirmat anterior, raportul juridic este raportul social reglementat de
norma de drept, raport in cadrul caruia subiectii umani sau partile se manifesta ca titulari de
15
drepturi si obligatii prin exercitarea carora se realizeaza finalitatea normei a carei respectare
este asigurata fie prin vointa partilor, fie prin forta coercitiva a statului.
Conditiile raportului juridic sunt:
a) Norma juridica -; conditie general-abstract;
Norma juridic reprezint premisa abstract a naterii raporturilor juridice i ea descrie
n coninutul ei anumite fapte materiale a cror realizare determin naterea, modificarea sau
stingerea unor raporturi juridice.
Este de la sine neles c trebuie s fim n prezena unei norme juridice n vigoare.
Conform OG 2 din 2001, dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se
sanctioneaza contraventiile intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicarii, iar n
cazul hotarrilor consiliilor locale sau judetene, punerea n aplicare se face si cu respectarea
conditiilor prevazute la art. 50 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.
n acest sens se prevede c Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de
la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.iar
Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5
zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.
In cazuri urgente, insa, se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scurt,
dar nu mai putin de10 zile.
Hotarrile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene prin care se stabilesc
si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice
alta forma de publicitate n conditiile Legii nr. 215/2001.
b) Faptul juridic - elementul concret
Faptele juridice: sunt mprejurri de fapt concrete descrise de ipoteza normei juridice
i care genereaz apariia unor raporturi juridice.
Fapte materiale dobndesc semnificaie juridic datorit prevederilor lor in cadrul unor
norme juridice si poarta astfel denumirea de fapte juridice.
Faptele juridice se clasifica in doua categorii, n funcie de legtura dintre acestea i
voina oamenilor:
1) Evenimentele - sunt fapte care se petrec independent de voina oamenilor i de care
norma juridic leag apariia, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice ( naterea,
moartea, un incendiu, o inundaie, mplinirea unui termen).
2) Actiunile omenesti - manifestari de vointa ale partilor, de a intra intr-un raport
juridic, adica acea manifestare de vointa a partilor sau subiectelor facuta cu scopul de a
produce, modifica sau stinge raporturile juridice.
Ele sunt de dou feluri:
16
aciuni ilicite, adic fapte umane interzise de normele juridice care genereaz
raporturi juridice n cadrul crora se aplic sanciunile descrise n normele
juridice.
aciunile licite sunt fapte umane care concord cu dispoziiile normelor
juridice derulate cu scopul special de a genera, modifica sau stinge raporturi
juridice.
Exemple
OUG 195 din 2005 privind protectia mediului, prevede la art. 96
urmatoarele:
Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 6.500 lei (RON) la
7.000 lei (RON) pentru persoane fizice, i de la 25.000 lei (RON) la 30.000 lei
(RON) pentru persoane juridice, nclcarea urmtoarelor prevederi legale:
..... obligaiile autoritilor administraiei publice locale, precum i ale
persoanelor fizice i juridice, dup caz, s adopte i/sau s aplice msuri
obligatorii cu privire la ntreinerea i nfrumusearea cldirilor, a curilor i
mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor i
arbutilor decorativi....
HCL Brasov nr. 724-2010 Reglementarea regimului juridic al
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice i
psihotrope, altele dect cele al cror regim juridic este reglementat prin
legislaia n vigoare;
Art. 1. ncepnd cu data prezentei hotrri, n Municipiul Braov se
interzice comercializarea, deinerea i distribuia plantelor, substanelor i
preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice i psihotrope, de orice fel, care
aduc atingere sau pun n pericol viaa i sntatea populaiei, ordinea i linitea
public, altele dect cele al cror regim juridic este reglementat prin legislaia n
vigoare. De asemenea, este interzis distribuirea sau oferirea de eantioane ale
plantelor, substanelor i preparatelor prevzute mai sus.
Art. 4. Nerespectarea prevederilor art. 1 i 2 din hotarre, constituie
contravenie i se sancioneaz cu amend contravenional cuprins ntre 3.000
i 5.000 lei.
In cadrul actelor normative identificate in exercitiile anterioare stabiliti
elementele unui raport juridic de drept contraventional.
17
S ne reamintim...
Conditiile unui raport juridic sunt: norma juridica ca si conditie general-abstracta si
faptul juridic ca element concret al acestuia.
M1.U2.5. Elementele raportului juridic de drept contraventional

Elementele constitutive ale raportului juridic sunt:
1) Subiectele - cel putin doua;
2) Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor;
3) Obiectul raportului juridic - constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit
scop.
Subiectele raportului juridic
Prin norma juridica, expresie a vointei statului, se apara anumite valori sociale. n
cazul nclcrii lor, societatea, reprezentat de stat, este interesat s asigure restabilirea
legalitii.
In situatia dreptului contraventional, interesul statului de a aplica sanctiuni in vederea
restabilirii ordinii de drept, coincide cu interesul persoanei ca membru al societatii interesata a
fi pastrata ordinea de drept.
Sanctiunea juridica se aplica intotdeauna in numele societatii, reprezentata prin
organele de stat si reprezinta o reactie negativa de dezaprobare din partea societatii.
Astfel putem sa afirmam ca subiectii raportului juridic de drept contraventional sunt:
pe de o parte persoana care a savarsit fapta ilicita, ce poarta denumirea de
contravenient,
iar pe de alta parte organele de stat, care aplica sanctiuni in numele societatii,
prin reprezentantii sai agenti constatatori.
In dreptul contraventional poate savarsi o fapta contraventionala, si astfel sa devina unul
din subiectii raportului juridic, atat persoana fizica cat si persoana juridica. Persoana juridica
raspunde contraventional n cazurile si n conditiile prevazute de actele normative prin care se
stabilesc si se sanctioneaza contraventii..
Trebuie subliniat faptul c n raportul juridic de conformare persoana fizic sau juridica,
destinatar al obligaiei, este nenominalizat, iar n cadrul raportului juridic de conflict
persoana fizic sau juridica este determinat i anume este persoana care a svrit fapta
interzis, cu alte cuvinte contravenientul. n raporturile de conformare statul impune tuturor
destinatarilor legii contraventionale norme obligatorii, iar n raportul juridic de conflict statul
18
impune celuilalt subiect i anume persoana fizic sau juridic s suporte consecinele faptei
sale, adic pedeapsa.
Continutul raportului juridic de drept contraventional
Continutul raportului juridic de drept contraventional este format din acel complex de
drepturi si obligatii corelative care reprezinta categoria raspunderii juridice contraventionale.
In continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica sanctiuni si
obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea
sanciunii contravenionale.
Acest continut se intregeste cu drepturi si obligatii corelative cum ar fi: obligatia statului
de a aplica numai sanctiuni prevazute de legea contraventionala pentru fapta comisa si dreptul
contravenientului de a i se aplica numai aceea sanctiune si nu alta.
n cadrul raportului juridic de conformare coninutul l reprezint obligaia destinatarilor
legii contraventionale de a se conforma cerinelor impuse de lege, dar tot odat este format i
din dreptul statului de a pretinde o anume conduit titularilor obligaiei de conformare. n
cadrul raportului contraventional de conflict impunerea unei sanciuni pentru fapta svrit
reprezint dreptul statului i corelativ acestui drept al statului exist obligaia
contravenientului de a suporta consecinele faptei sale.
Obiectul raportului juridic de drept contraventional
Obiectul raportului juridic de drept contraventional l constituie aciunile pe care titularii
drepturilor le efectueaz sau le poate pretinde i pe care ceilali subieci au obligaia de a le
svri sau obligaia de a se abine de a le svri.
Statul prin organele sale are dreptul de a trage la rspundere contraventional, iar
contravenientul are obligaia de a suporta pedeapsa. Prin realizarea obiectului specific
raportului juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional.
n cazul raportului juridic de conflict obiectul l constituie n principal pedeapsa
contraventional, privit ca o sanciune tipic de drept contraventional. n noiunea de
pedeps intr sanciunea principal alturi de care pot exista i alte sanciuni de drept
contraventional, i anume sanciunile complementare.
n ceea ce privete raportul juridic de conformare obiectul specific l reprezint nsi
conformarea, adic adoptarea unei conduite corespunztoare exigenei normei
contraventionale fapt ce duce la realizarea normei de drept contraventional ce reprezint i
temeiul raportului juridic contraventional de conformare.
19
Nasterea, modificarea si stingerea raportului juridic de drept contraventional

Raportul juridic de drept contraventional se nate o dat cu intrarea n vigoare a
normei contraventionale, norm ce prevede drepturile i obligaiile participanilor la acest
raport.
Raportul juridic de conformare nu depinde de voina destinatarilor, este deci o creaie
a legii contraventionale.
Raportul juridic de conformare se desfoar prin respectarea obligaiei de abinere de
la aciunea interzis, obligaie ce incumb destinatarului normei.
Durata unui raport juridic nu este prestabilit ci acesta depinde de perioada de timp
pentru care normele incriminatoare sunt n vigoare, n acest sens orice modificare a normei
incriminatoare, respectiv extinderea sau restrngerea obligaiei de conformare, determin o
modificare n acelai sens i a raportului juridic .
Nu trebuie trecut cu vederea faptul c, raportul juridic de conformare nu nceteaz prin
simpla nerespectare a obligaiei de ctre subiectul pasiv, adic acesta nu nceteaz o dat cu
svrirea faptei interzise, a contraventiei.
Raportul juridic de conformare se nate din lege, adic o dat cu intrarea acesteia n
vigoare, n timp ce raportul juridic de conflict se nate prin svrirea faptei interzise.
Existena raportului juridic de conflict se constat de ctre organul constatator competent, n
forma cerut de lege, aceasta fiind procesul verbal de constatare a contraventiei.
S ne reamintim...
Elementele constitutive ale raportului juridic de drept
contraventional sunt:
1) Subiectele statul prin reprezentantii sai in calitate de agenti
constatatori si persoanele fizice si juridice in calitate de contravenient;
2) Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor;
3) Obiectul raportului juridic - este constituit de conduita partilor
indreptata spre un anumit scop. Prin realizarea obiectului specific raportului
juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional.
Identificati un raport juridic de drept contraventional si stabiliti elementele sale

constitutive.
20
M1.U2.6. Rezumat
Atunci cnd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i
cetenii acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea
normei juridice se nate raportul tipic de constrngere, ntre stat i autorul
nclcrii, cu toate caracteristicile sale.
Raportul juridic de drept contraventional este un raport juridic de constrgere,
stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de
a aplica msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i
obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective.
In continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica
sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica
aplicarea i executarea sanciunii contravenionale.
21
Unitatea de nvare M1.U3. Contraventia
Cuprins
M1.U3.1. Introducere....................................................................................................21
M1.U3.3. Definitia si trasaturile contraventiei..............................................................23
M1.U3.4. Elementele contraventiei...............................................................................24
M1.U3.5. Compararea contraventiei cu alte fapte ilicite...............................................27
M1.U3.6. Rezumat.........................................................................................................29
M1.U3.7. Test de evaluare a cunotinelor....................................................................30
Tema de control.............................................................................................................31
Fapta contravenional este un fenomen al realitii nconjurtoare, iar
coninutul ei l constituie construcia logic i noiunea juridic a acestei fapte, care
exprim nsuirile i caracteristicile eseniale ale acestui fenomen real ca raport
antisocial.
Trsturile eseniale ale contraveniei sau coninutul juridic al contraveniei
indic criteriile generale de difereniere a acesteia de alte forme de ilicit juridic
(infraciuni sau abateri), dar nu le pot servi la particularizarea faptelor ilicite, la
cunoaterea trsturilor i elementelor ce compun contravenia.
n tiina dreptului se face distincie ntre coninutul juridic, care cuprinde
condiia privind existena faptei sancionate de lege sau care i determin
gravitatea, i coninutul constitutiv, ce cuprinde totalitatea condiiilor necesare
pentru existena contraveniei i pe care le ndeplinete fptuitorul.
De aceea, e necesar ca fapta contravenional s fie analizat i sub raportul
coninutului constitutiv, prin care se nelege totalitatea elementelor stabilite prin
normele de drept contravenional, de a cror existen depinde calificarea juridic a
faptei ilicite n calitate de contravenie.
22

studeni a contraventiei, fapta ilicita baza a raspunderii contraventionale.
inteleaga fapta contraventionala;
neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei;
sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite.
M1.U3.3. Definirea si trasaturile contraventiei

Rspunderea contravenional apare ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite pentru care
trebuie sancionat autorul, fapta ce este denumit contravenie si care este un fenomen
complex avand aspecte materiale, sociale, umane, moral-politice i juridice.
Contravenia joac, astfel, un rol important deoarece ea reprezint obiectul, fapta
antisocial generatoare de rspundere.
Conform art 1 din OG 2/2001 constituie contraventie fapta savrsita cu vinovatie,
stabilita si sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite
prin legea penala, adica de legea contraventionala.
Primul act normativ prin care aceste unele fapte ilicite au fost considerate abateri
administrative a fost Decretul nr. 184/1954. Desi denumirea de contraventii s-a pastrat,
sanctiunile prevazute n acest decret erau corespunzatoare naturii noi a acestor ncalcari a
legii. Ulterior aceasta reglementare a fost mbunatatita prin Legea nr.32/1968 care a fost n
vigoare pna n anul 2001 cnd a fost abrogata.
Legea 32 din 1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, care a fost
abrogata prin OG 2 din 2001, arta la art. 1 c prin contraventie se intelege fapta savarsita
cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si
sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in legea de
fata.
n iulie 2001 a fost adoptata Ordonanta Guvernului Romniei nr. 2 care a reglementat
ntr-o alta viziune regimul juridic al contraventiilor abrognd Legea nr. 32/1968. Aceasta
ordonanta constituie la momentul actual legea cadru n domeniul contraventiilor i cuprinde
principiile generale de reglementare juridica a faptelor ce constituie contraventii, delimitnd
organele de stat competente sa stabileasca si sa sanctioneze astfel de fapte, stabileste
sanctiunile principale si complementare ce se aplica faptuitorului, caile de atac, modul de
23
executare a sanctiunilor si a celorlalte masuri luate fata de contravenient, precum si alte

probleme de ordin general n acest domeniu.
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 a fost modificata, completata si aprobata prin Legea
nr. 180 din 11 aprilie 2002, n care se prevede ca legea contraventionala apara valorile sociale
care nu sunt ocrotite prin legea penala.
De mentionat ca sfera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele
putnd fi savrsite, practic, n orice domeniu de activitate.
Trasaturile contraventie
Trasaturile contraventie rezulta in principal din definitia data de legiuitor. Acestea
sunt:
1. contraventia este o fapta ilicita,
2. contraventia este o fapta savrsita cu vinovatie,
3. fapta comisa trebuie sa fie prevazuta si sanctionata drept contraventie printr-un act
normativ,
4. a patra trasatura, care desi nu rezulta din definitia data n Ordonanta nr.2/2001, se
refera la pericolul social, care o deosebeste de infractiune. n cazul contraventiei acest grad
de pericol social este mai redus dect la infractiune ntruct fapta contraventionala are
consecinte mai putin daunatoare si lezeaza valori mai putin importante dect n cazul
infractiunii.
Pericolul social, reprezinta acea trasatura care arata n ce masura contraventia aduce
atingere uneia din valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, ocrotite printr-un
act normativ si pentru care legea prevede aplicarea unei sanctiuni contraventionale.
Acest grad de pericol social se stabileste de legiuitor atunci cnd emite acte normative
n care unele fapte sunt considerate infractiuni iar altele contraventii. Deci orice fapta care
prezinta pericol social atrage o anumita raspundere juridica, gradul de pericol social fiind n
ultima instanta cel care determina natura raspunderii juridice. Odata stabilita contraventia
existenta pericolului social nu trebuie dovedita.
Pentru existenta contraventiei se cere n mod obligatoriu ca aceste trasaturi sa existe
cumulativ, lipsa oricareia din ele ducnd la inexistenta contraventiei. Mai mult, putem observa
ca n considerarea unei fapte drept contraventie se stabileste mai nti daca acea fapta este
prevazuta ntr-un act normativ, cercetarea celorlalte trasaturi ale contraventiei fiind ulterioar
sau nu se mai justific.
24
S ne reamintim...
Contraventia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin

lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea
penala, adica de legea contraventional.
Sfera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele putnd fi

savrsite, practic, n orice domeniu de activitate.
M1.U3.4. Elementele contraventiei
In cadrul procedurii de aplicare a sanciunii contravenionale:
subiecii sunt statul i contravenientul,
coninutul este dreptul statului de a sanciona contravenientul pentru fapta
licit svrit iar contravenientul este obligat s se subordoneze i s se
supun sanciunii cu caracter de pedeaps, cu repararea prejudiciului acolo
unde este cazul, iar
obiectul raportului este nu altceva decat fapta ilicit.
Contraventia, ca si infractiunea, se caracterizeaza prin patru elemente constitutive:
obiectul;
subiectul;
latura obiectiva (fapta);
latura subiectiva (vinovatia).
Aceste elemente trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. Lipsa
oricareia dintre ele conduce la inexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii
la raspundere a faptuitorului.
Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele
legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce atingere sau sunt
puse in pericol de fapta savarsita. Fiecare contraventie are un obiect specific, ce rezulta din
textul actului normativ care o prevede.
Obiectul contraveniei se deosebete de cel al infraciunii prin aceea c valorile,
relaiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aprate prin normele de drept
contravenional au o importan social mai redus, ele fiind legate de activitatea organelor ce
realizeaz administraia public n anumite domenii de activitate sau privesc unele raporturi
sociale de o rezonan mai redus, spre deosebire de obiectul infraciunii care vizeaz valorile
fundamentale ale statului.
25
Latura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a

urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este
prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.
Actiunea ilicita consta n comiterea unei fapte oprita de norma de drept.
Inactiunea ilicita consta n nendeplinirea de catre o persoana a obligatiilor ce-i revin
din norma de drept.
Latura obiectiv, ca element constitutiv al contraveniei, este alctuit din acele
trsturi care caracterizeaz materialitatea faptei.
Reprezentanii doctrinei penale includ n categoria trsturilor obligatorii ale laturii
obiective: pericolul social, consecinele negative, raportul cauzal.
Subiectul activ al contraventiei este potrivit Legii nr.180/2002 atat persoana fizica
cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala. Potrivit Legii nr.180/2002 persoana
juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative
prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii. Persoana fizica pentru a putea fi subiect
al unei contraventii trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
- sa aiba varsta de cel putin 14 ani. In OG 2 din 2001 se arat la art. 11 la alin. (2) si
(4) ca minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional si ca minorul care nu a mplinit vrsta
de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitii.;
- sa fie responsabila, iresponsabilitatea fiind exceptie ce trebuie dovedita;
- sa aiba libertate de hotarare si actiune;
- pentru unele contraventii, subiectul trebuie sa aiba o anumita calitate (de exemplu:
conducator auto, posesor de arma, gestionar).
Cnd se analizeaza subiectul contraventiei trebuie avut n vedere si subiectul
raspunderii contraventionale (adica persoana care este trasa la raspundere n cazul savrsirii
acestor fapte) deoarece nu ntotdeauna aceste subiecte sunt identice.
Intro alta opinie se arata ca, daca n cazul infractiunii subiectul acesteia este
ntotdeauna si subiect al raspunderii penale, n cazul contraventiei Ordonanta nr.2/2001
referitoare la regimul juridic al contraventiilor prevede posibilitatea sanctionarii cu amenda si
a persoanelor juridice. Persoana juridica raspunde contraventional n cazurile si conditiile
prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.
Acest lucru este un artificiu al actului amintit, deoarece este recunoscut faptul ca
persoana juridica nu poate savrsi actiuni, ele fiind ale personalului angajat ce o compune, iar
atunci cnd aceste actiuni mbraca un caracter contraventional ar trebui n mod normal sa fie
considerati autorii acestor fapte.
Deci, se poate afirma ca, persoana juridica nu poate fi subiect al contraventiei ci numai
subiect al raspunderii contraventionale. Amenzile aplicate persoanelor juridice vor fi imputate
de acestea persoanelor fizice angajate care nu si-au ndeplinit obligatiile de serviciu legate de
26
contraventie. Este firesc sa fie asa deoarece persoana juridica si ndeplineste atributiile sale
prin persoane fizice ce au calitatea de salariati (angajati).
Latura subiectiva se refera la atitudinea psihica a contravenientului fata de fapta
savarsita si urmarile sale. Elementul principal al laturii subiective este vinovatia atat sub
forma intentiei cat si a culpei, elemente ce sunt stabilite de legiuitor.
Vinovia nu o gsim definit n legislaia contravenional, dar ea poate fi explicat
att prin nrudirea contraveniilor cu infraciunile, ct i prin formele i modalitile ce le
ntlnim n prevederile din Codul penal.
Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al faptuitorului fata de fapta comisa si fata de
urmarile acesteia. Vinovatia este rezultatul interactiunii a doi factori: constiinta si vointa.
Vinovatia presupune o atitudine constienta n sensul ca faptuitorul are reprezentarea actiunilor
sau inactiunilor sale ilicite, a rezultatului acestora, care este socialmente periculos si
savrseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni pentru realizarea rezultatului urmarit. Vointa
de a savrsi fapta ilicita este determinata numai dupa reprezentarea n constiinta faptuitorului
a urmarilor faptei. Prezenta att a factorului intelectiv ct si a celui volitiv n comiterea faptei
este o conditie esentiala a vinovatiei.
Astfel, exist vinovie atunci cnd fapta care prezint pericol social este svrit cu
intenie sau din culp. Intenia poate s fie direct (cnd contravenientul prevede urmrile
faptei sale i urmrete producerea lor prin comiterea acelei fapte) i indirect (atunci cnd
prevede rezultatul faptei sale i dei nu l urmrete s se produc, accept posibilitatea
producerii lui).
Culpa, la rndul, ei poate s fie cu previziune sau uurin (cnd contravenientul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce) sau
fr previziune sau din neglijen (cnd contravenientul nu prevede rezultatul faptei sale, dei
trebuia i putea s-l prevad).
Vinovia constituie latura subiectiv a contraveniei, respectiv ea este un act de
contiin care implic n primul rnd un factor intelectiv i apoi unul volitiv, deci un proces
de contiin i apoi unul de voin, contiina fiind premisa voinei.
n literatura juridic s-a artat c n situaia juridic n care actul normativ de sancionare
prevede intenia, ca element constitutiv al contraveniei, fapta svrit din culp nu poate fi
calificat contravenie .
Identificati in jurisprudenta existenta pe portal.just.ro-cauze, spete de drept

contraventional si in cadrul acestora identificati pe baza cunotinelor
acumulate, elementele contraventiei.
27
S ne reamintim...
Elemente constitutive ale contraventiei: obiectul, subiectul, latura obiectiva
(fapta) si latura subiectiva (vinovatia), trebuiesc indeplinite cumulativ pentru
fiecare contraventie. Lipsa oricareia dintre ele conduce la inexistenta
contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului.
M1.U3.5. Compararea contraventiei cu alte fapte ilicite
Comparatia contraventiei cu fapta penala, abaterea administrativa si disciplinara
a.- Caracterizarea contraventiei n raport cu infractiunea
Spre deosebire de infractiune, care are un grad de pericol social mai ridicat, cu
consecinte mai grave, leznd valori sociale importante (ex. siguranta statului, viata si celelalte
atribute ale persoanei, proprietatea etc.) la contraventie acest pericol social este mai redus, iar
urmarile sale sunt mai restrnse, neafectnd valori importante.
Contraventiile se deosebesc de infractiuni si prin modul lor de reglementare juridica.
Infractiunile sunt prevazute si pedepsite doar de Codul penal si legi speciale, pe cnd faptele
contraventionale sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante sau hotarri ale
Guvernului, precum si prin hotarri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene.
De asemenea contraventia se deosebeste de infractiune si prin modul de sanctionare
diferit. Astfel, infractiunile sunt pedepsite cu nchisoare sau amenda penala pe cnd
contraventiile sunt sanctionate cu avertisment, amenda contraventionala, obligarea
contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, precum si cu o serie de
sanctiuni complementare.
b.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea administrativa
Contraventia se deosebeste si de celelalte abateri administrative, prin abatere
administrativa ntelegndu-se orice fapta care ncalca normele de drept administrativ, ori
faptele de a nu ndeplini obligatiile de executare ce decurg din acte administrative (ex.
neprezentarea martorului la solicitarea organelor de urmarire penala ).
c.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea disciplinara
Abaterile disciplinare sunt fapte care aduc atingere numai raporturilor de munca
statornicite n cadrul institutiei n care s-a savrsit fapta, neavnd consecinte care sa lezeze un
interes general, ntr-un sector de activitate cum este n cazul contraventiilor, n care
raspunderea pentru ocrotirea acestui interes general revine unui organ al administratiei
publice.
28
Abaterea disciplina este o fapta n legatura cu munca, care consta ntr-o actiune sau o
inactiune savrsita cu vinovatie de catre un salariat, prin care acesta a ncalcat normele legale,
regulamentul intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Este fapta cu cel mai redus pericol social, care constituie, de altfel, criteriul esential ce
o deosebeste de infractiune si contraventie.
Angajatorul este cel care dispune de prerogativa disciplinara, avnd dreptul de a
aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cte ori se constata ca acestia
au savrsit o abatere disciplinara.
Contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin aceea ca la abaterea
disciplinara subiectul este ntotdeauna calificat, fapta neputnd fi comisa dect de catre o
persoana ce are calitatea de angajat, fata de care subiectul se afla n raport de subordonare, pe
cnd fapta contraventionala poate fi comisa de orice persoana.
Contraventia avnd un pericol social mai mare este combatuta prin masuri de
constrngere ce au caracter de sanctiune contraventionala pe cnd abaterea disciplinara este
sanctionata prin masuri administrative prevazute n regulamentul de ordine interioara sau n
Codul Muncii astfel:
A. avertisment scris;
B. suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu
poate depasi 10 zile lucratoare;
C. retrogradarea din functie cu acordarea salariului functiei n care s-a
dispus retrogradarea pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
D. reducerea salariului de baza pe o durata de la 1-3 luni cu un procent de 510%;
E.
reducerea salariului si (sau) dupa caz si a indemnizatiei de conducere pe
o perioada de la 1-3 luni cu un procent de 5-10%;
F. desfacerea disciplinara a contractului de munca.
De asemenea contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin modul de
constatare si sanctionare a celor doua fapte. Contraventia se constata si se sanctioneaza de
catre organe ale statului special desemnate fata de care subiectul nu se afla ntr-un raport de
subordonare, pe cnd abaterea disciplinara se constata si se sanctioneaza de conducerea
institutiei n care subiectul este salariat.
Contraventiile sunt prevazute n legi, hotarri ale Guvernului sau hotarri ale
organelor administratiei locale pe cnd abaterile disciplinare sunt prevazute si sanctionate
numai de regulamentele de ordine interioara, coduri, statute specifice unor categorii de
salariati din diferite institutii.
29
Elementul comun prin care cele trei categorii de fapte se aseamana, consta n
caracterul lor ilicit si socialmente periculos.
Nu n toate statele contraventiile sunt considerate o categorie distincta de fapte
antisociale. n unele legislatii aceste fapte sunt incluse n categoria infractiunilor alaturi de
crime si delicte. Si n tara noastra, potrivit Codului penal din 1937, contraventiile erau
considerate drept infractiuni desi prezentau un grad de pericol social redus, fiind ultimele din
ierarhia acestora.
n actuala legislatie din Romnia nu mai exista o clasificare tripartita a infractiunilor
(crime, delicte si contraventii) si nici una bipartita (crime si delicte) cum sunt n alte legislatii
ale unor state.
Fiind fapte de mai mica importanta, fapt ce se reflecta prin pedepsele mai blnde cu
care erau sanctionate, contraventiile au constituit primele fapte ilicite asupra carora a operat
nlocuirea raspunderii penale cu cea administrativa.
Deci ca si faptele ori abaterile ce atrag raspunderea materiala, civila, administrativa
sau disciplinara, contraventiile apartin cmpului extrapenal, constituind cauze de natura civila,
n privinta carora sanctiunile si hotarrile instantei de judecata au caracter nepenal, fiind
supuse principiilor si normelor procedurale proprii procesului civil, nefiind nregistrate n
cazierul judiciar.
S ne reamintim...
Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita penala, fata de
abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara. Elementul comun prin care cele
trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si socialmente
periculos.
M1.U3.6. Rezumat
Fapta ilicita contraventionala contraventia-
se delimiteaza de faptele ilicite
generatoare de raspundere penala, disciplinara sau de abaterea administrativa.

Contraventia constituie fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin
lege, care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala.
Elementele constitutive ale contraventiei sunt: obiectul; subiectul; latura
obiectiva (fapta); latura subiectiva (vinovatia).
Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau
interesele legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce
atingere sau sunt puse in pericol de fapta savarsita
Latura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare
a urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite
valori si care este prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.
30
Subiectul activ al contraventiei este potrivit Legii nr.180/2002 atat persoana

fizica cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala.
Latura subiectiva se refera la atitudinea psihica a contravenientului fata de fapta
savarsita si urmarile sale.
31
M1.U3.7. Test de evaluare a cunotinelor
1. Izvoarele de drept contraventional sunt:

a) formale
b) materiale
c) cutuma
d) precedentul
2. Dreptul contraventional cunoaste elemente de delimitare fata:

a) dreptul muncii
c) dreptul administrativ
b) dreptul mediului
d) dreptul penal special
3. Nu face parte din principiile dreptului contraventional:
a) principiul legalitatii
c) principiul egalitatii partilor
b) principiul egalitatii in fata legii
d) principiul individualizarii pedepselor
4. Raportul juridic de drept contraventional este:
a) un raport juridic de drept civil
c) un raport juridic de drept public
b)un raport juridic de constrangere
d) un raport juridic de conformare
5.Norma juridica de drept contraventional care intra n vigoare n termen de 30 de zile de la
data publicarii este cuprinsa in:
a) ordonanta de guvern
c)hotarrile autoritatilor administratiei publice locale
b) lege
d) ordonanta de urgenta de guvern
6. Subiectii raportului juridic de drept contraventional sunt:
a) statul si agentul constatator
c) agentul constatator si faptuitorul
b) statul prin organele sale
d) agentul constatator si contravenientul
7. Latura obiectiva a contraventiei este formata din:
a) valorile, relatiile sociale aparate de lege
c) actiunea sau inactiunea contrara normei
b) actiunea sau inactiunea prescrisa
d) atitudinea faptuitorului
8. Subiect activ al contraventiei este:
a) persoana fizica
b) contravenientul
c) persoana juridica
d) organul constatator
9. Latura subiectiva a contraventiei consta in:

a) valorile, relatiile sociale aparate de lege
b) actiunea sau inactiunea prescrisa
c) actiunea sau inactiunea contrara normei

d) atitudinea faptuitorului fata de fapta sa
32
Tem de control
1. Alegei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele
sarcini:
a) Identificati zvoarele de drept fomale, functie de emitenti.
b) Identificati - imaginati posibile izvoare de drept material.
c) Exemplificati aplicarea principiilor de drept contraventional.
2. Identificati elementele contraventiei in cazurile prevazute de Legea 171 din
2010, actualizata, la CAPITOLUL III Amenajarea pdurilor, art. 5 si 6, care
prevad urmatoarele:
Art. 5. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la
1.000 lei pn la 5.000 lei urmtoarele fapte:
a) nerespectarea normelor tehnice de amenajare a pdurilor la culegerea
datelor din teren, care determin modificarea msurilor de gospodrire a
pdurilor;
b) depirea posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte
condiii dect cele prevzute de lege; sanciunea se aplic efului ocolului silvic.
500 lei pn la 1.000 lei urmtoarele fapte:
a) necompletarea, anual, pn la data de 31 ianuarie a anului urmtor
anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor prevzute n
amenajamentul silvic; sanciunea se aplic efului ocolului silvic;
b) nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor consemnate n
edina de preavizare a soluiilor tehnice consemnate n procesul-verbal de
stabilire a soluiilor tehnice pentru amenajament de ctre echipa de teren,
organizat pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar;
c) nematerializarea i/sau nentreinerea semnelor amenajistice;
d) mutarea semnelor amenajistice.
33
Modulul 2.
Aspecte procedurale de drept contraventional
Cuprins
Introducere.......................................................................................................................3
Obiectivele modului...................................................................................................... 4
Competente......................................................................................................................4
U1. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor...................................................5
U2. Executarea contraventiilor......................................................................................13
U3. Cile de atac; plngerea contraventional i apelul....................................................
Introducere
Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine statator,
independent si fata de regimul administrativ, presupune rezolvarea n mod
corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei proceduri referitoare la constatarea
contraventiei, aplicarea sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac.
Procedura contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 4 faze (etape):
- constatarea contraventiei
- aplicarea sanctiunilor contraventionale
- executarea sanctiunilor contraventionale
- caile de atac
Procesul verbal de contravenie, ca act administrativ de autoritate ntocmit
de agentul constatator reprezentant al unei autoriti administrative investit cu
autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin
ordinii sociale, se bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate. Aceasta
prezumtie este relativ i poate fi rsturnat de probe de ctre contravenient
conform dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei.
Astfel procedura constatrii si pe cale de consecinta elementele de ordin
material cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a
contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar
fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor
prezinta o deosebita importanta in atingerea scopului dreptului contraventional.
Executarea contraventiei reprezinta chiar esenta raportului juridic de
constrangere, asigurandu-se functiile acestuia si anume: functia de sanctionare si
restabilire a ordinii de drept, functia preventiva si functia educativa.
Pentru ca aceste scopuri s e realizate este ns necesar contientizarea sa
de ctre toi reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i respectiv
executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care trebuie s urmreasc, cu
respectarea regulilor i termenelor prevzute de actele normave menionate,
executarea lor.
34
Unitatea de nvare M2.U1. Constatarea contraventiei si

aplicarea sanctiunilor
Cuprins
M2.U1.1. Introducere....................................................................................................35
M2.U1.3. Constatarea contraventiei..............................................................................36
M2.U1.4. Stabilire si aplicarea sanctiunilor contraventionale.......................................45
M2.U1.5. Sanctiunile contraventionale.........................................................................48
M2.U1.6. Rezumat.........................................................................................................53
Procesul verbal de contravenie este un act administrativ de autoritate
ntocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autoriti administrative,
investit cu autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care
contravin ordinii sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se
bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i poate
fi rsturnat de probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil
care reglementeaz sarcina probei.
Astfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i
susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal si implicit a
sanctiunii aplicate.
Pe cale de consecinta prezinta importanta atat elementele de ordin material
cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a
contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar
fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor.

studeni a procedurii de constatare a faptei contraventionale si a aplicarii
raspunderii contraventionale.
identifice fazele procedurale privind constatarea contraveniei
verifice existena elementelor obligatorii ale ntocmirii procesului-verbal;
identifice cauzele de nulitate.
35

M2.U1.3. Constatarea contraventiei
Fazele procedurale privind constatarea contraveniei
Raspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte contraventionale.
In procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita din constatarea contraventiei
de catre organele abilitate. Fazele procedurale privind constatarea contraveniei sunt:
- luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei dispoziii legale;
- constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor observate personal de ctre
agentul constatator, a relatrilor autorului, victimelor, martorilor, precum i a
altor probe
- stabilirea identitii contravenientului
- stabilirea mprejurrilor n care s-a svrit contravenia;
- stabilirea actului normativ care prevede contravenia;
- stabilirea pagubelor materiale
- stabilirea rspunderii fptuitorului.
Constatarea contraventiei
Conform prevederilor art. 15 din ordonanta, contraventia se constata printr-un procesverbal ncheiat de persoanele anume prevazute n actul normativ care stabileste si
sanctioneaza contraventia, denumite n mod generic agenti constatatori.
Daca o persoana savrseste mai multe contraventii constatate n acelasi timp de acelasi
agent constatator, se ncheie un singur proces-verbal.
Daca aceeasi persoana a savrsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru
fiecare contraventie n parte.
Au calitatea de constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de
Interne, special abilitati, persoanele mputernicite n acest scop de ministri si de alti
conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor
judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane
prevazute n legi speciale.
Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, in calitate de agenti
constatatori, constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile
publice; regulile generale de comert; vnzarea, circulatia si transportul produselor alimentare
36
si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege
sau prin hotarre a Guvernului.
Procesul verbal poate fi ntocmit att n prezena ct i n absena fptuitorului pe baza
constatrilor personale i a probelor administrate de agentul constatator
Procesul verbal de constatare i sancionare a contraveniilor se bucur de prezumia
relativ de autenticitate i veridicitate pn la proba contrar dac fapta contravenional a
fost constatat direct de agentul constatator care aplic sanciuni contravenionale.
Situaia de fapt reinut n procesul verbal de contravenie este rezultatul unor
constatri personale a unui organ aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu, acesta fiind
nvestit de ctre stat cu puterea de a constata i sanciona faptele antisociale, avnd ca scop
respectarea legilor i aprarea statului de drept. Astfel constatrile personale ale unui agent
constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal.
O situaie deosebit este cea dat de procesele verbale incheiate de agenti constatatori
sesizati de anumite persoane cu privire la savarsirea unor contraventii. n acest caz, faptele
respective nu sunt constatate personal de catre agentii constatori, care stabilesc existenta
faptei si aplica sanctiunea pe baza declaratiilor luate de la alte persoane.
n astfel de situatii agentii constatatori trebuie sa indice in cuprinsul procesului verbal,
probele in baza carora au stabilit existenta faptei, respectiv eventualele declaratii ale
persoanelor. n realitate se face o referire generica la aceste persoane, spre exemplu "a
deranjat vecinii", "l-a lovit pe X", fara insa a se indica datele de identificare ale acestora, cu
efectul c instanta nu i poate audia i astfel respecta principiile nemijlocirii si
contradictorialitatii.
Faptul ca OG nr. 2/2001 nu prevede expres obligatia agentului constatator de a indica
mijloacele de proba in baza carora a stabilit existenta faptei si a aplicat sanctiunea se explica
prin aceea ca legiuitorul a avut in vedere situatia tip, aceea in care agentul constata personal
savarsirea faptei. Totusi, articolul 16 alin. (1) obliga pe cel ce incheie procesul verbal sa arate
toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Cu atat mai mult, in situatia in
care nu a constatat personal savarsirea faptei, agentul constatator este obligat, in primul rand,
sa arate toate imprejurarile care pot servi la dovedirea existentei acesteia.
Contravenia continu
Contravenia continu este reglementat de art. 13 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, ce
definete acest tip de contravenie ca fiind situaia n care nclcarea obligaiei legale
dureaz n timp, i anume, actul de executare se prelungete n timp, n baza aceleai
rezoluiei contravenionale. Asemntor dreptului penal, de unde s-a preluat noiunea de fapt
continu, i contravenia continu poate fi comis n form succesiv, n sensul c, actul de
37
executare ce se prelungete n timp poate suferi ntreruperi, care ns sunt fireti, date de
natura faptei svrite, fr ns ca aceste ntreruperi s sisteze unitatea de contravenie.
Potrivit doctrinei de specialitate, contravenia continu poate fi definit ca fiind acea
form a unitii naturale contravenionale care const n prelungirea n timp a elementului
material (aciunii sau inaciunii) i a procesului de producere a rezultatului, pn la un
moment viitor consumrii, cnd activitatea contravenional este oprit datorit unei energii
contrare celei care a declanat activitatea. Contravenia continu este una dintre formele
unitii contravenionale, care cunoate o evoluie temporal, datorit extensiei n timp a
aciunii sau inaciunii ce constituie elementul material al laturii obiective a contraveniei.
Identificarea contraveniei continue se face diferit, n funcie de mprejurarea dac
elementul material mbrac forma aciunii sau a inaciunii. Contravenia continu nu se
autonomizeaz n momentul consumativ, deoarece activitatea contravenional se prelungete
n timp dup momentul consumrii pn la o alt dat, denumit epuizarea contraveniei.
Modul cum se exprim legiuitorul prin verbum regens este criteriul de la care trebuie
s se porneasc pentru identificarea contraveniei continue. n cazul contraveniilor continue
al cror element material se prezint sub forma unei aciuni, legiuitorul folosete termeni care
presupun activiti durabile temporal.
Momentul consumativ al contraveniei continue are loc la data la care este realizat
latura obiectiv a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc la o alt dat, respectiv cnd
dinamica contravenional s-a sfrit. n cazul contraveniei continue, procesul ilicit se oprete
n momentul cnd aciunea sau inaciunea ce constituie elementul material a ncetat i ultima
evoluie a rezultatului s-a finalizat. Actele materiale care prelungesc elementul material al
contraveniei continue sunt activiti de executare a acesteia, care nu pot avea independen
juridic. Prelungirea n timp a dinamicii contraveniei continue este o trstur general
abstract, deoarece sunt situaii cnd, dei elementul material al contraveniei continue este
susceptibil de continuitate temporal, acesta se poate totui realiza n chip instantaneu. Altfel
spus, n cadrul faptei continue conduita ilicit i consumarea acesteia se prelungesc n timp. n
funcie de criteriul posibilitii existenei unor ntreruperi ale elementului material,
contraveniile continue succesive permit anumite discontinuiti determinate de specificul
aciunii sau inaciunii contraveniei.
Constatarea contraventiei prin mijloace tehnice. Situatia OG 15/2002
Potrivit art. 9 alin. (1) din Ordonana Guvernului nr. 15/2002, constatarea
contraveniilor rezultate din neplata rovinietei i aplicarea sanciunilor se realizeaz de:
a) personalul mputernicit din cadrul Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri
Naionale din Romnia-S.A.;
38
b) personalul mputernicit de Ministerul Transporturilor i Infrastructurii, n numele

Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia-S.A, respectiv
personalul cu atribuii de control din cadrul Autoritii Rutiere Romne (ARR);
c) poliia rutier, n situaia cnd efectueaz controlul existenei rovinietei valabile,
fr personalul anterior menionat (a) i b);
d) personalul poliiei de frontier care i desfoar activitatea n punctele de control
pentru trecerea frontierei de stat a Romniei, mpreun cu personalul mputernicit al
Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia-S.A.
Constatarea contraveniilor se poate face, potrivit art. 9 alin. (2) din Ordonana
Guvernului nr. 15/2002 i cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate amplasate pe reeaua de
drumuri naionale din Romnia, consemnndu-se aceasta n procesul-verbal de constatare a
contraveniei.
Mijloacele tehnice omologate, parte a SIEGMCR pot fi terminale de interogare a bazei
de date a SIEGMCR sau dispozitive omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale din
Romnia, care pot fi fixe sau mobile i au rolul de a identifica, n regim static sau dinamic,
numrul de nmatriculare al vehiculului n vederea interogrii bazei de date a SIEGMCR cu
privire la achitarea corespunztoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul identificat.
n cazul contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor tehnice omologate,
procesul-verbal de constatare a contraveniei se poate ncheia i n lipsa contravenientului,
dup identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administraiei i InternelorDirecia Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor sau a conductorului
auto, n cazul utilizatorilor strini.
Datele furnizate de Ministerul Administraiei i Internelor-Direcia Regim Permise de
Conducere i nmatriculare a Vehiculelor sunt:
a) n cazul utilizatorilor persoane fizice: numele i prenumele; datele personale din
actul de identitate, inclusiv codul numeric personal;
b) n cazul utilizatorilor persoane juridice: denumirea; sediul; codul de nregistrare
fiscal; numrul de ordine la registrul comerului. Odat cu aplicarea sanciunii
contravenionale, personalul care constat sanciunile face meniunea n procesul-verbal de
constatare a contraveniei i despre contravaloarea tarifului de despgubire calculat n funcie
de tipul vehiculului.
Potrivit art. 11 alin. (11) i (12) din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de
utilizare a reelei de drumuri naionale din Romnia, n situaia n care prin terminalele de
interogare nu se poate interoga baza de date a SIEGMCR cu privire la achitarea
corespunztoare a tarifului de utilizare pentru un anumit vehicul, agentul constatator va
realiza o fotografie a vehiculului i va ntocmi un proces-verbal de constatare n care se
menioneaz locul, data, ora efecturii controlului, numrul de nmatriculare al vehiculului i
imposibilitatea tehnic de interogare a bazei de date, proces-verbal ce va fi semnat i de
39
conductorul auto al vehiculului. n acest caz, la reluarea conexiunii cu baza de date, agentul
constatator va ntocmi un proces-verbal de constatare a contraveniei, n cazul n care
vehiculul nu deinea rovinieta valabil la data efecturii controlului.
Conform Notei de informare a utilizatorilor reelei de drumuri naionale din
Romnia, publicat pe site-ul oficial al Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri
Naionale din Romnia S.A. n mare parte, datele dumneavoastr cu caracter personal
(respectiv, numrul de nmatriculare al vehiculului i imaginea) sunt prelucrate n cadrul
Sistemului Informatic pentru Emiterea, Gestiunea, Monitorizarea i Controlul Rovinietei (sunt
preluate automat prin camerele instalate pe drumurile naionale), o parte din acestea fiind
preluate informatic din baza de date a Direciei Regim Permise de Conducere i nmatriculri
Vehicule din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor (respectiv datele necesare la
ntocmirea procesului-verbal de constatare a contraveniei).
n concluzie, controlul achitrii rovinietei se realizeaz, prin intermediul:
- dispozitivelor tehnice omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale, care
nregistreaz numerele de nmatriculare ale vehiculelor ce tranziteaz drumurile naionale. n
baza acestor nregistrri se verific i identific vehiculul n baza de date a SIEGMCR n
privina achitrii rovinietei. Pentru identificarea deintorului vehiculului se consult baza de
date a DRPCIV (Direcia Regim Permise de Conducere i nmatriculare a Vehiculelor).
- terminalelor de interogare, cu ajutorul crora agenii constatatori efectueaz
controlul n trafic, verificnd prin interogarea bazei de date dac deintorul acestuia a achitat
rovinieta.
Menionm c, CESTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere i Informatic) constituie
organismul tehnic al Companiei Naionale de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia,
care deine i colecteaz toate datele tehnice rezultate din experiena i evoluiile tehnice
actuale, se ocup de nregistrarea, stocarea i procesarea acestora n baza de date specifice, ce
alctuiesc suportul Sistemului Informatic i Informaional al C.N.A.D.N.R. S.A.
Contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor tehnice omologate le sunt
aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraveniilor.
Elemente ale intocmirii procesului verbal de constatare a contraventiei
Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde n mod obligatoriu:
-data si locul unde este ncheiat;
-numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator;
-datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si
locul de munca ale contravenientului;
40
-descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a fost

savrsita, precum si aratarea tuturor mprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si
la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
-indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia;
-indicarea societatii de asigurari, n situatia n care fapta a avut ca urmare producerea
unui accident de circulatie;
-posibilitatea achitarii n termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii
prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate;
-termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plngerea.
n cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni romni
cu domiciliul n strainatate, n procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date: seria si
numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii
acestuia si statul emitent.
In cazul n care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele,
prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.
In situatia n care contravenientul este persoana juridica n procesul-verbal se vor face
mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de nmatriculare n registrul comertului si
codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.
Pentru indeplinirea procedurii contraventionale si aplicarea principiilor de drept in
materie, contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de
identitate ori documentele n baza carora se fac mentiunile obligatorii ale procesului verbal. In
caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si
subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici. Acestia nu intervin in calitate de agenti
constatatori ci in calitatea lor de agenti de ordine publica.
Semnarea electronic a proceselor-verbale contravenionale
O situaie aparte este aceea n care procesele-verbale de contravenie nu poart
semntura olograf a agentului constatator.
n acest sens trebuie avute n vedere prevederile Legii nr. 455/2001 privind semntura
electronic, care arat c nscris n forma electronic reprezint o colecie de date n form
electronic ntre care exist relaii logice i funcionale i care redau litere, cifre sau orice alte
caractere cu semnificaie inteligibil, destinate a fi citite prin intermediul unui program
informatic sau al altui procedeu similar, respectiv Semntura electronic reprezint date
n form electronic, care sunt ataate sau logic asociate cu alte date n form electronic i
care servesc ca metod de identificare (art. 4 pct. 2 i 3 din actul normativ menionat).
41
Din examinarea dispoziiilor Legii nr. 455/2001 rezult c un nscris n format

electronic purtnd o semntur electronic extins este asimilat n sistem electronic unui
nscris sub semntur privat, ns acesta este destinat folosirii strict n sistemul electronic.
Prin urmare, semntura electronic este specific nscrisurilor generate i utilizate n
sistem electronic, fapt enunat nc din art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semntura
electronic, potrivit cruia Prezenta lege stabilete regimul juridic al semnturii electronice
i al nscrisurilor n forma electronic, precum i condiiile furnizrii de servicii de
certificare a semnturilor electronice.
Ct privete contraveniile prevzute de art. 8 din Ordonana Guvernului nr. 15/2002,
privind fapta de a circula fr a deine rovinieta valabil, care pot fi constatate i prin mijloace
tehnice omologate, acestora le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraveniilor, act normativ care oblig la semnarea proceselorverbale contravenionale sub sanciunea nulitii absolute.
n acest sens, art. 17 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001 prevede c: Lipsa
meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i prenumele
contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei
svrite i a datei comiterii acesteia sau a semnturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. Nulitatea se constat i din oficiu.
Or, procesele-verbale contravenionale emise n temeiul Ordonanei Guvernului nr.
15/2002 sunt generate i semnate electronic, fiind transmise contravenienilor nu prin
intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de hrtie prin intermediul serviciilor potale.
Fa de aceast situaie, apreciem c, odat ce informaiile sunt create i certificate
prin semntur electronic n mediul electronic, acestea sunt destinate utilizrii lor exclusiv
n mediul electronic, astfel c este nelegal transpunerea lor pe hrtie pentru a fi transmise
ctre contravenieni.
Mai mult, Ordonana Guvernului nr. 2/2001 este anterioar Legii nr. 455/2001, astfel
c este de la sine neles c prevederile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001 nu se refer la
semnarea electronic a proceselor-verbale contravenionale de ctre agenii constatatori.
Alte elemente privind intocmirea procesului verbal

In momentul ncheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la
cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de
constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct n procesul-verbal la rubrica "Alte
mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului verbal.
Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de
contravenient. In cazul n care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa
semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste mprejurari, care trebuie sa fie
42
confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale
din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la
ncheierea procesului verbal n acest mod.
Cauzele de nulitate
Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele
si prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului
acesteia, a faptei savrsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator
atrage nulitatea procesului-verbal.
Nulitatea se constata si din oficiu.
Exemple
1. Lipsa ncadrrii juridice a unei a doua fapte contravenionale reinute n sarcina
contravenientului nu este de natur s atrag nulitatea procesului-verbal de
contravenie () ct vreme fapta contravenional svrit a fost descris fr
echivoc n procesul-verbal....
2. Drept motiv de nulitate absolut, petenta a invocat c fapta contravenional nu
exist ntruct pe nota de constatare este trecut oprirea, staionarea vehiculelor
pe trotuar, iar n procesul verbal de contravenie ocuparea abuziv a locurilor
de parcare cu abonament, ns, instana are n vedere c, n baza art. 17 din OG
nr. 2/2001, este sancionat cu nulitatea absolut a procesului verbal lipsa faptei
svrite, n cuprinsul procesului verbal ataat la dosar la fila 7 fiind indicat
fapta reinut n sarcina contravenientei .....
3. Lipsa consemnrii obieciunilor contravenientului.
n conformitate cu prevederile art. 16 al. 7 din acelai act normativ, n momentul
ncheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat s aduc la cunotina
contravenientului dreptul de a face obieciuni cu privire la coninutul actului de
constatare, obieciunile fiind consemnate distinct n procesul-verbal la
rubrica "Alte meniuni", sub sanciunea nulitii procesului-verbal.
Din interpretarea literar a acestui text de lege, rezult n mod indubitabil,
lipsit de echivoc, c agentul constatator are o astfel de ndatorire, numai n cazul
n care contravenientul este prezent la momentul la care se constat contravenia.
Ori n spea de fa, n raport de specificul faptei contravenionale deduse
43
judecii, contravenientul nu era prezent la momentul constatrii contraveniei,

aceasta fiind constatat prin intermediul mijloacelor tehnice specifice ale
sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare i control a rovignietei
SIEGMCR.
Pe de alt parte, chiar acceptnd c nu au fost respectate prevederile art. 16 al. 7
din OG 2/2001, o asemenea nclcare este sancionat cu nulitatea relativ, care
atrage anularea actului ntocmit n aceste condiii, numai n msura n care sa produs o vtmare, ce nu poate fi nlturat n alt fel. Ori petenta nu a
demonstrat c a suferit vreo vtmare, cu att mai mult cu ct prin intermediul
plngerii contravenionale formulate a avut posibilitatea de a invoca toate
neregulile referitoare cu privire la existena faptei contravenionale ori a
existenei vinoviei celui sancionat. n concret petenta chiar a formulat astfel de
aprri, care au fost analizate de ctre instana de fond, n condiiile art. 34 din
OG 2/2001
4. Lipsa menionrii n cuprinsul procesului-verbal de constatare a contraveniei a
locului n care a fost svrit fapta atrage nulitatea absolut a actului
administrativ atacat, n ceea ce privete contraveniile stabilite prin HCL viznd
fapte de nclcare a regulilor privitoare la parcare, staionare i oprire,
locul svririi contraveniei fiind esenial pentru a se putea verifica de ctre
instan existena faptei contravenionale
5. Incorecta consemnare a datei in procesul verbal: Aa cum a menionat instana
de fond i cum cunoate i recurentul, dispoziiile art. 17 din OG 2/2001 prevd
situaiile n care un proces verbal de constatare a contraveniilor este nul absolut,
printre acestea fiind i situaia n care din actul de constatare lipsete data
comiterii contraveniei. n mod evident prin dat a comiterii contraveniei se
nelege data la care fapta sancionabil contravenional a fost efectiv comis,
orice alt dat fiind exclus (cu excepia contraveniilor continue, nefiind cazul n
spe). Ori, procesul verbal de constatare a contraveniei nr. 118122, ntocmit de
Mun. Cluj-Napoca Direcia Poliia Comunitar apare ca fiind ntocmit la data
de 12.04.2009 pentru o fapt comis la o dat ulterioar 10.05.2009, acest lucru
fiind imposibil.
44
S ne reamintim...
Contraventia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si
sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt
ocrotite prin legea penala, adica de legea contraventionala. Procesul verbal de
contravenie este un act administrativ de autoritate ntocmit de agentul
constatator ca reprezentant al unei autoriti administrative, investit cu
autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin
ordinii sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se bucur
de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i poate fi
rsturnat cu probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil
care reglementeaz sarcina probei.
M2.U1.4. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor contraventionale

Definitie, scop, clasificare
Prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrangere sau de reeducare
aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de
comitere a unor noi contravenii atat de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre alte
persoane.
Aplicarea sanciunilor contravenionale are ca scop:
- ocrotirea valorilor sociale protejate de normele juridice contravenionale;
- reeducarea n spiritul respectrii ordinii de drept a persoanei care a comis cu
vinovie o contravenie prevzut n legea contravenional;
- prevenirea svririi de noi fapte antisociale atat de ctre contravenient, ct i de ctre
alte persoane.
In cazul n care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se
prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.
Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul
constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de
ndata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se
aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.
Sanctiunea se aplica n limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie
proportionala cu gradul de pericol social al faptei savrsite, tinndu-se seama de mprejurarile
n care a fost savrsita fapta, de modul si mijloacele de savrsire a acesteia, de scopul urmarit,
de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de
celelalte date nscrise n procesul-verbal.
45
Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei

savrsite.
Dup caracterul sanciunii, destinaia, modul de aplicare etc., sanciunile
contravenionale ar putea avea urmtoarea clasificare:
1. Potrivit subiectului rspunderii contravenionale, sanciunile se pot grupa n:
- sanctiuni aplicate persoanei fizice;
- sanctiuni aplicate persoanei juridice.
2. Potrivit destinaiei, sanciunile se divizeaz n:
- sanctiuni principale;
- sanctiuni complementare.
3. Potrivit intereselor afectate, sanciunile se pot grupa n:
- sanctiuni morale (avertismentul);
- sanctiuni materiale (amenda; munca n folosul comunitii);
- sanciuni ce afecteaz alte drepturi fundamentale ale persoanei (privarea de dreptul
de a desfura o anumit activitate).
- sanciuni de prevenire (acumulatoare) aplicarea punctelor de penalizare .
4. Potrivit competenei de aplicare, sanciunile contravenionale pot fi:
-aplicate numai de ctre instana de judecat (privarea de dreptul de a desfura o
anumit activitate, munca neremunerat n folosul comunitii);
-aplicate numai de ctre agentul constatator (avertismentul, aplicarea punctelor de
penalizare);
- aplicate atat de ctre instana de judecat, cat i de ctre agentul constatator
Principiul proportionalitatii
Principiul proportionalittii n impunerea sanctiunilor de ctre statele membre ale
Uniunii Europene a fost statuat si prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunittilor
Europene de la Luxembourg. Astfel, din cauza Comisia c. Greciei (Cauza C 210/1991) rezult
c, n absenta armonizrii legislatiei comunitare, statele membre sunt competente s adopte
acele sanctiuni pe care le consider necesare. Totusi CJCE a stabilit faptul c, atunci cnd
statele membre utilizeaz de aceast competent, sunt obligate s se conformeze legislatiei
comunitare si principiului proportionalittii n virtutea cruia msurile administrative si
sanctiunile stabilite nu trebuie s depseasc ceea ce este strict necesar pentru atingerea
obiectivelor urmrite, iar procedurile de control nu trebuie s fie nsotite de o sanctiune care
s fie att de disproportionat fat de gravitatea nclcrii nct aceasta s constituie un
obstacol al liberttilor conferite de Tratatul Comunittilor Europene.
46
Termene de prescriere a aplicarii sanctiuni contraventionale

Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 6 luni de la data
savrsirii faptei. In cazul contraventiilor continue, termenul de prescriere curge de la data
incetarii savarsirii faptei. Contraventia este continua in situatia in care incalcarea obligatiei
legale dureaza in timp.
Prin legi speciale pot fi prevazute si alte termene de prescriptie pentru aplicarea
sanctiunilor contraventionale.
In practica exista situatia in care o fapta ilicita a fost incriminata initial ca fapta penala,
trecand ulterior in sfera faptelor contraventionale. Se pune astfel problema identificarii
momentului in care incepe sa curga termenul de prescriptie. Astfel, cnd fapta a fost urmarita
ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie, prescriptia aplicarii
sanctiunii nu curge pe tot timpul n care cauza s-a aflat n fata organelor de cercetare sau de
urmarire penala ori n fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut nauntrul termenului
prevazut in situatiile anterioare. Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata
n termen de un an de la data savrsirii, respectiv constatarii faptei, daca prin lege nu se
dispune altfel.
In cazul n care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre
procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de
constatare a faptei, mpreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe
hotarrea judecatoreasca, se trimite de ndata organului n drept sa constate contraventia,
pentru a lua masurile ce se impun conform legii. Termenul de 6 luni pentru aplicarea
sanctiunii n acest caz curge de la data sesizarii organului n drept sa aplice sanctiunea.
Exemple
Amenda aplicat prin procesul-verbal se situeaz in afara limitelor legale.
Reindividualizarea sanctiunii sau anularea procesului verbal de
contravenie.
Principiul legalitatii sanctiunii potrivit prevederilor art 21 alin (3) din OG nr
2/2001:Sanciunea se aplica n limitele prevzute de actul normativ i trebuie
sa fie proporional cu gradul de pericol social al faptei svrite, inndu-se
seama de mprejurrile n care a fost svrit fapta, de modul i mijloacele de
svrire a acesteia, de scopul urmrit, de urmarea produs, precum i de
circumstanele personale ale contravenientului i de celelalte date nscrise n
procesul-verbal.Aplicarea unei sanctiuni nelegale conduce la nulitatea absolut
a procesului-verbal de contravenie, instana fiind investit doar cu verificarea
legalitii i temeiniciei procesului-verbal de contravenie prin care a fost aplicat
47
sanciunea amenzii contravenionale, fiind inadmisibil ca aceasta s procedeze la

ncadrarea juridic a faptei n raport cu starea de fapt reinut. Aceast
interpretare respect principiul legalitii rspunderii, nullum judicium sine lege.
Chiar dac n prim instan competena de soluionare a plngerii revine
judectoriei, instana de recurs competent este o instan de contencios
administrativ, potrivit dispoziiilor art. 34 alin. (2) din Ordonana Guvernului nr.
2/2001. Raportat la faptul c actul contestat este unul administrativ i instana
competent s soluioneze recursul este cea de contencios administrativ, rezult
c procedura aplicabil trebuie s respecte n toate etapele principiile dreptului
administrativ, neputndu-se concepe o procedur mixt n diverse faze
procesuale. Astfel, ntr-adevr, instana nu se poate substitui autoritii
administrative, singura competent s aplice sanciunea amenzii
contravenionale. Dispoziiile art. 34 alin. (1) din Ordonana Guvernului nr.
2/2001 conform crora, soluionnd plngerea, instana hotrte asupra
sanciunii, se refer la posibilitatea instanei de a verifica dac individualizarea
sanciunii a fost corect, n caz contrar instana putnd s micoreze cuantumul
amenzii, s nlocuiasc o sanciune mai grav cu una mai puin grav, s nlture
o sanciune complementar sau s i diminueze cuantumul, toate n limitele
prevzute de normele care stabilesc sanciunile contravenionale.
Identificati alte spete care sa puna in discutie stabilirea si aplicarea sanctiunii

contraventionale in limitele legii.
S ne reamintim...
Elemente constitutive ale contraventiei: obiectul, subiectul, latura obiectiva
(fapta) si latura subiectiva (vinovatia), trebuiesc indeplinite cumulativ pentru
fiecare contraventie. Lipsa oricareia dintre ele conduce la inexistenta
contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului.
M2.U1.5. Sanctiunile contraventionale

Sanctiunile contraventionale, in baza OG 2 din 2001, sunt principale si
complementare. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune
contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.
Sanctiunile contraventionale principale sunt:
a) avertismentul;
48
b) amenda contraventionala;
c) prestarea unei activitati n folosul comunitatii.
Sanctiunile contraventionale complementare sunt:
a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii;
b) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de
exercitare a unei activitati;
c) nchiderea unitatii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activitatii agentului economic;
f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de
comert exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala.
Sanctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gravitatea faptei.
Prin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni principale sau complementare.
Cnd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile
contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru
contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit n prezenta ordonanta
pentru prestarea unei activitati n folosul comunitatii.
Dei O.G. nr. 2/2001 nu prevede un tratament sancionator distinct pentru contravenia
n form simpl i cea n form continu, dimpotriv, ordonana recunoate unitatea de
contravenie, motiv pentru care se impunea respectarea principiului non bis in idem i
aplicarea unei singure sanciuni principale.
Avertismentul consta n atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra
pericolului social al faptei savrsite, nsotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.
Putem afirma ca este o sanctiune morala si este importanta pe linia realizarii functiei
educatoare a raspunderii contraventionale.
Avertismentul se aplica n cazul n care fapta este de gravitate redusa.
Avertismentul se poate aplica si n cazul n care actul normativ de stabilire si
sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.
Amenda contraventionala are caracter administrativ si se aplic pentru fapte cu un
grad de pericol social mai mare decat n cazul aplicrii avertismentului, fiind ntalnit cel mai
frecvent n legislaie
Limita minima a amenzii contraventionale este de data de actul normativ si are
anumite limite minime si maxime generice functie de emitentul actului normativ si limite si
maxime specifice functie de fapta si domeniul faptei ilicite.
49
Avertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient

persoana fizica sau juridica.
Pentru contraventiile savrsite de minorii care au mplinit 14 ani minimul si maximul
amenzii stabilite n actul normativ pentru fapta savrsita se reduc la jumatate.
n toate sistemele de drept amenda reprezinta o forma de micsorare silita a
patrimoniului contravenientului, de cele mai multe ori sanctiunea constnd n sume de bani
ale caror limite sunt stabilite prin lege dar poate fi vorba si de procente din valori, tarife precis
determinate, valoarea n bani a impozitului sau a taxei neplatite sau valoarea n bani a
operatiunii ilegale. Interesant este faptul ca unele state au prevazut un sistem aparte de
stabilire a amenzii, exemple n acest sens fiind Spania unde se face vorbire de unitati-amenda
sau Republica Moldova unde este valabil sistemul unitatilor conventionale, o unitate fiind
egala cu 20 de lei moldovenesti.
Prestarea unei activitati n folosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si
numai pe o durata ce nu poate depasi 300 de ore. Prestarea unei activitati n folosul
comunitatii se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice. Aceasta sanctiune se
stabileste alternativ cu amenda.
De asemenea aceasta sanctiune poate fi aplicata prin inlocuire a sanctiunii principale
amenda, in cazul n care contravenientul nu a achitat amenda n termen de 30 de zile de la
ramnerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite. In acesta situatie
organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza
teritoriala s-a savrsit contraventia, n vederea nlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii
contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, tinndu-se seama de partea
din amenda care a fost achitata.
Procedura inlocuirii este de competenta instantelor de judecata. Astfel, la primul
termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un
termen de 30 de zile, n vederea achitarii integrale a amenzii. n cazul n care contravenientul
nu achita amenda n termenul prevazut, instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu
sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Hotararea prin care s-a
aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa numai apelului."
Minorul care nu a mplinit vrsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei
activitati n folosul comunitatii.
Desi in majoritatea statelor europene, munca n folosul comunitatii este o sanctiune
foarte des aplicabila cu efecte vizibile pe plan social, societatea romneasca nu a primit cu
foarte multa deschidere acest nou tip de sanctiune, ea fiind introdusa pe fondul tendintei de
armonizare a legislatiei Romniei cu cea a Uniunii Europene. Dezbaterile doctrinare pe
aceasta tema au pus n discutie avantajele de ordin educational si moral dar si neadaptarea
50
acestei sanctiuni la adevaratele realitati ale unei societati n care se simte nca nevoia aplicarii
unor forme de constrictie mult mai dure pentru a preveni fenomenul contraventional.
Confiscarea. Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea poate dispune si confiscarea
bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. In toate situatiile agentul
constatator va descrie n procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua n privinta lor
masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, facnd mentiunile
corespunzatoare n procesul-verbal.
In cazul n care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii
lor n lei. Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor
confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane dect contravenientul, n procesul-verbal
se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza
motivele pentru care identificarea nu a fost posibila.
Un aspect controversat nca, este caracterul, considerat de catre unii doctrinari, ilegal
al confiscarii bunurilor care nu apartin contravenientului, aratand lipsa de efect moralizatorsanctionator pe plan social al acestei sanctiuni. Alte aspecte in inscrise in aceeasi nota sunt
ineficacitatea avertismentului aplicat unui contravenient n lipsa acestuia precum si limitele
exagerat de mari ale unor amenzi contraventionale n raport cu anumite amenzi penale.
O alta discutie se poate face cu privire la masura confiscarii anumitor bunuri care
depasesc cu mult gradul de periculozitate al contraventiei. In aceasta situatie se afla si
confiscarea mijloacelor de transport. Totodat, este adevrat c, desi n majoritatea cazurilor
msura confiscrii mrfurilor pentru care nu exist documente de transport se aplic automat
de ctre agentii constatatori odat cu constatarea faptei contraventionale, totusi msura
confiscrii mijlocului de transport nu se aplic automat, ci doar rareori, constituind situatia de
exceptie.
Din interpretarea dispoziiilor legale se poate constata faptul c msura confiscrii
mijlocului de transport n materie contraventional, pentru fapta prevzut de art. 14 alin. 1
lit. e din OUG nr. 12/2006, se poate aplica cu mai mult usurint dect n situatia svrsirii
unor fapte prevzute de legea penal pentru care, de altfel, pericolul social abstract este mai
ridicat dect n cazul faptelor contravenionale.
n acest sens, trebuie mentionat Decizia n interesul legii nr. 18/2005 pronunat de
.C.C.J. prin care s-a statuat faptul c msura de siguran a confiscrii speciale a mijlocului
de transport se va dispune, n temeiul art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, raportat la art.
118 lit. b teza I din Codul penal (art. 112 NCP, n.n.), numai n cazul n care se dovedeste c
acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitile normative ale
infraciunilor prevzute de art. 2-10 din Legea nr. 143/2000, precum si n cazul n care se
dovedeste c mijlocul de transport a fost fabricat, pregtit ori adaptat n scopul realizrii
laturii obiective a acestor infraciuni.
51
Mai mult, n timp ce art. 118 C.pen. stipuleaz la alin.1 lit. b faptul c bunurile care au
fost folosite, n orice mod, la svrsirea unei infraciuni, sunt supuse confiscrii speciale dac
sunt ale infractorului sau dac, aparinnd altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii
lor, n cazul art. 14 alin. 1 lit. e din O.U.G nr. 12/ 2006 nu se mai impun asemenea
condiionri privind proprietatea bunurilor, rezultnd astfel faptul c n cazul acestor
contravenii, msura confiscrii mijlocului de transport se poate aplica indiferent dac acesta
este proprietatea contravenientului si indiferent dac, fiind proprietatea unei alte persoane,
aceasta a stiut sau nu de scopul folosirii lui.
Totusi, avnd n vedere valoarea unui asemenea mijloc de transport (de peste 30 000
Euro), msura confiscrii acestuia, n materie contravenional, ridic probleme n ceea ce
priveste nclcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiional la Convenia European a Drepturilor
Omului.
Mai mult in art 112 al NCP se prevede la alin.2 ca In cazul prevazut in alin.(1) lit.b)
si c), daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si
gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent banesc, tinand seama de
urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia bunului la aceasta. Daca
bunurile au fost produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii faptei prevazute de legea
penala, se dispune confiscarea lor in intregime iar la alin. (3) ca In cazurile prevazute la
alin.(1) lit. b) si c), daca bunurile nu pot fi confiscate intrucat nu apartin infractorului, iar
persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul in bani
al acestora, cu aplicarea dispozitiilor alin. (2).
Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea
temporar aplicat persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea
acesteia de un drept special. Este aplicat n cazul n care activitatea a fost folosit la
svrirea contraveniei sau n cazul n care contravenia reprezint o nclcare a regulilor de
desfurare a acestei activiti.
O situatie paradoxala este data posibilitatea propusa de legislatia n vigoare de a
aplica, alaturi de sanctiunea avertismentului - care are un caracter strict si profund moralizator
- o alta sanctiune complementara care se soldeaza de cele mai multe ori cu un rezultat destul
de grav fata de contravenient si anume suspendarea dreptului de a conduce pe un timp limitat
sau imobilizarea vehiculului. Rostul aplicarii unor asemenea sanctiuni complementare n
materie de circulatie ni se pare oportun, numai n situatia n care sanctiunea principala ar fi
amenda, avnd un pur caracter pecuniar si care presupune prin nsasi natura ei o penalizare
efectiva, resimtita financiar de conducatorul auto. Nu ntelegem, nsa, rostul acestora alaturi
de avertisment, rolul avertismentului fiind acela de a avea un caracter blnd tocmai prin faptul
ca se limiteaza la a atentiona contravenientul, fara a-l supune la efecte mai grave.
52
S ne reamintim...
Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita penala, fata de
abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara. Elementul comun prin care
cele trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si
socialmente periculos.
Gasiti in cuprinsul actelor normative fapte contraventionale care prevad pe

langa o pedeapsa principala si pedepse complementare. Sursa
www.cdep.ro/repertoriulegislativ
M2.U1.6. Rezumat
Raspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte
contraventionale. In procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita
din constatarea contraventiei de catre organele abilitate. Fazele procedurale privind
constatarea contraveniei sunt:
- luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei dispoziii
legale;
- constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor observate personal
de ctre agentul constatator, a relatrilor autorului, victimelor, martorilor,
precum i a altor probe
- stabilirea identitii contravenientului
- stabilirea mprejurrilor n care s-a svrit contravenia;
- stabilirea actului normativ care prevede contravenia;
- stabilirea pagubelor materiale
- stabilirea rspunderii fptuitorului.
Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator,
numele si prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa
denumirii si a sediului acesteia, a faptei savrsite si a datei comiterii acesteia sau a
semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se
constata si din oficiu
Prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrangere sau de
reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia
i al prevenirii de comitere a unor noi contravenii atat de ctre contravenientul
nsui, cat i de ctre alte persoane.
53
Sanctiunile contraventionale, in baza OG 2 din 2001, sunt principale si

complementare. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune
contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.
Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 6 luni de la
data savrsirii faptei. In cazul contraventiilor continue, termenul de prescriere curge
de la data incetarii savarsirii faptei.
Unitatea de nvare M2.U2. Executarea contraventiilor

54
Cuprins
M2.U2.1. Introducere..........................................................................................55
M2.U2.2. Obiectivele unitatii de invatare...........................................................55
M2.U2.3. Inmanarea/comunicarea procesului verbal .........................................56
M2.U2.4. Prescriptia executarii contraventiei.....................................................58
M2.U2.5. Executarea benevola si executarea silita a contraventiei....................61
M2.U2.6. Rezumat...............................................................................................65
Prin executarea contraventiei se restabileste ordinea de drept tulburata prin
savarsirea faptei contraventionale. Astfel executarea contraventiei reprezinta
chiar esenta raportului juridic de constrangere, asigurandu-se functiilor acestuia
si anume: functia de sanctionare si restabilire a ordinii de drept, functia
preventiva si functia educativa.
Pentru ca aceste scopuri s e realizate este ns necesar contientizarea sa de
ctre toi reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i respectiv
executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care trebuie s urmreasc,
cu respectarea regulilor i termenelor prevzute de actele normave menionate,
executarea lor.
Lipsirea de ecien a textelor de lege ce prevad sanctiuni contraventionale,
printr-o lips de rol activ a autoritilor competente, cu consecina neexecutrii
sanciunilor contravenionale sau a tergiversrii executrii acestora constituie, n
esen, o nclcare a legii, imputabil autoritilor n cauz.
studeni a importantei executarii pedepselor contraventionale si totodata
mecanismele prin care aceasta se poate infaptui.
inteleaga si sa aplice corect procedura de executare a pedepsei contraventionale,
constatate daca sunt indeplinite cerintele legale pentru executarea pedepsei
contraventionale;
verifice implinirea termenelor de prescriptie;
55
M2.U2.3. Inmanarea/ comunicarea procesului verbal

Nu se poate vorbi de executarea pedepselor contraventionale fara aducerea la
cunostinta contravenientului a sanctiunii primite si a obligatiei de executare a pedepsei. Astfel
momentul inmanarii/comunicarii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
este un moment important, reprezintand momentul nasterii obligatiei de executare benevola
dupa curgerea caruia ia nastere dreptul statului de a trece la executarea silita a
contravenientului.
OG 2 din 2001 prevede ca procesul-verbal se va nmna sau, dupa caz, se va
comunica, n copie, contravenientului de catre organul care a aplicat sanctiunea, n termen de
cel mult o luna de la data aplicarii acesteia. Comunicarea se face, daca este cazul, si catre
partea vatamata si proprietarului bunurilor confiscate.
n situatia n care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost
obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si nstiintarea de
plata. n nstiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii
amenzii la institutiile abilitate sa o ncaseze, potrivit legislatiei n vigoare si, dupa caz, a
despagubirii, n termen de 15 zile de la comunicare, n caz contrar urmnd sa se procedeze la
executarea silita.
Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la
ncheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si nstiintarea de plata se nmneaza
contravenientului, facndu-se mentiune n acest sens n procesul-verbal. Contravenientul va
semna de primire. Aceste dispozitiile se aplica si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li
se comunice copia de pe procesul-verbal, daca sunt prezente la ncheierea acestuia.
In cazul n care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze
procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a nstiintarii de plata se face de catre agentul
constatator n termen de cel mult o luna de la data ncheierii.
Comunicarea procesului-verbal si a nstiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de
primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare
se consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor.
Prin Decizia ICCJ nr. 7 din 2013, se statueaza ca modalitatea de comunicare a
procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii de plat, prin afiare la domiciliul sau sediul
contravenientului, este subsidiar comunicrii prin pot, cu aviz de primire.
Cerina comunicrii procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii de plat este
ndeplinit i n situaia refuzului expres al primirii corespondenei, consemnat n procesulverbal ncheiat de funcionarul potal.
Urmare sesizrii formulate de Ministrul Justiiei, s-a verificat jurisprudena la nivelul
ntregii ri, constatndu-se c, n soluionarea plngerilor contravenionale i a contestaiilor
56
la executare, instanele de judecat nu au un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea

i aplicarea dispoziiilor art. 27 alin. (1) teza I din Ordonana Guvernului nr.2/2001 privind
regimul juridic al contraveniilor sub aspectul caracterului alternativ sau subsidiar al celor
dou modaliti de comunicare prevzute de text.
Problema de drept s-a ridicat n acele contestaii la executare i plngeri
contravenionale n care demersul de interpretare a dispoziiilor legale enunate anterior a fost
necesar, n vederea aplicrii dispoziiilor art. 14 alin. (1) i art. 25 alin. (2) din Ordonana
Guvernului nr.2/2001 referitoare la prescripia executrii sanciunilor contravenionale,
respectiv pentru determinarea momentului de la care ncepe s curg termenul de decdere, de
15 zile, prevzut de art. 31 alin. (1) din acelai act normativ.
n contextul problemelor de drept prezentate, instanta a apreciat c urmtoarele soluii
sunt n litera i spiritul legii:
1. n interpretarea i aplicarea dispoziiilor art. 27 alin. (1) teza I din Ordonana
Guvernului nr. 2/2001, modificat i completat raportat la art. 14 alin. (1) i art. 25 alin. (2)
din acelai act normativ, atunci cnd persoana sancionat nu a fost prezent la ntocmirea
procesului verbal sau a refuzat s primeasc un exemplar al acestuia, precum i atunci cnd
sanciunea s-a aplicat de o alt persoan sau un alt organ dect agentul constatator, cerina
comunicrii procesului verbal i a ntiinrii de plat, n scopul ntreruperii prescripiei
executrii sanciunii contravenionale este ndeplinit la data la care procesul verbal a fost
depus la oficiul potal, pentru expediere, indiferent de data la care corespondena a ajuns la
destinatar.
2. n interpretarea i aplicarea dispoziiilor art. 27 alin. (1) teza I din Ordonana
Guvernului nr. 2/2001, modificat i completat raportat la art. 31 alin. (1) din acelai act
normativ, comunicarea prin afiare este subsidiar comunicrii prin pot cu aviz de primire.
Atunci cnd persoana sancionat nu a fost prezent la ntocmirea procesului verbal ori
a refuzat primirea acestuia, precum i atunci cnd sanciunea a fost aplicat de o alt persoan
sau un alt organ dect agentul constatator, termenul de decdere n care se poate formula
plngerea curge de la data la care persoana sancionat sau cei nsrcinai cu primirea
corespondenei (n cazul contravenientului persoan juridic) au primit procesul - verbal, prin
luare de semntur ori atunci cnd s-a refuzat expres primirea corespondenei, iar refuzul a
fost consemnat n procesul verbal ncheiat de funcionarul potal.
n cazul refuzului tacit, dedus din neprezentarea la oficiul potal, n vederea ridicrii
corespondenei, termenul pentru formularea plngerii curge de la data afirii actului la
domiciliul sau sediul contravenientului.
57
S ne reamintim...
Inmanarea/comunicarea
procesului
verbal
de
constatare
si
sanctionare a contraventiei reprezinta momentul nasterii obligatiei de

executare benevola a sanctiunii, dupa curgerea caruia ia nastere dreptul
statului de a trece la executarea silita a contravenientului
Comunicarea procesului-verbal si a nstiintarii de plata se face prin posta,
cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului.

Operatiunea de afisare se consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de cel putin
un martor.
Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenie i a
ntiinrii de plat, prin afiare la domiciliul sau sediul contravenientului, este

subsidiar comunicrii prin pot, cu aviz de primire.
M2.U2.4. Prescriptia executarii contraventiei

n ceea ce privete prescripia executrii sanciunii contravenionale, prin art. 14 alin.
(1) din Ordonana Guvernului nr.2/2001 se arat c aceasta intervine atunci cnd procesul
verbal de constatare a contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun
de la data aplicrii sanciunii, prescripia putnd fi constatat, potrivit alin. (2) al aceluiai
articol, i n procedura plngerii contravenionale.
Referitor la momentul de la care ncepe s curg termenul de 15 zile, pentru
formularea plngerii contravenionale, n art. 31 alin. (1) se arat c acesta este reprezentat, fie
de data nmnrii, fie de data comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i de
aplicare a sanciunii.
Din interpretarea logic i sistematic a dispoziiilor legale enunate anterior, rezult
c, n situaia n care contravenientul a fost prezent la constatarea contraveniei, iar agentul
constatator aplic sanciunea prin acelai act, o copie a procesului verbal i a ntiinrii de
plat i se nmneaz acestuia, caz n care va semna de primire, iar de la acest moment ncepe
s curg termenul de 15 zile, pentru formularea plngerii contravenionale.
n aceast situaie nu se pune problema ntreruperii prescripiei executrii sanciunii
contravenionale, deoarece prescripia nici nu a nceput s curg, sanciunea aplicat fiindu-i
comunicat contravenientului de agentul constatator prin nmnarea direct a actului.
n schimb, n ipotezele n care contravenientul nu este prezent la constatarea faptei ori
atunci cnd, dei prezent, refuz s primeasc procesul verbal de constatare i sancionare
contravenional i ntiinarea de plat, precum i atunci cnd sanciunea se aplic de o alt
persoan sau organ dect agentul constatator, actul astfel ncheiat, nemaiputnd fi nmnat
58
persoanei sancionate, va fi comunicat acesteia n cel mult o lun de la data aplicrii

sanciunii.
Ca atare, pentru a putea produce efecte juridice, procesul verbal de constatare i
sancionare contravenional trebuie comunicat.
I. Din perspectiva prescripiei executrii sanciunii contravenionale, se observ c
termenul de o lun, prevzut de art. 14 alin. (1) i art. 25 alin. (2) din Ordonana Guvernului
nr. 2/2001 este un termen special de prescripie a crui mplinire atrage stingerea dreptului
autoritii de a obine executarea sanciunii contravenionale aplicate.
Instituirea acestui termen special de prescripie are, pe de o parte, un rol preventiv, de
a avertiza autoritatea asupra consecinelor necomunicrii actului n intervalul de timp prevzut
de lege, iar pe alt parte, de a sanciona comportamentul acesteia, atunci cnd termenul a fost
depit n mod culpabil, fr a se proceda la comunicarea actului de constatare i sancionare a
faptei contravenionale.
ntreruperea cursului prescripiei se va realiza prin comunicarea procesului verbal de
constatare i sancionare a contraveniei, iar pentru producerea efectului ntreruptiv de
prescripie este obligatoriu ca actul comunicrii s se situeze n interiorul termenului de o lun
care ncepe s curg de la data aplicrii sanciunii.
Din perspectivele analizate, se ridic problema dac, pentru a produce efectul
ntreruptiv de prescripie, este necesar ca o astfel de comunicare s fie primit efectiv de ctre
persoana sancionat ori dac este necesar i suficient expedierea corespondenei de ctre
organul constatator sau, dup caz, de organul care a aplicat sanciunea.
n opinia ICCJ, pentru a se produce efectul ntreruptiv de prescripie este necesar i
suficient expedierea actului, ctre contravenient, prin pot cu aviz de primire, aceasta
reprezentnd o comunicare apt a fi primit, fr a mai fi necesar s se atepte ori s se
realizeze o primire efectiv a actului din partea destinatarului, pentru ca, mai apoi, n funcie
de atitudinea acestuia, s se procedeze la afiarea actului.
n aceast interpretare i aplicare a legii se poate considera c au existat diligenele
necesare din partea organului constatator i/sau sancionator, pentru conservarea dreptului su,
de a obine executarea sanciunii i pentru ndeplinirea obligaiei legale de comunicare.
Pe de alt parte, nu sunt validate comportamentele abuzive i dilatorii din partea
persoanelor sancionate contravenional care, amnnd ori refuznd primirea corespondenei,
pot determina depirea termenului de prescripie prevzut de lege i, ca atare, ineficacitatea
actului sancionator.
Exemple
Prescriptia executarii sanctiunii contraventionale. Mijlocul
procedural prin care poate fi invocata.
In conditiile in care se prevede expres ca sanctiunea necomunicarii
59
procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei in termen de o

luna este prescriptia executarii amenzii, ceea ce constituie un incident ce
impiedica executarea silita, iar potrivit prevederilor art.399 C.proc.civ
impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se
poate face contestatie la executare, este evident ca folosirea contestatiei la
executare in aceasta situatie constituie singurul mijloc procedural pus la
dispozitia partii pentru invocarea unei asemenea neregularitati.
Invocarea acestui motiv pe calea plangerii contraventionale nu este posibila,
intrucat aceasta cale vizeaza nelegalitatea sau netemeinicia procesului-verbal;
or, necomunicarea acestuia in termen este un fapt ulterior.
Este adevarat ca sanctiunea prescriptiei prezinta in acest caz trasaturi
atipice, generate insa de regimul special al materiei contraventiilor, deoarece,
chiar daca se refera la dreptul de a cere executarea silita, termenul nu curge
conform regulii generale prevazute de art.405 alin.2 C.proc.civ. de la data cand
se naste dreptul de a cere executarea silita, care este data la care a expirat
termenul pentru formularea contestatiei sau data la care hotararea prin care s-a
solutionat plangerea a ramas irevocabila si deci organul de executare poate
proceda la executare. Aceasta imprejurare nu este insa de natura sa inlature
concluzia formulata anterior, fata de existenta unei dispozitii legale exprese in
acest sens care prevede sanctiunea nerespectarii acestei dispozitii legale de
catre organul constatator.
In aceste conditii, intrucat legea nu numai ca permite, ci chiar obliga la
folosirea caii procedurale a contestatiei la executare, motivul invocat de
contestator nu poate fi analizat pe calea plangerii contraventionale. (Sent. Civ.
2256/2006)
S ne reamintim...
Prescriptia intervine atunci cnd procesul verbal de constatare a
contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun de la

data aplicrii sanciunii
Termenul de o luna este un termen special de prescripie a crui

mplinire atrage stingerea dreptului autoritii de a obine executarea
sanciunii contravenionale aplicate
Prescripia poate fi constatat i n procedura plngerii

contravenionale.
60
M2.U2.5 Executarea benevola si executarea silita a sanctiunii contraventionale

Executarea benevola a sanctiunii contraventionale
Procesul-verbal neatacat n termenul prevazut la art. 31, precum si hotarrea
judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plngerea constituie titlu executoriu, fara
vreo alta formalitate.
Contravenientul poate achita, pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data
ncheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din
minimul amenzii prevazute n actul normativ, agentul constatator facnd mentiune despre
aceasta posibilitate n procesul-verbal. n actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta
posibilitate trebuie mentionata n mod expres.
Termenele statornicite pe ore ncep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar
termenul care se sfrseste ntr-o zi de sarbatoare legala sau cnd serviciul este suspendat se va
prelungi pna la sfrsitul primei zile de lucru urmatoare.
In cea ce priveste locul executarii, amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi
achitate la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. S.A. sau la unitatile Trezoreriei
Statului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se achita la Casa de Economii si
Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale
altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de
localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta
contravenientului ori de locul savrsirii contraventiei, precum si la ghiseul unic din punctele de
trecere a frontierei de stat a Romniei.
Dovada executarii se face prin preda de catre contravenient agentului constatator sau
se trimite prin posta organului din care acesta face parte, a unei copii de pe chitanta.
Amenzile contraventionale pot fi achitate si prin intermediul instrumentelor de plata
electronica n cadrul Ghiseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de Minsterul
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, parte a Sistemului e-guvernare, din cadrul
Sistemului Electronic National. n acest caz:
a) achitarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de
cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de Ghiseul virtual de plati, aceasta specificnd
data si ora efectuarii platii;
b) se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont
sau de pe dovada de plata emisa de Ghiseul virtual de plati catre agentul constatator sau
organul din care acesta face parte.
Dispozitiile art. 28 din OG 2 se aplica si n cazurile prevazute la art. 10 alin. (2), daca
contravenientul achita jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ pentru
61
fiecare dintre contraventiile constatate, fara ca prin totalizare sa se depaseasca maximul

prevazut pentru contraventia cea mai grava.
Executarea silita sanctiunilor contraventionale
Punerea n executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:
a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cte ori nu se
exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei n termenul
prevazut de lege;
b) de catre instanta judecatoreasca, n celelalte cazuri
Avertismentul se adreseaza oral atunci cnd contravenientul este prezent la
constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator. In celelalte cazuri
avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a
contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare.
Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin nlocuirea amenzii contraventionale cu
avertisment, comunicarea acesteia se face prin ncunostintare scrisa.
n vederea executarii amenzii, organele abilitate vor comunica din oficiu procesulverbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu plngere n
termenul legal, n termen de 30 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz,
dispozitivul hotarrii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plngerea, n termen de
30 de zile de la data la care hotarrea a devenit irevocabila, astfel:
a) pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate
ale unitatilor administrativ-teritoriale n a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul
persoana fizica sau, dupa caz, si are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica;
b) pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate
ale unitatilor subordonate Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare
Fiscala, n a caror raza teritoriala si are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica.
Executarea se face n conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea
silita a creantelor fiscale.
Impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, n conditiile
legii.
n cazul n care contravenientul nu a achitat amenda n termen de 30 de zile de la
ramnerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza
instanta n circumscriptia careia s-a savrsit contraventia, n vederea nlocuirii amenzii cu
62
sanctiunea prestarii unei activitati n folosul comunitatii, tinndu-se seama, dupa caz, si de
partea din amenda care a fost achitata.
n cazul n care contravenientul, citat de instanta, nu a achitat amenda n termenul
prevazut de lege, instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu sanctiunea prestarii unei
activitati n folosul comunitatii pe o durata maxima de 50 de ore, iar pentru minori ncepnd cu
vrsta de 16 ani, de 25 de ore.
Hotarrea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati n folosul
comunitatii este supusa recursului.
Urmarirea punerii n executare a sentintelor se realizeaza de catre serviciul de
executari civile de pe lnga judecatoria n a carei raza s-a savrsit contraventia, n colaborare
cu serviciile specializate din primarii.
Executarea sanctiunilor contraventionale complementare se face potrivit dispozitiilor
legale.
Confiscarea se aduce la ndeplinire de organul care a dispus aceasta masura, n
conditiile legii.
In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu
exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de ndata celui
n drept.
Daca bunurile supuse confiscarii au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite
celui n drept o despagubire care se stabileste n raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.
In scopul executarii despagubirii stabilite pe baza de tarif actele prevazute la art. 39
alin. (2) din OG 2 din 2001, se comunica si partii vatamate, care va proceda potrivit
dispozitiilor legale referitoare la executarea silita a creantelor.
Exemple
Termenul n care se poate solicita nlocuirea amenzii
contravenionale cu prestarea unei activiti n folosul comunitii
Conform art. 131 din O.G. nr. 92/2003, dreptul de a cere executarea
silit a creanelor fiscale se prescrie n termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a
anului urmtor celui n care a luat natere acest drept, iar acest termen de
prescripie se aplic i creanelor provenind din amenzi contravenionale.
Procesul-verbal n discuie a fost ncheiat n cursul anului 2004, astfel
c executarea silit se putea realiza cel mai trziu pn la data de 1 ianuarie
2010, iar prescripia afecteaz inclusiv dreptul de a solicita nlocuirea amenzii
contravenionale cu prestarea unei activiti n folosul comunitii, plasat n
faza executrii sanciunii.
63
Reinnd i faptul c nu exist cauze de ntrerupere sau suspendare a

cursuluiprescripiei n sensul art. 132-133 din Codul de procedur fiscal,
nscrisurile comunicate de recurent atestnd faptul c nici nu s-a procedat la
nceperea executrii silite a intimatului, iar sesizarea instanei s-a fcut dup
data de 1 ianuarie 2010, se constat c dispoziiile privind prescripia dreptului
sunt pe deplin aplicabile
S ne reamintim...
.
Procesul-verbal neatacat n termenul prevazut la art. 31, precum si
hotarrea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plngerea

constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate
Termenele statornicite pe ore ncep sa curga de la miezul noptii zilei

urmatoare, iar termenul care se sfrseste ntr-o zi de sarbatoare legala sau
cnd serviciul este suspendat se va prelungi pna la sfrsitul primei zile de
lucru urmatoare
Dovada executarii se face prin preda de catre contravenient agentului

constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, a
unei copii de pe chitanta
Punerea n executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face

astfel:
a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cte
ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a
contraventiei n termenul prevazut de lege;
b) de catre instanta judecatoreasca, n celelalte cazuri
M1.U3.6. Rezumat
Executarea pedepselor
stabilite prin procesul verbal de constatare a
contraventiei si de aplicare a ssanctiunilor contraventionale cunoaste

urmatoarele momente/etape importante:
1. inmanarea sau comunicarea procesului verbal, dupa caz
2. verificarea indeplinirii procedurii de comunicare in termenul si
modalitatile prevazute de lege
3. executarea benevola a pedepsei, iar in caz contrar
4. executarea silita a pedepsei.
64
5. verificarea termenului de prescriptie a executarii
Unitatea de nvare M2.U3. Cile de atac; Plangerea

contraventionala si apelul
Cuprins
M2.U3.1. Introducere....................................................................................................66
M2.U3.3. Plangerea contraventionala: scop, definitie, persoane interesate, instanta
competenta, posibilele solutii....................................................................................................67
M2.U3.4. Termenul de decadere....................................................................................78
65
M2.U3.5. Alte elemente privind procedura contraventionala........................................81

M2.U3.6. Rezumat.........................................................................................................87
Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine statator,
independent si fata de regimul administrativ, presupune rezolvarea n mod
corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei proceduri referitoare la constatarea
contraventiei, aplicarea sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac.
Procedura contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 4 faze
(etape):
- constatarea contraventiei
- aplicarea sanctiunilor contraventionale
- executarea sanctiunilor contraventionale
- caile de atac
Realiznd analiza primelor trei elemente se constata ca procedura
contraventionala este asezata la granita dintre procedura penala si procedura
civila, sub aspecte care tin de individualizarea sanctiunilor sau de masura
confiscarii care pastreaza mult din tiparul confiscarii prezentate de textul Codului
penal.
Prin urmare, desi respecta regulile unei proceduri civile tipice, procedura
contraventionala este una mult mai complexa, iar cteva dintre problemele
controversate prezentate demonstreaza necesitatea elaborarii unei proceduri
contraventionale de sine statatoare care sa stabileasca un set mult mai precis si mai
bine definit de norme aplicabile n acest domeniu.

studeni a elementelor necesare intelegerii procedurii de atac a proceselor verbale
de constatarea contraventiei, care desi sunt prezentein dreptul contraventional ele
fac legatura cu materiile de baza in domeniu, drept procesual civil si drept
procesual penal.
inteleaga locul si rolul contestatiei, plangerii impotriva proceselor verbale de
constatarea contraventiei
determine corect instanta competenta;
identifice elementele in baza carora se formuleaza plangerea, contestatia;
identifice corect momentul in care incepe sa curga termenul de contestare si de
66
atac cu apel
M2.U3.3. Plangerea contraventionala: scop, definitie,

instanta competenta, posibilele solutii
persoane interesate,
Procesul verbal de constatare a contraventiei prin care s-a aplicat o sanctiune

principala sau complementara fiind un act administrativ este executoriu din oficiu.
Calea specifica de atac n materie contraventionala este plngerea. Ea este considerata
o cale de atac ordinara "apta de a fi utilizata mpotriva tuturor sanctiunilor contraventionale,
indiferent de motivele invocate".
Plngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile admise
de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicitnd organelor competente sa
le anuleze ori sa le modifice.
Plngerea este o cale evolutiva de atac, adica o cale prin care se ataca la judecatorie o
hotarre data de un organ obstesc sau administrativ cu caracter jurisdictional, fie un act
administrativ n cazuri specificate de legea speciala.
ntr-adevar, att Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor ct si alte acte normative prevad ca "mpotriva procesului verbal de constatare
a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plngere n termen de 15 zile de la data
nmnarii sau comunicarii acestuia".
De asemenea prin plangerea contraventionala se intelege cererea prin care
contravenientul contesta, in fata instantei, legalitatea si/sau temeinicia procesului verbal de
contraventie incheiat de organul constatator.
Persoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt:
- contravenientul, care ataca legalitatea si/sau temeinicia procesului verbal de
contraventie incheiat de organul constatator.
- partea vatamata care poate face plngere numai n ceea ce priveste despagubirea
- persoana carea ii apartin bunurile confiscate, altula dect contravenientul, numai n
ceea ce priveste masura confiscarii.
Instanta competenta
Conform noilor prevederi, plangerea se depune la judecatoria in a carei circumscriptie
a fost savarsita contraventia, spre deosebire de prevederile anterioare care aratau ca plngerea
nsotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din
67
care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa nmneze
depunatorului o dovada n acest sens si ca plngerea mpreuna cu dosarul cauzei se trimit de
ndata judecatoriei n a carei circumscriptie a fost savrsita contraventia.
Odata investita cu judecarea cauzei, judecatoria va fixa un termen de judecata, care nu
poate depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care
a facut plngerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati n procesulverbal sau n plngere, precum si a oricaror alte persoane n masura sa contribuie la rezolvarea
temeinica a cauzei.
Acestea din urma pot fi considerate:
contravenientul (daca nu el a facut plangerea);
partea vatamata (daca nu ea a facut plangerea);
martorii care au semnat in procesul verbal de constatare a
contraventiei;
agentul constatator (daca nu a aplicat el sanctiunea)
In cazul n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie,
judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata n procesul-verbal de constatare a
contraventiei.
Instanta competenta sa solutioneze plngerea asculta pe cel care a facut-o si pe
celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute
de lege, necesare n vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste
asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
Instana nvestit cu soluionarea unei plngeri contravenionale este singura care
trebuie s stabileasc dincolo de orice ndoial rezonabil, n baza probatoriului administrat,
eventuala vinovie a contravenientului, ci nu s fac o aplicare strict a regulii onus
probandi incumbit actori, iar n msura n care contravenientul se afl n situaia de a nu
putea propune probe i deci de a nu se putea apra efectiv, s-i fie respins plngerea
contravenional pe considerentul c nu a putut s dovedeasc cele susinute n plngerea
contravenional i s rstoarne prezumia relativ de adevr a procesului-verbal
contravenional, deoarece ntr-o asemenea situaie instana nu ar face altceva dect s
(re)confirme vinovia contravenientului reinut ntr-un act administrativ cu caracter
individual ntocmit de un agent al statului care nu prezint garanii de independen i
imparialitate asemenea unui judector.
Sub acest aspect amintim c nsi Curtea Constituional a Romniei a subliniat n
cuprinsul Deciziei nr. 1096/2009 c: Cel care a formulat plngerea nu trebuie s i
demonstreze propria nevinovie(). Chiar dac art. 47 din Ordonana Guvernului nr.
2/2001 face referire la dispoziiile Codului de procedur civil, instanele de judecat nu pot
face aplicarea strict a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contr, chiar ele
trebuie s manifeste un rol activ pentru aflarea adevrului din moment ce contraven ia intr
68
sub incidena art. 6 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale. De altfel, Curtea European a Drepturilor Omului, n Cauza Anghel mpotriva
Romaniei, 2007, a statuat c, <<dei statele au posibilitatea de a nu sanciona unele
infraciuni sau le pot pedepsi pe cale contravenionala dect pe cale penal, autorii
infraciunilor nu trebuie s se afle ntr-o situaie defavorabil pentru simplul fapt c regimul
juridic aplicabil este diferit de cel aplicabil n materie penal>>. O asemenea poziie este
fireasc, ntruct, n caz contrar, autorul unei contraven ii, din punct de vedere al protec iei
juridice de care se bucur, s-ar afla pe o treapt inferioar autorului unei infrac iuni n
sensul Codului penal romn, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte in de
materia penal n sensul Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale.
Exemple
Instana iniial nvestit a constatat c cele dou contravenii pentru care a
fost sancionat petentul (nedepunerea raportului veniturilor i cheltuielilor
electorale i nedeclararea numrului de materiale de propagand electoral) au ca
element material aciuni care se pot realiza doar la sediul Autoritii Electorale
Permanente i nu la domiciliul petentului, astfel cum a susinut acesta, reinnd
incidente dispoziiile art.38 alin. (1) i art.29 alin.(4) din Legea nr.334/2006.
Judectoria Rmnicu Vlcea, prin sentina civil nr.3759 din 12 aprilie
2013 a invocat, la rndul su, excepia necompetenei sale teritoriale pe care a
admis-o, a declinat competena de soluionare a cauzei n favoarea Judectoriei
Trgu Crbuneti, a constatat ivit conflict negativ de competen i a dispus
naintarea dosarului ctre nalta Curte de Casaie i Justiie.
Instana a reinut c potrivit dispoz. art.44 din Legea nr.334/2006
prevederile art. 41 i 43 din lege se completeaz cu dispoziiile Ordonanei
Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu
modificri i completri prin Legea nr. 180/2002 cu modificrile i completrile
ulterioare.
Art. 41 din Legea nr.334/2006 stabilete c nclcrile dispoziiilor acestei
legi constituie contravenii i cui se pot aplica sanciunile contravenionale, fr a
conine norme procedurale derogatorii de la norma cadru reprezentat de OG
nr.2/2001.
Judectoria Rmnicu Vlcea a stabilit, pe cale de consecin, c regulile
de soluionarea a plngerii mpotriva actelor de constatare i sancionare a
contraveniilor prevzute de Legea nr.334/2006 i competena de soluionarea a
69
acestora urmeaz regulile de drept comun cuprinse n art.31 i urm. din OG

nr.2/2001.
Totodat, a reinut c locul svririi contraveniilor este locul din care ar
11 trebuit comunicate datele impuse de art. 38 alin. (1) i art. 29 alin. (4) din
Legea nr.334/2006, adic domiciliul candidatului independent la alegerile locale.
Cu privire la conflictul negativ de competen, cu a crui judecat a fost
legal sesizat n baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C.proc.civ.,
nalta C u r t e a reinut urmtoarele:
Prin procesul verbal contestat, respectiv procesul-verbal emis de
Autoritatea Electoral Permanent, Filiala Sud Vest Oltenia, din
29.11.2010 petentul, n calitatea de candidat independent la funcia de consilier
local al comunei Berleti, judeul Gorj, fost sancionat contravenional pentru c
nu i-a declarat i nregistrat mandatar financiar la Autoritatea Electoral
Permanent (AEP) pentru alegerile autoritilor administraiei publice locale din
data de 10.06.2012 conform art.26 alin. (12) din Legea nr.334/2006 privind
finanarea activitii partidelor politice i a campaniilor electorale, republicat,
pentru c nu a depus la AEP raportul detaliat al veniturilor i cheltuielilor
electorale aa cum prevd dispoz. art. 38 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind
finanarea activitii partidelor politice si a campaniilor electorale i pentru c nu
a declarat numrul de materiale de propagand electoral, defalcat pe categorii
aceleiai autoriti electorale, aa cum prevd dispoziiile art. 29 a l i n . (4) din
aceeai lege.
Potrivit dispoziiilor art. 26 a l i n . ( 1 ) primirea donaiilor sau a legatelor
de la persoane fizice ori juridice se face numai printr-un mandatar financiar,
desemnat n acest scop de conducerea p a r t i d u l u i , mandatar care potrivit alin. 3
al textului citat este obligat s in evidena operaiunilor financiare derulate n
perioada electoral. Totodat, potrivit alin. (12) calitatea de mandatar financiar se
dobndete numai dup nregistrarea sa oficial la AEP, iar potrivit alin. (13)
candidaii nu pot fi mandatari financiari.
Potrivii art. 27 din Legea nr. 334/2006 prevederile art. 26 se aplic n mod
corespunztor i candidailor independeni.
Dispoziiile art. 41 alin.( 1 ) din lege precizeaz c nclcarea dispoziiilor
art. 26 alin. (1), (3), (4), (11), (13); art. 29 alin. (2)-(4), (6 i art. 38 constituie
contravenii i se sancioneaz cu amend de la 5000 lei la 25.000 lei.
Actul normativ citat, n baza cruia a fost sancionat petentul pentru
contravenia de a nu i fi numit un mandatar financiar,care avea atribuiile ce
intrau n sfera de inciden a art. 29 alin. (4) i art. 38 alin. (1) din Legea
nr.334/2006, nu cuprinde dispoziii exprese privitoare la competena instanelor
70
care soluioneaz contestaiile formulate mpotriva procesului verbal de

contravenie.
Astfel, art. 44 d i n lege menioneaz c prevederile ari. 41 se completeaz
cu dispoziiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat
cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Prin urmare, n spe, se aplic dispoziiile de drept comun n materie
contravenional, respectiv art. 32 alin. (1) din OG nr. 2/2001.
Potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, plngerea mpotriva
procesului verbal de contravenie mpreun cu dosarul cauzei se trimit de ndat
judectoriei n a crei circumscripie a fost svrit contravenia.
n ceea ce privete definirea locului svririi contraveniei, se constat
c, n spe, domiciliul petentului nu are nicio relevan, pentru c ceea ce
intereseaz este actul material comis (sau omis) i locul n care acesta i-a produs
efectele.
Cum n procesul verbal de contravenie se menioneaz expres de ctre
agenii constatatori, controlori financiari electorali n cadrul Filialei Sud-Vest
Oltenia a AEP, c au constatat la sediul Filialei Sud-Vest Oltenia a AEP faptele ce
constituie contravenie, pentru c petentul nu i-a ndeplinit obligaiile prevzute
de dispoziiile art. 26 alin. (12), art. 29 alin. (1) i ale art. 38 alin. (1) din Legea
nr. 334/2006, n sensul c nu a declarat i nregistrat un mandatar financiar care
s depun i s transmit documentele prevzute de textele legale menionate la
sediul Filialei Sud Vest Oltenia a AFP, cu sediul n Rmnicu Vlcea, rezult c
locul svririi contraveniei este sediul instituiei unde trebuiau depuse
documentelor n discuie, n spe, municipiul Rmnicu Vlcea, jud. Vlcea.
Prin urmare, competena teritorial de soluionare a plngerii
contravenionale statuat de nalta Curte de Casaie i Justiie, conform art. 20
C.proc.civ. aparine Judectoriei Rmnicu -Vlcea, n aplicarea art. 32 alin. (2)
din O.G. nr. 2/2001.
Efectele depunerii plangerii contaventionale
Conform art 32 alin 3 din OG 2 din 2001, plangerea duce la suspendarea executarii. In
cazul plangerii partii vatamate sau celei careia ii apartin bunurile confiscate, suspendarea
opereaza numai in privinta despagubirii sau confiscarii.
Suspendarea executarii are loc de drept in temeiul legii fara a fi nevoie de solicitare in
acest sens.
71
Simpla inregistrare a plangerii, in temeiul legal opreste trecerea la executarea silita a

amenzii aplicate, iar daca a fost declansata, se va sista pe calea contestatiei la executare.
Suspendarea executarii n ceea ce priveste masura confiscarii consta n aceea ca pna
la ramnerea irevocabila a hotarrii judecatoresti prin care se solutioneaza plngerea
contraventionala bunurile confiscate nu pot fi valorificate. Suspendarea executarii nu consta
n restituirea bunurilor confiscate ntruct aceasta ar echivala cu o desfiintare temporara a
masurii confiscarii si nu cu suspendarea ei, n sensul prevazut de dispozitiile art.41 din OG
2/2001.
CSJ Sectiile Unite prin DECIZIA nr. 1 din 18 februarie 2002
privind aplicarea dispoziiilor Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaiei impotriva unor
activiti comerciale ilicite, a admis recursul n interesul legii declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lng Curtea Suprema de Justiie, n sensul celor ce se vor arata n
continuare.
CSJ a stabilit ca, n cazul plangerilor ndreptate impotriva actelor de constatare i
sancionare a contraveniilor prevzute la art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, modificat prin
Ordonanta Guvernului nr. 126 din 29 august 1998, prezentarea ulterioara, n fata instanelor
judectoreti, a actelor prin care se dovedete provenienta licita a bunurilor ce nu erau
nsoite, n momentul constatrii contraveniei, de astfel de documente atrage anularea
procesului-verbal de contravenie, exonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate i
restituirea mrfii confiscate.
Pentru a se pronunta astfel, instant a luat in considerare urmatoarele:
1. Potrivit art. 11 alin. (1) i (5) din aceasta ordonanta, "caracterul contraventional al
faptei este nlturat n cazul legitimei aprri, strii de necesitate, constrngerii fizice sau
morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum i
infirmitii, dac are legatura cu fapta svrit", iar atributia de a constata aceste cauze revine
numai instanei de judecata. A considera altfel ar insemna ca n cazuri de efectuare cu
bunacredinta a actelor sau faptelor de comer cu bunuri avnd provenienta vadit licita, dar fr
posibilitatea prezentrii documentelor de provenienta n momentul efecturii verificrii,
persoana care le-ar deine sa nu mai poat justifica provenienta lor nici n fata instanei de
judecata, ceea ce ar fi inadmisibil.
Inadmisibilitatea unei atare interpretri rezulta i din aceea ca prin art. 47 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 s-a prevzut ca "dispoziiile prezentei ordonane se
completeaz cu dispoziiile Codului de procedura civil". Or, n conformitate cu art. 167 alin.
1 din Codul de procedura civil, "dovezile se pot incuviinta... dac instanta socotete ca ele
pot sa aduc dezlegare pricinii", iar potrivit alin. 3 al aceluiai articol "dovada i dovada
contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta n acelai timp".
Reiese, deci, din dispoziiile Codului de procedura civil, la care se face trimitere prin
art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, ca
72
instanele de judecata nu se pot abate de la cerinta de a admite ca dovada nu numai procesulverbal de constatare a contraveniei prevzute de Legea nr. 12/1990, ci sunt datoare sa
ncuviineze, n conformitate cu art. 167 i urmtoarele din acel cod, administrarea tuturor
dovezilor susceptibile a duce la dezlegarea pricinii, cu att mai mult a celor prin care se
vizeaz stabilirea existenei documentelor de provenienta, cum sunt factura fiscal, factura,
avizul de nsoire a mrfii i celelalte acte la care se refer art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990,
republicat, astfel cum a fost modificat i completat prin Ordonanta Guvernului nr. 126/1998.
2. A nu admite luarea n considerare a unor astfel de dovezi ar insemna sa se
contravina principiului aflarii adevrului i sa nu se pronune o soluie dreapta, incalcandu-se
astfel dreptul la un proces echitabil instituit prin art. 6 paragraful 1 din Convenia pentru
aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, la care Romnia a devenit parte.
Pe de alta parte, n condiiile dovedirii provenientei licite a mrfurilor sau produselor care au
fcut obiectul efecturii de acte ori fapte de comer sau au fost destinate sa serveasc la astfel
de operaiuni, nu se mai justifica nici meninerea confiscrii dispus prin procesul-verbal de
constatare a contraveniei.
Sub acest aspect trebuie sa se aib n vedere ca scopul adoptrii Legii nr. 12/1990 este
acela al asigurrii proteciei populaiei impotriva unor activiti comerciale ilicite, att prin
sancionarea penal sau contravenional, dup caz, a celor care incalca dispoziiile acestei
legi, cat i prin confiscarea bunurilor care au servit sau au fost destinate sa serveasc la
svrirea de activiti comerciale ilicite.
3. n msura n care, pe calea soluionrii plngerii ndreptate impotriva actelor de
constatare i sancionare a contraveniilor prevzute la art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990,
republicat, astfel cum a fost modificat i completat prin Ordonanta Guvernului nr.
126/1998, aprobat prin Legea nr. 243 din 17 decembrie 1998, se constata de instanta de
judecata existenta documentelor de provenienta a mrfurilor, este evident ca aceasta
constatare trebuie sa atrag nu numai anularea procesului-verbal de contravenie i exonerarea
contravenientului de plata amenzii aplicate, ci i restituirea mrfii confiscate.
Aceasta soluie este impusa i de reglementarea art. 41 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, prin care se stabilete ca "n caz de anulare
sau de constatare a nulitii procesului-verbal bunurile confiscate, cu excepia celor a cror
deinere sau circulaie este interzis prin lege, se restituie de ndat celui n drept". Tot astfel,
dac bunurile ce au fcut obiectul confiscrii au fost, ntre timp, valorificate potrivit alin. (3)
din acelai articol va trebui sa se dispun, de ctre instanta, achitarea unei despgubiri stabilite
n raport cu valoarea lor de circulaie.
Solutii posibile
Plangerea va fi solutionata in termenul optim necesar indeplinirii actelor de procedura,
administrarea probelor, efectuarii cercetarii judecatoresti, prezentarii si redactarii hotararii.
73
Avand in vedere ca, controlul aplicarii si executarii sanctiunilor contraventionale

principale si complementare este de competenta exclusiva a judecatoriei solutiile posibile date
de sunt:
de respingere a plangerii cand constata ca sanctiunea este temeinica
si legala;
de admitere a plangerii in totul sau in parte, cand se justifica aceasta.
In caz de anulare a procesului verbal, petentul este exonerat de raspundere. Totodata,
lucrurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa, se restituie
celor in drept.
Daca aceste lucruri au fost valorificate, se va dispune sa se achite o despagubire
baneasca, egala cu suma realizata prin valorificare.
In situatia admiterii in parte a plangerii, se poate reduce amenda in cadrul limitelor
acesteia sau se poate inlocui o sanctiune cu alta (de exemplu amenda cu avertismentul),
facandu-se o noua individualizare a sanctiunii.
Exemple
Analiznd actele i lucrrile dosarului, instana reine urmtoarea situaie
de fapt: Petentul B. V. a fost sancionat prin procesul-verbal de constatare i
sancionare a contraveniei .. cu amend n cuantum de 324 lei, potrivit art.102
alin. 1 pct. 16 din O.U.G. 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice,
fiindu-i aplicate 6 puncte-amend
.....................................................................
Analiznd situaia de fapt expus, prin prisma dispoziiile legale incidente
n spe, instana apreciaz plngerea petentului ca fiind ntemeiat n parte
pentru urmtoarele argumente:
Analiznd cuprinsul procesului verbal de contravenie seria PCA nr.
2631608 cu prioritate sub aspectul legalitii sale conform prevederilor art. 34
alin.1 din O.G. 2/2001, instana constat c acesta a fost ncheiat cu respectarea
dispoziiilor O.G. 2/2001, neexistnd motive de nulitate absolut care s poat fi
invocate de instan din oficiu. Instana reine de asemenea c nici petentul nu a
contestat procesul-verbal sub aspectul legalitii sale.
Procednd apoi la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, instana
apreciaz c din probele administrate n cauz rezult c situaia de fapt reinut
de agentul contestator corespunde realitii.
Instana apreciaz c procesului-verbal de contravenie, fiind ntocmit de
un agent al statului, n exerciiul funciunii trebuie s i se recunoasc valoare
probatorie sub aspectul constatrii strii de fapt, beneficiind n aceast situaie de
prezumia de legalitate i temeinicie.
74
O astfel de prezumie, nu ncalc dreptul petentului la un proces echitabil,

nefiind de natur a nclca prezumia de nevinovie, garantat de prevederile art.
6 din Convenia European a Drepturilor Omului.
n conformitate cu jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului
(Salabiaku c. Franei, s. A no 141-A, p. 15, 28, 7 oct. 1988 ; Telfner c. Austriei,
no 33501/96, 16, 20 mart. 2001; Anghel c. Romniei, no 28183/03, 60, 4 oct.
2007), prezumiile de fapt i de drept sunt recunoscute n toate sistemele
juridice.
Instana constat c este permis utilizarea prezumiilor i n materie
penal (cum este calificat i materia contravenional prin raportare la
jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului), pentru dovedirea vinoviei
fptuitorului, dac sunt ndeplinite dou condiii: respectarea unor limite
rezonabile, inndu-se cont i de miza litigiului, i respectarea dreptului la
aprare.
n prezenta cauz, att miza litigiului (aplicarea unei amenzi n cuantum
de 324 lei) ct i faptul c i-a fost asigurat petentului posibilitatea de a-i dovedi
susinerile, de a combate prezumia de legalitate i temeinicie, ndreptesc
aplicarea prezumiei de legalitate i de temeinicie a procesului-verbal, avnd n
vedere i faptul c cele consemnate n procesul-verbal de contravenie au fost
pecepute n mod personal de agentul constatat.
Susinerea petentului n sensul c nu era plecat din localitate i prin
urmare nu i erau aplicabile dispoziiile legale, este nlturat de instan, avnd
n vedere faptul c obligaiile prevzute de H.G. 1391/2006 n sarcina
conductorilor de vehicole cu traciune animal, sunt prevzute fr a se distinge
zona n care se circul, indiferent dac este sau nu localitatea de domiciliu.
Constatnd legalitatea i temeinicia procesului verbal contestat, instana
va analiza n continuare sanciunea aplicat de agentul constatator aa cum
impune art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001.
Sanciunea pecuniar n cuantum de 324 lei cu aplicarea a 6 puncte
amend a fost aplicat de agentul constatator sub minimul legal prevzut de lege,
n spe fiind aplicabil aa cum a reinut n mod corect i agentul constatator, art.
102 alin. 1 pct. 16, care prevede aplicarea unei amenzi din clasa a IV a de
sanciuni, de la 9 la 20 puncte amend n conformitate cu art. 98 alin. 4 lit. d din
O.U.G. 195/2002.
Faptul c agentul constatator nu a aplicat n mod corect dispoziiile legale
incriminatoare nu poate fi reinut ca motiv de nulitate, avnd n vedere c acesta a
indicat n mod corect textul legal cu inciden n spe. De asemenea, nici faptul
c agentul constatator a aplicat o amend sub minimul legal prevzut de lege nu
75
poate fi motiv de nulitate ce ar putea fi invocat din oficiu de instana, avnd n

vedere si faptul c petentul nu a invocat acest motiv.
Instana va avea n vedere faptul c plngerea mpotriva procesului-verbal
de contravenie poate fi considerat o cale de atac mpotriva actului ncheiat de
agentul constatator, prin urmare apreciaz c este aplicabil principiul conform
cruia nu se poate crea n propria cale de atac o situaie mai grea, astfel nu va
putea aplica petentului o sanciune n limitele prevzute de textul legal corect
individualizat de instan.
Instana va avea n vedere c n baza art. 7 alin. 3 din O.G. 2/2001 s-a
prevzut expres posibilitatea aplicrii sanciunii avertismentului i n situaia n
care actul normativ de sancionare a contraveniei nu prevede expres aceast
sanciune, pentru a permite n acest mod sancionarea faptelor de o gravitate
redus i cu luarea n considerare i a altor criterii de individualizare dect
limitele sanciunii pecuniare.
Analiznd gradul de pericol social concret al faptei svrite n
conformitate cu criteriile prevzute de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, instana
consider c sanciunea amenzii aplicat este prea aspr, nefiind proporional cu
gradul de pericol social al faptei svrite.
Pericolul social al faptei svrite de petent este minim, fapt ce rezult din
mprejurarea n care a fost svrit fapta, din faptul c nu s-au produs urmri
grave pentru sigurana circulaiei, atingerea valorilor sociale ocrotite de O.U.G.
195/2002 fiind minim.
De asemenea pericolul social minim rezult i din circumstanele
persoanele ale petentului care s-a prezentat n faa instanei i a furnizat
informaiile necesare depunnd la dosar acte pe care nu le-a avut asupra sa n
momentul ncheierii procesului-verbal de contravenie ce atest c acesta avea act
de identitate valabil i pentru crua cu care circula exista un certificat de
nregistrare.
Fa de aceste mprejurri instana apreciaz c fapta are o gravitate
redus i c se impune nlocuirea sanciunii aplicate cu sanciunea
avertismentului, aceasta sanciune rspunznd cerinelor de proporionalitate
prevzute de art. 5 alin.5 i art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001. Aceasta sanciune este
mai potrivit realizrii scopului general al aplicrii unei sanciuni
contravenionale, acela de a atrage atenia contravenientului asupra faptei
svrite i de a-l determina s adopte pe viitor un comportament adecvat n
societate.
n consecin instana va admite n parte plngerea petentului i va
modifica procesul-verbal de contravenie atacat n sensul nlocuirii sanciunii
76
amenzii n cuantum de 324 lei aplicat prin actul atacat cu sanciunea

avertismentului, meninnd celelalte dispoziii ale procesului-verbal. De
asemenea, va atrage atenia petentului asupra pericolului social al faptei svrite
i i va recomanda s respecte dispoziiile legale.
S ne reamintim...
Calea specifica de atac n materie contraventionala este plngerea.
. Plngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n
cazurile admise de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului,
solicitnd organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice.
Persoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala
sunt: contravenientul, partea vatamata, persoana careia i s-au cnfiscat bunurile;
Instanta competenta este judecatoria in a carei circumscriptie a fost
savarsita contraventia
Plangerea duce la suspendarea executarii. Suspendarea executarii are loc
de drept in temeiul legii fara a fi nevoie de solicitare in acest sens
M2.U3.4. Termenul de decadere

Din perspectiva aplicrii dispoziiilor art. 31 alin. (1) din Ordonana Guvernului nr.
2/2001, se observ c termenul de decdere, de 15 zile, n care poate fi formulat plngerea
contravenional ncepe s curg de la dou momente alternative prevzute de text i
anume, momentul nmnrii, respectiv, momentul comunicrii procesului verbal de constatare
a contraveniei i aplicare a sanciunii.
Astfel, din interpretarea sistematic a dispoziiilor legale prezentate n partea
introductiv, se observ c, n procedura contravenional, legiuitorul a neles s pun n
relaie producerea unor efecte juridice, printre care i determinarea dies a quo, pentru
formularea plngerii contravenionale, de cunoaterea, de ctre persoana sancionat, a
msurilor aplicate.
Aceast cunoatere, astfel cum vom arta n cele ce urmeaz, poate fi efectiv ori
prezumat.
77
Cunoaterea actului va fi efectiv atunci cnd se comunicarea se realizeaz

prin nmnare persoanei fizice sancionate, reprezentantului su legal sau celui mputernicit cu
primirea corespondenei, n cazul contravenientului, persoan juridic.
nmnarea actului, sub luare de semntur constituie, n filozofia Ordonanei
Guvernului nr. 2/2001, modalitatea tehnic principal, de aducere la cunotina
contravenientului a faptei i sanciunii aplicate care asigur la cel mai ridicat standard
exigenele de cunoatere a coninutului actului.
ns, atunci cnd cunoaterea actului i informarea persoanei sancionate
contravenional asupra faptei i sanciunii aplicate nu pot fi realizate prin nmnare, ntruct
aceasta, dei prezent la constatarea faptei i aplicarea sanciunii, refuz s primeasc o copie
a procesului verbal sau a ntiinrii de plat ori pentru c nu este prezent la constatare sau
atunci cnd sanciunea a fost aplicat n condiiile art. 21 alin. (2) din ordonan, modalitatea
prin care i se aduce la cunotin coninutul procesului verbal de constatare i sancionare
contravenional este reprezentat de comunicarea actului.
Procedura de comunicare se realizeaz, potrivit dispoziiilor art. 27 din Ordonana
Guvernului nr. 2/2001 prin pot, cu aviz de primire sau prin afiare, la domiciliul sau sediul
contravenientului.
Dei redactarea textului care utilizeaz conjuncia disjunctiv sau las s se
neleag faptul c cele dou modaliti de comunicare ar fi alternative, fr a exista o ordine
de preferin ntre ele, totui, din interpretarea sistematic a legii, raportat i la natura,
importana drepturilor ocrotite, pentru a cror garantare este instituit msura comunicrii,
apreciem c procedura de comunicare a procesului verbal i a ntiinrii de plat, prin pot,
cu aviz de primire primeaz i este necesar a fi ndeplinit, prealabil comunicrii prin afiare.
Aceast din urm modalitate de comunicare funcioneaz doar subsidiar, atunci cnd
procedura de comunicare prin pot nu a fost eficient.
Bunoar, prin aplicarea dispoziiilor art. 165 pct. 2 din Noul Cod de procedur civil,
cu care Ordonana Guvernului nr. 2/2001 se completeaz, potrivit art. 47, n cazul comunicrii
actului prin pot, procedura se socotete ndeplinit la data semnrii de ctre parte a
confirmrii de primire ori a consemnrii, potrivit art. 163, de ctre funcionarul potal, a
refuzului acesteia de a primi corespondena.
n cazul refuzului expres de primire a corespondenei, se observ c legea procesual
civil, aplicabil i n materie contravenional, instituie o prezumie absolut, de cunoatere a
actului, fundamentat pe atitudinea subiectiv a prii, astfel exteriorizat i pe necesitatea
prevenirii i sancionrii abuzului de drept.
n schimb, n cazul refuzului implicit de primire a corespondenei constnd ntr-o
atitudine omisiv, de neprezentare a persoanei avizate la oficiul potal, pentru ridicarea
corespondenei, dat fiind echivocul manifestrii de voin, devine obligatorie ndeplinirea
procedurii de comunicare prin afiarea actului.
78
Se observ c prima modalitate de comunicare a actului, prin pot, cu aviz de primire

confer certitudine asupra cunoaterii actului i este de natur s asigure efectivitatea
dreptului la aprare al persoanei sancionate contravenional, sub aspectul garaniilor
dreptului, de a fi informat asupra faptelor imputate i sanciunilor aplicate.
n aceast interpretare i aplicare a legii se confer previzibilitate i din perspectiva
determinrii momentului de la care ncepe s curg termenul n care persoana sancionat
contravenional poate formula plngere.
Astfel, este surmontat riscul instituirii pe cale pretorian a unor momente echivalente
comunicrii, neprevzute de lege, pentru acele situaii n care, n mod justificat sau nu,
persoana sancionat contravenional, dei avizat asupra corespondenei, omite (din motive
ce in sau nu de voina sa) ori refuz tacit ridicarea acesteia de la oficiul potal.
De altfel, simpla avizare nu echivaleaz cu aducerea la cunotin, iar prezumia
legal, de luare la cunotin despre coninutul actului comunicat nu opereaz de la data
ntiinrii, a avizrii, ci de la data ridicrii personal, de ctre destinatarul comunicrii, a
actului, de la oficiul potal, iar n lumina Noului Cod de procedur civil, i de la data
refuzului expres de primire a corespondenei.
Or, ndeplinirea procedurii de comunicare nu poate fi lsat la discreia destinatarului
comunicrii care, astfel cum am artat n precedent, ar avea interes n tergiversare, plasnd un
dubiu aspra atitudinii sale subiective i asupra cauzelor care l-au mpiedicat s ridice
corespondena n termenul de pstrare la oficiul potal.
n situaia unor comportamente dilatorii, indiferent dac ele sunt ori nu culpabile,
autoritatea administrativ, prin ageni desemnai, trebuie s procedeze n modalitatea de
comunicare subsidiar, prin afiarea actului la domiciliul ori sediul persoanei sancionate,
ncheind n acest sens un proces verbal, n prezena unui martor asistent.
n aceste condiii, se asigur publicitatea i opozabilitatea actului sancionator fa de
persoana la care acesta se refer i se creeaz premisele de aciune ale unei prezumii relative,
de cunoatere a coninutului actului, prezumie al crei fundament este reprezentat de faptul
material, al afirii, ntr-un loc accesibil persoanei la care actul se refer.
n acelai sens, n jurisprudena Curii Constituionale s-a artat c raiunea
comunicrii prin pot cu aviz de primire const n aducerea documentelor menionate n
cuprinsul art. 27 din Ordonana Guvernului nr.2/2011 la cunotina persoanei care a svrit o
contravenie, astfel nct aceasta s poat formula plngere n termenul legal de decdere,
fiind obligatoriu ca, n cadrul procedurii contravenionale, s fie respectate garaniile
prevzute de art. 6 par. 1 din Convenia European a Drepturilor Omului i Libertilor
Fundamentale.
Doar din aceste perspective, ndeplinirea procedurii de comunicare prin afiarea
actului, aflat ntr-un raport de subsidiaritate fa de comunicarea prin pot, cu aviz de
primire, poate constitui o modalitate de comunicare a procesului verbal de constatare i
79
sancionare a contraveniei, apt a satisface pe deplin cerinele procedurale care s asigure

exercitarea dreptului de acces la justiie i a dreptului la aprare, ntruct astfel cum s-a artat
n jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, Convenia nu apr drepturi teoretice,
ci efective i concrete.
Totodat, n aceast modalitate de interpretare i aplicare a legii se asigur un just
echilibru ntre interesele contrare din cadrul procedurii contravenionale, ntr-o manier care
s nu transforme, pe de o parte, dreptul persoanei sancionate contravenional, de a i se
comunica actul prin care s-a dispus aceast msur ntr-un nudum jus, iar pe de alt parte, s
nu greveze obligaia autoritii cu o sarcin imposibil de realizat, ce ar depinde n
exclusivitate de voina persoanei sancionate.
S ne reamintim...
Termenul de decdere, n care poate fi formulat plngerea contravenional, este
de 15 zile,
Acesta ncepe s curg de la dou momente alternative prevzute de text i
anume, momentul nmnrii, respectiv, momentul comunicrii procesului verbal
de constatare a contraveniei i aplicare a sanciunii.
M2.U3.5. Alte elemente privind procedura contraventionala

Apelul - Calea de atac a hotararilor date de judecatorii in cauzele privind
plangerile contraventionale
Prin dispoziiile de procedur au fost create condiiile necesare pentru ca instanele
judectoreti sau alte organe cu activitate jurisdicional s poat pronuna hotrri temeinice
i legale. Cu toate acestea, mai sunt i cazuri n care sunt pronunate hotrri netemeinice sau
nelegale, fie datorit unor greeli svrite de ctre instanele de judecat sau de alte organe
cu activitate jurisdicional cu prilejul aprecierii mprejurrilor de fapt ori a greitei aplicri a
legii la cauza dedus judecii, fie datorit insuficienei materialului probator sau unei greite
aprri a uneia dintre pri. Pentru a asigura nlturarea unor asemenea greeli, legea a creat
posibilitatea controlului judiciar, instituind diferite ci de atac, prin a cror exercitare se poate
solicita verificarea celor considerate nelegale sau netemeinice i nlturarea erorilor svrite.
Acesta constituie scopul cilor de atac.
Daca prin lege nu se prevede altfel, hotararea prin care s-a solutionat plangerea poate
fi atacata numai cu apel. Apelul se solutioneaza de sectia de contencios administrativ si fiscal
80
a tribunalului. Motivarea apelului nu este obligatorie. Motivele de apel pot fi sustinute si oral
in fata instantei. Apelul suspenda executarea hotararii.
Anterior acestei prevederi, calea de atac era recursul.
Prezumtiile de legalitate si temeinicie si prezumtia de nevinovatie
Procesul-verbal de constatare i sancionare a contraveniei beneficiaz de prezumia
de legalitate i temeinicie, prezumie care, dei neconsacrat legislativ, este unanim acceptat,
att n doctrina de specialitate, ct i n practica instanelor judectoreti. O astfel de
prezumie nu ncalc dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natur a nclca
prezumia de nevinovie. Dup cum a constatat i Curtea Europeana a Drepturilor Omului
(cazurle: Salabiaku c. Franei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141-A, p. 15, 28 ; Telfner
c. Austriei, no 33501/96, 16, 20 mart. 2001; Anghel c. Romniei, no 28183/03, 60, 4 oct.
2007), prezumiile de fapt i de drept sunt recunoscute n toate sistemele juridice, fiind
permis utilizarea acestora i n materie penal (cum este calificat i materia
contravenional de fa prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinoviei fptuitorului,
dac sunt ndeplinite dou condiii: respectarea unor limite rezonabile, inndu-se cont de
miza litigiului, i respectarea dreptului la aprare.
Pentru intelegerea problemei este necesara o trecere in revista a elementelor studiate
pana in prezent:
1.
temeiul legal care reglementeaza acest domeniu il constituie Ordonanta
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.
2.
putem defini procesul verbal de contraventie, ca fiind acel act juridic, emis de
autoritatile competente, care sta la baza aplicarii unei sanctiuni, in urma
savarsirii unei contraventii (fapta care are un grad de pericol social mai scazut
decat infractiunea si care este pedepsita ca atare).
3.
persoana care intocmeste procesul verbal de contraventie poarta denumirea de
agent constatator, iar persoana care a savarsit contraventia
contravenient.
4.
procedura intocmirii unui proces verbal de contraventie, continutul sau si
modalitatea in care acesta poate fi contestat sunt aspecte prevazute in mod
foarte clar, tot de O.G. nr. 2/2001.
5.
pentru ca procesul verbal sa fie legal intocmit, continutul acestuia trebuie sa
cuprinda anumite date si mentiuni expres prevazute in art. 16 din ordonanta, in
caz contrar acesta fiind anulabil. In unele situatii, nulitatea procesului verbal
poate fi constatata si din oficiu (art. 17 din ordonanta).
6.
contravenientul este nemultumit de sanctiunea care i-a fost aplicata, poate
exercita caile de atac impotriva procesului verbal de contraventie.
81
7.
8.
plangerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de

aplicare a sanctiunii trebuie facuta in termen de 15 zile de la data inmanarii
sau comunicarii acestuia si se depune la judecatoriei in raza careia a fost
savarsita contraventia.
odata ce un proces verbal de contraventie a fost contestat, instanta de judecata
are rolul de a verifica legalitatea si temeinicia intocmirii acestuia.
Actualmente se inregistreaza un numar mare de plangeri impotriva proceselor verbale

de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale. Se regasesc atat
situatiile in care procesele verbale sunt contestate in mod justificat, fiind reclamate unele
abuzuri din partea agentului constatator cat si situatiile in care aceasta constituie doar un tertip
juridic prin care contravenientul obtine o amanare a executarii sanctiunii care i-a fost
aplicata, speculandu-se faptul ca ordonanta prevede in mod expres, ca plangerea suspenda
executarea.
Situatii des intalnite sunt cele in care instantele de judecata admit plangerile introduse,
dispunand anularea proceselor verbale contestate, pentru simplu motiv ca acestea nu au fost
intocmite conform O.G. nr. 2/1001. In aceste situatii, instanta de judecata nici nu mai ajunge
sa analizeze fondul problemei, fiind obligata sa constate, de exemplu, ca actul nu cuprinde
una dintre mentiunile obligatorii prevazute la art. 16 din ordonanta, dispunand anularea
acestuia.
Acestea sunt aspectele care privesc forma procesului verbal de contraventie.
Daca insa se constata ca procesul verbal contestat a fost intocmit cu respectarea O.G. nr.
2/2001, instanta de judecata trece la analizarea fondului cauzei, cu alte cuvinte, la analizarea
faptelor care s-au petrecut, in final formandu-si o opinie care duce fie la admiterea plangerii
formulate si deci la anularea procesului verbal contestat, fie la respingerea plangerii.
Un rol important in formarea aprecierilor instantei de judecata, il constituie probatoriul
administrat pe parcursul procesului. Pana recent, instantele de judecata considerau ca in
materie contraventionala sarcina probei revine contravenientului. Cu alte cuvinte, cel care
contesta un proces verbal de contraventie, trebuia sa vina cu dovezi in sprijinul sustinerilor
sale. Rationamentul instantelor de judecata avea la baza prevederile Codului civil, care
statueaza, in art. 1169, ca cel ce face o propunere in faa instanei de judecat trebuie s o
dovedeasc.
Pe cale de consecinta, procesul verbal de contraventie se bucura de o prezumtie de
legalitate, aceasta putand fi rasturnata doar de catre contravenient prin probele propuse.
Recurgandu-se insa la acest stereotip (cel ce face o propunere n faa instanei de judecat
trebuie s o dovedeasc), consideram ca s-au creat si situatii in care instantele de judecata siau autodiminuat rolul lor activ, atributie care le permite efectuarea de cercetari cu privire la
cauza respectiva in scopul aflarii adevarului si pronuntarii unei hotarari corecte.
82
De curand, aceasta problematica, a prezumtiei de legalitate a procesului verbal de

contraventie, a fost supusa atentiei Curtii Europene a Drepturilor Omului. Este vorba de cauza
Anghel contra Romaniei, cauza in carte Curtea, prin hotararea din data de 4 octombrie 2007,
isi exprima in mod foarte clar punctul de vedere cu privire la acest aspect.
In speta mentionata, Curtea considera ca prezumtia de legalitate si de adevar a
procesului verbal de contraventie este o prezumtie lipsita de rezonabilitate si ca, astfel, ea
violeaza art. 6 al Conventiei, respectiv dreptul la un proces echitabil. In opinia Curtii, modul
in care prezumtia de legalitate in materie contraventionala este perceputa de unele instante de
judecata din tarile europene, printre care si cele din Romania, echivaleaza cu o nerespectare a
prezumtiei de nevinovatie.
Se apreciaza ca nerespectarea garantiilor fundamentale printre care prezumtia de
nevinovatie care protejeaza indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor, impune in
privina aceasta o problema pe baza art. 6 din Conventie, incalcand dispozitiile acestuia.
Curtea mai constata faptul ca finalitatea art. 6 din Conventie nu este de a inlatura prezumtiile,
ca cea de legalitate, din materie contraventionala, ci de a determina statele sa includa aceste
prezumtii in limite rezonabile luand in calcul gravitatea mizei si pastrand dreptul la aparare.
Aceste concluzii ale Curtii Europene a Drepturilor Omului sunt intr-o oarecare
contradictie cu rationamentul juridic bazat pe prezumtia de legalitate a procesului verbal de
contraventie, practicat de catre instantele romane. Insa, intrucat este vorba despre o hotarare a
Curtii Europene a Drepturilor Omului, instantele de judecata din Romania sunt nevoite sa tina
cont de prevederile sale si sa le puna in aplicare.
Astfel, in conditiile in care chiar Curtea Europeana a Drepturilor Omului pune sub
semnul intrebarii prezumtia de legalitate a procesului verbal de contraventie, teoretic, anularea
acestor acte in instanta devine mult mai usor de obtinut de catre contravenient. Practica
judiciara in domeniu din ultimul an confirma acest lucru.
Este de dorit ca rationamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului sa fie luat in
considerare de catre instantele de judecata si sa fie interpretat de acestea cu scopul pronuntarii
unor hotarari legale si corecte, acest lucru fiind, in primul rand, in interesul justitiabilului.
Exemple
1. Agentul constatator a constatat ca autoturismul a staionat pe
domeniul public fr a deine tichet sau abonament de parcare valabil i
s-a bazat doar pe prezumia c proprietarul acelui autoturism este i
utilizatorul lui. Or, n cursul procesului petentul a reuit s prezinte probe de
natur a rsturna aceast prezumie, din contractul de vnzare-cumprare
coroborat cu declaraia unui martor rezultnd c petentul a nstrinat i predat
autovehiculul
anterior
constatrii
faptei
contravenionale.
ntruct legea nu impune drept condiie ad validitatem ncheierea n
83
form scris a contractului de vnzare-cumprare a unui autovehicul i nici

nregistrarea acestuia la autoritatea competent, iar fa de teri dovada
contractului se poate face prin orice mijloc de prob, se poate concluziona c
la data svririi contraveniei intimatul nu mai deinea n proprietate
autoturismul.
Reinnd i faptul c, potrivit jurisprudenei Curii Europene a
Drepturilor Omului, instanele interne trebuie s fie n msur s confirme
procesul-verbal de contravenie n cadrul unei proceduri care s respecte
principiul contradictorialitii i pe baza probelor apreciate ca fiind
concludente i suficiente, doar astfel fiind exclus apariia arbitrariului
(cauza Neaa c. Romniei), urmeaz c nu s-a dovedit c intimatul este
persoana care a svrit fapta contravenional reinut prin procesul verbal
contestat.
2. A fost anulat verbal de contravenie ntruct comportamentul petentei
nu poate fi considerat a se subsuma cazurilor ce fac posibil
angajarea rspunderii contravenionale, deoarece contestatoarea nu doar
c avea un plan de paz avizat, dar i depusese, la data de 08.11.2011,
documentaia aferent pentru obinerea unui nou aviz, obinnd de altfel la
data de 08.12.2011, acest aviz favorabil. n aceste condiii, sancionarea sa cu
amend contravenional la data de 27.11.2011 este nelegal, ntruct, pe deo parte, conduita petentei nu se ncadreaz n textele legale care prevd
contravenia reinut, iar pe de alt parte, nu i se poate reine petentei vreo
culp n obinerea noului aviz. De asemenea, se mai reine c potrivit
principiului de drept care statueaz c nicio persoan nu se poate prevala de
propria incorectitudine sau imoralitate (nemo auditur propriam turpitudinem
allegans), starea de fapt relevat n cauz denot aceea c, n realitate,
aceeai instituie care elibereaz avizul, pe durata soluionrii cererii
petentului n acest sens, procedeaz la sancionarea contravenional a
acestuia din urm
3. n mod legal s-a reinut c martorii audiai nu prezint suficiente
garanii pentru a rsturna prezumia de legalitate a procesului verbal de
contravenie, Una din martore este angajata societii petente, iar cellalt
martor despre care se arat c era un prieten al familiei. Declaraiile
martorilor au fost contradictorii, nerelevnd cu certitudine o alt stare de fapt
dect cea stabilit de agentul constatator.
84
4. Agentul care a ntocmit procesul verbal de constatare a contraveniei

nu a constatat personal fapta reinut n sarcina petentului. procesul
verbal deconstatare a contraveniei nu se poate bucura de prezumia de
legalitate i temeinicie, existnd dubii serioase cu privire la existena faptei i
a vinoviei petentului
5. Situaia de fapt reinut n procesul verbal de contravenie este
rezultatul unor constatri personale a unui organ aflat n exercitarea
atribuiilor de serviciu, acesta fiind nvestit de ctre stat cu puterea de a
constata i sanciona faptele antisociale, avnd ca scop respectarea
legilor i aprarea statului de drept. Astfel constatrile personale ale unui
agent constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i
temeinicie procesului verbal. n acest context, veridicitatea constatrilor
personale ale agentului constatator nu poate fi pus sub semnul ntrebrii n
lipsa unor minime indicii c situaia de fapt reinut n procesul verbal nu ar
corespunde realitii. Aceste indicii trebuiesc furnizate i dovedite de
petenta-recurent care susine netemeinicia procesului verbal, neputndu-se
reduce la o simpl afirmaie a acestora. n caz contrar, ar fi lipsit de coninut
att instituia rspunderii contravenionale ct i puterea organelor abilitate
de lege de a aciona n sensul respectrii acesteia
6. Situaiile in care, in temeiul jurisprudentei CEDO, sarcina probei in
procedura contravenionala revine agentului constatator; n ce mod se
interpreteaz prezumia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de
constatare a contraveniei.
Procesul verbal de constatare a contraveniei este un act administrativ oficial
cu caracter jurisdicional. In ceea ce privete fora probant a procesului
verbal de constatare i sancionare a contraveniei, dei nu este prevzut de
O.G. 2/2001, totui puterea doveditoare este lsat al aprecierea
judectorului, deci va avea valoarea probant a unui act doveditor
reconstituit , fcnd dovada pn la proba contrar.
Prin urmare, toate constatrile fcute personal de ctre agentul constatator
inserate n procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricrui mijloc
de prob admis de lege. Rezult deci c cel care contest acest act
administrativ oficial trebuie s dovedeasc prin probe nelegalitatea sau
netemeinicia lui, rsturnnd deci prezumia de temeinicie de care se bucur
procesul verbal de contravenie.
n cauza Ioan Pop c. Romniei (cererea nr. 40301/04, decizia de
85
inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea European a avut din nou ocazia
de a analiza aplicabilitatea garantiilor specifice materiei penale, prevzute de
art. 6 din Conventie, n domeniul contraventional, precum si modalitatea
concret n care instantele nationale au respectat prezumtia de nevinovatie a
petentului.
Curtea a concluzionat in sensul ca amenda aplicat n temeiul O.U.G. nr.
195/2002 i suspendarea dreptului de a conduce se includ n sfera acuzaiei
n materie penal.Aceast calificare impune pentru instan obligaia de a
asigura n proces funcionarea efectiv a tuturor garaniilor impuse de art. 6
din Convenie, ndeosebi a celor care privesc contradictorialitatea,
nemijlocirea, dreptul la aprare, precum i prezumia de nevinovie care,
fr a avea o valen absolut, este n strns legtur cu prezumia de
legalitate i temeinicie a procesului verbal, dat de constatarea personal a
faptei de ctre agentul constatator.
Asadar, Curtea nu nltur prezumia de legalitate a procesului-verbal din
procedura contravenional romn, ci impune echilibrul ce trebuie s existe
ntre prezumtia de nevinovatie specific materiei si prezumtia de legalitate si
validitate a procesului-verbal de contraventie
.
S ne reamintim...
Orice ramura de drept este calauzita de principii de drept.
Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare
care cluzesc elaborarea ct i realizarea normelor contraventionale, evideniind
trsturile legislaiei contraventionale. La acestea se adauga si principiile care
guverneaza procedura cotraventionala imprumutate de la ramurile de drept
adiacente dreptului contraventional, asa cum este cazul prezumtiile de legalitate
si temeinicie si prezumtiei de nevinovatie.
M2.U3.6. Rezumat
Calea specifica de atac n materie contraventionala este plngerea. Ea este

considerata o cale de atac ordinara "apta de a fi utilizata mpotriva tuturor
sanctiunilor contraventionale, indiferent de motivele invocate".
Plngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile
admise de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicitnd
organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice.
86
Persoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt

contravenientul, si in masura in care se aplica si persoana vatamata si persoana a
caror bunuri au fost confiscate.
Plangerea se depune la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita
contraventia.
Termenul de 15 zile n care poate fi formulat plngerea contravenional este
un termen de decdere care ncepe s curg de la dou momente alternative
prevzute de ordonanata i anume, momentul nmnrii, respectiv, momentul
comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i aplicare a
sanciunii.
Hotararea prin care s-a solutionat plangerea contraventionala poate fi atacata
numai cu apel.
Prezumtiile de legalitate si temeinicie si prezumtia de nevinovatie guverneaza si
influenteaza desfasurarea procedurii contraventionale.
Tem de control
1. Alegei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele
sarcini:
a) Identificati zvoarele de drept fomale, functie de emitenti.
b) Identificati - imaginati posibile izvoare de drept material.
c) Exemplificati aplicarea principiilor de drept contraventional.
2. Identificati elementele contraventiei in cazurile prevazute de Legea 171 din
2010, actualizata, la CAPITOLUL III Amenajarea pdurilor, art. 5 si 6, care
prevad urmatoarele:
1.000 lei pn la 5.000 lei urmtoarele fapte:
a) nerespectarea normelor tehnice de amenajare a pdurilor la culegerea
datelor din teren, care determin modificarea msurilor de gospodrire a
pdurilor;
b) depirea posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte
condiii dect cele prevzute de lege; sanciunea se aplic efului ocolului silvic.
500 lei pn la 1.000 lei urmtoarele fapte:
a) necompletarea, anual, pn la data de 31 ianuarie a anului urmtor
87
anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor prevzute n

amenajamentul silvic; sanciunea se aplic efului ocolului silvic;
b) nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor consemnate n
edina de preavizare a soluiilor tehnice consemnate n procesul-verbal de
stabilire a soluiilor tehnice pentru amenajament de ctre echipa de teren,
organizat pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar;
c) nematerializarea i/sau nentreinerea semnelor amenajistice;
d) mutarea semnelor amenajistice.
88

Contraventional II FR

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contraventional II FR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere

Cursul intitulat Drept contraventional pune n discuie - pornind de la rolul i funciile

Modulul 1. Noiuni de baz de drept contraventional

Unitatea de nvare M1.U1. Dreptul contraventional: definire,

M1.U1.2. Obiectivele unitii de nvare

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

Legaturile dreptului contraventional in sistemul dreptului

3) natura i gradul de gravitate ale sanciunii care ar putea fi aplicat persoanei n

Definitia dreptului contraventional este circumscrisa normelor juridice si

institutiilor de drept specifice .

Obiectul dreptului contraventional este definit prin aplicarea termenilor

Legaturile dreptului contraventional cu alte ramuri de drept: drept

constitutional, drept administrativ, drept penal.

M1.U1.4. Izvoarele dreptului contraventional

M1.U1.5. Principiile dreptului contraventional

4. Principiul individualizrii rspunderii i pedepsei contravenionale.

se poate defini ca un ansamblul de norme juridice

determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de

Unitatea de nvare M1.U2. Raportul juridic de drept

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

M1.U2.3. Definitia si delimitarea raportului juridic de drept contraventional

msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i obligaia corelativ

Raportul juridic de constrangere este o notiune complexa, prin care se

intelege o pluralitate de drepturi si obligati, de drept material si procesual, ce apar ca

M1.U2.4. Conditiile raportului juridic de drept contraventional

M1.U2.5. Elementele raportului juridic de drept contraventional

Nasterea, modificarea si stingerea raportului juridic de drept contraventional

Identificati un raport juridic de drept contraventional si stabiliti elementele sale

Unitatea de nvare M1.U3. Contraventia

M1.U3.2. Obiectivele unitii de nvare

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

M1.U3.3. Definirea si trasaturile contraventiei

executare a sanctiunilor si a celorlalte masuri luate fata de contravenient, precum si alte

Contraventia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin

Sfera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele putnd fi

Latura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a

Identificati in jurisprudenta existenta pe portal.just.ro-cauze, spete de drept

se delimiteaza de faptele ilicite

generatoare de raspundere penala, disciplinara sau de abaterea administrativa.

Subiectul activ al contraventiei este potrivit Legii nr.180/2002 atat persoana

M1.U3.7. Test de evaluare a cunotinelor

1. Izvoarele de drept contraventional sunt:

2. Dreptul contraventional cunoaste elemente de delimitare fata:

9. Latura subiectiva a contraventiei consta in:

c) actiunea sau inactiunea contrara normei

Aspecte procedurale de drept contraventional

Unitatea de nvare M2.U1. Constatarea contraventiei si

M2.U1.2. Obiectivele unitii de nvare

Durata medie de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.

b) personalul mputernicit de Ministerul Transporturilor i Infrastructurii, n numele

-descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a fost

Din examinarea dispoziiilor Legii nr. 455/2001 rezult c un nscris n format

Alte elemente privind intocmirea procesului verbal

judecii, contravenientul nu era prezent la momentul constatrii contraveniei,

Contraventia este fapta savrsita cu vinovatie, stabilita si

M2.U1.4. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor contraventionale

Sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei

Termene de prescriere a aplicarii sanctiuni contraventionale

sanciunea amenzii contravenionale, fiind inadmisibil ca aceasta s procedeze la

Identificati alte spete care sa puna in discutie stabilirea si aplicarea sanctiunii

M2.U1.5. Sanctiunile contraventionale

Avertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient

Gasiti in cuprinsul actelor normative fapte contraventionale care prevad pe

Sanctiunile contraventionale, in baza OG 2 din 2001, sunt principale si